LUCRARE PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA.

CURS ELEMENTAR
DE

CHIMIE PENTRU LICEE SI CURSURI SPECIALE

DE

DR C. I. ISTRATI
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESCI.

ki.t

a' 4
1 41.'
Lavoisier, rdormatorul chimici
1743-1794.
Editia a III-a, revdut i adaos, conform cu noua nomenclatura in chimia
organic si cu programul statului.

CU 216 FIGURI IN TEXT

BUCURESCI
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL" STRADA DOMNEI, 16
S-sor ION ST. RASIDESCU
1901.

www.digibuc.ro
 LUCRARE PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA.

CURS ELEMENTAR
DE

CHIMIEPENTRU LICEE I CURSURI SPECIALE

DE

DR C. I. ISTRATI
PROFESOR LA IINIVERSITATRA DIN BIICURESCI.

-4y 14.1N-

+6z-0
1.*

,
Lavoiger, reformatorn1 chimieT
1748-1794.
EdiOa a III-a, revclut si adaosA, conform cu noua nomenclaturryn chimia
organici 1 cu programul statulul.

CU 216 FIGURI IN TEXT

BUCURESCI
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL" STRADA D6MNEI, 16
S-sor ION ST. RASIDESCU
1901.

www.digibuc.ro
 LUCRARILE DE CIIIMIE ALE, AOTORTJLUI

1) Sur les thylbenzines chlordes et slr quelques observations relatives aux

points d'Ebullition dans les sdrie aromatique. 1 vol. Paris, 1885.
2) Action de Pacide sulfurique sur les benzines chlordes suprieures. Bulletin
de la Socidt chiinique de Paris, 6 Juliet, 1887.
V3) Sur quelque derivds nitres des Ethylbenzines chlores, Bul. Soc. Chim.,
5 Juillet, 1887.
4) Sur les Francines. Comptes rendus des seances de PAcaddrnie des sciences.
23 Janvier, 1888
5) Sur une difference de reaction en chimie organique entre les acides sulfu-
rique et sednique. Bul. SQC. Chim., 20 Avril, 1889.
6) Nouvelles donnes relatives aux Francdines. But Soc. Chim., 20 Avril, 1889.
7) Sur la Francine drivde de C81.13Cli (1. 2. 4 ). Bul. Soc. Chim., 20 Avril 1889.
81 Transformation des derives sulfoniques sous l'influence de la chaleur en
presence de l'acide sulfurique. Bul, Soc. Chim., 20 Avril, 1889.
9) Composition chimique du sel gemme du Roumanie. Bul. Soc. Chim., 5
Juillet, 1889.
10) Anuarul Laboratorului de Chimie organica pe anul bugetar 1888-1889.
Vol. I, cu o plansa cromo-litografica. Bucurescl, 1889.
11) Action de l'acide azotique fumant sur le benzene hexachlord. Bul. Soc.
Chim . 20 Fdvrier, 1890.
12) Pur la transformation du benzene paradichlord et son isom&.e mta. Bul.
Soc Chim., 20 Fdvrier, 1890.
13) Sur le benzene ttra-iodd : par MM. Istrati et Georgesco. Association
Francaise pour l'avancement des sciences. 18-me session, Paris, 1889.
14) Action de l'iode en presence de l'acide sulfurique sur le phenylsulfonate
de calcium ; par MM. Istrati et Georgesco. Bul. Soc. Chim., 5 Fvrier, 1891.
15) Sur Piodure de phenyle pentachlord. Bul. Soc Chim., 5 Fvrier, 1891.
16) Nouvelle mdthode gendrale d'ioduration 'dans la sdrie aromatique. Bul.
Soc. Chim., 5 Fvrier, 1891.
1117) Action du chlore sur le benzene, en presence de l'acide sulfurique ; par
MM. Istrati dt Pdtricou. Bul. Soc. Chim., 5 Fevrier, 1891.
18) loduratia benzenilor tetradorate. Bul. Soc Sc. Fisice, 1892, pag 156.
19) Analisa sareI geme din muntele Neyba, Republica Dominicana, idem
pag. 193.
20) Cate-va date relative, la compositia a cinci varietati de sare de mare din
Rusia, a unei varietati din Fochis f i eta din Italia. idem. pag. 195.
21) Action de l'anhydride acdtique sur la glucose, par MM. Istrati et Edeleanu.
idenr pag. 46.
22) loduratia benzenului paradibromat. idem. pag. 205.
23) Sur quelques nouveaux benzenes iodds idem. pag 56.
24) Sur hoduration du benzene trichlord, ;dem. 1893. pag. 8.
t/25) Sur le phene tribrom 1. 3 5, triiodd 2, 4. 6. Comptes rendus de l'Aca-
dmie des Sciences. T. CXXVII pag. 510. 1898.
1/26) Sur tine quinoldine diiodde, idem. T. CXXVII p. 520. 1898.
27) Sur la solubilitd du camphre, avec Zacharia idem, T. CXXVII. p. 557. 1898.
V28) Sur le sucre rducteur et inversible des tiges de mils, avec Oettinger.
idem. T. CXXVIII. p. 1040. 1899.
29) Sur le sucre rducteur et inversible des tiges de mais, apres l'enlevement
de l'pi lors de sa formation, avec Oettinger, idem. T. CXXVIII p. 1115. 1899.
V30) Sur la Urine et la Frieddline, avec Ostrogovich, T. CXXVIII. p. 1581. 1899.
31) Quelques donnes nouvelles relatives a un echantillon de Roumanite,
trouve sur le bord de la mer noir. Bul. Soc. Sciinte, T. X, No. 6. 1900.

www.digibuc.ro
&die aciota tuet,ase, mentovigi,

glastrulaI si regrreledului meti profesor

EllaAes Friedel
Fost profesor de .chimia organica la Sorbona,
Membru al Institutului,
etc. etc. etc.

ca semn de recunoscinfd fi admirafiune din parte-mt

in acelaf limp ca magi adus sciinfel francese, care a
contribuit aldt de mull la desvoltarea ndstrd culturald.

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATERII
PAG.

Care este locul, ce'l ocupl chimia Intre cunoscintele omenescl. I,

Materie. Corpl. Impgrtirea lor . 4
Simbol. Formule si ecuatiunT chimice
Greutatea molecular% si greutatea atomicl
......
Molecule. Atom!. Corpl simpll si corpT compusT 6
8
9
Valenta atomilor . . . ,
4 10
Tabela care contine simbolul, greutatiie atomice si aldurile
specifice, ale elementelor 12
Combinatinne si descompunere . 14
Fenomene si legT termochimice . 15

Ana lizl. Sintez4....... . ..... .

Asemnarea si deosebirea intre Fizica si Chimie
,
Principiul conservatiunii materiel. Legile combinatiunilorchimice
19
20
21
Clasificarea corpilor simpll , 23
NotiunT relative la combinatiunT . 24
Grupul I. Hidrogenul . 4 28
Grupul II. Familia I. Fluorul 35
Clorul , 36
Bromul , 39
Iodul . .. 40
Combinaliile halogenelor (Fl. Cl. Br. 1) cu Hidrogenul. Acidul
fluorhidric , 4 41
Acidul clorhidric 43
Acid ul brornhidric. 45
Acidul iodhidric 46
Familia II. Oxigenul. Oxigenul ordinar. 47
Ozonul. . 4 51
Sulful
Apa sail protoxidul de hidrogen. . . .
Apa oxigenat6= Bioxidul de hidrogen
.
. ...... - 53
57
64

www.digibuc.ro
 VI
Pug
---_,-
,.

Radicalit compuri . - 05
Hidrogenul sulfurat= Sulfura de hidrogen (Acidul sulfhidric) 6*
Conthinatiile Cl, Br ,ri I cu 0 fi cu 0 ,Fi H 67
Combinatiile S, cu 0 si cu 0 fi H . , . . ,- . , 69
Acidul 'sulfuros . . , . . . . . ., 70
Bioxidul de sulf = Anil' drida sulfurs5.
Acidul sulfuric '1- r .
. .. - t 6 71
73
Acidul disulfuric. , . . . . . . ,.. . -
Trioxidul de sulf = Anhidrida sulfuricl
,
.
.
.
,.. ..
..
.>

.
.
s . 77
78
Familia III. Azotul (Nitrogenul) 786
Argonul 81
Aerul
Fosforul. Fosforul ordinar
Fosforul rosu (amorf)
. . ,. .....
i
6- .
82
86
88
Arsenicul , 89
Stibiul (antimoniul) . 90
rombinatia corpilor din familia a III-a cu Izidrogenul . 91
Hidrazina, Hidroxilamina . . . . . . 92
Compusil azotului cu hidrogenul. Amoniacul 92
Amoniul si compusil seT . . . 94
Compusit fosforuluI cu hidrogenul 96
Fosfura de hidrogen gazdsA 96
Fosfura de hidrogen lichicl , . . 4 . a 97
Fosfura de hidrogen solid. r 97
Compusil arseniculuI cu hidrogenul 98
Compufit corpilor din familia HI cu Cl, Br ,si I . . . . 98

...........
Combivatiunile corpilor din familia III cu 0 fi cu 0 si H. . 99-
Acidul azotos . . . . . , . . . . 100
Acidul azotic (nitric) . . , . . . 100
Protoxidul de azot . . .
Bioxidul de azot
.. .
I 103
104
Trioxidul de azot. (Anhidrida azotds). Tetra oxidul de azot . 105
Penta-oxidul de azot (Anhidrida azotic6) 107
Acidul fosforos 107
Acidul fosforic normal (ortofosforic) . , . . 108
Acidul metafosforic. Acidul difosforic (pirofosforic1 . . . 109
Trioxidul de fosfor (Anhidrida fosfors). Pentoxidul de fosfor.
(Anhidrida fosforic) 110
Acidul arsenios. Acidul arsenic , ,, 111
Trioxidul de Arsen (Anhidrida arsenis) 112
Pentoxidul de Arsen (Anhidrida arsenic5) , 113
Combinatiunile arseniculul cu sulful , 113
Acidit si oxidil stibiuluI , 113
F amilia .1V . Carbanul .. . 114
Siliciul 119
Combinapunile corpilor din familia IV (C, Sid cu hidrogenul
si cu elementele halogene 120

www.digibuc.ro
 VII
Pag.
Combinatiunile corpilor din familia a IV-a cu 0 si cu 0 si H 120
Oxidul de carbon ...... , ...
CompusiT carbonulut Acidul ortocarbonic si carbonic . . . 121
. . , . . . .
Bioxidul de carbon . ,- . . - , . . . . , . . . . . .
122
123
CompusiT siliciula Acidul ortosilicic. Acidul silicic (ordinar). 126
Bioxidul de siliciu . . . . . . . . , 127
CompusiT cu sulful Sulfura de carbon .
Famzlia a V-a. Borul. Acidul boric . , , ...
Grupul 111. (Metale). Familia I. Metale alcaline
.
. .
1
. L
127
128
129
.

Sodiul (Natriul) .
Potasiul (Kaliul) . . . .
Familia II. Calciul .. . . .
.... . . ..... 130
. 138
142-143
Strortiul. Bariul , . . . . . . 148
Magneziul . 149
Zincul 151
Mercuriul = Hidrargirul. 153
Cuprul (ararna) 157
Argintul . t s 160
Aurul . . . . . . .
1 t 163
Familia a III-a. Aluminiul 165
Familia IV; Staniul, Plumbul . 172
Bismutul, Cromul . . . 1 i 178
Manganul 180
Fierul 181
Nichelul 188
Cobaltul. Platinul . 189
Privire generalg asupra elementelor si combinatiunilor lor. Nc
menclatura chimicg. . 191
Legile, dupg car! se fac reactiunile intre sgrurT si combina-
Vunile lor. Legile luT Bertholet 196
Clasificatia elementelor 197
Sistemul periodic al elementelor 201

Chimia organici. Notiuni preliminare 203

Hidrocarburele 205
Nomenclatura hidrocarburelor. Hidrocarburele isomere . . 208
Metanul ....
Radical! hidrocarbonaci. Hidrocarburelc saturate aciclice. On H2n. 213
,
Hidrocarbure saturate, ciclice . . . . , ,
218
220
Bidrocarburele aciclice si nesaturate: Cn H2n . . \ , . -, 221
Etena (Etilena) 225
Cn H2n-2 227
Etina= Acetilena
Cn H2n 4 ............. . .
Cn H2n-6 Hidrocarburele ciclice. Constitutia fenuluT
. . .
si a
229
231

hidrocarburelor din seria Cn H2n-6 232

www.digibuc.ro
 VIII
Pag.
Fenul (Benzenull = Ciclohexantrien 238
Cn H2n-8, Cn H2nI 0, Cn H2n-12, Naftenu1=Naftalenui 240
Cn H2ni4, Cn HinI6 242
Cn H2n-18. Antrenul, fenantrenul si tolanul . . . . 242
Petroleul brut (pacura = titeiti)
Gazul de luminat . . . . . . .........
CompusiT hidrocarburelor cu FI, CI, Br si I
,
243
245
247

Etanul monoiodat . . . .
Metanol triclorat = Cloroforrnul
....... .
Metanul monoclorat = Clorura de metil
.
248
249
249
Metanul triiodat (lodoform). Compusl organometalid , 250
Hidratif hidrocarburelor (alcolif si fenoliI) 251
Alcoolit Clasificarea alcoolilor 252
Alcoolf monoacic,11. Alcoa primarf . . , JP 257
Metanol (Alcoolul metilic) . 259
Etanol = alcool etilic ,. . . . 260
AlcooliT secundarI 262
Alcoolif tertiarf 263
Alcoolif Wacky = Glicolf
.....
Alcoolif triacislf, Propantriol 1. 2. 3. =--- Glicerina
Alcoolif tetraacidI . . . . . . .
Alcoolif pentaacicit AtcooliT hexaacigt Manita
Dulcita. Alcoolul benzilic
.. ..
263
266
269
270
272
Fenolir. Fenolif monoacicli. Fenolul , . 274
Trinitrofenolul 275
Fenolif biacicti. Pirocatechina. Resorcina. Hidrochinona 276
Pirogalolul. Floroglucina . . . 277
Aldehidele 277
Etanal = Aldehida aceticl 281
Cetone 283
Propanona = Acetona. Camfora. Chinone 285
Corpurf cu functiunI mixte. Aldehide-alcooll. Cetone-alcooli 287
Glucoza = Aldoza 288
Levuloza 289
Bioze sail Biglucoze = Zacharoze. Zacharoza (Zacharul) . 290-
Lactoza. Trioze = Triglucoze 292
Alcoolf poliglucozici. Amidonul 293
Dextrina 294
Celulosa. Conservarea lemnelor 295
Fabricatiunea hArtiel 296
Fermentatiunf 297
Vinul, cidrul, Berea 298
Painea . . 299
Conservarea substantelor organice 300
Aciclif 301
Acuclif monobasid 204
Metanoicul = Acidul formic 307

www.digibuc.ro
 IX

Etanoicul = Acidul acetic . . . . .......

Fenil metanoic = Toluenoicul (Acidul benzoic) . , .
Pag.
308
310
AcidI bibazici. Etandioicul = Acidul oxalic 311
Butandioicul = Acidul succinic 312
Dimetil fen dioic = Acidul ftalic
Acidl alcooll si acidi fenolI ...
Etanol oic= Acid glicolic. Propanol 2 oic = Acidul lactic
313
313
315
Butanol dioic = Acidul malic 317

Acidul citric .........

Butandiol dioic = Acidul tartric
. . . . . .
. .

Metil fenoloic 1. 2.=Acidul ono-oxitoluenoic=Acidul salicilic,

318
322
323
Metil fentrioloic = Acidul galic 325
Acidul tanic = Acidul digalic. TIbkirea pieilor 326
EteriI. Etan oxietan = Oxidul de etil (Eterul ordinar) . 328
Amine le
Fenilamina = Anilina . . . . . . . . . . .
Triamina trifenilmetanulul = Triamido trifenilmetan
... , .
330
335
336
Rozanilina. Fucsina. Azaleina. Violetul de Paris 337
Vopsitoria 338
Hidrazinele 340
Amidele . . . . . . 341
Urea = Carbodiamida . . 343
NitriliI 345
Metan nitril = Acidul cianhidric (Nitril formic) 346
Metan nitrilolul = Acidul cianic 348
Etandinitril = Cianogenul (nitrila oxalicg) . .
Piridine si Chinoleine
.. 349
350
Alcaloidil 351
Piperidina. Conicina , 353
Nicotina. Atropina 354
Piperina. Morfina 355
Codeina. Pilocarpin a. Chinin a 356
Strichnina. Brucina 357
Substantele gelatinose si albumindse 358
Notice biografice a unora din cel maI marl chimistI. . . 361

www.digibuc.ro
 ERATA
La pag. 8 rindul al 25-lea, sg se cetdscg, dupg ... on-ce gaz, i la aceia,r1
temperaturd i presiune.
* 16 rindul penultim, in loc de un vol. sg se citscg: doul vol.
. . 45 * al 15-lea ecuatiunea; 6HC1 + Fe, = 2Fe Cl, + 3H,
sg se inlocuiascg cu urnigtrea ; 4HC1 -I- Fe, = 2Ee Cl, + 2112
Clurura &remit.
(de ore-ce in presenta H ngscnd nu se pdte obtine o sare fericg).
Div
49 rindul al 14, a se pune pa 0,, ast-fel:
0
care e formula peroxiclilor, si explicg mai
Bu
usor nasterea apei oxigenate)
11 CI
B/1 0 + H
si a Ba CI,.

52 rindul al 4-lea de jos in sus., a se ceti : un tub de sticlg gradat...

* 53 a, se ceti: S = 32, in loc de = 16.
* 54 a se ceti : Puzzuoli ; Calcheroni, Catania.
a 61 rindul ultim, a se adgoga: CO, se disolvg in apa din M, in care
se pune soda.
b k 64 sa se considere: Bioxidul de Bariti = Peroxidul de Bviii.
P P 73 La acidul sulfuric, a se ceti 98 in loc de 128.
* 89 rindul al 4-lea, in loc de amorf a se ceti: El e un corp cu a-
spect amorf. dar cristalis in sistemul hexagonal, de colOre....
* * 99 rindul antepenultim, in loc de acid fosforos = P 0 OH, a se
ceti HP 0 (OH)2.
II 104 la Bioxiduk de azot, a se ceti Az 0 = 30 si 60.
105 rindul al 5-lea, a se ceti endotermic in loc de exotermic.
idem, rindul al 1-5, a se ceti: ... prin piatrg ponce, imbibatg cu
SO, H2, in turnuri.. ..
* D 102 rindul 4, a se ceti: Fosfat biacid de sodiii, in loc de monoacid.
* 110 la Trioxidul de fosfor, a se ceti: (sati P4 06).
119 rindul al doilea, de jos in sus, a se ceti: Siliciul cristalisat in
octaedri (sistem cubic), e incolor si transparent, are densitatea 2,40
si se topesce la 1200.
138 rindul al treilea, a se ceti: .Bo 07 Na1.
s s 143, la calciul.
Frasa : Clorul, bromul si iodul se combing direct cu Ca la tern-
peratura ordinarg
A se ceti :, Florul se combing direct cu Ca la temperatura ordi-
narg ; Cloful la 4000; Bromul si iodul, la rosu.

www.digibuc.ro
 XI

La pag. 158, rindul al 5-lea, in loc de ... O. azotat, cupros, sa sa citsca: ...
da azotat cupric, ...
s A 165, rindul 1. Sesquioxidul de aur in locul Trioxidul.
s s 170, rindul al doilea : (SO4) Cr 80, Nas + 12140, sulfat dublu de
crom Vi sodia, in loc de Ain
n n 178, la crom. Formula Cromitulul de fer e (Cr, 04 Fe).
s 189, ultima parte de la Cobalt, a se ceti, in locul ultimei frase: Cand
e uscat pe hartie, contine apa de cristalisare 0 e roz deschis.
Pus la caldura., perde apa, si devine albastru.
P SI193, rindul al 15-lea. Mn 0,0H in loc de Mn 020H.
208 rindul al 11-lea a se ceti: CH2 in loc de CH.
s 42 in local
CH,
CH, a se pune CH,
(2H 11

H,C CH, H2C CH,

I 1 I 1

113C CH, H2C C112

La pag. 218 rindul 10, a se pune 3112 in loc de 2H2.
u a 230, rindul 9,, a se ceti : 2CS2 + H2 = H, H2 + 2S3
idem 11. a se ceti: 20a0 -I- 302 .-- 20, Ca -1- 200.
41 A 238, rindul al 16, a se ceti: oxigen in loc de Hidrogen.
idem formula ciclohexanuhil, modificata ast-fel la partea superidora:
CH

HC C <11
a u 241, rindul 8 de jos in sus, a se ceti: fen dioic in loc de neften dioic.
s . 243, rindul 6 de jos in sus, a se ceti; A lsacia in loc de Alnacia.
s , 246, rindul 7 de jos in sus, a se ceti :Naften in loc de fen.
1.) s 252, rindul 9 a se se ceti : 3(On H2)2 Ag -I- Al, =
s 11 252, la alcool biacid; se oadauga + a.H2,0 si la ale hexaacid se a-
dauga + 611,0
.. . 268, rindul al 7, a se ceti: Cale o rnoleeuld Etanric si ',Wand.
. . 259. la 3) sa. se adauge la urma + 21-4.
a . 271, formula hexan pentoloicului va fi urmatrea:
CH, OH
I

(011.0H),
I

CO.OH
idem la cele trei > a se pune > 0.
s a 276, la formula Fluoresceinei, a se pune ia inceput 2Ca 114 < OH
OH
si la urma + 2H., 0.
s 284, rindul al 17, a se ceti: Pentandion.
298, rindul 8, a se ceti: Bacillus lactis.
'303, rindul la a), a se adaoga la urma. + 1101

www.digibuc.ro
 Tdte exemplarele earl nu vor purta semndtura mea, vor fi consi-
derate ca contra-facute.

d, r----,---7,
.7/'---,4------

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE.

Cunoscintele omenescl fiind numer6se si variate s'a cutat a se

stabill leglturile, ce exist intre ele, punendu-se In evidenta asem6-
nArile si deosebirile ce ele presintA.
Descartes, (1596-1650) este unul dintre ceT d'intiiiil cugettorT,
care a artal.c de. 6re-ce In orT-ce directiune cercetrile n6stre tind
In definitiv a ajunge la cun6scerea adevrurilor, putem clasifica a-
ceste cunoscinte dupl resultatul la care ajungem In fie-care din ele;
si dupl cum, acestea ne duc la adevrurT absolute, de carT nu ne
putem Indol, sail la adev6rurT numal relatiVe.
In urml, is. Geopoy de St. Hillaire grup fizica, chimia si sciin-
tele sociale ?titre veritatile relative, iar matematicile, constituiail grupa
veritAtilor absolute.
Auguste Comte, marele enciclopedist, care a ilustrat Inceputul a-
cestul secol (1798-1857) a alipit matematicilor astronomia si a in-
trodus biologia intre sciintele fizice si. sociologice.
Tabela alAturat ne arat in rubrica : (Cunoscintele adtualei> pe
fie-care din ele in parte.
Din observatiunea lor decurge cl dintre t6te cunoscinlele actuale
cele maT positive, carl prin studiul lor ne duc tot-deauna la yeti-
tAtT absolute, sunt sciintele matematice. Fr g. ele nu putem studia in
mod aprofundat pe nicT una din cele ce urrnza.
Sciinlele fizice sunt acelea, carl se apropie maT mult de veritatile
absolute. Fara acestea nu pot fi studiate cu succes sciintele natu-
rale, ce yin In urml.
Sciintele sociale ocupA ultimul loc intre veritatile relative si ele
cer, pentru a fi bine intelese, cunoscinta sciintelor naturale, sciin-
tele fizice si chiar a matematicilor.
1.

www.digibuc.ro
 2

Is. Geoffr. St. Hilaire Auguste Comte Cunoscintele actuale

a)
....
-:?..
otn
Matematici
fMatematicile
lAstronomia
. 1. Matematicile pure
2. Mecanica rationala
4 =a
:=, ..sg 3. Astronomia
co
gi 4. Cristalografia
fFizica fFizica
iChimia 1Chimia ...e. 5. Fizica
----''' S
:= 6 Chimia
A. g=
103
vet 7. Mineralogia
...1, V

(1)
13.
....
4_.0
.3
1 8. Fisiologia (1)
4-. "A (Sratigrafia
,2 9. Geologia (Paleontolo-
CIS
... { Biologia
V -.P. 10. Botanica (2) [gia
1. :Er 11. Zoologia
-oz..; 12. Antropologia (3)

Sciintele sociale { Sociologia

f Sciintele economice
21-3 13.
a ' a 14. Sciintele juridice
:

Sciintele matematice sunt independente de materie; spatiul qi tim-

pul sunt suficiente studiulul bor. Rezultatele, la cari s'a ajuns in a-
ceste sciinte ne surprind prin exactitatea bor.
Pentru a avea un exempla de exactitatea calculelor matematice
n'avem de cat s lulm fapte din domeniul astronomieT. Eclipsele,
indicate prin calcul cu mult maT lnainte, se realisz In mod deplin
in ce privesce spatiul si timpul indicat. Le Verrier a calculat pe
3.000.000 ani, Inapol si inainte, t6te fenomenele ceresci mai im-
portante, ce ag avut loc sag cari se vor intempla pe viitor.
Preciziunea calculului si a faptelor observate este atat de mare
tn cat s'a putut dovedl a 1ntr'un secol luna si-a accelerat mersul
sat cu 8 secunde (4).
Gratie studiulul geometria se fac pe fie-care (ii diferite lucrrT de
art; ast-fel, plecand din dou6 cOste opuse ale muntilor se scobesc
tunelurl si preciziunea este atat de mare Incat axele celor doug ca-
pete ale tunelulul se Intlnesc matematicesce.

(1) La Fiziologie se alipesc : Patologia, Higiena 0 Medicina.

(2) Prin desvoltarea mare, ce a luat studiul unor grupe de plante microsco-
pice s'a creat in timpul din urmi : Bacteriologia.
(3) Aicea se pot grupa: Istoria, Archeologia, Literatura, Muzica i Artele
frum6se. .
(4) Se lucr6z6. de 10 ani pentru a se vedea cauza acestel acceleratiud.

www.digibuc.ro
 3

Matematicele pure se Impart In : Aritmeticd, Geometrie, Trigono-

metrie, Algebrd, Geometrie analiticd, Calculul infinitesimal, etc.
Ele plc de la adevrurile cele maT simple si maT evidente, nu-
mite axiome, pentru a formula teoreme din ce in ce mat complicate.
.Mecaniea rationald, desi 's1 are originea In mecanica practica,
totusi nu are nevoe de materie pentru. discutia matematica a pro-
blernelor sale.
.Astronomia se ocupa cu studiul legilor matematice, ce decurg din
raporturile de situatiune i miscare ale corpilor ceresci. Cu tote
acestea prin partea descriptiva a eT (astronomia fizica), ea face tran-
sitie Intre matematicile pure si sciiptele fizico naturale.
Cristalografia s'a nascut prin rezultatele castigate, studiand crista-
lele ce se gasesc In natura. Prin partea sa geometrica ea apartine
sciintelor matematice: ea serveste de transitie intre sciintele mate-
matice i fizice prin legatura ce ezist intre structura cristalelor
proprietatile lor fizice.
In ce privesce sciintele fizice; ele se apropie de matematicT maT
mult de cat tOte cele-l'alte cunoscinte omenesci.
Yamin, fizic trances, gicea in 1883, c chimia este un capitol al
fizicel i acsta e un capitol al mecanicel rationale.
Sciintele fizice sunt In special sciinte de observatie i experimen-
tare, avnd In serviciul lor sciintele matematice. Ele a ca substrat
al studiului lor materia, de care tind necontenit a se emancipa. Fi-
zica a ajuns deja in mare parte a stabili legT matematice, indepen-
dente de observatie i experimentare, earl insa pot sa fie verificate
pe aceste caT. Acsta formza marele i insemnatul capitol al fiziceT
matematice.
Fizica este cea maT pozitiva dintre sciintele, ce conduc la veritatT
relative, chimia o urmza imediat.
In ce privesce mineralogia, ea se pastrza separata, maT mult prin
deprindere si prin ore-carl necesitati speciale, nefiind o sciinta a
parte, ci numai reunirea studiuluT mineralelor din punct de vedere
cristalografic, fizic i chimic.
Sciintele naturale pot fi considerate Inca in mare parte ca sciinte
descriptive. Ele ins prin fisiologie nu numal ca se servesc de ob-
servatie i experimentare, -dar tind a coprinde orizonturl maT mart,
a formula lee biologice si a 's1 da sema despre viata in sine si
transformarile succesive ale fiintelor viT la suprafata pamintului.
Studiul fiziologieT ins, fara care botanica i zoologia nu se pot
Inv6ta, nu pOte s existe fara. cunOscerea fizicet si a chimiet. Ve-
derea, auciul, miscarea, sunt acte fizice ; pe cand digestiunea, respi-
ratia, combustiunea generala, sunt acte chimice ; t6te acestea alc-
tuesc partile principale ale fiziologiei.
Geologia, prin stratigrafie i paleontologid servesc de tranzitie In-
tre sciintele fizice si naturale. Prima parte este o continuare a mi-
neralogieT in studiul fizic al pamintuluT, pe cand paleantologia, prin
studiarea florelor i faunelor disparute, d. deslegarea celor mai In-

www.digibuc.ro
 4

semnate pail ale botanicel i zoologiel in ce privesce aparitiunea

animalelor i plantelor i transformarile prin care ail trecut acestea
pana In present pe suprafata planetei n6stre.
Botanica studiaza nu numai flora actual a planete n6stre dar
implicit si flora disparuta $ i t6te chestiunile marl relative la geo-
grafia botanica.
Ace las lucru '1 face zoologia pentru animale.
Omul, nu printr'un egoism particular, dar prin necesitatea de a
se cunOsce mai bine si prin faptul ca studiul fiintel sale este fOrte
Intins, a simtit necesitatea de a se sc6te din cadrul zoologie $ i a
crea antropologia, pe langa care fac corp separat : istoria, archeologia,
filologia, muzica, art& frumdse, etc., atatea capitole marl, relative
la desvoltarea sa.
Sciintele sociale sunt acele cunoscinte omenesci, earl a baza cea
mai putin sigura. Ast-fel sciintele juridice i teologia sunt in cea
mai mare parte conventionale. Intre ele fac, pana la un punct Ore-
care ,. esceptiune sciintele economice, care in timpul din urtna, legand
necesitatile vietei normale de legile biologice, tind a lua o desvol-
tare important si a capta la activul lor cunoscinte exacte. Datele
statistice de call se servesc, tind a pune In evidenta raportul ce
exist Intre viata i mijlOcele materiale, ce o pot desvolta, sail im-
pedeca, aratandu-ne rezultatele bune sat rele la earl individul sa
poprele ajung fatalminte in ambele casuri.
Naterie. Corpi. Impiirtirea lor. Fizica i chimia se ocupa
cu studiul proprietatilor materiel. Pentru a put vedea asemnarea
Si deosebirea ce exista Intre ele, s vedem mai Intaiil ce trebue sa
intelegem prin materie. Universul este spatiul infinit dimpreuna cu
nenumratil corpi ceresci, cart din timpl fAt inreput i fara sfarsit
plutesc inteinsul.
Ceea-ce alcatbesce acesti corpi se numesce substantet sail materie.
Ea e caracterisata prin intinderea in spatizi (ocuparea unei portiuni
din spatiti prin dimensiunile sale) i prin greutate.
La acestea se adaoga i nepenetrabilitatea, adica proprietatea, In
virtutea careia doul corpi nu pot ocupa in acelasi moment acelasi
loc ln spatiil; dupa cum vom Ved mai In urma, acsta proprietate
nu e inerenta de cat atomului si molecule.
Pmintul, fiind un corp ceresc, este o mica portiune limitata din
acst materie. La suprafata sa gsim, sail putem izola, alte buca-
tele cu mult mai midi din materia ce 1 alcatuesce, carl t6te se nu-
mesc corpi, d. e.: o piatra, un cal, o sminta, etc., sunt corpi.
Corp, este prin urmare, o portiune limitata de materie, asa dar
totalitatea corpilor alcatuesce materia, ce se. afla rspandit In univers.
Pentru a studia materia trebue s studiem corpii.
Corpii, desi formati din aceeas materie ni se prezinta cu carac-
tere forte variate, cu diferite forme si In diferite start Numirile ce

www.digibuc.ro
 5

li se dag sunt farte numerase, ast-fel avem : corpl ceresci, orga-

nizatt neorganict simpli, gazost etc.
Pentru a ne putea da smg de intelesul acestor numirl s'a alcAtuit
urmAtorul tablog, din care putem usor vedea deosebirea ce existA
intre et
1. Ceresci : Stele, planete, comet!, nebuldse, etc.
tr, (so1kt sulf, arsenic, jod etc. . Apartin studiu-
lichidi : brom lui: chimiei ne-
( gazo0 : oxigen, azot, etc. . . organice.
( so1ki : fer, argint, aur, etc. .
.36
lichic1: mercurin
( gam* : Vapri de mercuriu, etc
solidi : saruri, roce, etc. . . . .
Cornpup lichidi : apa., acide, etc. . . . . ; idem
( gazo0 : bioxid de carbon . . ( mineralogia
solidi t sacharul, etc ( Apartin studiu-
Organic'. . , 1chidi spirtul, etc. j lui chimief or-
( gazo0 : gazul baltilor (C H4) ( garuce.

Organizati .
Numal corpiT pAtnintesci,
Plantele
Animalele ...... f Botanica.

cari alcgtuesc planeta nastrg, pot

Zoologia.
fi
direct supusl mijlacelor nastre de investigatiune.
SA nu credem insg cA corpil ceresci se sustrag cu jotul cer-
cetArilor- amenilor de sciintg. Matematicele ne dag rnijkicelo de a afla
volumul si j,ensitatea kr ; fizica ne aratg forma si structura supra-
feta kr, prin instrumentele optice; iar spectroscopia ne indic natura
elementelor din carT sunt cotnpusi.
Corpil pgmintescl se pot impArti in organizali si neorg.anizag.
Corpit organizali sunt portiuni de materie cu o formg exte-
riarg bine definitg, terminati de obiceig prin rmil curbe i cu o struc-
turg interng neuniformg prin faptul cg sunt inzestratl cu diferite or-
gane, carT la rindul lor sunt constituite din celule sag derivate ale
acestora (fibre, vase, etc.). Organele se deosebesc intre dinsele atAt
prin structura for particularg cat i prin compozitiunea lor chimicg
(ast-fel rAdAcina diferg de frunig, creerul diferg de ficat, etc.). In
acstA categorie de corpl se coprind tate plantele i animalele.
Corpit neorganizari sunt portiunT de materie, cu o formg exte-
riarg accidentalg (o piatrg, o bucatd de pAtnint, etc.), sail cu o
formg exteriarg bine definitg, terminatg prin liniT drepte, cum sunt
cristalele. LuAnd insg portiuni din diferite pArti ale acestor corpl,
vom constata cl ele ag aceIasi aspect si aceeasi compositiune chimicA.
Corpii neorganizati se impart la rindul lor In neorgania
organici.
Corpit neargania se pot gAsi sag in naturg la suprafatg sag in
interiorul pgmintului, sag sunt preparatl cu ajutorul puterilor cari
existA in naturg, Si pe care bhimistul le pate intrebuinta in acelasT
fel si in laboratorul s65.

www.digibuc.ro
 6

In cazul Intaiil avem : sarea, gipsul, marmora, etc. ; iar in cazul

al doilea : ferul, acidul sulfuric, etc.
corpit organici au aceleasl caractere ca si ceT neorganicT. Sin-
gura deosebire Intre eT consiSta in faptul a corpil organic! sunt
produsl In natura numaT prin viata plantelor si animalelor.
Ast-fel avem : zachrul, scrobla, stearina, urea, etc.
Productiunea lor, in plante si animale, fiind datorit aceloras! pu-
terl naturale, de car! natura s'a servit si la crearea corpilor neorga-
nici, chimistul, servindu-se de ele In laborator, a reusit a-I produce
direct, fara intervenirea vietei vegetale sail animale. Ast-fel s'a fa-
cut urea, glicerina, etc.
Prin manuirea acestor puterI chimistul a facut chiar corpT orga-
nici si neorganici, ce nu existati In natura, d. e. : acidul hidrofluo-
silicic, fucsina (clorhidratul de rozanilina), etc.
Molecule. Atomi. Corpi simpli si corpi compusi. Pentru
a putea intelege ma/ bine ce e un corp simplu si ce e un corp
compus trebue maT Intaifi s ne dam sma despre divizibilitatea
corpilor si prin urmare a materiel.
Materia pte fi divizata in mod mecanic (prin sdrobire, there, so-
lubilitate, etc.) In part! forte mid.
Se fac fol de aur atat de fine In cat trebuesc suprapuse 25.000
pentru a avea grosimea de 1 mm.
Wolaston a facut fire de platin, ce ail o grosime de 1/200 mm.;
dou6-zecT kilometri de acest fir vor cantari un gram.
1 mgr. de carmin p6te s'a coloreze un litru de apa (Carey-Lea) si fie-care
picAtur din acsta apa contine o mid. cantitate din acstai substantl.
Putin mosc pus pe o balanta Incarcl 'milt& vreme camera Cu od6rea sa, fled
ca balanta sA 'si piard'a echilibrul, cea ce indicA cl cantitatea de mosc ce s'a
rspAndit in aer este atat de mica in cAt nu p6te fi apreciata prin acest instrument.
In 1 mm. cubic de sAnge sunt 6.000.000 globule rosii.
Sunt animalcule si cu deosebire vegetale microscopice atat de midi, in cat
trebuesc mArite peste 2.000 ori pentru a fl vedute. Aceste fiinte se nutresc, se
miscA si se reproduc ; corpul lor este alcIfuit din alte elemente si mai mici.
i.
Se 'Ate recundste prin spectroscopie pAnA la no,000,000 din un miligram de
sare.
Cu mintea putem divide materia la infinit, in mod mecanic Insa cea
mai fina particula ce putem obtinea, contine nenumrate alte partI
maT mid, numite molecgle, la car! nu putem ajunge pe calea acsta.
Aceste molecule sunt alcatuite din alte- particele O. mai mid, nu-
mite atomi.
Atomul este prin urmare cea maI mica parte posibila de materie,
a caruI existenta ne este impusa prin rezultatele studiilot fizice si
chimice.
Conceptiunea atomulul e fOrte veche.
Leucippe, cu anT 500 Inainte de nasterea Domnulul Isus Christos,
considera lumea facuta din atom!, aflandu-se In necontenita miscare.
Hipotesa atomilor a fost introdusa in sciintele positive, de Dalton,
la Inceputul Secolulul al XIX-lea. Prin: teoria atomicd, se intelege,

www.digibuc.ro
 7

studiul tutulor fenomenelor fizice si chimice, ce pot proba presenta

atomilor.
Se admite c atomul are o fonna geometria anumita, o marime si densitate
particulara., de unde rezult c putem avea mai multe feluri de atomi. El sunt
insa extrem de mid, ast-fel un atom de Hidrogen cantaresce abia
0 gr., 000,000,000,000,000,000,000,2; iar diametrul until atom de oxigen este
0[111'3,01 Omm,01
10,000,000
st intr un cub cu laturea 40,000 ar mcapea 60,000,000,000 atomi
de oxigen, sat 210,000,000,000,000 atomi de hidrogen.
Atomil se afla intr'o miscare de vibratiune continua. Iutla cu care se fac
vibratiunile i amplitudinea acestora, depinde de energia miscarel. Acst energie
st in legitura strins cu temperatura atomului. Ea cresce cu ridicarea tern-
peraturel, descresoe cu scaderea el si devine nal la 273, and atomul infra.
in repaos.
Atomil, de obiceia nu vibr6za izolati; el sunt sociati intre dinsii, in numar
variat, i formz moleculele in earl vibrza in mod uniform.

Puterea de atractiune ce exist Intre atoml se numesce annitate.

0 moleculA pte s fie formata din unul sa maT multi atomi de
acela$ fel, si in casul acesta sA numesc moleculd simpld sail element.
Corpul format din ast-fel de molecule, se numesce corp simplu.
DacA insA atomil, carT constituesc moleculele nu sunt de acelasl fel,
molecula se numesce compgsa. Corpul format din ast-f el de molecule,
se numesce carp campus,
Ast-fel : fierul, sulful, oxigenul, etc., sunt corpi simpli; iar creta,
zaharul, varul, etc., sunt corpl compusi.
Puterea, care unesce tote moleculele dintr'un corp se numesce co-
hesiune.
0 molecula, fie simpl sa compus, formatA din unul sau mai
multi atomi, ocupl totusi un spaiil determinitt, ins infinit de mic.
Ast-fel William Thomson sustine, ca dacA s'ar putea mari o picAturA
de apa (care are moleculele acute din cate doi atoml de hidrogen
si unul de oxigen) asa in cat sa ajungA marimea pamintulul, atomil
de hidrogen ar avea in acest caz marimea alicelor de plumb, iar eel
de oxigen mArimea unor mingi.
In un milimetru cub de gaze, la temperatura i presiunea ordi-
nara, s'ar afla 55 miliarde de triline (5,5)00=2) de molecule.
Lothar Meyer sustine ca. in genere diametrul unel molecule pentru numer6sele
substante studiate, variaza de la Omm,000001 pang la 0[0132,0000001 la temperatura
de 20 qi presiunea normald.
S'a aflat prin calcul ca o molecula de hidrogen (HO in conditiunele ordinare
ar cantari: Ogr,000,000,0007000,0097000,000,4
William Thomson a calculat c in corpji simpli sat comps! distantele dintre
003111,01 Omm,01
molecale variaza de la 5,000,000 Dana. la
- 100,000,000
Num6rul atomilor, carl constituesc moleculele corpilor simpli este Ira-
riabil. Se cunosc molecule cari a unul, douT, trei, etc., pana la sdse
a tomi.

www.digibuc.ro
 8

GAsim molecule cu un singur atom, la helium, mercuriii, zinc, etc:

molecule cu doui atorni, la oxigen, azot, hidrogen, etc.
molecule cu trei atomi, la ozon.
molecule cu patru atoml, la fosfor, arsenic, etc.
molecule cu cinci atomi, necunoscute.
molecule cu sese atomi, la sulf (la -I- 600).
Pentru ca s avem molecula unui corp compus trebue sA avem in-
teinsa cel putin doi atorni diferiT, ast-fel sarea de bucAtArie are
moleculele acute din ate un atom de clor si unul de soditi; o mo-
lecull de apA, este fAcutA din doi atomi de hidrogen i unul de oxi-
gen; o moleculA de spirt (alcool) e fAcutA din dol.' atorni de carbon,
sse atomi de hidrogen i unul de oxigen (C, H6 0).
Num 6ru1 atomilor Iii moleculele compuse p6te fi ori-cat de mare.
Schutzenberger sustine c o moleculg de albumin e formatg. din 196 atomi:
C H, 0 Az.
Drechsler a izolat din ficatul de pesce substanta numita: iecorina, ale clrei mo-
lecule sant formate din cte 305 atomi: C, H195 046 Az, S Ph, Na,.
Griffiths, a obtinut o globulind, cu formula C, H814 A1113 S 0119 deci cu
1780 atomi in moleculd.
Avog-adro, a introdus urmAt6rea hipotes, admisA acum ca lege
demonstratA :
Gaze le sail vapork sunt constituig din molecule simple sag compuse
ce se aflet la distante egale si carele se apropie sazi se depdrazel cu
aceia,s1 cdtime, in conditiuni identice.
ResultA deci CA: un voltam de off-ce gaz, are acela,c numir de
molecule; qi prin urmare ponderile relative ale unzd acela,s- volum de
diverse gaze, sunt ponderile relative ale molecule/Or chiar, sail ato-
milor, dac moleculele ce le alcAtuesc ar fi mono atomice.
Simbol. Form* si ecuatiuni chimice.Se cunosc panA in pre-
zent mai mult de 70 corpi simpli, avnd fie-care un nume special.
Pentru a evita greutatile de scriere ale acestor nume, s'a admis a
se reprezenta prin litera incepa6re a numelui, numit simbol s. e.:
Oxigenul, se represirtA prin simbolul 0; Sultul, prins S; Hidrogenul
prin H, Carbonul prin C.
Fiind-ca insA mai multe dintre aceste nume se incep cu aceeasi
liter-A, pentru a put fi deosebite in scris, se formz5 simbolul nu numal
din litera Inceptre, dar din acsta urmatA de o a doua litera din
nume 'si scris in caractere mici, s. e.: aluminiul=A1, argintul=Ag,
arsenicul=As, cuprul=Cu, calciul=Ca, ferul=Fe, zincul.Zn, etc.
Pentru reprezentarea unel molecule, scrietn unul langa altul sim-
b6lele corpilor simpli, din care e fortnatA; ast-fel clorura de na-
triurn, format din clot- si natrium se scrie: Na Cl. F6rte adese-ori insA
in moleculele compuse se gAsesc mai multi atomi de acelasi: fel.
Numrul lor se aratA prin o cifrA scrisa la drpta simbolului.
Ast-fel molecula de apl formatA de un atom oxigen i doi atomi
hidrogen se scrie : H20; iar molecula acidului sulfuric, formatl din

www.digibuc.ro
 9

1 atom sulf, 4 atoml oxigen si 2 atoml hidrogen, se scrie SO, Hg.

Acestea se numesc formule chimice.
Punend Inteo solutiune de sare de bucatArie (clorura de natrium
= Na Cl), o cantitate 6re-care din o solutiune de azotat de argint
(Az 0 Ag), vedem CA solutiunea se turburA si dupa cat-va timp
se adunA la fundul vasuluT un corp alb (Ag Cl), iar In solutiune
remne disolvat o sare incolork care nu maT contine dor, nicT
argint, numitl azotatul de sodium (Az 0, Na).
S'a /ntemplat In acest caz o schimbare numitA 1 eacgune, prin faptul
cA atomul de sodium a fost Inlocuit prin argint In molecula de sare
de bucAtArie, iar argintul din molecula azotatul de argint a fost
inlocuit prin sodium.
Reactiunea acesta se p6te representa In modul urmAtor :
Na 0. + AzOs Ag

TAZAINa+AgC1
ceea ce se p6te asecja ma! bine ast-fel :
Na Cl + Az Os Ag = Az 0, Na + Ag Cl.
In acest caz observm cA de amendoue partile semnuluT = avem
acelas fel si acelas numer de atom! ; avem prin urmare o egalitate
sag ecuatiune chimica.
Numrul moleculelor se reprezint printr'o cifr scris la stnga
lor, ast-fel dou melecule de acid clorhidric se scriii : 2HC1.
Greutatea rnoleculara, 0 greutatea atomie. Din faptul Ca
atomil ag un volum variabil, ce contine o cantitate anumitA de
materie, rezult a fie-care atom are o greutate deosebitA. Cel ma!
usor dintre totI atomiT este atomul de hidrogen, care cantAresce abia
0 gr., 000,000,000,000,000,000,000,2. Din cauza acesta el s'a luat
ca unitate de mesurA pentru esprimare greutatilor celor-l-alti atom!.
Ast-fel atomul de hidrogen fiind luat = 1 avem :
H = 1, 0 = 16, S = 32, Fe ==. 56, Hg= 200, etc. ; adica, ato-
mul de 0 cantAresce de 16 orT mai mult de cat cel de Hidrogen,
atomul de S de 32 orT, cel de Fe de 56 orT, etc.
De fapt nu se cAntAresc atomil, nicT moleculele, pentru a se afla
greutAtile lor, ci aceste raporturT reies din comparatiunea datelor ca-
ptate In studiul analitic al corpilor.
Ast-fel in 100 gr. marmorl gAsim 40 gr. Calcium, 12 gr. Carbon
si 48 gr. Oxigen, ceea-ce se p6te reprezenta In modul urmAtor :
C 0, Ca (Carbonat de calcium).
In 18 gr. apA gAsim 16 gr. Oxigen si 2 gr. Hidrogen, ceea-ce se
pOte reprezenta prin formula : H2 0.

www.digibuc.ro
 10

Aruncand 23 'gr. Na in acsta apa, vom capata 1 gr. H i ne

va rmanea 40 gr. Na OH (hidrat de natrium), corp ce rezulta prin
substituirea unui atom de natrium in locul unuT H al apeT, cu tote
ca cantaresce de 53 orl mai mult.
Calcinand carbonatul de calcium el se desface in 560/a var nestins
(oxid de calcium) si 440/, gaz bioxid de carbon, ceea-ce ,se pOte re-
prezenta prin ecuatiunea urmatre : C 03 Ca = Ca 0 + CO,
Dac5. lura Sulfat de cupru (piatr6. vnIt) 159 gr., disolvat in apa qi vom
introduce in acst solutie o vergea de zinc de 65 gr. vom vedea c solutiunea
albastri a sulfatului de cupru devine incolor in momentul in care zincul a
dispgrut, intand in combinatie, iar pe fundul vasului se va depune un strat me-
talic de cupru. Acest deposit de cupru va cntari tocmal 63 gr. pe and us-
and sarea incolor5 disolvat5. In ap, vom cal:Ala 161 gr. sulf at de zinc, in locul
celor 159 gr. sulfat de cupru intrebuintat. kezult a in molecula sulfatului un
atom de zine a luat locul unui atom de cupru.
Din aceste putine exemple putem vedea ca, corpil simpli in
ori-ce combinatie, intra in acelea0 proportiuni, ceea ce a facut s
se numsca aceste valori numeil proporfionag
Sciinta a probat ca numeriT proportionall aT corpilor simpli ga-
siti prin analisa, coincid exact cu greutatile atomice ale acelorag
corpi gsiti pe alte cat
Suma greutatilor atomilor, cari alcatuesc o molecula simpla sa
compusa, se numesce greutate moleculard. Ast-fel greutatea molecu-
a hidrogenulul -= 2, din cauza ca molecula contine 2 atomi,
lax%
fie care avnd greutatea = 1.
Clorura de sodium are greutatea moleculara = 58,5.
Na Cl = Na + Cl
58,5 = 23 +35,5
Sulfatul de calcium (gipsul) are o greutate moleculara = 136.
SO4 Ca = S+04 + Ca
136 =32 + 16 X 4 +40
-Valenta atomilor. Nu toti atomii a aceeasi valOre In combi-
natiunile I. Ast-fel dac observam moleculele urmatOre :
Cl H, OH, . AzH3, C H,
acid clorhidric. ap. amoniac. metan (gazul baltilor).
putem vedea ca clorul se combina cu un singur atom de hidrogen,
oxigenul cu doi, azotul cu 3 si carbonul cu 4. Aa dar oxigenul
valoreza de dou ori mai mult de cat clorul fata de hidrogen, azo-
tul de trei on i carbonul de 4 orT. Acest fapt se maT p6te exprima
clicend ca capacitatea de saturatiune a oxigenului e de 2 ori mai
mare de cat a clorulul, a azotului de trel orl si a carbonului de 4 oil.
Capacitatea de saturatiune se maT numesce i valenta elementului.

www.digibuc.ro
 11

Acstg valent a corpilor citap mat sus se pgstrzg si In diferite

alte combinatiunI s. e. :
Cl Cl 0 CI, Az C13 C Cl, Ph C15
Clorura de dor Biclorura de ozigen. Triclorura de azot. Tetraclorura Pentaclorura
(o molecula de dor) (anhidrida hipoc1or6sa) de carbon de foefor
Corpil carI, Intocmg ca clorul, se combing cu un atom de hi-
drogen, se numesc monovalentl i se insemnag prin o link la drpta
simbolulul lor : Cl1, Br', NaI, etc.
Corpil carI se combing cu 2 atom/ de hidrogen, sail de oti-car e
alt corp monovalent, se numese bivaleng si se Insemnag prin 2 HMI :
on, sir, Can, etc.
Mergnd mat departe avem :
Corpi trivaNnp : AzIn, Boul, Au", etc.
Corp/ tetravalenp: Cw, SjIV, SnIv, etc.
Corp/ pentavalentl : Phv, Asv, Tav, etc.
Corpi hexavalenp : MovI
S'a indicat i corpl ,cu o valentg superi6rg.
Valenta nu este un caracter fix al atomilor. Ea pdte cresce sail
scgdea cu diferitele conditiunI In care se ggsesce atomul, ast-fel fos-
forul p6te fi tri-si pentavalent, d. e.: PhCl (triclorura de fosfor), Ph C15
(pentaclorura de' fosfor) ; iodul In combinatiunile luI cu Cl p6te fi
mono-si trivalent : CI I (monoclorura de iod), C15I (triclorura de iod).
S'a obsrvat Insg cg corpil monovalenp pot deveni tri-penta-hepta-
valenti,, pgstrAnd asa dar o valentg In genere imparg, d. e.:
C1)-01tIP in 1,Du rn =00
Acid hipocloros Ul 0"Hr 011
Acid cloros W.' 011W
Acid cloric
UI 01I
_c_1
o11
Acid percloric
Tot ast-fel la cele bivalente, valenta pdte cresce numaI in mod
pereche, s. e.:
sVIOII
RIICg qiv=ou _ou
u C1'
Biclorura de sulf
))) .011
Bioxid de sulf
0"
Trioxid de sail.
Sunt frig unir corpi, de si fdrte putini la numer, cari pot trece de la o va-
lent pereche la alta nepereche, sail vice-versa, s. e.:
fif _Cu xi
(211 A =0,,
A
liz Clx Az -0 Az -0 z 0"W
Triclorura de azot. Asa numitul bioxid de azot. Hipoazotida. Acidul exotic.
(in care azotul are valenta pereche)
Bazap pe valenta elementelor putem sg ne dgm sma nu numal
de felul si num6rul atomilor, ce intrg intr'o moleculg, dar si de mo-
dul cum sunt grupap, argtand leggturile, ce existg intre fie-care din
atomq, ce constituesc molecula.

www.digibuc.ro
 12

In acest caz dacl voim a reprezenta In scris o molecull re-care,

formula glzimicd ordinarl (vedI pag. 9) nu e suficient6 ; pentru a
arAta modul de grupare al atomilor, 'I scriem pe acestia legatI prin
valentele lor ; in casul acesta formula se numesce rationald sail for-
mula de constitutie.
Formula chimid. ordinara.' Formula chimia rationa1 4
Apa . . . 1120
m_Hl
Amoniac . AzH3. . 1 .
161Z -FP
0".Q r II
Gips . . . SO4Ca . . . 0'1=k) -0" U

Formulele rationale sunt deduse in mod natural din studiul reac-

tiunilor i proprietAtilor fizice ale corpilor. Ele sunt de mare insem-
ntate cu deosebire in chimia organicl.

Greuati atomice
Simbolul dupg L. Meyer si Seubett Calduri
NUMELE atomului si
valenta /la iInnttarebu-
te de H=r 0-r specifice
. ,
obiceiii
.

1 Aluminiti . . . Al la 27,0 27,04 1,694 0,2143

2 Argint. . . . . Ag I 108, 107.66 6,7456 0,0560
3 Arsen . . . As HI, v 75, 74,9 4,693 ,0814
4 Aur Au I? m 196,7 196,2 12,29 ,0324
5 Azot (Nitrogen) . Az.,NI,n,m,vt,v 14, 14,01 0,8779 ,36
6 Bariti . . . . . Ba II 137, 136,86 8,575 10,047
7 Beriliii . . . . Be H, HI 9,1 9,08 0,569 ,4079
8 Bismut . . . Bi IH, V 208, 207,5 13,00 p,o3o8
9 Bor Bo m, v 11, 10,9 0,683 0,3661a233
10 Brom . . . . Br I, iii, Nr? VII 80, 79,76 4,997 0,0843
11 Cadmiii . . Cd" 112, 111,7 7,00 0,0567
12 Calciti . . . . Ca" 40, 39,91 2,501 0,167
13 Carbon . . . . C H, m, w 12, 11,97 0,7502 0,4591a985
14 Ceriii. . . . ce m, w 141, 141,2 81847 0,0448
15 Cesiii .
16 Clor
. .
.
. Cs 1
a 1, m, v, VII
133, 132,7 8,315
35,5 35,37 2,2159 0,18
-
17 Cobalt . . . . Co II, Iv 59, 58,6 3,67 0,10'76
18 Crom . Cr IV, VI 52,5 52,45 3,284 0,100
19 Cupru . . . , Cull 63, 63,18 3,959 0,0952
20 Fer Fe ll, IV, VI 56, 55,88 3,501 0,1138

www.digibuc.ro
 13

GrentAti atomice
, Simbolul dupl L. Meyer si Seubert Clduri
NUMELE atomului si specifice
valenta lui . iInnttarteebL
obiceiii
H =I 0 = 1

21 Fluor . . . . Fl Ta III 19, 19,06 1,194 0,26

22 Fosfor . . . Ph ni, V 31, 30,96 1,940 ,1895
23 Galiii
24 Germaniti
25 Hidrogen
.
.
.
.
.
.
Ga w
Ge w
Hr
69,
72,31
1.
,

-1,-
69,9 4,38
-
,079

0,06265 ,23
26 Indiii . . . . In III 113,4 113,4 7,108 0,0569
27 lod I I, In, v, VII 127, 126,54 7,9284 0,0541
28 Iriditi Ir n, w, vI 193, 192,5 12,06 0,0326
29 Lantan . -,- . . La w 139, 138,5 8,680 0,0449
30 Lithi 7, Li 1 7,01 0,439 0,9408
31 Magneziil . . 24,
. Mg n 23,94 1,500 ,2499
32 Magnan . . . . Mn n, nr, yr, vn 55, 54,8 3,43 0,1217
33 MerCutitl (Hidrargir) Hg 1, n 200, . 199,8 12,52 1,0319
34 Molibden . . . Mo w 96, 95,9 6,01 0,0722
35 Natriti (Sait) . Na 1 23, 22,995 1,4408 1,2934
36 Nichel
37 Niobiii .
38 Osmiti ,
Ni II, iv
Nb 1
os II, w, In, \Tin
58,8
94,-
199,_
58,6
93,7
195,-
3 67
5,87
12.2
-
0,1082

0,0311
39 Oxigen . . . . 0 II 16,-- 15,96 1,00 0,25
40 Paladiti . . . . Pd n, Iv-, vI 106,5 106,2 6,66 0,0593
41 Platin . . . . Pt II, Iv, VI 197,18 194,34 12,177 0,0324
42 Plumb pb n, IV 207,- 206,39 12,932 1,0314
43 Potasiu (Kant) . , K1 39,-- 39,03 2,446 0,1655
44 Rodit} Rh II, Iv-, yr
104,- 104,1 6,52 0,0580
45 Rubidill . . . . RIO 85,-
Run w, vi,vm 104,-
85,2 5,34 0,077
46 Ruteniti
47 Scandiii
48 Selania
.
.
.
.
.
.
..

.
.
.
.
.
Sc
Se it, w, Iv
-
79,_
103,5
43,97
78,87
6,49
2,755 , -
0,0611

4,942 0,0762
49 Siliciti Si w 28,- 28,0 1,754 6,2031a232
50 Sulf s II, IV, VI 32,- 31,98 2,0037 0,1776
51 Staniii Sn w 118,-. 117,35 7,353 0,0562
52 Stibill (Antimonlii) . Sb III, lt 120,- 119,6 7,494 0,0508
53 Strontitx
54 Tanal .
.
.
.
- .
.
.
. Sr n
Ta V
87,5
182,-
87,3
182,-- 5,47
11,42
0,074

55 Telur
56 Terbiti . . .
Te n, iv, vI
Tb
128,-
(150) - - -
126,7 8,00 0,0474
57 Thaliii .
58 Thori5 .
. . ,
. . .
TII, in
Th w
204,-
231,5 -
203,7 12,76
231,96 12,534
0,0336

www.digibuc.ro
 14 .

Grentaff atomice
Simbojul dup.& L. Meyer si Seubert
atomului si Calduri
NUMELE Intrehu- specifice
valenta lui intate de H=1 0 = 1
obiceid

59 Titan Ti w 48, 50,25 3,15 0,13

60 Uran Ur Iv, V, VI 240, 239,8 15,03 0,0276
61 Vanadin . . . . V 114 V 51,2 51,1 3,20 --
62 Wolfram (Tungsten). W IV, VI 184, 183,6 11,50 0,0334
63 Yterbiti . . . Yb
YIV
173, 172,6 10,81 V-
64 Yttriti. 89,-- 89,6 5,61
65 Zinc Zn 1.1 65, 64,88 4,065 0,C955
66 Zirconiii . . . Zr LV 90, 90,4 5,66 0,0662

(JombinaVune i deseompunere. Cand do l. sail. mg multr a-

tomf se unesc pentru a da nascere unel molecule (si prin urmare
until corp) cu propriettT nou6, clicem c ele s'ag combinat sa ail
format o combinatiune, d. ex.:
H Cl HCl
4-
HCl
I I

H Cl
0 moleculh de 0 molecul de dor Dou molecule de acid
hidrogen clorhidric

Combinatiunile se fac si cu atomii din molecule compuse, d. ex.:

111H H .
V
I8H
12 H
I

Cl LI
ZCl.
H
H
Amoniac Acid clorhidric Clorura de amonill

In acest cas valenta azotului s'a ridicat de la 3 la 5.

Nu .tot-deauna child punem corpil unul laugh altul, atomii lor se
combinh. Ast-fel luhnd pulbere fin de fier si de sulf i ameste-
chndu-le orl-cat de bine impreun, ele nu se vor combinh si le vttn
putea separh cu usurinta In casul acesta avem numat un amestec,
iar nu o combinatiune.
Trecnd pe d'asupra amesteculut cu un magnet, vom putea s
izollm ferul ; spgindu-1 cu sulfura de carbon (CS2) vom lua sulful
prin disolvare.
Dach insh IncAlcjim putin acest atnestec, el se aprinde i desvolt1
multh caldurg i lumin. In tinipul acesta sulful i ferul se combin
formnd sulfura de fer (Fe+S=Fe S).

www.digibuc.ro
 15

Transform And sulfura de fier in pulbere fins, nici cu magnetul, nici

cu sulfura de carbon, nu mai putem sg izollm fierul si sulful (1).
Sulfura de fier e prin urmare o combinatiune a sulfului cu fierul, cu
proprietati nou diferite de ale fierulul si sulfului din care s'a format.
Desfacerea unel molecule compuse In elementele din care este
format, sag in alte molecule mat simple se numesce descompu-
nere, d. ex. :
CO, Ca = CO2 -I-- Ca O.
Carbonat de calcia Bioxid de carbon Oxid de calcia
and dou molecule se influentg una pe alta putem avea a des-
compunere simpld sail o descompunere dubld, d. ex. :
HOH K ..
2KOH + H, descompunere simpld.
H 0H+KI 2 molecule hidrat 0 molecula
2 molecule apa. I molecullt
potasium (kalium). de potasium. hidrogen.
Az 02 Ag -I- H Cl = Az 03 H + Ag Cl descompunere dithld.
Azotat de argint Acid clorhidric Acid azotic Clornra de
argint
Vedem ca. in t6te aceste descompuneri se nasc alti corpT, cu o
compozitiune deosebitg de a celor din carl s'ag fgcut si prin urmare
cu proprietAll deosebite.

Fenomene 0 leg'. termochimice.Am vciut mar sus a la corn-

binarea sulfului cu ferul pentru a da sulfura de fer, s'a produs lu-
ming si mult adurg.
Producerea de cAldur se observ aprOpe tot-d'a-una, and douT
sag maT multi corpi simpli sag compusi se combin intre ei.
Prin urmare observatiunea sciintificg ne dovedesce cl in momentul
cand atomiT moleculelor simple sag compuse se desfac din moleculele
in care se aflg pentru a forma molecule nouT, se produce de regul
adura. Ast-fel cand 2 gr. de H se combin cu 16 gr. 0 pentru a
da 18 grarne de apg, In stare de vapor% se produce o cantitate de
cgldurA=58,200 caloril (2).
Prin urmare ecuatiunea, care ne aratg formarea apeT din H si 0
ar trebul sS se scrie :
H2 + 0 = H20 + 58,200 cal.
2 gr. 16 gr. = 18 gr
Tot observatiunea sciintificg ne dovedesce cg, pentru a descom-

(1) Numal and acestl sulfura contine putin fer liber, 'Ate s'ai fie atras de
magnet.
(2) Caloria este unitatea, cu care se m6s6r1 cndura. Intelegem prin calorie
cantitatea de cIldur5., ce o intrebuintz5. 1 gr. ap5. pentru ail ridica tempera-
tura de la 00 la 10. Pentru 1 kgr. (=-1000 gr.) acsta calldur va fi de 1000 orl
mai mare; si in cazul acesta avem 0 caldfie mare: 1 cal. mare=41000 cal. midi.

www.digibuc.ro
 16

pune 18 gr. vaport de apa in 0 si H, nu putem face acsta fail a

Intrebuinta intocmai aceeasi cantitate de caldura, adica 58,200 cal.
H2 0 58,200 cal. = H2 + 0
18 gr. apii in, vaporT 2 gr. 10 gr.
Producerea ape se face cu desvoltare de caldura, iar descom-
punerea sa cu absorbire de caldura. Acest fapt e general tuturor
combinatiunilor i descompunerilor.
Cum explica sciinta aceste fenomene ?
Fizica tinde a ne dovedi ca cauzele diferitelor fenomene, pre-
cum : caldura, lumina, electricitatea, etc., sunt nisce miscari mole-
culare si se pot transforma unele Intr'altele.
Incaldind un metal el devine luminos, d. ex.: fierul topit, argintul topit, etc.,
prin faptul ca caldura s'a transtormat in lumina.
Descarcand o butelie electrica printr'o sirma subtire de arama., acsta se
incaldesce si de multe ori se topesce; prin urmare electricitatea s'a transfor-
mat in caldura.
Am vedut mai sus ca atomii sunt inteo miscare continua de vi-
bratiune. Diferitele feluri de atomi ai moleculelor simple nu se misc
cu aceiasi iutela (In aceleasi conditiuni de temperatura i presiune). lu-
tea de miscare a atomilor se mai numesce si energie chimica. and
atomii se combina pentru a forma molecule compuse, ei nu-si maT
pastreza energia, ce a avut'o in moleculele simple, ci pot sa piarda
o parte din ea sail sa o marsc cu o cantitate 6re-care.
S. e.: daca punem un volum de oxigen, avend o energie e, in con-
tact cu 2 volume de hidrogen, ce a o energie e' vom aye:
(e+e')=E +
adica in atomi /0H2
e ---1ei
Amestec

Daca provocam printeo senteil electrica combinatiunea acestor

done gaze se va produce o molecula (1) de apa i o cantitate de
caldura = 58,200 cal.
Energia molecule de apa. fiind egall cu E', vom ave :
Insa E>E4.
Combinalie

Cantitatea cu care E intrece pe E' este 58,200 cal., deci EE'

= 58,200.
Energia chimica se transforma prin urmare In caldura, intocmai
dupa cum energia de miscare se transforma in acelasl mod.
Asa d. e.: Un glonte aruncat din pusca cu o putere 6re-care si
care prin urmare se misca cu o mare energie, fiind oprit in mod
brusc printr'un perete de metal, se incaldesce atat de mult in cat

(1) SA in volume: un volum oxigend-dou vol. hidrogen=un vol. vapori apa.

nO n1-1, = nH, 0

www.digibuc.ro
 17

se topesce si -curge in picaturT ; asa dar energia de miscare s'a

transformat In caldura.
Acelas lucru se intimpl SI cu atomil in vibratiune. and atomii
de hidrogen i oxigen, carl a energiile e i e' se combina pentru
a vibra impreuna intr'o molecull de apa, energia lor in acest cas e
scaluta Si maT mica de cat surna e e' . Diferinta = E E'
(E'= e e' ; E = e e') se transforma in caldura si este egall
cornbinatie ames tee
cu 58,200 cal.
T6te reactiunile de felul acesteia, la care se desvolta caldura, se
numesc exoterme i corpii carT se nasc prin ast-fel de reactiunl se
numesc combinafiunf exoterme. AtomiT din moleculele lor a o ener-
gie chimica maT mica de cat atomiT din moleculele, din carT s'a5
format, $ i prin urmare stabilitatea lor e maT mare de cat a mole-
culelor din care s'ail format din cauza ca ele a trebuinta de o
energie mare pentru a fi descompuse.
o reactiune exoterma, odat provocata prin o mica cantitate de
energie, se continua de la sine pand la terminarea ef.
Sunt altT corpi In numr maT mic, care in timpul formreT lor,
absorb caldura. Asa d. e.: un volum de H cornbinandu-se cu 1 vo-
lum vaporl de I, pentru a produce acid iodhidric (HI), are tre-
buinta de o cantitate de caldura = 7000 cal.
H + I = HI 7000 cal.
Ast-fel de reactiunT se numesc endoterme i corpil ce jail nascere
din ele se numesc combinafiunf endoterme. In moleculele combina-
tiunilor endoterme energia chimica e maT mare de cat acea a mo-
loculelor din care s'ail format si prin urmare stabilitatea lor e cu
mult maT mica.
Combinatiunile endoterme se descornpun cu mare usurinta per-
dnd o parte din energia lor sub forma de caldura. Descompune-
rea lor se face mg in tot-deauna cu violenta si se numesce ex-
ploziune, asa data combinatiunile endoterme daii adesea-orT corpi
0 reactiune endoterma nu se produce de cat numaT pe cat timp
'T dam energia necesara, d. e.: prin caldura. Incetand a face acsta,
reactiunea se opresce.
Partea chimiel care se ocupa cu tOte fenomenele calorice, carT
insotesc reactiunile chimice se numesce termochimia. Berthelot a
stabilit maT multe legi termochimice, Intre care maT principale sunt
urmatrele
1. Totalitatea transformarilor chimice si fizice, ce s'a5 petrecut
Intr'o reactiune se msOr prin cantitatea de caldura, desvoltata in
.acea reactiune, d. e.: 1-12+0=H2 0 vaporl + 58.200 cal.
112+0=1-12 0 lichida + 69.000 cal.
2 gr.+16 gr..-..18 gr.
aceste 69.000 cal. reprezint pe 58.200 cal. provenite din transfor-
2

www.digibuc.ro
 18

marea chimica. + 10,800 provenite din transformarea fizich a vapo-

tilor In lichid.
2. Daca amestecam maT multT corpi la un loc tall a le da ener-
gie (prin caldura, electricitate, lumina, etc.), dintre tote reactiunile
posibile intre acestT corpT, se va produce numaT aceea, In care se
desvolta cantitatea cea mai mare de caldura, si prin care asa dara
se produce corpul cel mai stabil, d. e.: amestecand volume egale
de H, Cl si I, vom obtine numaT HC1, care produce 22.000 cal. si
nici de cum H I care abs6rbe 7.000 cal.
Cu ajutorul datelor termochimice putem s prevedem cu usu-
rinta mersul diferitelor reactiunT precum si unele din proprietatile
corpilor, ce iail nascere, dupa conditiunile in care facein aceste
reactiunt
Disociatie. In acelas mod se produc si descompunerile corpilor,
cu desvoltare sa absorbire de caldura.
Pentru cele exotermice, se pot intimpla dou6 fapte :
1. Corpul descompus, d. e.: carbonatul de magnesium se desface
in CO, si MgO, care nu se mai combina inapol. direct.
2. Corpul se descompune in partT ce se pot recombina Inapol. d. ex.:
CO,Ca=CO2H-Ca0. Acestea se pot recombina: CO2-1-Ca0=-CO2Ca.
Dac incallim acesti corpT In spatiuri limitate, ceT de categoria
intaig, se vor descompune ne incetat, in raport cu caldura ce le pro-
curam. Descompunerea lor, este nelimitata, ea va depinde numai de
resistenta paretilor vasuluT in care se af15. inchisT.
Cu cel de cazul al doilea, descompunerea e limitata: ea depinde
si de faptul ca, facndu-se si recombinare, se va ajunge un moment,
cand descompunerea nu va maT putea Inainta, de ore-ce corpul pe
cat se va descompune, pe atat se va reface la loc.
Acsta stare de lucruri, se schimba cu temperatura la care lucram.
Deville, care a descoperit acest fenomen, a dovedit c5. In timpul
acestei descompunerl =.--- Disocialiunt, gazeIe produse apasa pe pa-
retii vasuluT, in raport direct cu gradul mai inalt al temperature!
Intrebuintate, si acst apasare a numit'o tensiunea de disociatie.
Acst tensiune cresce cu temperatura si e independenta de capa-
citatea vasului sail de ponderea substantel intrebuintate.
Energie si lucrare chiming. Acum c scim ce e materia si cum
se fac combinatiunile chimice, putem adaoga c materia sub forma
oil caruT element sag corp compus, se p6te presenta sub forma so-
lida, liquida si gaz6sa.
Ea se manifesta organelor nOstre, prin greutatea, coldrea, odrea,
sav6rea, toxicitatea eT, etc.
In reactiunile chimice si fiziologice se manifest actiunea eT prin
absorbirea sag desvoltarea de energth, sub forma de energie meca-
mica, calorificd, electricd, (Via si biologicd.
Deci materia se manifesta prin energie, si energia implica idea
materiel. Ele formza un tot inseparabil.
and energia adunata, prin starea particulara a materiel, e in

www.digibuc.ro
 19

repaos, se numescae energie potenliald. and ea e pusA In evidentl,

In activitate, se numesce : energie cineticd, *scare sail fortd vie.
DupA cele ce am vedut mai sus, relativ la cAldura endo si exo-
termicA, on/ ce lucrare chimicd, se face gratie energiel de care dis-
pune materia in presentd, pusa sd reactioneze. Orl-ce reactie chimicA,
presupune dar o transfoware a materiel, ca crescere (imprumutare)
sad scAdere (pierdere) a energiel sale.
Asemnarea si deosebirea iutre fizia si chimie.Am vedut cA
toll' corpir, fie simpli sail compusl (si prin urmare materia) sunt for-
mat! din atom!, reunitl in centre de vibratiune numite molecule.
Cu studiul moleculelor si al atomilor se ocupA fizica si chimia,
fie-care din aceste sciinte Mg le studiazA din alt punct de vedere.
Pentru a vedea mal bine faptele de care se ocupA fizica $ i chimia,
sA luAm un exernplu:
and moleculele, din care e format un corp, In miscarea lor fac
intre 18 si 23.000 vibratiuni pe secundA, pot impresiona prin inter-
mediul aeruluT organul aucluldf, producend sensatiunea sunetuluI.
Dac prin ajutorul cAldurel mArim energia de vibratiune a acestor
molecule, asa In cat numrul vibratiunilor sA crescA de la 23.000 panA
la cate-va miline pe secundA, observAm cA corpul 's1 mAresce vo-
lumul si temperatura, pe cand densitatea sa scade. Corpul, nu ma!
impresionzA simtul aucluluT, ci simtul tactulul, dandu-ne sensatiunea
callduret
In acest caz moleculele corpuluT find insufletite de o energie maT
mare, adecA miscandu-se cu o iutelA maI mare si vibratiunile avend
amplitudinT maI marl, urmzA ca si spatiul dintre molecule sA crescA si
prin urrnare cresce si volumul total al corpului. DacA facem sA crescA
si maI mult energia de vibratiune panA intre 400 si 700 trili6ne pe
secundA, corpul devine luminos, impresionzA organul vedereI si ne
dA sensatiunea culorilor din spectru sail a luminel albe.
In tote aceste cazurI molecula remane neatinsA In ce privesce fe-
lul si numerul atomilor dintr'Insa, numal distantele dintre molecule
si energia lor s'au schimbat. Ast-fel de schimbArT se numesc feno-
mene fizice. Sciinta care se ocupA cu studiul acestor fenomene este
fizica. DacA Insa corpul Incalclit ar fi fost oxidul rosu de mercuriii
(Hg 0), am fi observat cl culOrea luT rosie dispare ; el e inlocuit
treptat prin o substanta cenusie, lichidA, cu luciii metalic si vola-
tilA : mercuriul (Hg), si prin un gaz incolor : oxigenul.
In cazul acesta molecula oxidului de mercur nu ma! existA ; ea
a fost descompusA, adecA desfAcutA in corpii simpli din cart e for-
matA : In mercur si oxigen. Mercurul a remas in vas, iar oxigenul
fiind gaz s'a Imprstiat sail s'a adunat in vasul culegator :
2 Hg 0 = 2 Hg + 0'
Schimbarile de felul acesta, cari distrug molecula, se numesc je-

www.digibuc.ro
 20

momene chimice. Sciinta, care se ocup cu studiul acestor fenomene

se numesce chimia.
Rezult dar ca fizica pastrza integritatea moleculeT, pe cand chi-
-mia desface molecula, i cu elementele (atomii) ef creaz alte mo-
lecule maT simple sail maT complexe.
Analiz. SinteaNumim analizd, desfacerea sag descompune-
Tea unul corp compus In corpiT simpli din care e format. In reali-
tate prin analiza descompunem moleculele compuse in molecule
simple s. e. : and am descompus oxidul de mercur in oxigen si
mercur, am facut analiza acestuf corp.
Analiza unui corp o facem cu scopul de a ne da sma de felul
si numerul atomilor, carT compun molecula lui.
and vrem s aflain mime felul, adica calitatea atomilor din mo-
lecula, analiza se numesce calitativd, d. e.:
Trecend un curent electric printr'un voltametru cu apa capatam
la polul + 0 iar la celH.
Apa = Oxigen + Hidrogen.
and insa vrern s aflarn i cantitatea in care se gasesc corpil
simpli in molecull, facem analiza cantitativd s. e.:
18 gr. apa = 2 gr. hidrogen + 16 gr. oxigen,
ceea-ce se pOte reprezenta prin formula : FL 0 = 112 + 0
18 gr. (2X1) gr. + 16 gr
Se numesce separatiune sa analizei imediatd desfacerea unui amestec in
corpii coznponenti, d. e.: Din o bucat de granit se pot separa: feldspatul,
cuartul $ i mica; fie-care din acestia trei sunt corpi compusi $ pot fi analizati
in mod calitativ cantitativ.
Din o lama& se pote sc6te: un oleii din c6je, un corp solid si acru din ztra
(acidul citric), un corp identic cu hrtia, numit celuloza, eth.
Fie-care din acesti corpi are aceeasi compozitie calitativA.
Sinteza numim crearea unui corp compus prin combinarea altor
corpl simpli, s. e. : CI, Na, = 2C1 Na.
Nu tot-d'a-una este necesar sa luam molecule simple pentru a
forma un corp compus, ci putem sa facem acsta servindu-ne de
alte molecule mai putin complexe de cat aceea pe care vrem sa
o preparam, d. e. :
H CI + Az 1-1, = Az 11, Cl
Acid clorbidric Arnoniac Clorura de amonium

Prin sinteza s'au obtinut nenumeratT corpi, carT flu exista. In na-
tura i dintre carl uniT sunt de o mare insemnatate pentru nece-
sitatile vieteT.
Sinteza are un rol forte Insemnat mai cu sOma In chimia organica.

www.digibuc.ro
 21

Prineipiul conservatitmel materiel. Cand facem analiza sai

sinteza unlit corp am veclut cA faptele chimice pot fi representate
prin formule, ast-fel :
H20 =
18 gr.
H2
= 2 gr.
+0
+ 16 gr.

Observam in acest caz ca, suma cantitatilor ponderale a corpilor

In care s'a descompus apa este egala cu greutatea apet descompuse.
De asemenea la o sinteza, suma greutatilor componentilor este
egall cu greutatea corpului format, s. e. :
HC1 4- AzH, = AzH4C1
(1+35,5) + (14+3X1) = 53,5-

Rezult c atat la combinatiuni cat si la descompunert, numerul

atomilor remanend acelast In amendol termenit ecuatiunei, i suma
greutatilor lor va remanea neschimbata in cel dot terment. Acest
fapt a fost stabilit mai Intat de catre Lavoisier, care a dovedit ca
in reactiunile chimice nimic nu se perde, nimle nu se cree(a. Ma-
teria prin urmare nu se pte distruge i nict nu se pte crea.
Legile combinatiunilor ehimiee. Din observarea diferitelor
combinatiuni chimice rezult urmat6rele fret legi
1. Legea proportiunilor definite numitd ,si legea lut Proust, dupa
descoperitorul el :
Pentru a forma un corp compus avern trebuinta In tot-d'a-una de
aceleast elemente, luate in aceleast proportiunT, d. e.: pentru a for-
ma 18 gr. H20, trebue s luarn In tot-d'a-una 2 gr. H si 16 gr. 0.
Dac am lua mat mult din unul din acesti dour corp." componentT,
excesul remne necombinat, s. e. :
H2 -I- 02 = H.40 0
2 gr. + (2X16) gr. 18 gr. 4 16 gr.

Acsta lege se explica prin faptul ca combinatiunile se fac Intre

atomi ; atomul find presupus insecabil (nu se pte desface in part!
mat midi), intra in combinatiuni in tot-d'a-una cu aceiast greutate
caracteristica.
2. Legea proportiunilor multzple, numit si Legea lul Dalton, dui:4
descoperitorul et:
Doul corpl simpli, combinandu-se unul cu altul, pot da nascere
la mat multe combinatiunt, d. e. :
C12
(2)05,5)
-I-
+
I,
(2X127)
== 21 Cl
(2X162,61
saii: 302
3X(2X35,8)
-I--
+
I, =
(2X127) =
21 CI,
2X233,5.

In acest cas exista. tot-d'a-una un raport simplu Intre diferitele can-

titati ale unuia dintre component" catre aceeasl greutate a celut-l-alt.
In casul de sus avem pentru 127 I: sail 35,5 Cl sail 3 X 35,5 Cl;

www.digibuc.ro
 22

asa dar, pe cand cantitatea de iod rerrane aceeasl, cantitatea de

clor devine de 3 orl ma mare.
AcestA lege se explicA:
a) Prin faptul cl atomil, intrnd intregT in molecull vom gAsi in
orl-ce molecull un multiplu al greutAteT lor atomice;
b) Combinatiunile multiple ?titre 2 corpT sunt o urmare a valen-
telor lor.
Ast-fel iodul, avnd o valenta nepereche, p6te fi sail monovalent
si sA se combine cu 1 atom de CI, sail trivalent, cand se va combina
cu 3 atomi de Cl, ceea ce face in greutate :
127 gr. iod pot A se combine cu 35,5 gr. Clor = I CI
127 gr. P 1 A P 126,5 ,
> , I Cl,
3. Legile volzanelor, nunzite ,si Legile lut Gay-Lussac (thop). Corpil
earl pot sl se afle in stare gazosA se cornbinA dupl urmAt6rele legi:
A) and doue gaze se combinA, volumele ce intrA in combinatie
ale fie-caruia din ele, sunt tot-d'a-una In raport simplu, s. e.:
1 volum de clor, se combinA cu 1 volum de hidrogen, pentru a
da 2 volume de acid clorhidric gazos.
1 volum de oxigen, se combinA cu 2 vol. de hidrogen, and 2
volume de apA In vaporl.
1 volum de azot, se combinA cu 3 vol. hidrogen, pentru a da 2
volume de gaz amoniac.
Aceste exemple probezA cA volumele gazelor call se combinA, sunt
In raportuti simple intre ele, ca : 1 : 1; 1 : 2 ; 1 : 3.
DupA lucrArile luT Avogadro si Ampere, admise ca pozitive in sci-
intA, cA tog corpiT gazosl, fie el simpli sail compusT, a5 acelas
numer de molecule In acelas volum, resultA cl intr'un litru de H, 0,
Az? CO2, H20, etc., vom avea acelas numer de molecule. Numerul
atomilor, cad' formezA aceste molecule remne insA variabil.
and doue volume de H se combing asa dar numal cu un volum
de 0, faptul se explica prin numerul moleculelor, ce aceste 2 gaze
contin, combinatiunea fAcendu-se de altminterea dupA legile propor-
tiunilor fixe si multiple.
SA presupunem cl intr'un volum x se afla 100 molecule de un
corp gazos 6re-care, simplu sail compus. Vom avea :
loo a2 + loo H2 . 200 H Cl (I)
sail in volume: 1 vol. + 1 vol. = 2 vol.
100 02 + 2 X 100 H, = 200 II, 0 (II)
sail In volume: 1 vol. + 2 vol. = 2 vol.
100 Az + 3 X 100 H2 = 200 Az FI, (III)
sail In volume: 1 vol. + 3 vol. = 2 vol. (nota 1, pag. 23.)
B) Volumul unuI corp compus obtinut In stare gaz6sa este in ra-
port simplu cu volumele componentilor seI. Exemplele de maT sus
ne dovedesc acesta.

www.digibuc.ro
 23

H CI 2
Ast-fel la (I) raportul volutnelor .
Cl 1
H CI 2
la (II) raportul volumelor . . .
H, 0 2 1
11 1 ' 11- 2 1
. 143 0 2 Az I-I, 2
la (III) raportul volumului . . -=
0 1'
.
Hs 3
Az 1-1, 2
i
Az 1.
Se observ trig in acest cas cl, dac g. volumele componentilor
sunt egale, volumul compusulul este egal cu suma volumelor corn-
ponentilor, ex.: casul (1). DacI nu se intampla acsta, volumul corn-
pusulut e mai mic de cat suma volumelor componentilor, adic se
face contractiune; 1/2 pentru casul (II) si 1/2 In casul (III).
Clasificarea corpilor simpli. Nu avem /ma in chimie o cla-
sificare sciintific. S'ati fAcut totust progrese marl de cat-va timp,
grupandu-se corpil simpli In diferite modurT, tug clasificatiile fAcute
In modul acesta nu pot fi studiate, cu succes, de cat In urma cu-
noscintelor speciale cap6tate, studiand fie care corp In parte. Ele
vor fi, prin urmare, expuse la finele chimiet inorganice.
Inainte de a merge mat departe, e necesar a se sci a studiul
chimiet se imparte In dou6 prtl mart :
1. Chzmia neorganicd care se ocuptt cu studiul corpilor simpli
in parte si al compusilor, la cart pot da nascere si pe cart mf-am
numit corpt neorganici.
2. Chimia organica se ocup cu studiul corpilor organici.
Corpfi organici, fiind tot-gl'a-una formati din carbon combinat cu cei-Palti
corpi simpli si cu deosebire cu hidrogenul, oxigenul, azotul, etc., studiul lor
prt si numele de chimia carbonului. Ca atare ea nu ar fi de cat un capitol
al chimiei neorganice si ar Initea fi pusa la studiul carbonului. Faptul ins ca
originea acestor corpi este cu totul particulara, formati fiind numal prin plante,

(1) Daca numrul moleculelor este n si reprezentam volumeele prin patrate

vom avea :

(1) n H2 + 1 n CI,1 = n H Cl n H Cl n H,
1 volum 1 volum 2 volume

(3) n H, + n Az, =
1 1 n Az H, 1 n Az H, I

(2 n 0, n H, 0 n H, 0
1n 11, I

2 volume 1 volum 2 volume 3 volume 1 volum 2volurne

www.digibuc.ro
 . 24

animale, i sinteza de laborator, face ca chimia carbonului, numit si chimia

organica, s constitue un capitol a parte. Separatiunea acsta e necesar si
din cauza numrului mare de corpi organici cunoscuti.
Aceste dou pArtI coprind capitole maT mici:
In chimia neorganica corpiT simpli pentru a fi studiatl cu usurintA
pentru a se vedea de la Inceput aceea, cad se asmnA mai mutt
intre el, se pot impArti in 3 grupurT principale i In fie-care grup
'I vom asega in familiT In raport cu valenta si proprietAtile lor
esentiale.
Grupul I: H.
Grupul II: (metaloidT); familia I: FI, CI, Br, I
0, S, Se, Te
Az, Ph, As, Sb
IV: C, Si
V: Bo
Grupul III: (metale); familia 1: a) Na, K, Rb, Cs
II: a) Ca, Sr, Ba
b) Be, Mg, Zn, Cd, Hg
c) Cu, Ag, Au
III: a) Al, Ga, In, T1
IV: a) Sn, Pb, Bi
b) Cr, Mo, W, 13r
c) Mn
V: a) Fe, Ni, Co
b) Pt, Pd, Rh, Ru, Os, Ir
Hidrogenul face un grup aparte, avnd caractere, ce apartin
metaloiclilor i metalelor. El e cel maT usor dintre tot1 corpiT simpli.
Metaloiclif sunt corpi gazosT, lichiql sa solidi. In acstA ultimI
stare nu ail aspectul metalic, sunt reT conductori de cAldurA si
electricitate; desfacuti fiind din combinatiile, In cari ie..' parte, printr'un
curent electric, eT se duc tot-d'a-una la polul positiv. ET der compusT
carl diferA de aT metalelor si care cAnd a oxidrill se numesc acidi.
Metalele sunt t6te solide la temperatura ordinarA afar a. de mercur.
Ele a un luciU caracteristic, numit luciul metalic, sunt bune con-
ducet6re de cAlidurA si electricitate. DacA le sc6tem din combina-
tiunile lor printeun curent electric, ele trec la polul negativ. Ele
&Cr combinatiunl chimice particulare i caril cand ail oxidrilI se
numesc baze.
Notiuni relative la combinatiunl.Am vdut cA punnd sodium
(Na) In apA, acesta inlocuesce i H, i dA apa monosodicA, numitA
pe scurt soda saii maT bine hidratul de sodiil : Na 0 H. Acest lucru
se p6te obtinea cu maT tote metalele i compusiT acestia se nu-
mesc In genere base. Bazele InAlbAstresc hArtia rosie de turnesol si
prin deshidratare daii oxiclit metalelor, s. e. :

www.digibuc.ro
 25

Na OIHI Na H
Na o rH I Na > Cs +H> O
Hidrat de sodig Oxid de sodiC Oxid de hidrogen
2 molecule (IV)
Acelast lucru se p6te intampla si cu metaloidit.
Hidratit kr se numesc acidt.

-
AcicliT inrosesc hrtia albastr de turnesol i del prin deshidra-
tare arida mataloidilor, s. e. :
CI 0 I I-11 CI
CI {0 H I CI
> 0 4- H2 0
Hidrat de chlor sari Oxid de Apa.
Acid hipoeloros clor
(2 mol.)

Hidratit metaloidilor cu hidratil metalelor fiind deshidratatt, &Ai

nascere la oxidil mixtI : metalici si metaloidt, numitt sdrurt. De
aceea s'aii si numit srurt, corpit cart rezult din reactiunile aci-
dilor asupra bazelor.
Hidrat de sodia Na Frri -,-._ Na
> 0 + H2 0
) ) clor I1
Cl 01 El 1 CI
Oxid de clor i Apa.
sodift hipoclorit de sodia = Cl 0 Na.
Cele-l'alte notiuni mai desvoltate relative la numirea (nomenclatura) combi-
natiunilor se vor face treptat in cursul studiului corpilor simpli 0 vor fi rezu-
mate la finele chimiel neorganice intr'un capitol special.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 CHIMIA NEORGANICA
Grupul I.
Hidrogenul.
Simbolul i greutatea atomica. H=1; Greutatea moleculcra. H2=2.
ktoricul. Acest corp a fost izolat pentru prima dr de Cavendish la 1766, care
i-a dat numele de aer injiamabil.. Lavoisier art la 1784 cl face parte din corn-
pozitiunea ape( si-i ddu numele,"pe care-I pcirt (Hidrogen= generator de apa).
Starea naturala. Hidrogenul liber a fost gasit de Bunsen In gazele
cad es din fumerolele din islanda si de Devi lie si Leblanc in cele din
Italia (Toscana). Multe ape mineralizate gazose contin hidrogen. El
ese din pamint impreunA cu alte gaze in Ioca1itiIe unde se gsesce
pacura. La BalcoT, In judetul Prahova a fost gasit in gazele ce ieseati
din pamint prin o crap6tura. El se maT gsesce in atmosfera. (1,5
din 10,000 partI, Gautier) si in mare cantitate In fotosfera srelui
si a altor stele fixe.
Afar de acestea hidrogenul se gasesce In nenum6rate combina-
tiunT. Ast-fel apa, care e rspandit in cantitate atat de mare pe su-
prafata pamintuluT, contine hidrogen in cantitate de 14 din greutatea
sa. Pacurile, cArbuniT de pmint si tote plantele i animalele ail hi-
drogen in substantele din eari sunt acute.
Preparatia. Hidrogenul se obtine prin descompunerea apeT sail a
unor acidi.
1. Prin electroli.7a apel, adica descompunerea eT prin curentul electric.
Apa este compus din hidrogen si avigen, adicA dintr'un corp
electropozitiv (hidrogenul) i altul electronegativ (oxigenul). Punnd
electrodiT celor dol poll a unuT element electric in apa, acsta se
descompune : hidrogenul se duce la polul negativ si oxigenul la polul
pozitiv.
2 H2 0
2 molecule apII
=2 molecule2 deH,hidrogen + 02
1 molecul/L oxigen.

www.digibuc.ro
 28

Se iag 2 molecule de pg. pentru a reprezenta acstg reactiune; pentru cg

dacg am lua una singurg am avea un singur atom de oxigen, care nu pte
exista in stare de libertate, molecula sa fiind format& in acestg stare din 2 atomi.
Aparatul in care se face de obiceiil acstg descompunere se nu-
mesce voltametru.
Acest aparat e fg-
cut dintr'un pahar de
sticlg prin fundul cl-
ruia petrunddoug fire
de plating, carl sunt
in leggturg cu cei 2
poll* ai uner pile corn-
puse din 2 elemente
Bunsen. In lguntrul
paharului aceste fire
sunt terminate prin
- eke o lamg de pla-
ting, numit electrod.
Fig. 1. Voltametru.
In vas se pune apg
acidulatg, cu putin a-
cid sulfuric, pentru ca sa conducg mai bine electricitatea. De-asupra
fie-cgruielectrod se pune cgte o epruvetg (1) umplutg cu apg
intOrsg cu gura In jos. In aceste epruvete se adung oxigenul hi
hidrogenul. In fig. 1 hidrogenul =2 volume, s'a adunat In epruveta
din stanga (la polul ), iar oxigenul = 1 volum, In epruveta din
drpta (la polul +).
2. Prin actiunea metalelor asupra aper.
a) La temperatura ordinarg : Potasiul sa Sodiul (Natriul) fiind puse
In contact cu apa, o descompun, pun In libertate un atom de hidro-
gen din fie-care molecull si se substituesc in locul lui.
21-1-0 H-1-Na,
1 mol. Sodiu
2 molecule alig.
=2Na 0H+11,
2 mol. hidrat de sodill 1 mol. hidrogen.

Acst preparatiune se face in modul urmgtor : Se aruncg o bu-

cgticg de potash) pe suprafata aper dintr'un vas. Hidrogenul pus In
libertate se aprinde din causa adurel desvoltate in reactiune i arde
cu o flacarg violetg. Cu Sodiul reactiunea nu este atat de violentg.
Hidrogenul In acest caz nu se aprinde cleat dacg bucgtica de so-
diil a fost pug pe o hartie ce plutesce pe apg. (2), atuncr el arde
cu o flacgrg galbena. Hidrogenul in aceste conditiuni arde prin fap-
tul ca se ggsesce In contact cu oxigenul din aer. Pentru a'l aduna
procedgm In modul urmgtor :

(1) Se numesc epruvete sag cilindril de sticlg, nisce vase cilindrice inchise la
un capt i deschise la cel-l'alt. Ele pot avea diferite grosimi.
(2) In ambele cazuri metalele vor trebui sg fie qterse bine, cu hgrtie sugeTore,
inainte de a fi aruncate in at* de petroleul in care se pgstrza.

www.digibuc.ro
 29

Umplem un cilindru cu apa si '1 tutor-cern cu gura in jos Inteun

vas cu ap. Punem sodiul invelit In bar-
tie Inteun cosulet de sirma si 'I intro-
ducem repede sub gura cilindrului. Hi-
drogenul produs se inalta si se aduna In
partea superira a cilindrului (fig. 2).
b) La temperatura Ina lta. Vaporii de
apa fiind trecuti peste unele metale inro-
site, precum ferul, zincul, etc., se descom-
pun. Oxigenul se combing cu metalul,
dandu-ne un oxid inetalic, iar hidroge-
nut r6mane liber. Preparatiunea acsta
se face In aparatul urmator
De-asupra cuptorului d (figura 3) se
pune un vas de sticla, nurnit retortd,
In care se ferbe apa. Vaporii formati
trec prin tva de fer a b, in care s'a Fig. 2. PreprzitidrogenuluT
pus razatura sag sirm de fer si care e
Inrosita prin focul din cuptorul B. In acsta Ova rmb:ne oxidul

1$1
l!'a?

'........N./....X:

ALEIL 9
i'11111111V0

11
Ow07,
144117-1--
-.4.4011r '

InErlp
,

Fig. 3. Descompunerea apex prin fer.

de fer, iar hidrogenul liber trece prin Ova de sticlg e i se aduna

d'asupra ape in cilindrul f.
Acsta reactiune a fost facuta de Lavoisier in 1784 si pte fi
reprezentat prin ecuatiunea urmtre :
4H2 0 3Fe = 4H2 -I- F; 04
Apit Fer Hidrogen Oxid cle fer (magnetic).

8. Prin descompunerea acidilor prin metale. Se intrebuintza de

www.digibuc.ro
 30

obiceid acidul clorhidric sad' sulfuric, iar ca metale sincul sad ferul.
Reactiunea se pate arata prin ecuatiunea urmatre :
2H Cl
Acid clorhidrie
-I- Zn
Zinc
. Zn < Cl
CI
Clorura de zinc -.,--- Zn 012
+ H2
Hidrogen.

iar dacA ne servim de acidul sulfuric :

0\ 0H + Zn = c0 \ S < 00 > Zn -1- H,
Acid sulfuric=S 0, H, Zinc Sulfat de zinc,S 0, Zn Hidrogen
Mt-fel cu 60 gr. zinc si 90 gr. S 04 H, se obtin 20 litri hidrpgen. Pen-
tru ca reactiunea s mrg in mod linWit, acidul trebuesce diluat cu 10
pdrti ap1 (1).
Aparatul, In care se pro-
duc ateste reactiuni este
facut in modul urmator: Se
ia un vas de sticlA cu doug
deschideri (fig. 4) in care
se introduc bucAtele de
zinc (Zn).
Una din deschideri este
astupatA prin un dop pg-
truns de o Ov de sticla
T, prin care se introduce
acidul. Deschiderea a doua
este astupata cu un alt dop
Fig. 4. Prepararea hidrogenului din
prin care trece o Ova in-
acid sulfuric si zinc. doita de sticIA, care pA-
trunde cu captul celalalt
Intr'un vas de sticla F cu trei deschiderl, In care se aft' apa, numit
vasul spglator. Deschiderea a doua a acestui vas e astupata cu un
dop patruns de o tevA drpta t. Prin dopul deschiderei a treia ese
o alta Ova indoitA, care pgtrunde la capgtul *celalalt sub cilindrul
cu apa E.
Hidrogenul produs In vasul intaid nu pate esi prin tva T, care
se afla cufundata in acid, ci ese prin tva a doua. Prin acsta trece
in vasul F, se spalA in apa acestuia de urmele de acid ce le-a luat
in intalul vas si se culege sub apa in E. Tubul t se numesce tub
de szkurantd. Prin el nu pate esi hidrogenul, cad. e cufundat In apa. El
ne arata insa presiunea gazului din aparat, prin faptul cl acesta, apg-
sand asupra apei din vas, o ridica In lAuntrul tubului cu atat mai
sus cu cat presiunea Jul e mal mare.

11) Diluarea acidului sulfuric se face turnand cu incetul acidul in ap, i nici
de cum apa in acid.

www.digibuc.ro
 31

Hidrogenul se mai pdte prepara si in alte aparate. Intre acestea mai

bun este aparatul Kipp. Acesta se compune dintr'un vas de stied cu cloud
globuri d i b, provedut cu 3 deschideri. Prin deschiderea c se introduce zin-
cul (b) i un vas globular, terminat printr'o Ova
lunga care petrunde pan a. in fundul vasului d.
In acesta se trna aGidul prin deschiderea su-
periOra. Hidrogenul produs trece prin deschi-
derea e in vasul spaator a. Deschiderea d ser-
vesce la curatirea aparatului. Zincul vine in
contact cu acidul introdus prin partea supe-
ri6ra, care cade din vasul superior in d si din
a cesta se ridica. In b, and robinetul din e este
deschis. In casul acesta se produce hidrogen,
Inchiglend robinetul din e, hidrogenul nepu-
tend esi apasa pe acid, '1 scob6ra in vasul d
0 'I impinge prin tva de sticla in vasul su-
perior. In acest caz incetza contactul intro
zinc si acid $ i hidrogenul inceteza de a se mai
produce. Prin acest aparat putem prepara in
mod intermitent hidrogenul san alte gaze.
Hidrogenul sail alte gaze fiind preparate in
cantitati mai marl, se pastreza in gazometre de
sticla sail de metal. Cel mai intrebuintat (fig.
6), e facut din tabla de fer sail de zinc. Re-
servorul B se umple prin Ova a, care merge
pan in fundul lui, cu ap a. turnata in palnia Fig. 5. Aparatul lul Kipp.
A, aerul esind prin e.
Gazul se introduce prin .d intocmai ca intr'un cilindru cu apa. Pentru a sea&
hidrogenul din B, se t6rna apa prin A-a si se deschide e. and voim a culege
hidrogenul sus, sub apa, se t6rna apa
prin A-a si se deschide b. Gazul se ri-
died in palnia A, unde p6te fi cules.
df, este o niveIa cu apa, rare ne a-
rata in ori-ce moment cantitatea de gaz
ce se afla in aparat.
Proprietati fizice. Hidrogenul ga-
zos este incolor, inodor ei feed
gust. El e cel mai usor dintre tote
gazele. Densitatea sa in raport cu
aerul este 0,06926. La 00 i 760 Tha
un litru de hidrogen cantaresce
Ogr.,0895, asa dar este de 14,45 ori
mai usor de cat aerul. Din causa
acsta daca tab:ix-cern un vas cu
hidrogen cu gura In sus, hidroge-
nul se ridica i p6te inlocui aerul
din alt vas asedat d'asupra cu gura
In jos, (fig. 7).
Hidrogenul este singurul taz,
care conduce bine caldura si elec-
tricitatea. Intaia din aceste pro-
prietati cresce In raport cu presi-
Fig. 6. Gazometrul (lur Pepys.) unea. Prin ele hidrogenul se apropie
de metale.

www.digibuc.ro
 32

Hidrogenul liquid a fost obtinut pentru prima data de Cailletet

(Paris) la 1877.
Cailletet l'a lichefacut in acelas an, printr'un aparat special, comprimndu-1
la 300 atmosfere si r'ecindu-1 la-29. L. P. (figura 8) clompa cu care se p6te
comprima apa in reservoriul A B d'asupra mercurului. T, reservoriul cu mercur,
terminat printr'un tub semicapilar, forte resistent T. P. care este rezervoriul
gazultd. Gazul continut mai intaiii in T. P. este condensat prin presiune in
partea ascutit P, care e asedatd inteun clopot cu un .
amestec rcitor. M, manometrul ce indicl presiunea ;
V, r6ta: cu care se face detenta (sclderea presiunei
in mod brusc), in care moment gazul hidrogen da o,
c6tI find, ce umple tubul si dispare iute. Acesta e
hidrogenul lichid.
De curand Dewar (Anglia) l'a putut liche-
face In mod hotarat si in mare cantitate.
Hidrogenul liquid este clar i incolor.
. D = 0,07, Ferbe la 238. In Hidrogenul
care ferbe aerul se solidifica instantana
El nu s'a putut solidifica la 2500.
Difuziunea. Din causa ci. densitatea sa este
mica, el trece cu usurinta prin paretif corpilor
Fig. 7. Ridicarea hidrogenuluT
porosi; el patrunde chiar si prin table de fer si I
Inteun vas plin cu aer platin, la temperaturl inalte.
ca care hidrogenul ptrunde prin peretii vaselor por6se,-se dovedesce
in modul urmator :
c Un vas poros A (diafragma untif element Bunsen) e astupat printeun dop
de cauciuc prin care trec douS tuburi (fig. 9). Tubul C lung de 75cm. e cu-

Fig. 8. Aparatul. Cailletet pentru lichefacerea gazelor. Fig. 9..Difuzinnea hidrogenulta.

fundat intr'un pahar cu apl colorata si prin B se introduce hidrogenul. and

s'a umplut vasul cu hidrogen, se inchide robinetul B; atunci observAm ca
apa se ridicl in C prin faptul ca hidrogenul, esind mai iute din vas, de cat

www.digibuc.ro
 33

aerul care infra t1 acesta (difuziune), se face un gol, care tinde a fi umplut
prin apa. Experienta se p6te face 0,in mod invers (Fig. 10). Vasul poros
comunica Cu un singur tub D indoit in forma de U, umplut pe jumtate
cu apa colorata. Hidrogenul intra prin tubul B, in afara de, vasul poros sub
clopotul de sticla C, care '1 acopere. El ptrunde prin peretil vasului pOios
mai iute de cat p6te sa iasa aerul din acesta i rezult deci o crescere de
presiune in launtrul acestui vas, care face ca nivelul lichidului in tubul D sa
scada in ramura D i s se ridice in ramura liberi.
Pentru a proba permeabilitatea platinului qi ferului prin hidrogen, Zeville
s'a servit de urmatorul aparat :
Teva T (fig. 11) e facuta de fer sa platin i p6te fi incalgita la temperatura
inalta In cuptorul, in care este aqeclata. Acesta Ova primesce hidrogenul prin

Fig. 10glifuziunea hidrogenulul Fig. 11. P6trunderea hidrogenulul

prin metalele InroOte.

R i e terminata printr'o Ova stritnei de sticll M, lunga de 76cm., i cufun-

data intr'un pahar cu mercur, Hidrogenul este introdus in Ova R. Nivelul mer-
curului in pahar 1i in M este la aceea0 inaltime.
Inchignd robinetul .R vedem c mercuriul se ridica in tubul M, pentru a
umplea golul produs in Ova de fer inrosit prin eqirea afara din ea a hidro-
genuluf.

Proprietfilii chimice. Hidrogent11 se combin cu corpil din cele

dou' grupe urnigtre (II si III). Ast fel sub influenta cAldurel, lu-
mind si electriciatei, el se pdte combina direct cu mai multi corpi
din grupul II, s. e. :
H, -I- C12 = 2H Cl, sub influenta luminel.
1 mol. Hidrogen + 1 mol. dor = 2 molecule acid clorhidric.
2112 + 02 = 2H2 0, sub influenta cgldurel i electricitAtei.
2 mol. hidrogen + I mol. oxigen = 2 mol. spit.
Cand hidrogenul se combin cu oxigenul el arde cu o flacgrg forte
putin lumincisg, (land apg. Hidrogenul este asa dar un corp com-
bustibil.
8

www.digibuc.ro
 34

Dac luatn un cilindru de stic15, umplut cu hidrogen, '1 Intr

cern cu gura In jos si apropiern un corp a-
prins de deschiderea 1131, hidrogenul se aprinde-
cornbinandu-se cu oxigenul din aer, iar corput
aprins, introdus in cilindru se stinge, din cauza_.
cg hidrogenul nu Intretine arderea, adicg nu e-
corp comburant.
Flacara mica si putin luminds a hidroge---
genului se nutnesce, lampa filosoficd.
. Dac punern un cilindru de sticll de 30 50 cm.
deschis la am6ndou capetele de-asupra flacArer
de hidrogen (lampa filosofica) (fig. 13), se produce
un sunet placut, a clrul intensitate i inltirne-
depinde de marirnea cilindrulul. Sunetele se pro-
duc prin vibratiunile colonel de aer din cilindru,.
provocate prin arderea hidrogenulur. Experienta
acsta pOrta nurnele de: Armonica chimicd.
Aprinderea hidrogenului se pte provoca si
prin platinul spongias (vecp: la platin).
Cu corpil din grupul IR hidrogenul formza
combinatiuni numite hidrure. Ast-fel cu sodiul
Fig. 12. Aprinderea hidro- (natrium) forrnza: hidrura de sodium =Na, H;_
genuluT prin o luminare
in contact en aerul. CU paladiul: hidrura de paladium= Pd2 H.
Intrebuinpv ea kidrogenulid. Hidrogenul, fiind gazul cel mai usor, se intrebuin-
tzg la umplerea baldmelor. Dacg '1 trecem printr'un corp volatil i cu mult
carbon ca: benzenul, el da.' o flacgrg lumindsg. care pte se servscg la luminat.
Ast-fel atelierele de galvanoplastie ale lui Christophle din Paris, inainte de ilumi
narea electricg a fost iluminate cu hidrogen.
Din causa usurintei Cu care se combing. cu.o
xigenul, el se intrebuintzg la reducerea difenti
lor oxii metalici. In cazul acesta el descompun&-
oxiqil si se combing cu oxigenul lor, iar metaluh
ranne fiber.

Fig. 13. Armonica chimicl. Fig. 19. Aprind6toru1 cu hidrogen.

www.digibuc.ro
 35

Pe proprietatea, ce are de a se aprinde in contact en spongia de platin, s'a

construit aprindetorul cu hidrogen (fig. 14). Acesta se compune dintr'un vas
de sticl5. B, in care se afr acid sulfuric diluat (A). In vasul acesta se cufund
un clopot de sticla, frl fund, care are atarnat inauntrul sal o bucatl. de zinc Z.
Hidrogenul propus in acest clopot pote e0 la partea superic51 and aps'am pe
pirghia c. 4nd intalnesce in P spongia de platin, se aprinde i d toc spir-
tului din lampa L.

Grupul II.
Familia I, coprinde corpiT : Fluor, Clor, Brom si Iod, numitT si
demente halogene, fiiind-cA se combinA direct cu metalele si dati sdrurf.

Fluorul.
Fl = 19 ; Fl, = 38
Istoticul. Aloissan l'a izolat in mod complect in 1887.
Starea naturald. Fluorul nu existA liber in natur. El se gseste
combinat cu calciul in fluorura de calcia" (fluorina), combinat cu Alu-
miniul 1i sodiui in cryolitd. Se maT psesce in apatitd, topaz, se
si in smaltul dintilor.
Preparalia. Moissan a preparat fluorul, descompunend prin un
curent electric acidul fluorhidric, flcut bun conduc-tor, prin disol-
varea In el de K Fl.
2H Fl = H, FI,
Acid fluorhidric, Hidrogen, Fluor.
Fluorul in acest caz, fiind electronegativ se duce la polul +, iar
hidrogenul, find electropozitiv se duce la polul
Aparatul a fost fIcut dintr'un
tub de platin Intors in formA de
U (Fig. 15) astupat cu dopurT de
cryolitd prin carT treceati electroclii
de platinA si care se umplea cu acid
fluorhidric lichid.

Fig. 16, Preparatia fluoruluT. Fig. 16. Aparatal Moissan.

www.digibuc.ro
 36

El se afl cufundat Intr'un vas de sticla (Fig. 16) plin cu un lichid

(clorura de metil) forte volatil, care II recea la-50. Curentul electric
era produs de o pil compusa din 30-50 elemente, In F esia
fluorul i putea s fie studiat.
Proprietafi fisice ai rhimite. Fluorul este un corp gazos, incolor,
cu miros petrundetor forte displacut. El se combina cu sulful, admixed,
fosforul, arsenul, antimoniul, siliciul, borul,potasiul, sodzul, pulberea
de fer i mangan, plumbul, mercuriul, etc., desvoltand cantitatI marl
de caldura. Densitatea este = 1,14.
Pus in contact cu clorura de potasid topit, o descompune, se corn-
bing cu potasiulsi pune clorul Ir libertate.
Pus In contact cu apa o descompune, se combin cu hidrogenul,
formand acid fluorhidric i lasa oxigenul liber in stare de ozon
(vecll la oxigen).
El distruge aprOpe tOte substantele, Gin care causa nu se p6te
conserva in nici un fel de vase.
Fluorul a fost lichefacut. El ferbe la 187.
Clorul.
Istoricul. Clorul a fost descoperit de Scheele, chimist svedez in 1774. Numele
de Clot- (galben verduiii) i l'a dat Gccy-Lussac la 1813.
Starea naturald. El nu se gasesce liber in natura, se gasesce insa
In o multime de combinatiunl precum : combinat cu hidrogenul sub
forma de acid clorhidric, cu sodiul sub forma de clorurd de media
(Na Cl) si cu alte metale.
Preparatzunea. El se prepara descompunend acidul clorhidric cu
birixidul de mangan (Mn02):
4H CI +
Acid. clorhidric
IV
< 00
Biosid de mangan
Cl2
Clor.
Mn
< Cl +
Cl
Biclorura de mangan
2H,
Ap&
0
Aparatul In care se
face reactiunea (fig. 17)
e compus dintr'un vas
de sticl sati pamant ars,
in care se pun bucatele
de bioxid de mangan
peste care se tOrn acid
clorhidric.
Clorul produs trece
prin vasul spelgtor B, cu
acid sulfuric, care 'I re-
, tine apa si ese complect
uscat trecnd de jos in
Fig. 17. Preparatia clornlul useat' sus prin turnul de sticla
C, care e umplut cu o piatr pords (piatra ponce) imbibata gll acid
sulfuric concentrat.

www.digibuc.ro
 37

El intrA lii sticla D, inlocuind- aerul dintr'insa, In care se pdte

pAstra, dacA se Inchide cu un dop de cauciuc.
Clorul se mai pte prepara direct din Clorura de soda
2Na Cl l3ioxidMnde 02 + 2SO4 H, = SO, Na,
Cloture de sodiii mangan Acid sulfuric Sulfat de sodiii
SO, Mn 2H20 + C12.
Sulfat de mangan Apft Clor

Reactiunea se petrece ln modul urmAtor:

1. 2Na Cl + SO, H, = 2H Cl + SO, Na2
2. Mn 02 + SO, H, = SO, Mn Hg 0 + 0
3. 2H Cl + 0 = H, 0 + C12.
Ea pte sa fie representata in modul urmator:
2Na CI + Mn 02 + SO, H, + SO, H, = SO, Nag
+ SO, Mn
-r 2H, 0
+ CI,

SO, Na, 2H CI SO, Mn Hg 0 -4- 0

.
H2 0 + C12

Froprietdfi fisice. Clorul e un gaz galben ver4uiii, cu miros su-

focant i iritant. Inspirat
fiind In cantitate ceva mar
mare, frit i atacA cAile
respiratdre producend he-
moptisil (versArI de sange).
Densitatea lui este 2,45.
La 00, sub o presiune
de 6 atmosfere, el se li-
cheface. In stare lichid5 e
uleios i galben, are den-
sitatea 1,33 si fierbe la
33,5. Solidificat, fusionz Fig. 18. Prepararea apei de dor. A) Vasul spliltor.
la 102. B) i C) Vasele In care e retinut clorul el se formdzil
apa de clor.
Un litru de apA disolvA
la 00, 1 L. 44 clor ; solutiunea iu se numesce apd de clor si se

www.digibuc.ro
 38

prepara in aparatul fig. 18. Daca rcim acsta solutiune, se depun

cristale de hidrat de clor = CI, + 10 H20.
Aceste cristale se descompun prin incal-
dire. In apa i clor. Cu acest corp s'a ser -
vit Faraday pentru prepararea clorului ii-
chid. El a introdus cristale de hidrat de
clor intr'un tub de sticla indoit (fig. 19) si
inchis la atrindou6 capetele. Partea drpta,
in care s'a pus cristalele, se incalclesce cu
WWI Uni1421,111tIfLlillriin,tom..,.....:40, apa cald. Clorul pus In libertate se In-
gramadesce In tub si se licheface In partea
Fig. 19. Lichefacerea clorulul. sthriga, care este rcita printr'un amestec
de ghiata i sare.
Propriettig chimice. Clorul se combina direct cu hidrogenul
aprpe cu top corpii din grup. II si III. Aceste combinatiuni se fac
cu desvoltare de caldura Si cate o data cu desvoltare de lumina.
Fluorul, Oxigenul, Azotul, Carbonul, Aurul i platinul
nu se combing direct cu clorul.
Ast-fel fosforul aruncat intr'un vas cu clor se
aprinde transformandu se in triclorura de fosfor
Ph CI, sag pentaclorura de fosfor Ph Cl dup.
cantitatea clorului, ce se afla in vas. Arsenicul
sat stibiul In pulbere, aruncate prin tubul T
(fig. 21) in vasul C., in care intra prin D clor
uscat, se aprind spontaneg producnd vapori
otravitori de triclorura de arsen As 08 sag tri- Fig. 20. Airndeetioera.fosfarulul
clorura de stibig Sb Cl car' se condenseza in
vasul C si F.
Dintre metale, potasiul, introdus rece intr'un vas cu clor, ca la Fig.
20, se aprinde spontaneg, transforrrandu se in clorura de potasig K Cl.
Cuprul arde de asemenea in
IT clor, daca II lntroducern Infier-
oh bintat si se transforma In clorura
de cupru Cu C12 (Fig. 22).
Cforul descompune apa sub
influenta srelui sat a caldurel,
luandu-1 hidrogenul.
Intrebuinprea cloruha, Din causa
energiei cu care tinde a se combina
cu hidrogenul. clorul descompune o
mare parte din materiile organice.
Ast-fel, el descompune materiile co.
lorante, decolorz5 instantaneti ne-
grOa ordinar, albastrul de indigo,
turnesolul, etc. Bertholet la 1785 l'a
propus, din causa acestei proprietaff,
ca mijloc pentru albirea panzelor, a
Fig. 21. Arderea arseniculul sad stibiuluI In clan cerel, etc.

www.digibuc.ro
 39

Tot din acsta causa se intrebuintdza ca desinfectant, pentru a distruge

Imiasmele (germenii bOlelor) mai cu sma in timpul epidemiilor.

Bromul.
Br = 80 Br, = 160
Istoricul. A fost descoperit la 1826 de catre chi-
-mistul frances Balard, analisand sarurile aflate in apele
<le cristalisare ale sarei de bucatarie, ce se scot din
-baltile skate in sudul Frantei. Se numesce Brom din
cauza mirosului s displacut.
Starea naturald. Nu se gsesce In stare li-
bera In natura. Exista ca bromurii de sodiii,
potasill sa ,magneziei In unele ape minerali- Fig. 22. Arderea cuprulul In
clor.
sate, in apele marilor (0 gr. 4-0 gr- 6 bro-
mura de magnesiil la litru) i cu deosebire In apa din marea mrta,
care contine 1 gr. 3 bromura de potasiil si 3 gr. 153 bromura de
-magnesit, Intr'un litru de ap.
Unele mine de sare contin de asemenea mid cantitati de bromuri.
Preparatiunea. Bromul se prepara in acelas mod ca ci clorul, cu
-deosebire c ln loc de clorura de sodiil (Na Cl) se iea bromura
de 8odiii (Na Br) :
2NaBr Mn05 2SO4H2 = SO4Na2 SO4Mn
.Bromnra de Bioxid de Acid sulfuric Sulfat de sodiii Sulfat de mangan
sodiii mangan
2H,
Apa
0+ Br2.
Brom
Aparatul difera putin,
din cauza ca bromul este
lichid. In C se Incalciesce
amestecul ; bromul se con-
densza /n balonul R, care
e rcit prin apa rece ce
curge din vasul F.
Proprietdg fizice. Bro-
mul e un corp lichid, de
colre rosie bruna, cu mi-
Fig. 22. Aparat pentru prepararea bromulul.
ros neplcut, Intepetor ai
sufocant, cu gust acru si
-arcitor. Vaporil irit i distrug caile respiratre, iar In starea lichid
.este arcitor si forte otravitor. Densitatea lu la 0 este 3,18. El fierbe
la 60 si la acst tetnperatura densitatea vaporilor este 5,94.
La-24,5 se solidifica, In lamele cenusil fusibile la 70,3
La 0 formza cu apa lzidratul de brom B12 10H20, analog
hidratulul de clor. La 550 se disolva. In 33 volume de apa.
Cloroformul, eterul i sulfura de carbon 'I disolva In mare canti-
-tate, colorandu-se in rosu. Din CS, se depune In cristale

www.digibuc.ro
 40

Proprietdti chimice. Bromul are cam aceleasi proprietati chimice

ca clorul. El se coinbin direct la temperatura ordinara cu I, S, AS
Sb, Ph, Bo, Si si cu metalele. Nu se combin direct cu C, Az si 0.
Energia de cbmbinatiune a bromului e mai slaba, de cat a clorului.
Ast-fel cu H nu se combina la temperatura ordinara ca Cl, ci numar
la temperatura de 3000-4000, cand el p6te descompune i apa pen-
tru a-I lua H. Numai combinatiunile sle cu oxigenul sunt mai sta-
bile de cat ale clorului.
Intrebuintwea. Bromul sub forma de bromurd." de soditi sad de potasid se
intrebuintz in medicind ca sedativ al sistemului nervos, iar ca bromurd de
argint (Ag 43r) se intrebuintzd in fotografle.

Iodul.
I = 127 ; I = 254.
Istoricul. Iodul a fost gsit de Cow-tots la 1811 in cenusile plantelor nu-
mite varech.
Starea naturald. Iodul nu exist in stare de libertate. El se ga-
sesce combinat, mai cu sm ca iodura de soditi In cenusa plantelor
maritime fucus si varech, precum si in bureti si In ficatul pescelui
gadus morrhua (din care se sc6te oleul de ficat de pesce). Exista sub
forma de saruri In apele de mare si in unele ape minerale, precurn
si in minele de sare de la Stassfurth (Prusia).
Freparatia. Iodul se prepara tratand iodurul de potasill disolvat
in apa prin clor gazos :
2K1 CI, = 2K. Cl I,
lodura de potasiii. Clor. Clorura de potasia. lod.
Acdstd, substituire a iodului prin clor se explicd prin datele termo-chimice,.
caci :
K + = KI + 79,800 cal.
K + Cl K Cl + 105,600 ) deci
KI + Cl = K Cl+H-25,800 cal.
Pentru a se obtine iodul pur se pune in nisce vase de pamInt A
cari sunt Incaldite Inteun cuptor B urnplut cu nisip. lodul se vola-
tilizza si se solidifica pur in vasele exteri6re D (Fig. 24).
Proprietati fizice. Iodul e solid
cenusifi, cristalizat In _foi sail
lame opace, cu iuci semime-
talic. Densitatea sa este 4,9. E1
se topesce la 114, i ferbe la
18403, and vaporivioletl cu den-
sitatea 8,7. Incalclind vaporii de
iod la 1400, densitatea kr scade
la 5,3, ceea-ce probza ea mo-
lecula (12) tinde a se desface
e'ts
(disocia) In molecule cu ate un
Fig. 24 Sublimarea iodului. singur atom, ca la cadmid, melt

www.digibuc.ro
 41

cur, etc. El e solubil In alcool, (tinctura de it'd) i eter pe care le

color6zA In brun, pe cand benzenul, cloroformul i sulfura de car-
bon sunt colorate In violet prin disolvarea luT.
Proprietda chinzice. El se combina direct cu S, Ph, As, Sb, Si,
Bo si cu numer6se rnetale. Energia sa de combinatie e cu mult
maT mica de cat a fluoruluT, a cloruluT si a bromuluT, care 'I scot
cu usurinta din combinatiunile sale. Ast-fel cu H nu se combin
de cat la 4400 thud nascere la acid iodlzidric, care e o combinatie
endotermica: H, I, = 2H I 7000 cal.
Numal combinatiile sale cu oxigenul sunt cu mult maT stabile de
cat ale celor-l'alti corpT din familia sa.
Iodul albastresce scrobela (amidonul). Reactiunea se face In mo-
dul urmator : Se pune putina coca (amidon fiert cu apa) In o epru-
veta, peste o solutiune slaba de iodura de potasiii, la care se adauga
si o mica cantitate de ap de clor.
Clorul descompune iodura de potasiil i pune iqdul in libertate,
care colorz amidonul. Col6rea albastra dispare prin caldura i rea-
pare la rece. In loc de coca de amidon putem Intrebuinta clorofor-
mul sait sulfura de carbon, care se color6z in violet prin iodul liber.
Intrebuintarea. Iodul se Intrebuintza /n medicina si In fotografie.

RECAPITULARE.
Simbolul si valenta. .. . Fl r, in a r, HI, v, vit Br 4 nz , T11 1 l' UI' V' '
Greutatea atomic5 . . 19 35,37 79,76 + 126,5
Temperatura de topire . 102 --, 703 + 1140
p fierberel . . 330 + 600 + 18403
Densitatea. 1,14 1,47 (L) 3,18 (L) 4,95 (S)
Coldrea (gaz) incolor galben-verde rosu violet
o (lichid) galben rosu brun
(solid) . . . . . -- negra
CAldura de combinatie cu
hidrogenul. . . . . + 22,000 cal. + 9,500 cal. 7,000 cal.
Caldura de combinatie cu
potasiul . . . . . . +105,600 cal. +93,000 cal. +79,800 cal.

Combinatiile halogenilor (F1, CI, Br, I) cu Hidrogenul.

Acidul fluorhidric
Isto?icul. Scheele la 1771 observ5., c tratand fluorura de calcia cu acidul sul-
furic se desvolt1 un gaz, care ataca. sticla. Gay-Lussac i The'nard Ia 1808, intre-
buintand un vas de plumb lo retort5.) reusir5 a-I izola.
Preparatia.Acidul fluorhidric nu se gasesce liber in natura. El
se prepara incalclind fluorura de calciii pulverizat cu acid sulfuric :

Ca FI2 + SO4 H2 = SO4 Ca + 2HFI

Fluorura de calciC. Acid sulfuric. Sulfat de calciil. Acid fluorhidric.

www.digibuc.ro
 42

Reactiunea se face intr'o retorta de plumb sail platin (fig. 251

Inca With. 'Ana. la 300. Acidul
fluorhidric se condensza In tu-
bul de plumb indoit In U, cu.
fundat Intr'un amestec r8citor.
Propriettitt fizice. El e corp
gazos, cu densitatea 0,9879 la
12,5, se licheface la-20 i ferbe
la + 190,5. E forte solubil Ia
apa, and un hidrat : HF1 -1-
2E120, care contine 36 0/0 HF1
si distill la 120u.
S olid i fic at, fusionzl la-925.
Fig. 25. Prepararea aciduluT fluorhidric. Proprietdif clzimice. Acidul
fluorhidric este cel maT coroziy
<Entre totT acicjjT cunoscutT 'Ana acum; el distruge tesutul organic.
Potasiul '1 descompune cu explozie producend caldura si lumina.
TOte metalele afara de mercur, aur, argint i platin, '1 descompun,
formnd fluoruri metalici i punend hidrogenul in libertate. Plum.
bul e atacat maT incet.
2HF1 -1- Na 2 = 2NaF1 + H2
Acid. fluorhidric Sodiii Fluorura de sodia Hidrogen

Dintre metaloicIT numaT siliciul amorf i borul '1 descompune.

Intrebuin/area. Din cauza actiunei pe care o are acidifi fluorhidric asupra sili-
ca/tier, el atad. sticla (care e un silicat). &el intrebuintat acst proprietate pentru
a se grava in sticla diferite figuri. Pentru scopul acesta sticla se acopere cu un
strat facut, topind 4 parti cra: si o parte terebentina. Dinp a. uscare se scrie sail
se desemnza cu un virf ascutit pe aceste placi si se espun la actiunea acidului

Fig. 26. Gravarea pe kid& cu acid fluorhidric.

fluorhidric, care atac sticla numal in prtile desvelite prin scriere. In urma
sticla se sterge de cra cu o flanell calda. Fig. 26 arata vasul de plumb in
.care s'a pus Ca Flf-I-SO, H, si sticla, pe care s'a gravat.
Ncidul fluorhidric este un amestec puternic; ast-fel laptele. urina, bulionul,
carnea in care s'a pus chiar numai 1/2,20, acid fluorhidric, nu mai putregesc.

www.digibuc.ro
 43

Acidul clorhidric (Spirt de sare).

H CI := 36,5
Istoricul. Glauber a indicat metoda prin care se pfeparg qi astNi.
Starea naturald. Acidul clorhidric se ggsesce liber in emanatiu-
nile vulcanilor i disolvat in apele ce curg pe cstele lor.
Boussingault gasi in apele riulur Vinagre, care curge din Andli Americei de
sud, 1 gr. 217 acid clorhidric la litru.
Preparatia. Acest corp se preparg tratAnd clorura de soditi cu
acid sulfuric. Reactiunea este uringtrea :
2Na Cl + SO, H, = SO, Na, + 2H Cl
Clorura de sodiii Acid sulfuric Sulfat de soditi Acid clorhidric

In vasul A (Fig. 27) punem bucati mici de clorur de soditi topitA,

Frin tubul T se introduce acidul sulfuric. Acidul clorhidric desvoltat.

Fig. 27. Prepararea acidulur clorlddric.

se spalg in vasul B, prin acid sulfuric, si se adun in cilindrul C,

umplut cu mercur.
In idustrie el se prepar5. In eantittl mari, punnd 160 kgr. Na Cl in cilin-

www.digibuc.ro
 44

drul 'de fonta (tuciii) C (fig. 28), si turnhm peste acesta 130 kgr. acid sulfuric.
Acidul clorhidric sp culege in
o serie de vase 0, 0' pline
cd apai, in care se disolvg.
ProprietayI fizice. Aci-
. dul clorhidric e un gaz
incolor, cu miros Intep6-
tor si cu gust forte acru.
,,IAM 1111ERIIIIIMIF Densitatea lig este 1,20.
Ifni 1, fr, Al I VI or
El se licheface la 00 sub
o presiune de 26,2 at-
mosfere, sa la '80
(Faraday), la presiunea
ordinarg. In stare lichidg
el este incolor, mobil, si
are densitatea 1,27. Lichid
:t
ritial08111111112 ferbe la-80; se solidificg
In cristale albe, fusibile la,
11507. El este fOrte so-
lubil In apg; la 00 un vo-
Fig. 28. Prepararea acidulta clorhidric in industrie. lum de apg disolvg 500 vo-
lume de acid clorhidric.
Acesta disolutiune are 36/, acid uscat.
Ea se Intrebuintzg de obiceiil In laborator si in industrie, ca acid
clorhidric. Ea se preparg In aparatul figura 29. In balon se pune
Na Cl SO, H2. Acidul clorhidric desvoltat se spal in A si se di-
solvg In B si C.
Iutela cu care acidul clorhidric gazos se disolvg In apg se pOte
argta prin urnatrea experientg.: Sti-
cla A (Fig. -.30) se umple cu gaz acid
clorhidric perfect uscat si se astupg cu
un dop de cauciuc pgtruns de un tub
de sticlg subtire i Inchis la captul

Fig. 29. Prepararea disolutiund-apose de acid Fig. 80. Solubilitatea gazulta acid
clorhidric. clorhidric in apit.
din afarg. Cufundgm captul acesta al tubuluT Intr'un vas cu apg

www.digibuc.ro
 45

colorata In albastru, prin tinctura alcalina de turnesol, sit spar-

gem. Imediat apa se ridica, tisnind Inauntrul vasului A, ODA and
II umple, devenind In acelasi timp rosie din causa acidului clorhidric.
Ridicarea apei in sus se face din cauza golului produs In A prin
disolvarea repede a acidului In apa.
Proprieteiti chimice. Acidul clorhidric este un acid puternic, In-
rosesce hartia de turnesol. El fumega in contact cu aerul umed, din
cauza ca se hidratza (H Cl + 6H3 0); pus In contact cu vaporii
de amoniac, t'spandesce un furn alb, format din clorura de amoniil.
H Cl + Az H, = Az H, Cl
Acid clorhidric A moniac Clorura de amoniii
Acidul clorhidric se descompune prin caldura saU electricitate, In
clor i hidrogen. Metalele '1 descompun formand clonal i punnd
hidrogenul In libertate.
6H Cl -I- Fe, = 2Fe CI, + 3H2
Acid clorhidric Fer Clorura feria Hidrogen liber
Aceiasi actiune o a asupra lui i ore-carf oxidl, d. e.:
Fe, 03 + 6H Cl = 2Fe CI, + 3H2 0
Sesquioxid de fer
(Rugina)

In acelasi mod lucrza si hidratii metalelor :

HC1 + KOH =- KC1 1130
Hidrat de clorura de
potasiii potasiii
Iptrebuintarea. Acidul clorhidric e forte intrebuintat in industrie. Cu el se
preparg hidrogenul qi bioxidul de carbon (COO si se face un mare numr de
producte chimice.
In medicina se intrebuintzIca caustic (arcltor) si pentru facerea linionadelor
acide.
Acidul bromhidric.
H Br = 81
Istoricul. El a fost preparat si studiat de Balard.
Preparafia. El nu exist In stare de libertate in natura. Pentru
a-1 prepara descompunem tribromura_ de fosfor prin ap:
Br H 0 H H Br tfk 0 H
Ph Br
Br
+ HHOH
0 H
= HHBrBrI + 00HH
Trib omura de 3 mol. Apit 3 m. Acid brom- Acid fosforos
fosfor hidric
Pentru scopul acesta fierbem inteun vas fosfor rosu cu apa, peste
care introducem Incetul cu Incetul bromul. Se formza mai hag('
tribromura de fosfor, care e descompus In acid bromhidric si acid
fosforos.

www.digibuc.ro
 46

FroprietdIr fizice fi chimice. Acidul bromhidric e un gaz incolor,

cu miros intepaor, cu gust acid, cu densitate 2,71. LichefAcut ferbe
la-73 si solidiflcat fusional la 87. Apa disolvl de 600 oil volu-
mul se'il de acid bromhidric la 00_ In cazul acesta se formzA an hidrat,
care fierbe la 126, si corespunde la formula HBr 5H20. Solu- +
tiunile apOse se descompun iu contact cu aerul, and brom i apl:
4HBr+02 = 2H, 0+2Br2.
Acidul bromhidric se formzl direct din brom si hidrogen numat
la temperaturt inalte, i energia de combinatiune e cu mult mai
mica deck la dor si fluor. Acestia din urml '1 scot din combina-
tiunea cu hidrogenul si din tote combinatiunile neoxigenate.
Acidul iodhidric.
H I = 128.
lstoricul. El a fost descoperit de Gay-Lussac la 1814.
Preparatia. Acidul iodhidric nu se glsesce in naturA. Pentru a-I
prepara, procedlm intocmai ca la acidul bromhidric :
HOH HI
Ph-I I HOH
HOH
= HI
HI
+ f 111.-
OH
H-O0H

Triiodura de fosfor 3. m. apii. 3. m. acid iodiddric Acid fosforos.

Proprietdp fizice i chimice. Gaz incolor, cu densitatea = 4,44..
El se licheface cu usurintl la 0 sub o presiune de 4 atmosfere
ferbe la 34. Se solidificl i fusionza la 510. E usor, so-
lubil in apl ; solutiunea apOsA distill la 128, are densitatea 1,70
si formula : HI 5H20.
aldura si lumina sOrelui descompun acidul iodhidric gazos. Ames-
tecAnd acest gaz cu oxigenul, el arde in contact cu o flackl.
4H I 02 = 2E120 212
Solutiunile de acid iodhidric rezistl la luminl, dar sunt descom-
puse de oxigenul din aer.
A. FIT1=1"1.-ils.TIAX1

Formula . . ......
Greutatea molecular5. . .
H Fl
20
H Cl
36,37
H Br
80,76
HI
127,54
Temperatura fierberel
A fusiunei . .
. +19,5
92,5
80
115,7
73o
87
34
510
Densitatea (gaz) . . . . 1,29 2,71 4,44
Temperatura de fierbere a
solutipneI saturate . . 1100 126 1280
Densitatea acestut lichid. 1,27 1,47 1,70
Cantitatea de acid anhi-
dru la suta de parti din
solutiune 36/, 36% 48,17/ 57,7/o.
Formula Hidratulul . . . HFI--1--2H20 HCl+81-120 HBr4-5H00 HI-I- 5H20

www.digibuc.ro
 47

Familia H. Acsta familie coprinde corpii: Oxigen, Suit, Se-

lenig i Telur. EY se asmgn f6rte mult in proprietatile lor chi-
mice. Fie.care se combina cu eke 2 atomi de hidrogen.

Oxigenul.

Acest corp se prezinta, In doug stari cu totul deosebite : una In

care molecula lul e formata din 2 atomi; 02, cu greutatea molecu-
lara = 32 ; alta cu molecula formata din 3 atoml: 03, cu greutatea.
moleculara =---- 48. In starea Intaia el prta numele de oxigen, in sta-
rea a cfoua numele de ozon.
011

011 = 0II /\
011 0, I
1 moleoulit de oxigen 1 molecula de ozon

and atomil de acelas fel se grupza in numr si in mod diferit pentru a.

fm-ma molecule, el dad nascere la corpi simpli, cad' se deosebesc intre dinii
prin proprietatile lor fizice s4chiar prin unele proprietati chimice. Acesti corpi
se numesc alotrofi (cu ak fortn5.) i faptul in sine se nurnesce alotropie.
Prin alotropie putem s ne convingem ca proprietatile fizice i chimice ale-
nnul corp simplu nu depind numal de felul atomilor, cad compun molecula,
dar cu deosebire de numeral si modal gritiscire% lor in molecula.
Exemple: Oxigenul, Ozonul i starile alotropice ale sulfului, arsenulul, car-.
bonului, etc.

Oxigenul ordinar.
0 = 16 ; 09 = 32.
Istoricul. P,iestley in Anglia la 1772 si la 1774 prepara oxigenul. In acelasf
timp (1774-1775) '1 prepara i Scheele din Svedia, fara a cuniisce nirnica din
lucrdrile lul Priestley. La aceiasl epoca (1772-1774) marele chimist francez
Lavoisier descoperi oxigenul. pe care if studia in mod complect, aratand rolul
ce '1 are in oxidatie, in combustiune si respiratie.

Starea naturald. Oxigenul este corpul cel ma respandit in natura.

Da stare libera se gasesce in aerul atmosferic in cantitate de 1/9
din volumul aeruluf.
In stare combinata '1 gasim in apa, In cantitate de 3/9 din greu-
tatea acesteia; in roce, sarurT si in tOte fiintele vii de pe suprafata
globulul. Se crede ca jumgtate din masa globuldi terestru este fa-
cuta din oxigen.
Preparalia oxigenuhd. El se prepara prin descompunerea cor-
pilor -oxigenatI,

www.digibuc.ro
 48

1. Descompnriend oxidul rosu de mercur prin caldur, (Priest-

ley 1774).
2Hg 0 = 2Hg --I- 0,
Oxid rosu de Mercur Oxigen
mercur
Aparatul, in care se face reac-
tiunea acsta e compus dintr'o
retorf5 de sticl5. A (fig. 31). In
care se pune oxidul rosu de
mercur. Oxigenul se adun in
cilindrul E, iar mercurul r-
mane parte in retortd, parte
se sub1imz5 in m.
2. Calcinncl cloratul de
Fig. M. Prepararea oxigenulul din bioxidul de mercur. Potasia.
2C10i K
Clorat de potasid
= 2K CI
Clorura de potasid.
+ 6192
xigen
Aparatul este compus din o retort5 de sticl, (fig. 32) in care se pune clorat

Fig. 32. Prepararea- oxigenultd din CI 0, K.

de potasiii. Oxigenul se adun sub ap5 in gazometru, iar clorura de potasia

re'inne in retortd. Cu 50 gr. clorat, obtinem 29 litri oxigen.
Nu trebue a se inc5k,li prea repede cad se formz1 perclorat de potasiii
care se descompune cu greutate numai la temperaturile ridicate:
1) 2C1 0, K
Clorat de potasid.
= K CI +
Clorura de poLasid.
CI 0, K +
Perclorat de potasid.
0
Oxigen.
2) CI 0, K = K CI + 20,

www.digibuc.ro
 49

Cloratul trebue sg fie fdrte curat, ca tume de substage organice face explosie.
3. Calcinnd bioxidul de mangan (ftirolusita).
3Mn 02 Mn, 04 02
Bioxid de mangan. Oxid salin d.e mangan Oxigen

Fig. 33. Prepararea oxigenuluT din Mn 02.

Substanta se pune Intro retortg, de pamint, introdusg Intel= cuptor (fig.
33), pentru a fi incaldit apr6pe de 500,
200 gr. din acest oxid pot produce 12- litri oxigen.
Este rank mai bine a se calcina impreung cloratul de potasig amestecat cu
.1j3 din greutatea sa bioxid de mangan.
Ca firefiaratiunY industriale ale oxigenului avein urmatdrele:
Procedeul lui Marguerite care consistg in reactiunile urnigtOre, prin care se
extrage oxigenul din atr.
10 n DIV()
a)ll a l/ calcinat la rosu inchis, in contact cu aerul, ne dg Da U2
oxid de bariii bioxid de baria.
b) 2Ba 0, calcinat la rosu viii, lie d 2Ba 0 + 02.
Procedeul lui Tessil du Motay qi MaricItal, prin care se extrage oxigemil
din aer :
a) 2Mn 02 + 4Na 0 H calcinat la 350' intr'un curent de aer, ne daa :
0 Na +2113 0
2 0 M 0 Na
Manganatul de soditi = Mn 0, Pr%
Manganatul calcinat la 4500 perde oxigenul luat din aer :
b) 2M 04 Na, -I- 2H 80 = 2Mn 0, + 4Na OH + 02.
Atat oxidul de bariii, cat si bioxidul de mangan se regenerza' si pot sg fie
intrebuintati de mai multe ori in aceste reactiuni.
Proprietdgfizice. Oxigenul e un corp gazos gra colre, gust 0
miros, cu densitatea = 1,10563. El a fost lichefcut de .Ficlet ,si
Cailletet (1877) la-140 sub o presiune de 300 atmosfere.
In aparatul fig. 9 la 0 presiune de 300 atmosfere 0-29, pro-
ducend detent, ternperatura oxigenului din tubul t scade la-200
0 se observ o aburl de oxigen lichid.
4

www.digibuc.ro
 50

Oxigenul lichid fierbe la-184 sub presiunea normalg, cand den-

sitatea WI este 1,124. Nu a fost solidificat.
Oxigenul e solubil In apg i alcool precurn i In argint topit. 100
volume de al:A disolvg la 0, un volum oxigen, iar argintul un vo-
lum de 22 de orT mai mare tle cat volumul. seg.
Proprietiitt chimice. Oxigenul s9 combing cu totT corpiT simpli
afarg de fluor cu care nu se cunosc combinatiuni pang acum. Cu

Fig. 34. Arderea ear, Eig. 35. Arderea fosforu, rig. 86. Arderea &mini In
bonulul n oxigen. lul eaii eulfaltd In oxigen. oxigen.

cei mai multi' corpi se combing direct cu desvoltare de cgldurg si

lumina. El este tipul comburantilor. Iatg cate-va exemple :
Carbonul, fosforul, sulful, ferul, etc., aprins1 i introdusT inteum
vas cu oxigen, ard cu flacgr vie, cornbinandu-se cu el si transfor-
mandu-se in oxidi.
Dacg introducerh un betisor de brad, sag o luminare, cari ail nu-
mai cate-va puncte lnrosite, inteun vas cu oxigen, ele se aprind
ard ca flacgrg vie (fig. 37).
Arderea lemnului, seului, petroleuluT,
spirtuluT, hartieT, etc in aer sa oxigen
este o oxidatiune, adicg o combinatiun,e
a elementelur lor (C,H) cu oxigenul. A-
ceste oxidatiunT se fac cii desvoltare de
caldurg si lumina (foc, flacarg), in mod
violent si se numesc pxidatiunt ititi sag
conbustiunl,
Ferul si metalele, pe langg oxidatiu-
nile iuti (fig. 36) se mai pot oxida M
incetul cu incetul, producend tot oxidi ;
aceste oxidatiuni se numesc oxidatiunt,
lente.
Ast-fel de oxidatiuni lente se produc
si In corpul nostru. Oxigenul introdus in
Fig. 37. Aprinderea imel lumingri corp prin respiratiune, oxidza tesuturile
care are =mai eate-va punete Inro- diferitelor organe, producend caldura a-
ite, in oxigen.
nimalg, apa si bioxidul de carbon. Faptul
acesta a fost dovedit de Lavoisier la 1777.

www.digibuc.ro
 51,

03agenu1 lichefiat perde proprietatile sale chimice, paralisate ore-

cum prin scaderea ternperaturet In acsta stare el pate sta akturt
cu fosforod all a se combina cu el.
intrebuintarea. Oxigenul se Intrebuint6z a. in chimia industrialg pentru pre-
pararea unui num6r mare de combinatiuni oxigepate, i pentru albirea mate-
riilor textile.
El se intrebuintzg in medicing sa ca gal pentru a A respirat de dire a-
nemic!, ofticosi, etc , sail disolvat In apa (intocrnal ca apa gaadsg.) frentru a
stimula digestiunea, etc.

Fig. 38. Suilittor en oxigen i hidrogen.

El servesce pentru producerea temperaturilor ridicate. Dacg ardem gaz da

iluminat si mai cu semi' hidrogen n oxigen, se produce o temperaturg, la care
se topesc Ca inlesnire tote metalele, chiar i platinul.
Oxigenul i hidrogenul pgstrate, in gazometre separate, sunt introduse intr'un
aparat numit suildtoi (chalumeau) facut de Devine, (fig. 38) in care oxigenul
intrg prin 0 in teva interiOrg, iar hidrogenul prin H in Ova exteriOrg. In dru-
mul lor ping la b se amestec g. aceste gaze 0 la esire pot fi aprinse. Apara-
tul Servesce pentru topirea i lipirea metalelor.
Dacg indreptgan acest flacgr peste un bastonas de var nestins (Ca 0) sail
magnezie (Mg 0), acestea sunt incaldite la rosu alb si dad o lumin aprOpe
tot atit e puternicg ca lumina electricg, nuraitg lumina lui ,Drummond, intre-
builitata pentru iluminat si telegrafia optica militarL
a

Ozonul.
0, = 48.
Istorieu1.4 El a fost descoperit la 1840 de cgtre Schonbein. Bequerel i ?rimy
a dovedit c ozonul e a stare alotropitd a oxigenglui.
Starea naturald. El exista r6spandit in attnosfer mat cu setn in
stratele superire (in cantitate de greutatea aetulm). Pre,
4,1
50 000 din
zenta sa se datoresce fulgerelor i vegetatiune, care absorbind si
descompunnd bioxidut de carbOn, eliberz in urm o parte din
oxigennl acestuia sub forma de ozon. Ore-cari carpi, precum esenta
de terebentina, oxidandu-se, ozonifica '43xigenul din aer. Din cauza
acesta arborii, carl produc resine, ca bradii, fac ca atmosfera d'im-
prejurul lor sa fie mat Incarcata cu ozon,
Preparalia. Ozonul flu s'a obtinut Inca in stare de puritate.
Pana acum s'a obtinut nutnai ozon amestecat cu 500/0. oxigen.

www.digibuc.ro
 62

Pentru a transforma oxigenul in ozon, ne servim de electricitate.

Nu e bine sa ne servim de scantel electrice, cad acestea dis-
compun ozonul format, ci de descArcAri difuze
numite efluvif (scurgeri.). Cel mai bun aparat
pentru ozon este al lui Berthelot (fig. 39).
Acesta se compurie dintr'un cilindru de sticla
cu picior F, in care se afi introdus vasul B.
Spatiul gol dintre ele e umplut cu acid sulfu-
ric In care se cufunda electrodul+. Acest ci-
lindru (B) pte fi cufundat Intr'un amestec re).
citor. In vasul B intra un tub de sticla A,
care are un diarnetru cu putin mat mic deck
al sti. Tubul A e plin cu acid sulfuric si in
el 8e cufunda electrodul.Oxigenul intra prin
tubul C la partea inferirA a tubulut B si se
ridica de jos In sus pentru a esi prin ta-
bul DE. Trecnd prin spatiul ineIar format
prin tubul A si B, el e supus descarcari-
lor electrice, ce se fac pe ttA suprafata
Fig. 39. Agaratul Berthelot tubulut A si B, din cauza acidului sulfuric
pentru prepararea ozonulut
in care se afl electrodil. Curentul electric
e produs de 12 elemente Bunsen sail numai dou elemente i o
bobina de inductiune.
Lucrand la lemperatura ordinara (+200)
vom obtinea 8-104,1a-88D, 50 0/), ozon.
Ozonul se mai produce in urmatOrele cazuri
In timpul oxidatiunel fosforului in con- A
tact cu aerul umed; fale6rid sa trca mar
multe ecintei electrice asupra oxigenului
inchis inteun tub de sticla numit eudia- e
metru (1) (fig. 40) cufundat in apa. In
acest caz vom Nedea c. volumul oxi-
genului scade. Dac tot oxigenul s'ar
putea transforma in ozon, volumul ar
trebui s scada" cp '/s-
3 02
3 voL oxigen
=
=
2 08
2 volume ozon

Proprietelf1 fizice. Ozonul este un

gaz incolor, cand 11 privim In can-
titate mica. Inteun tub de cel pu-
tin 2 m. pe care '1 punem intre Fig 41. Eudio-
ochi i o suprafata alba, el apare xnetrul ordinar.
Fig. 40. Prepararea ozonulul cu o cob:5re albastra ca a cerului. Mirosul lui
inteun eudiometru.
e Otrun46tor, i smn putin cu mirosul
(1) Eudiometru numim un tub de sticla cu peretii groel, inchis la un capa
in care parund dou'd sirme de platin a i b (fig. 41) ce sunt in legatura cu
o baterie safl ma0n electrica, prin care putem produce mai multe scantei
electrice in interiprul tubului.

www.digibuc.ro
 53

usturoiului.
f
II... pArtl de ozon in atmosfera, se recunosc dui:A
miros.
La 0, oxigenuf ozonizat, comprimat find cu incetul panA la
175 atmosfere, se colorzA in albastru indigo. Sub influenta detenteI
se obtine o brum alba., de ozon solidificat.
Ozonul Iichid ferbe la-110.
Proprietelll chimic4 Dup Berthelat, transformarea a 3 molecule
de oxigen in 2 molecule ozon, se face cu absorbire de cAldura, cad
2 OA = 3 02 + 29,600 calorii.
Ozonul se combinA direct la temperatura ordinarA cu I, S, Ph,
As, Az si Hg.
In genere el oxidzA toff corpil oxidabil/ la. cald sad la rece, s. e.:
3 SO, + 03 = 3 S00.
Bioxid de sulf Ozon Anhidrida sulfuridt.

3 Pb S -I-. 40, .= 3 SO4, Pb

Sulfura de plumb Ozon Sulfat de plumb
(negru) (alb)

El discompune prin oxidare forte multe materiI organice si deco-

lorzA albastrul de indigo (scroblA albastrA).
Ozonul e descompus I transformat in oxigen In contact cu pul-
berea de argint si, oxidil de cupru, mangan si plumb, precum si
prin hydrogen. Acelas lucru se IntmplA i dacA '1 incAlclim la 2,50,
sad la 100 in contact cu apa.
Intrebnintal ea. Existancl in atmosfera de la 9mgr.-250mgr. pentru im cub de
aer st fiind in cantitate forte mica in Qrase (2mgr. Paris) s'a admis, ca el dis-
truge miasmele si s'a clutat a se introduce ca desinfectant pentre spitale. Acsta
ar confirma observatia acelora cad sustin ca epidemiile coincid cu disparitia
ozonului din atmosfera.

Sulful (Pucisa).
S -- 16 ; S2 = 64 (la 10000).
Istoricul. El a fost cunoscut din timpil eel mai vechi, culegndu-se cu usu-
dup.' klimprejurul vulcanilor.

Starea naturala. El se gisesce In mare cantitate in naturA, atat cris-

talizat cat $ i amorf ; se gAsesce cu deosebire In Italia, Sicilia si in-
sulele mare Mediterane, in regiunile vulcanice I imprejurul solfatarilar
(vulcani vechi).
In judetul Prahova avem localitati fOrte avute In sulf.
Se mai gAsesce si in multe combinatiuni, precum sunt: sulfurile
metalice (pirite), sulfatul de calciti (Gips), etc.
Breparatia. Sulful se extrage in urmAtrele moduri:

www.digibuc.ro
 54

1. Prin distilatiune. La Puzzole, nisipurile vechlulut crater, incgrcate

cu sulf (75-80%)
sunt introduse In
nisce vase de pg-
mint A, cart sunt
puse pe dou rIn-
dun in tr'un cup-
tor. Fie-care din
ele comunic cu
cate un vas exte-
rior B, in care se .

zondenszg sulful
31 din care curge
in nisce hardae cu
apa. (fig. 42).
Fig. 42. Extragerea sulfulul nativ prin distilare la Puzzole.
2. Procedeul Calkeronilor. La Catana, Palermo, etc , din cauza lipsel
metrul de 10-20m, inconjurate
cu un zid inalt de 11/2-2m nu- -
e
de combustibil, se fac nisce wit circulare, putin inclinate, cu dia-

mite Calkeroni (A, fig. 43). In qle

se WO bucati de pamint ame-
stecat cu sulf (de la 200-1.200m
cubi) ast-fel in cat s rmn
nisce cosuri c. Totul se acoperg
cu pgmint si se pune foc sulfa-
la 0 parte din acesta arclnd,
desvolta destul caldurg pentru
a topi pe cele-l'alte.
Se estrage ast-jel 10 12%
sulf din amestecul de sulf Si
pamint, ce s'a introdus.
Fig 48. Calkeroni (seetiune verticalit).
3. Prin calcinatiunea piritelor in vase inchise:
3 Fe S2 --= Fes S4 -1-- S2
. Pinta (bisulfup tie fer) Sulfurli de fer Sulf

Calcinarea se face in cilindrele de fer A (Fig. 44), iar sulful curge prin b
in vasul cu apa C.
Acest procede se intrebuintzg in trile avute in pirite.
Rafinarea sulfulut. Sulful obtinut prin off-care din aceste pro-
cedee tontine incg 2-30/0 materii straine. Pentru a-I avea pur, 11
distilgm.
Acsta operatiune se face in aparatul fig. 45. Sulful brut se to-
pesce in caldarea d, clop prin Ova F in cuptorul B, unde se eva-
porz i vaporit se condensza in camera G.

www.digibuc.ro
 --55

and peretiT camel-el G nu se Inaldesc peste 1000, ceea-

ce se Intempla dac se distil numaT 300 kgr. In 24 ote, sulful se
depune sub forma de cristale mid, numite efidre de sulf sag de
'welds& .
Dacl distilm In aceeasi duratA de timp 1800 kgr.. temperatura

Fig. 44. Prepararea sulfuluT din pirite. Fig. 45. Rafinarea sulfuluT.

peretilor camerei se ridicl peste 115, si sulful lichid se aduti la

partea inferir de unde curge In tiparurile M si se obtin cilindre
satl bastne de sulf.
Sulful se prezintg. In maT multe sthrl alotropice.
Suljul cristalizatfl)Octaedric
12) Prismatic
f3) Insolubil
Sulful amorf . 14) Mole.
Szdful aetaedri4 se glsesce in natuil cristalizat in octaedriT din

Fig. 46. Sulf octaedric. Fig. 47. Creuzet. Fig. 48. Sulf prismatic.

www.digibuc.ro
 56

sistemul prismei rombice drepte (fig. 46). El e de coldre galben,

transparent, nu se alterzA la aer, la temperatura ordinarA, n'are
gust, nici miros. Aceste cristale se pot obtine disolvAnd sulful din
comert in sulfura de carbon, si evaporAnd cu incetul acstA solutiune.
Densitatea lui este 2,07. El se topesce la 114 si fierbe la 440. In-
caldindu-1 observAin faptele urmAtre :
La 114-117 el este lichid, galben deschis, mobil. TurnAndu-1
In apA rece, obtinem sulf solid, sfArAmicios i galben.
La 1500 lichidul consistent cu col6re rosie InchisA.
La 1700-200 devine o mash' visC6sA, nu curge, din vas, de co-
lore ngrA.
La 330-3400 devine iarsi lichid, mobil, cu colOre inchisA si tur-
nat in ap rece ne dA sulf mole./ '

La 440 fierbe and vapori brunt , 4

Sulfa! prismatic. DacA topirn sulful din comert inteun creuget(1)

(fig. 47), '1 1AsAm A' se rcsca panA cAnd se solidificA la suprafat
gi scurgern restul lichidului, gAsim pe peretii creuzetului sulf crista-
lizat In prisme rombice oblice (fig. 48). Dac clisolvArn sulful din
comerf In benzen, cristalele, ce se depun. Intre 80-75 sunt pris-
matice, iar cele depuse la rece sunt octaedrice.
Sulful prismatic se topesce la 120 si fierbe la 4400. El se trans-
forml cu timpul In sulf octaedric ; transformarea acsta se face cu
desvoltare de cAldurA.
Sulful amort insolubil -se gasesce ln sulful din comerf In cantitate
de 1} 24 Ai si in sulful mole Intre 35 si 60 Vo.. El nu se disolvl
In nici un reactiv Si IncAldit fiind la 800 se transform& in sulf prismatic.
Sulfa! mae se obtine turnAnd In apA sulful topit aprepe de Stem-
peratura sa de fierbere. El e mOle, elastic si galben ca chihlibaruI
si contine 35-60 /0 sulf insolubil. DupA cAte-va dile de la prepa-
rare, elasticitatea sa dispare si el devine sulf ordinar. AcstA trans-
formare se face cu pierdere de caldurA. 0 micA cantitate de iod
(una la sutA), cArbunele, uleiul i cra, fac sA se pstreze mai multA
vreme sulful in stare m6le.
Proprietatt clzimice. Dupg oxigen, fluor, clor, brom si iod, sulful
e cel mai electronegativ dintre corpii grupului al II-lea si al III-lea.
Frecat sa Incaldit in contact cu aerul, el devine fosforescent pe
la 200o, se aprinde la 250 t arde cu o flacAra albastrA.
In acest caz el se combinA cu oxigenul and SO' (bioxid de sulf) :
S + 02 = S02
In oxigen combinatiunea e cu mult mai vie, dacA 'I introducem
aprins (fig. 36).
Elementele halogene, si ma toff corpii grupului al II-lea, afarA

(1) Creuzet se numesce un s de metal, portelan sag pgmint, cu formg co-

nick acoperit cu un capac. El servesce la topirea corpilor greil fusibili.

www.digibuc.ro
 67

de azot, se combina direct cu sulful, ot asa i metalele afara

de aur si platin.
Tntrebuintarea. Industria consuml pe fie-care an 4ecimi de Milidne de klgr
sulf pentru facerea ierbei de puscA, a chibriturilor, numerse)or producte chi-
mice, lucrarea cauducului, pentru fixarea ferului in piatrl, etc.
In medicin se intrebuintz in contra parasitilor.
1Vomenclatura cornpu.yilor cz Oxigen. Pentru acsta, tinem In genere
sem de num6ru1 atornilor de oxigen :
-Ca 0, Mg 0, Zn 0, . , . Oxid de Calciu, Magnesiil, Zinc, etc.
H, 0, K, 0, Na2 0 . . 3 a hidrogen (apa), potasi9, natriii,
etc,
CO, Cl 2 0 c carbon, chlor, etc.
x,

Ca 021 Ba 03,, Pb 02 . . Bioxid de Calci, Bariti, Plumb, etc.

CO,, SO2 Bioxid de Carbon, Sulf, etc.
Cr 0 SO3 . . . . Trioxid de crpm, sulf, etc.
F; 03, N2 02 P2 03 . Sesqi oxid de fer, azot, fosfot, etc.
Mn, 04, Fe3 04 f Pb3 04 . Oxid special de Mangan (oxid-salin), de
fer (oxid magnetic), de Plumb (Minium.
N2 06, P2 0, . Penta oxid de azot, fosfor, etc.
Vom vedea treptat ca totl acestia pot fi consideratI ca anhi.
drideproducte de deshidratare (vecy i pag. 24)a hidratilor (base
sa acide):
OH = Ca 0 + 112 0
ua OH
Hidrat de calcia Oxid de ealeid apit.

Ig(0)>S<(,31-1H 0 r= S 0 + 2 H2 0
Tetra hidratal sulfulul Biosid de eulf apti,

Apa sad Protoxidul de Hidrogen.

H20 = H 0 H = 18
Istoi icul. Compozitiunea apei ziu putea sal fie cunoscutl. Thainte de a se fi stu-
diat oxigenul i hidrogenul. Macqzier i de la Metherie, la 1776, observarl cl in
timpul arderei hidrogenului se produc vapor!' de apal. Cavendish (1781) dovedi
compozitia apei, dar lucrarile sale furl date la lumina in urnal marel descoperiri
a lui Lavoisier care la 24 Iunie st. n. 1783 prepard d'impreunI cu Laplace 15
gr, 608 ap, arclnd hidrogenul in aerul atmosferic, iar la 1784 d'impreunA cu
.Aleusnier facu proba contrari, discompunnd apa in 0 i H prin ferul rosu.
Starea naturala. Apa este unul dintre corpif cei mar respanditI
la suprafata pAmintului, unde se gAsesc in tote 3 stArile: gazsA,
lichid si solidL Mar de apa de pldie, tOte apele din naturA con-
tin diferite sAruri In disolutiune.
Ea intrA In constitutia unui num6r mare de roce Si in cantitate
de 50-7504 In plante i animale.
Preparatio: ape pure. Din cauz cA mai tOtA apa din naturA con-

www.digibuc.ro
 ,58

tine substante- strgine in disolutie, ea nu e curat din punctul dt

vedere chimic i trebuesce sg o purificgm. Purificarea el se face prin
diseelaene. Acst operatie se face In aparatul (fig. 50) numit alambic.
In cgldarea a se pune apa care se fierbe prin caldura foculuT de
sub ea. VaporiI de ap trec prin capacul b, c In tva d d care e
intOrs'a in spiralg (serpentin saii ttlinnic), i cufundat tn vasul e prin
care curge -apa rece de la robinetul K. Vaporil se condenszl si
curg in vasul g.
Acst apA format din vaporiI .condenSatl este curat si se nu,
mesce apZ distilatd.
Analiza apex. La-
voisier este cel d'in-
Wit care a acut a-
naliza apeI, la, 1784
(vezi pag. 29, fig. 3),
Se pi:Ste face aria-
liza ape i prin vol-
tametru, dupg cum
s'a descris la pagina
26 fig. 1.
Sinteza apel. Dac
aprindem hidrogenul
In aerul atrnosferic,
el arde cu o flacgr
J.t %.
- mica combinndu-se
\ \\ .

cu oxigenul si pro-
Fig. 46. Alembic pentru distifarea apeX duce apg.
Experienta se face In modul urmtor:
Hidrogenul se produce In vasul a (fig. 50) trece si se usucg In
c b In care se aflg vat, i arde In d. Vaporil de apl se conden-

Fig. 50. Produeerea apel prin arderea bidrogenulul In aer.

sez pe marginea interi6r a clopotulul de sticlg, de unde cad sub

forma cle picaturl In farfuria de sub clopot.

www.digibuc.ro
 59

Acsta este o sinteza, care ne arata numai compozifia calitativa

a apel. Pentru a afla i cantitatile de oxigen i hidrogen ce se ga-
sesc in o cantitate 6re-care de apa (si prin urmare inteo molecul0
procedam In urmatOrele doue moduli)
1. Determinarea in volume, acuta de Gay-Lussac si Humbold
la 1805.
Intr'un eudiometru (fig. 41) cu peretit grosT, aseqat cu gura in
jos intr'un vas cu mercur, se introduce un volum de oxigen si 2
volume de hydrogen. Eudiometrul se fixza bine ca la fig. 40. Pro-
vocand printr'o butelie de Leycla o scinteie intre a $ i b, se pro-
duce o explozie puternica si mercuriul se ridica in eudiometru
purtand pe suprafata lul o picatura de ap.
Reamintindu-ne c t6te gazele a5 in volume -egale acelast num&
de molecule, putem explica acsta sinteza In modul urmator :
2 'volume hidrogen + 1 volum oxigen = 2 volume apa. (vaporl).
2 (n H2) n 02 ,F 2 (n H2 0)
In eudiometru Ins, lucrand la temperatura ordinara, vaporii de
ap se transforma in apa. lichid. .

Putem face aceeasi experientl si in aparatul fig. 54.

Se introduc in eudiometrul A, volume egale de bidrogen si
oxigen prin robinetul inferior B. DupI trecerea scinteei elec-
trice vedem c mai femne V, din volumul total al gazelor
introduse, ceea-ce se p6te msura in tubul gradat Iii, in care
Isrn sa se sue gazul rmas, deschiOnd rainetul superior B.
0 care era plin cu ap, pe care o inlocuesce gazul. Gazul rE-
mas este oxigen.
2 (ti HO' 4- 2 (n. 02) = 2 (n H2 0) +
p 02
Ast-fel s'a dovedit c apa e formata din 2 volume
hidrogen i un volum oxigen, ceea ce se pOte repre-
zenta prin formula H2 0.
2. Determinarea in greuteiff facute de Dumas la 1843.
Acst sinteza se face oxidand hidrogenul cu o can-
titate anumit de oxigen. Cantarind apa ce se forniza
putem s atlam si cantitatea de hidrogen ce s'a in-
trebuintat.
x (H) p (0) = P (apa)
x (H) = P (apa) T p (0)
Oxigenul este luat din o cantitate cantarit de arid
de cupru (Cu 0).
Fig: 51. S.inteza
Hidrogenul produs In vasul Z (Fig. 52) se- purifica ape m u iome ru.
In. tuburile 1 si se usuca in tuburile T, ast-fel in cat
ajunge curat In C. Balonul C contine oxidul de cupru, care fiind
Inclcjit da hidrogenulut o parte din oxigenul s. Cantarindu7l
inainte Si dup experienta vom avea oxigenul perdut (p).

www.digibuc.ro
 60
4

Apa formata se aduna in balonul E i ultimele parti sunt reti-

nute in tuburile q si Q. Acestea, cantarite inainte i dupd expe-
rienta, ne dal:1 cantitatea de api, 'ce s'a format (P).

Fig. 52. Sinteza ape {Dumas).

Pp ne d. x, adied cantitatea de hidrogen ce s'a oxidat pentru

a se transforma in P gr. apa.
Ast-fel s'a constatat c apa e compusa in modul urmator:
In greutate In volume In atomI
La But& Ia rrzi.-ag,
Oxigen 88,89 16 1 1
Hidrogen 11,11 2 2 2 .

100, 18 2 volume 1 molecull

Proprietaii Jizice. Apa curata este fall coldre. fall gust si fark
miros; daca privim prin transparenta un strat mai gros de apa, sub
influenta razelor solare, '1 vedem albastru.
Ea se solidified la 0, dar pte sa r6mand lichidA pana la 17,
cu deosebire in tuburile capilare, ceea ce ne explica pentru ce ar-
born' nu inghta iarna. La presiunea de 1000 atmosfere, apa fusi-
oneza la-7. Densitatea apei la 0 este Q,9998, iar a ghetei 0,9167,
asa dar ghiata fiind mai usdra plutesce pe apa. La --F. 40 apa
are densitatea cea mai mare;
greutatea unui centimetru cub
de apa la acesta temperaturd e
luata = 1 (lc. cub = 1 gr.) Ea
este de 772 ori mai 'dens& de
cat aerul.
Apa cristaliszA prin r6cire in
sistemul hexagonal si in sistemul
prismei /nitrate; ea este prin ur-
mare un carp dimorf.
Fig. 58. Cristale de apA.

www.digibuc.ro
 61

Corpii, carl cristalisza in dou 5. sisterne cristaline, se nurnesc dimorft, aceia

cart cristalizaa in mai mtilte sisteme sant plimorff.
La presiunea ordinar apa fierbe la 1000 Densitatea vaporilor et
este 0,623. Temperatura fler-
beret cresce cu presiunea. La
10 atmosfere, fierbe la f80(
iar la 28 atmosfere la 2309
Apa 1ichid aruncata. pe p su
prafata metalica. inrosit, ia o for-
ma sferoidala. 0 se misca neconte
nit de la un loc la altul din cauzt
evaporatiunei repedi, pe dud tem
peratura partei Amase lichide
scade pang la + 500.
Apa este 0 combinatie exoter-
micd, caldura desvoltati la forma-
rea of. difera i dup.& starea de Fig. 54. Forme cristaline numite flort. de ghiattt
agregatitme, in care o obtinem. piciura gi in zapada.).

nlis + nO 11112 0 gazdsa + 58,200 cal.

2 gr. 16 gr. 18 gr.
A lichid + 69,000 cal.
a solida + 70,400 cal.
Propriedg chinzice. Datele termocbimice ne arata c apa este un
compus f6rte stabil, pentru cl are trebuintA de 43 mare cantitate
de energie pentru a se
desface in componen-
tele sale. Descompu-
nerea saU disociarea
apei incepe la 10000
si pe la 1900, jumetate
din cantitatea apel in-
trebuintate este diso-
ciats,
Acest fapt s'a probat de
S-te Claire Deville prin
aparatul (fig. 55). In E se
produc vaporil de apk.
Fig. 55. Disociatia apeT. cari trec in tubul t, t,
facut din nortelan poros
si care se afla inchis rn alt tub a, a, facut din
portelan smaltuit pe dinauntru. Ambele isunt
infierbintate in cuptor.
In vasul C se produce bioxid de carbon
(COO care umple tubul exterior a a.
Vaporii de apa ce au intrat in t se conden-
sza. in M. Apa disociindu-se in tubal t, od-
genul se duce in M, d'asupra apel condensate,
iar hidrogenul ptrunde peretii tubului poros
t, trece in a a 0 de acolo in N, unde are un-
volum de dou off mai mare de cat oxigenul .

din M.
Fig. 56. Descompuuerea apel prin potas41.

www.digibuc.ro
 62

Am veclut a hidrogen cA potasiul si sodiul (fig. 56) descompun

apa la temperatura ordinarA.
Aceste fapte se explica prin datele termochimice, cAci oxiclil
metalici sunt mai stabilf de cat Apa.
H2 + 0 = H2 0 lichid& 6 9,000 car.
Na H, 0 = Na OH H + 135,600
K + H, 0 K OH + H + 139,600
Asa dar i sodiul i potasiul vor descompune ape.
Intrebuinfarea apei. Apele ce se gAsesc la
suprafata pAmintului, ati intrebuintAti diferite
dupa compozitia lor.
Abele de be,ut. 0 ap4 bunA de b6ut trebue
O. fie limpede, Para' miros, plAcutA la gust, ae-
rata', imputrescibil, sa nu obossc stotnacul,
s fiarbA bine legumele, s facA spume cu sApu-
nul i s ailDA o temperaturA de 10Q-12q. Pen-
tru ca sA, se IndeplinscA aceste conditii trebue
sA aibA compositia urmAt6re:
Fig. 57. Culegerea lildro-
Totalitatea sArurilor continute Intfun litru sA
genulur, care result& din fre Imre Ogr.,i i Ogr. 5. Acest amestec ,de sAruri
descompunerea apel. In trebue s fie compus din cloruri alcalini, bf- ')
cilindru cu mercur s'a in-
troclus putinft apS i, in
urrnit Na Invent Indartie.
carbonat de calciu, sulfati alcalin i terosi,
silice, silicatt si urme de alurniniit, fer si fluor.
Apa nu trebue sA, contie substante organice i trebue s aib oxi-
gen disolvat intre 7". si 10 ". la litru, azot: 15".-21. la litru,
bioxid de carbon (CO2) : 8cc--22"' la litru, de unde resultA cA
aerul disolvat in apA are mai mult oxigen fata cu azotul de cat in
atmosfera, dar i bioxidul de carbon e f6rte mult crescut.-
Apele de 'Alt se Impart in : ape de isvor, de puturi, de riurT
st fluvil si de lacuri sad elestee. La acestea se mai anex6zA, si
apa de plie.
Apele de isvor si puturi curate sunt in general mai avute In sA-
ruri si mai putin aerate de cat apele de nun i fluvii, dar ati avan-
tajul de a contine mai putine substante organice i organizate.
Apele din elestee sati lacuri sunt cele mai putin bune de Mut,
din cauza substantelor organizate, ce contin.
Apa de plOie, culs chiar de pe acoperisuri curate, contine fOrte
multi microbi si trebue s5. fie pstratA mai multe sptrnani, feritA
de luminA In o citernA curatA, pentru a fi bunA de b6ut. Ea nu con-
tine sA'rurile folositOre ale celor-Valte ape, ci numai urme de amq-
niac si acid azotos.
Frte adese-ori apele de be'ut contin organisme vii, dintre carl multe pot
s fie vAtgmardre grattii. Ast-felavem printre microbi googlea (fig. 58), diplococcus,
(fig. 59), sarcinele (fig. 60), streptacoccus (fig. 61), ba4i11 (fig, 62 si 63), bac- .
,

www.digibuc.ro
 63

(fig. 64) si viAriend (fig. 65), pe lngg care se mai ggsesce o multime de
sjori, alge, fermeng i mucegaiull.

c 0 4::4LT_
e0 ss 83
eocol6 -`8`.- op 0 08 92, i818 ca,
eq)Trn,_ 4 6
':==> cP c 1;3
cP B Fi3 ER?

Fig. 58. Zoog lea. Fig. 59. Diplococcus. Tig. 60. Sarcine.

o6
110",,,ot v CT.
.
o0 ou T%
2 al) % 4 C'Te-es.
f Lra.. ,,h0 110)A%
. 01
)!0.
Pr0 .1"
%0 8

rig. 61. Bacilil desvoltail Fig. 62. Bacill Fig. 63. Bacterii. Fig. 64. Vibrioni.

Un centimentru cub de apg bung de bent contine de

la 8.000=11.000 microbi, pe eand o apg, curgatdre pdte
continea de la 180.000-244.000 microbi ir un c. c.; ast-fel
un pahar din acestg apg pdte continea pang la 30.000.000
microbt. Multi din acesti microbi sunt gennenii diferitelor
bdle. Acesti microbi pot fi depgrtati, facnd sg &Ca apa
printeun filtru de portelan poros, numit ffitrul lui Pas-
teur. In apa de Dmbovitg, filtrati reii, se afig 50.000 mi-
crobi in un c. c. (Babes).
Fig. 65. Streptococcus.
Filtrele cele mai bune sunt formate din nisce
vase de porcelan cu pori microscopici. Apa impins prin presiunea
scurgerei din tevile de canalisare, de care e legat filtrul, ptrunde
prin acesti pori, aprpe perfect curatA ; pe and materiile ce con-
tine tn suspensiune, fie ele minerale sa organisate (detritusuri, in-
fusoril sa organisme de ori-ce natura : Bacterii, fermenti, etc.) fetnan
in in teriorul fi1tru1u. 0 modificare bun a filtrului lui Pasteur a fost
fcutA de Berckenfeld.
Apele selenitdse. Apele mei contin sulfat i clorur de calciti in
cantitate mai mare de 0 gr., 25 la litru, se numesc selenitdse si nu
sunt bune pentru sn6tate.
and apele contin mult carbonat de calciti ele se nurnesc inerus-
tante, cad acoper obiectele puse inlauntrul lor cu tin strat de car-
bonat de caleib.

www.digibuc.ro
 64

Ape le mineralizate se numesc acelea, car! contin re-cari gruff in

cantitate mare. Unele dintre ele se Intrebuintza in medicina. Ele
sunt de maT multe felurT :
Apele domrate, carT contin mule clorurT (isvdrele sarate).
Apele iodurate >ci bromurate, carl'contin iodurI i bromuri (precum
apele de Ia Vulcana, Govora, si Lacul-Sarat).
Apele sulfurdse, carT contin sulfurT solublIT i hidrogen sulfurat
(Pucidsa, Strunga, Olanesci, Calimanesci).
Apele ferugiudse, carT contin fer, (Slanic, Strunga).
Apele arsenicale, carl contin si arsenic (Dorna).
Apele carbonate alcaline (Slanic, Siriu, Caciulata).
. Apele sulfatate alcaline Si clorurate (Balttesci).
Apa okigenata = Bioxidul de hidrogen.
H2 02 = H 0 0 H = 34
IstoricuL Ea a fost preparatt de Thtrayd la ,1818.
Prepara(ia. Pentru a o prepara tratam bioxidul de bariti cu acid
sulfuric :
Ba 02 + SO, H2 = 'H2 02 + SO4 Ba
Bioxid de Acid attl- Apa Buffet de
- baria furic oxigenati barill
Reactiunea trebue st se fact la o temperaturt sctdutt. Lichidul cules se fit-
trzt si se distil& in vid pentru a se obtine curatt. Apa oxigenatt se mai for-
mzt si prin HO i in o multime de alte reactiuni.
Proprieteiti fisice 4 chimice. Apa oxigenata, obtinuta prin distilare
in vid, este un lichid sirupos, cu gnst metalic, cu densitatea 1,455,
si contine Inca al:A ordinara. 1 litru de apa oxigenata desvolta fiind
descompusa, 475 litri oxigen, Ea nu se solidifica la-30.
Caldura, pulberea de carbuni, de bioxid de mangan, de aur, ar-
gint i platin, oxidul de fer i oxidul de plumb (masicot), precum
fibrina, o descompun cu usurinta, conform cu ecuatiunea urma-
tore; ele Mord,: insd intacte:
H, 02 = H2 0 + 0 + 23,070 calorit
Bioxidul de plumb si oxidil de aur, argint, platinul, acidul man-
ganic i permanganic precum i ozonul, o descompun cu violenta,
descompuncindu-se ,si et in parte sazi in totalitate.
Pb 0, + H, 02 =-- Pb 0 + 1-12., 0 + 02.
Bioxid de Apa Oxid de Apa Oxigen
plumb oxigenata plumb
Ag2 0 + 1-12 02 -= Ag2 + H2 0 + 02 (cu explozie)
Oxid de ApL oxi- Argint Apa Oxigen
argint genet&

08 + H2 02 = 2 0 + 202
Ozon Ap oxigenata Ap Oxigen.

www.digibuc.ro
 65

Intrebuinldrl. Ea fiind un oxidant puternic, se Intrebuintz& pentru a desco-

lora teseturile fine, penele, matasea si chiar pru1. Prul negru devine blond-
rosietic prin actiunea ape oxigenate.
Tot din acst caus& se intrebuintza la restaurarea tablourilor vechi, la cad
partile vApsite in alb cu ceruzd (carbonat de plumb) sail inegrit cu timpul, prin
transformarea acesteia in sulfur& de plumb. Apa oxigenata transformand sulfura
in sulfat de plumb, le albesce.
Pb S + 4H2 0, = S 04 Pb + 4H, 0
Sulfura de plumb AO oxigenatk Sulfat de plumb Apft
(negru) alb
Ea este un antiseptic forte puternic ; Car.,05 la lit:u de lapte, opresce des-
compunerea acestuia, ea se Intrebuintz& in medicina.

Radicall compusi. Elementele se numesc si radicall simtll, ast-fel se Vice

de obiceiii ca clorul, potasiul, etc., sunt radicall monovalenll sulful, ferul, ra-
dicall bivalentl azotul, trivalent, etc.
Avem afar& de acestia radicall compufl, cari pot fi de asemenea mono-bi-tri,
etc., valen/l.
Ast-tel putem considera apa format& dinteun atom de H, combinat cu grupul
O-H, numit oxidril, care e monovalent din cauzl c are o singur& valent liber:
(H-0)'
Acesti radicall compusi nu pot exista in stare liber, de cat and se com-
bin& cu el insi$ sad cu altii de aceasl valent; ast-fel apa oxigenat& pate fi
considerat ca un dioxidril.
H, 0, = (H-0)(0H)
Grupul oxidril se gsesce fOrte des in combinatiuni, numite hidratl, cari pot
fi base sag aciVI:
K' (0 H) = hidratul de potasiil = K 0 H bug.
Ca"< 1,9 = hidratul de calciil = Ca 02 H, bazg.
Cy ___ (0 H) hidratul de clor = Cl 0 H acid (hipocloros).
R"
<(0 H) = hidratul de sulf = S 0, H, acid (hidrosulfuros).
(0 H)
Afar& de oxidrilf avem si alti radicali compusi:
(Az H,)' = amoniil, d. e.: in (Az 1-14) CI = clorura de amonifi,
(SvI 02)" = sulfuril, d. e.: in (S 0,) Cl, clorura de sulfuril;
si in S 0, (0 H), = hidraul de sulfuril sail acidul sulfuric.
Prin urmare radicalii sunt molecule, In carI valentele unuia din atomi nu sunt
complect saturate, si din cauza acsta nici nu pot exista in stare liberl.

Hidrogenul sulfurat=Sulfura de hidrogen (Acid sulfhidric).

112 S = H S H = 34.
Istoricul. El a fost descoperit de Rouelle la 1773, care l'a numit aer puturos..
Starea naturald. El se gAsesce intre gazele esite din vulcanl, in
uncle ape minerale, intre productele de putredire ale materiilor ve-
getale si animal; precum In : ou stricate, cimitire, b1l i latrine.

www.digibuc.ro
 66

Freparatia. El se preparl descompunnd unele sulfurl metalice

prin acidul clorhidric sail sulfuric:
Fe S -1- 2H CI = Fea, + H, S
Snlfura de for Acid clorhidric Clorura ferosa Hidrogen Sulfurat
Sb, S, + 6H CI = 2SbCI3 3H2 S
--I-
Su Hare de stibid Acid clorhidric Clorura de stibid Hidrogen sulfurat
Ba S + SO, H2 = SO4 Ba + H2 S
Sulfura de barid Acid sulfuric Sulfat de be:id Hidrogen sulfurat

Tote aceste reactiunT se pot face intr'un aparat ca, acela pentru
prepararea hidrogenuluT, sail maT bine inteun aparat Kipp.
Proprietdp fizice- El e un gaz incolor, cu miros displacut de ou6
stricate. Densitatea luT este 1,1912. Apa disolva la 0 de 3-4 orT
volumul s611 de H, S. Acsta solutiune se intrebuintg de obiceiii
ca reactiv si se prepar in aparatul descris la pag. 37. La 00 se
licheface sub presiunea de 16 atmosfere sag la-74 sub presiunea
ordinara ; la-910 se solidifica. In cristale albe.
Lichefacerea se face in tubul descris la pag. 38 in care se intro-
duce bisulfura de hidrogen (lichid), care se descompune in sulf si
hidrogen sulfurat :
2S2 H, = 2H2 S + 52
Bisulfur de hidrogen Hidrogen sulfurat Sulf
Hidrogenul sulfurat lichid are densitate 0,9.
Proprietali chimice. El este un acid slab, se pte forma prin coal-
binarea direct a sulfulul cu hidrogenul la 440, iar la rosu-alb se
descompune in H si S.
Clorul descompune hidrogenul sulfurat si produce acid clorhidric :
2H2 S + 2C12 = 4H Cl + S.
Iodul '1 descompune numaT in solutie.
Hidrogenul sulfurat arde in oxigen in presenta until corp aprins :
2H2 S + 302 = 2S02 + 2H2 0
Oxigenul umed 'I descompune sail '1 transform in S, sail in acid
sulfuric :
2H2 S + 02 = 2H2 0 + S2
Asa se depune sulful in apele sulfurdse ;
sail H2 S + 202 = SO, H2
Dumas a observat cl din causa acsta rufele de la statiunile bal-
neare sulfurOse sunt iute distruse prin formarea aciduluT sulfuric.
Dintre metale aurul si platinul n'ail nicl o influenta asupra luT;

www.digibuc.ro
 67

mercuriul si argintul '1 descompun numaI la 5500, iar cuprul, plum-

bul, staniul si potasiul '1 descompun la temperatura ordinarl :
H, S -4- Pb = Pb S + H2
Potasiul '1 atacA IntocmaI ca pe apA, Inlocuind numal pe unul
dintre atomiI de H:
2H2 0 + K2 = 2K 0 H + H2
Apa PotasiA Hidrat de potasid Hidrogen
2H2 S + K, = 2K S H + H2
Hidrogen sulfurat Potasiil Sulfhidrat de potasid Hidrogen
Intrebuin/area. El se intrebuintal fOrte mult in chimia analiticl, clef for-
mal apr6pe cu to:Ste metalele sulfuri insolubili 0 coloratf, ceea-ce facilitzi
separatia i recunscerea lor.
Apele minerale, cad tontin hidrogen sulfurat se intrebuintz 5. in medicinl
contra b6lelor de piele, etc. ; el este insal o otrav puternica : 1/2 din atmosfera.
ornOr un cal, 1/000 un caMe, a,/1500 o pasre.

Combinaliile CI, Br fi I cu 0 si at 0 si H.
Am vdut cA I atom de CI p6te sl inlocuiascA 1 atom de H
intr'o moleculA de ap pentru a da monohidratul de clor, numit
acid liipocloros. Acsta revine a admite cd I atom de clor e corn-
binat cu 1 oxidril. Gratie valentei sale el ne da urmAtoril hidrati,
cari totI ail caracter acid :
Cll OH = monohidratul de clor = acidul hipocloros.
Clut (OH)8= trihidratul de clor = acidul cloros tip.
Clv (OH)5= pentahidratul de clor = acidul cloric lip.
Civil (OH)7= heptahidratul de clor = acidul percloric tip.
TotT acestI corpT pot sl piard o parte din oxigenul si hidro-
genul kr sub forma de apA, pentru a se transforma In acigl cu mai putin
hidrogen sail chiar In oxic,11, nurniti anhidride (aciql anhidri1=--fArA apA).

C1-10 H
= CI
> 0 + H, 0
C1-01
2 molecule Ziri
Cl
Oxid de cloranhi- Aph
dridA hipoclorOsA
C1-0C1 C1,0
10H III 0
GIM 0 -
1 0 H -7 H2
\0H
I

De asemenea
Acidul cloros tip Acidul cloros ordi- Apri.
narCl 0, H
Acest acid cloros p6te s mai piarda apA pentru a da un oxid,
ca si acidul hipocloros.

www.digibuc.ro
 68

el l
oll GI
>0+H
0
0
ri
et 1H 0
0 tit
Trioxid de cloranhidrida c1ortisaC13 03
In acest mod putem avea uringtorii corpi:
IntAla A doua A treia Ultima
deshidrat are deshidratare deshidratare deshidratare.
CIOH C12 0
Acid hipocloros
C1(OH)3 Cl 0 (OH)
Anhidrida hipoclor6s1

Acidul cloros
C12 02
Anhidrida c1or6sii
-
C1(OH)6 Cl 0 (OH, Cl 02 (OH) C12 05
Acidul clorie
a--(oH), a o (oH), a 02 (oH), a o, (OH) 02 07
Acidul perclorie
Dintre acesti hidratl si oxicli posibili se cunosc In mod positiv
numai cel numiti.
In acest mod putem s5 ne d5m sma si despre compusiT posibilf
al bromului si lodulul. Se cunosc urmAtoriT acidl:
Br OH Br 02 (OH) Br 03 (OH)
Acidul hipobromos Acidul bromic Acidul perbromic.
I OH I 0 (OH) I 02 (OH) I 0, (OH)
Acidul bipoiodos Acid iodos Acid iodic Acid periodic.
Stabilitatea acestor compusi este in raport invers cu greutatea
atomicA a eleinentelor halogene, pe carT le contin. Prin urmare corn-
pusii oxigenatl al iodulul sunt ceT maT stabill, apol vin al bromului
si in fine al clorulul.
Froprietdp fizice si chimice. AnIzidrida hipoclordsa, este un lichid
de cob:ire rosie ca sngele arterial, cu miros iritant. Ea fierbe la
+ 5o.
Anhidrida clordsa, este un gaz galben vercluT, se licheface Inteun
amestec de ghiall si sare dnd un lichid galben-auriti.
Acidul hipocloros este un lichid gAlbui, cu miros petrundetor ne-
placut, cu gust arcltor, dar nu acru. El se discompune cu usurinta
la temperatura ordinar.
Putem s5.-1 preparrn in modul urmAtor:
2 Hg 0 + 202 + H2 0 = 2C1 0 H + (Hg 0 + Hg C12)
Oxid de mercur Clor Apa Acid hipocloros Oxiclorura de mercur
Preparatia se face In aparatul fig. 66. Clorul se produce in balonul
de sticl, de unde trece In vasele splAtre si ajunge in tva cu Hg 0
rkit5. Acidul hipocloros format se condensz1 in ultirnul vas r6citor
si se adun in vasul de sub el.

www.digibuc.ro
 69

El formza sruri numite hipoclori#, precum: hipocloritul de sodizi

Cl 0 Na, hipocloritul de potasiii Cl 0 K si de calcni Cl 0Ca-0 Cl. .
Aceste saruri se intrebuintza ca mijl6ce de decolorare i desinfectare.

Fig. 66. Preparatia acidului hipocloros.

A cidul cloric, formza saruri numite clonal?, precum cloratul de

potasiil : Cl 02 0 K, pe care l'am Intrebuintat la prepararea oxigenului.
Combinaliile S, cu 0 ci cu 0 H
Prin valenta sa pereche sulful pte sa se combine cu 2, 4, 6, etc.,
oxidrili, and nascere la hidrati acidi i prin deshidratarea acestora
la oxicii.
Su-(0 H), = dihidratul de sulf = acidul hidrosulfuros
STY (0 H), = tetrahidratul de sulf = acidul sulfuros tip
Sin (0 H)6 = hexahidratul de sulf = acidul sulfuric tip
Toti acesti corpi pot sa piarda in parte sail In totalitate hidro-
genul lor prin deshidratare, and nascere la acidi mal putin hidro-
genati sail la oxidi, 3n modul cum am veclut mai sus:
Ant&ia deshidratare A doua deshidratare A treia deshidratare
S (0 H), S0
Acidul hidrosulfuros
S (0 H), S 0 (0 H), S 03
Acid sulfuros Biosid de sulf=anhidrida
sulfur:Is&

S (0 H), S 0 (0 H), S 0, (0 H), S 03

Acidul sulfuric tip=acid I-a Anhidrida a acidulul li-a Anhidrida a acidulul Anhidrida
sulfuric dihidratat tip=acid sulfuric mono- tip.= acid sulfuric sulfuric&
hidratat ordinar

www.digibuc.ro
 70

Acidul sulfuros.
0 S OH
s 0 (0 H), = 82
El se prepara disolvand bioxidul de sulf In apa.
S 0, + H, 0 S 03 H2
Bioxid de sulf Apd Acid sulfuros.
Aparatul in care se face
acsta reactiune este alltu-
ratul (fig. 67). In balon se
formza bioxidul de sulf,
care se spal In A si este
retinut In apa din B i C,
Acidul sulfuros reduce
cu usurinta acidit : azotos,
_:akk azotic, arsenic, manganic,
1, N, etc., pentru a se oxida ci
Fig. 67. Preparatia disolntinnei de acid sulfuros. a se transforma in acid sul-
furic :
S 0, 1-12 + 2Az 03 H = S 04 H2 -1- 2Az 02 + H2 0
Acid sulfuros Acid azotic Acid sulfuric Hipoazotida Apit

Aceasl transformare se face descompunnd apa In prezenta clo-

rului, bromulul sag ioduluI :
SO, H + H2 0 + Cl2 = 2H Cl + SO6 H2
Hidrogenul nascnd 11 descompune transformandul in H2 S :
SO2 H2 + 3H2 .= H2 S + 3H, 0
Unul sag am6ndol atomii de hidrogen a oxidrililor din acidul sul-
furos pot sa fie Inlocuiff cu un metal, pentru a ne da saruti, numite
sulfiA Daca se inlocuesce un singur atom dintr'o molecula, avem
sulfiti acid; daca se inlocuesc amndoI atomil de H, avem sulfiti
neutri, d. e. :
OH OK
0 = S<011 + K 0 H = 0=S<0H 1-12 0
Sulfit acid de
liotasidsulfit monopotasic.
OH OK
0 = S<0H + 2K 0 H = 0=S<0K + 2H, 0
Sulfit neutru de
potasid sulfit dipotasic.

0 = s<OO H + 0
Ca(OH,) = 0=--S<0>Ca -I- 2H, 0
H
Sulflt neutru de mach'''.

www.digibuc.ro
 71

In acest mod se comport totT acidil carT a doT oxidrill In mo-

lecula bor. El dail 2 felurT de sArurl: monoacide, In care numaT un
atom de hidrogen e inlocuit printr'un metal si neutre In carl amen-
doT atomiT de hidrogen sunt InlocuitT. Ast-fel de acidI se numesc
acidt bibazici.

Bioxidul de Sulf = Anhidrida sulfur6sA.

Q
0\ ,00 = SO, = 64.
lstoricul. Acest compus s'a cunoscut de odatl cu sulful. Principalele sale pro-
prietti aC fost studiate de Stahl; compositia sa a bast determinatl de Lavoisier.
Starea naturald. El se gAsesce In emanatiunile vulcanilor activl
si In solfatarT.
Preparatia. Bioxidul de sulf se preparl arciend sulful sa piritele
in aer sail In oxigen:
S2 1- 204 = 2S02
4Fe S2 + 1102 = 2Fe20, + 8 SO2
Pirita Sesquioxid de fer.

In laborat6re i In industrie se prepar descompunend acidul sul-

furic. prin Cu, Hg, Ag, 8 si C.
2S041-12 + Cu = SO,Cu -I- SO2 + 2H20
Reactinnea trece prin fazele urtngt6re :
S0,112 + CU. z = SO,Cu 41 H2
SO4H2 + H2 = SO2 + 2H20
Prin urmare cuprul Si mercuriul lnlocuesc hidrogenul din acidul
sulfuric IntocmaT ca zincul qi ferul: Hidrogenul pus In libertate In
aceste conditiunl, fiind mal avut In energie, ca la Zn, descompune
acidul sulfuric rrnas, 'T iea oxigenul, da nascere la SO2 si H20 :
2>S<I_LH +41] KS)
+ 214.
Carbonul i sulful descompun acidul sulfuric in modul urna'ator :

4SO4H, + C, = 4S02 2c0, .rt..

Bioxid de carbon.
41120
4SO4H2 + S2 = 6S02 + 4H2O.

Proprietall fizice. Bioxidul de sulf este gaz incolor, cu od6re su-

focant, provocand iritatia muc6sel nasulub. Densitatea hif este 2,234

www.digibuc.ro
 72

El se licheface cu usurintA Inteun amestec de ghiatA cu sare, and

un lichid incolor cu den-
sitatea 1,45, fierbnd la
8 si solidificAndu-se
la 76.
Pentru a obtine bioxid
de sulf lichid, ne servim de
aparatul fig. 68. In A se pro-
duce bioxid de sulf, care se
spala de acid In B, se usuca
in C i D si se condensz5
in vasul E, pus inteun vas
cu ghiata i sare.
Acum se produce in indus-
=
trie prin calcinarea piritelor 0 Fig. 68. richefacerea bioxidulul de sulf.
se trimite licuid, in cilindri de
fer sad in vagone speciale de 10.000 kgr.
Bioxidul de sulf lichid fiind evaporat repede in vid sa inteun
curent de aer uscat, face sA cada temperatura la 68.
Cu ajutorul lui putem sA solidificAm
mercurul (la 409, pe care '1 introdu-
cem Inteo epruvetA B (fig. 69), cufun-
data In alta epruvetA A, care contine SO,
lichid. Acsta e fixat inteun vas C, a
caruT atrnosferA este uscatA prin clorura
de calciil (Ca 02). Prin tubul S se in-
troduce un curent iute de aer, care ese
prin t, duc&K1 cu sine vaporil de SO,.
OdatA cu evaporarea bioxidului de sulf
mercuriul se solidificA.
Apa '1 disolvA cu usurinta and hi-
dratul normal, care este acidul sulfuros.
SO, + H, a = SO,H,
Proprietall chimice. El nti este nicl
combustibil nicT comburant. In reactiu-
Fig. 69. Solidilicarea mercuriulul nile lui are rolul de radical bivalent, ast-
prin bioxid de stiff. fel sub influenta lumineT directe se com-
binA cu clorul prin faptul c sulful trece de la 4 la 6 valente ei
ne dA Clorura de sulfuril. (Svl 02)" se numesce sulfuril.
SO, + Cl, = SO, Cl2
2 vol. 2 vol. 2 vol.
Acest compus tratat cu apa, se descompune dAnd acid sulfuric:
0 = qw Cl j_I-11 0H 0= OH
0=u C17-11 H=0=u OH-7 2 H CI

Clorura de sulfuril A pit Hidratul de sulfuril=Acid Acid clorhidric

sulfuric .

www.digibuc.ro
 73

Hidratarea bioxidului de sulf se face si cu oxidrilul acidului azotic,

pe care '1 descompune (Fig. 79.

SO2 -1- 2 Az 02 OH = 00 \ -s OH
OH 4. 2 Az 02,
Acid azotic Hipoazotida
De asemenea sub influenta
scanteiel electrice sail a spongiel
de platina la 250-300 4e corn-
bina cu oxigenul:
2 SO2 + 02 -= 2 SO,
Anbidritla sulfuric&
Acst e. tendinta de a se oxida se
manifesta 0 in reactiunea urmatore:
SO2 Pb 02 = SO, Pb
Bioxid de plumb Sulfat de plumb
Combinatiunile acestea se fae cu
desvoltare de caldura 5 une-ori si
de lumina.
Hidrogenul reduce bioxidul
de sulf i dupa cum este in can-
titate mica sail mare sulful, este I
pus in libertate sati transformat Fig. 70. Formarea aciduluf sulfuric prin
in hidrogen sulfurat: aetionea SO, asupra Az 03 H.
2S02 -1- 4H2 =
4H2 0 sad: S
SO2 + 3112 2H2 0 + H2S
=
Chiar hidrogenul sulfurat reduce bioxidul de sulf:
2S02 + 4H2 S = 4H2 0 + 3S2.
In acest mod se formza depozitul de sulf pe cstele vulcanilor.
Intrebuintarea. El se intrebuintza ca mijloc decolorant, ardnd sulful intr'o
camera in care se atirna obiectele ce voim s decoloram sa trecnd un curent
de gaz peste corpii suspendati in apa alcaling, s. e.: la descolorarea celulosei
in fabricarea hartief. El este un puternic desinfectant. Pentru scopul acesta
este Iasat 48 ore in camerele, pe cart voim sa le desinfectam (spitale, cazarme,
etc ), unde 1 preparam arcjend cam 20 gr. sulf pentru 1 m. cub de aer.
Se mai intrebuinteza la fabricarea acidului sulfuric $ i in ma0nele lui Pictet
pentru facerea ghetei.

Acidul sulfuric (Vitriol).

SQ H2 -= 118.
Istoricul. El a fost indicat de chimistul persan Al-RhazPs, mort la anul 900 0
pare a fi fost bine cunoscut in secolul al XIII. Albert cel mare (nIscut 1205),
fost episcop la Colonia, '1 descrie sub numele de 4spirt de vitriol roman., In se-
colul al XV, .B. Valentin descrie preparatia lui numindu-1 olen de vit, iol. La-
voisier facu cunoscuta compositia lui, numindu-1 acid vitriolic.

www.digibuc.ro
 74

3 tarea naturald. Acidul sulfuric existA in naturA In stare liberA

in riul Vinagre, care se cobrA din Ant:1ff Americei Meridionale, In
cantitate de 1 gr. 3475 la litru sail 56,875 kgr. in 24 ore. De ase-
menea riul Ruiz (In Grenada NouA) contine 5 gr. 18 acid sulfuric
la litru. Acest acid e produs prin oxidatia bioxidulul de sulf des-
voltat de vulcanl.
Ace Iasi fapt se petrece si in orasele marl industriale, In cad' se
ard multi cArbuni de pArnint si mai ales lignit call contin sulf; apa
de 0:Me din aceste orase contine acid sulfuric.
AfarA de acestea acidul sulfuric e forte rspandit In naturA in
stare de combinatiuni numite sulfatt precum: sulfatul de calciii, de
bariil, etc.
Preparatia. Acidul sulfuric se obtine in cantitAti marl in industrie,
el nu se preparA in laboratre.
Preparatia lul se baszA pe oxidatiunea bioxidului de sulf, prin
acidul azotic:
SO2 + 2 AZ 02 OR =----- SO4 H2 + 2 AZ 02
Acidul azotic InsA, fiind mai scump de c5.t acidul sulfuric, nu ar
putea sl fie intrebuintat la prepararea acestuia, dacA nu ar fi rege-
nerat prin transformarea hipoazotidel (Az 02) in acid azotic sub in-
fluenta oxigenului din aef si a vaporilor de apA. Acst5. regenerare
se pte face in modul urmAtor:
4 Az 02 -}- 02 + 2 H2 0 = 4 Az 03 H
Reactiunile, prin
cari se obtine acidul
sulfuric, s pot ar6ta
in aparatul alAturat
(fig. 71).
Bioxidul de sulf se
preparA in balonul S,
de unde trece In B,
unde se intAlnesce cu
Az 02 produs in F,
cu vaporii apel, ce
fierbe In E si cu ae-
rul injectat prin su-
flAtorul A. In B se
Fig. 71. Preparatiunea acidulul sulfuric din S02-FAz Oz+Aptt+Aer.
va produce acidul
sulfuric.
Dac nu se introduc vaporii de apI vedem c'd se depun cristale pe peretii
vasului B, cari par a avea o insemnatate mare in prepararea industrialb. a aci-
dului sulfuric qi a caror compositie este urmatoarea:-
/ 0.AT 0 .
SO, + ,NO, = SO,
\ 0 Al.' 0
Sulfatul de nitrosil

www.digibuc.ro
 75

Acesta sub influenta vaporilor de ap g. se descompune in modul urmator:

/0.Az 0 / 0.Az 0
SOA + H, 0 r= SO3 i- Az 0.0H
\ 0.Az 0 \ OH
Sulfat acid de nitrosil Acid azotoe
(crietalele eamerilor de plumb),
Acest corp se descompune la rindul sEti.
/0.Az 0
SO, H, 0 tr--, SO, H, -1- Az 0. OH
\ OH
Prepararea industrial a acidului sulfuric se face in modul urmAtor:
Intr'o s erie de
cupteire A A, se arde
sulful sail pirit el e.
Prin cAldura desvol-
tatg, in acst oxida-
-tie se transforml in '7
vapori apa din caza-
nele de d'asupra cup-
torului. Bioxidul de
suIf format se ridicA
prin tevile B in ca-

In eamerile de plumb.
mera cu polite C,
aptusit cu plumb
,si in celel'alte came-
re, ce urmzl. In ca-
mera cu polite bio-
xidul de sulf se ridi-
cA in sus d'impreu-
n cu vaporil de al:4
din T, si intalnesce
in mersul lui acidul
sulfuric format deja,
inarcat Inca cu hi-
poazotid, care se
scurge pe polite de
sus In jos pentru a
perde acestl vapori.
Bioxidul de sulf, va-
porn de apa, acidul
azotos si azotic, ce
s'ai1 format, trec in
camera C, in care in-
cepe formarca acidu-
lui sulfuric si deshi-
dratarea ackplor azo-
tului. Productele ga-
zse ale reactiund
trec mai departe in
camera D, unde S 0,

www.digibuc.ro
 76

gasesce o mare cantitate de acid azotic, --care curge din vasul I pe

stropitOrele E. E. In acstg amerg se face forte mult acid sulfuric.
Reactiunea se continua si in camera H, uncle acidiT azotulul se
regenerza prin vaporiT de apa i aerul, ce se introduce In acst
camera. Pentru ca s nu se pia* oxiqil azotului (Az, 0, Az 02
etc.) tOte aceste gaze sunt duse inteun turn, captusit cu plumb
numit turnul lui Gay-Lussac, care e umplut cu coks, -peste care
curge de sus in jos acid sulfuric din reservoriul 0.
Acest acid sulfuric disolva toff oxidii azotuluT iar aerul desoxige-
nat se perde pe cos. Acest acid sulfuric Incarcat cu oxicjiT azotuluT
este dus In vasul i, care se incakjesce peste 1000, dupg ce s'ail in-
chis robinetele superiOre r. VaporiT de apa ce se formezg imping acest
f
acid sufuric diluat prin tva e In reservoriul g, de unde am ye-
(Jut ca se scurge In camera C pe polite.
Acidul sulfuric esiti din camerile de plumb este prea diluat. Pen-
tru a-1 concentra, 11 distillm in vase de sticla sail de platin, cule-
gendu se numai partile cari a densitatea 1,84.
Proprietegt fisice. El e un lichid uleios, frA colOre i fr miros,
cu densitatea 1,837 la 15. El se solidifica la+10,5 i erbe la 3380,
Acidul concentrat din comert contine 95-96 0/0 SO, 112; densitatea acestuia
este 1,84 la 12. El se solidific la-34 1i incepe s fiarbd la 325.
Acidul sulfuric se combing cu mare energie cu apa
/ OH
SO4 H2 -F H2 0 = 0 = S OH
OH = SO,H, + 6,272 caloril
\ OH
Acidul sulfuric = H-a anhi- Monohidratul aciduluT sulfuric = I-a anhidridS. a acidulul
drid g. a acidului sulfuric tip. sulfuric tip.

Acest lichid se solidifica la-80 in prisme rombice oblice cu densitatea 1,788

fierbe la 284.
Acidul monohidratat se combing la rindul sti cu apa and aci-
dul sulfuric lip.
SO, H4 + H2 0 = S (OH), + 3,092 caloriT.
Acidul sulfuric tip.
Acidul sulfuric produce topirea gheteT prin combinarea sa cu apa,
and urmatdrele fenomene deosebite :
- 4 kgr. acid + 1 kgr. ghiata, ridica temperatura la + 100
1 a a -I- 4 a a cobOrg a a 20
In cazul Intiti avem o reactiune exoterma, in cazul al 2-lea o
reactiune endoterma.
Proprietdp chimice. Am vclut curn acidul sulfuric este descom-

www.digibuc.ro
 77

pus prin zinc, prin cAldur sag prin 6re-carl metaloicif sag metale,
pentru a produce hidrogen (pag. 30), sag bioxid de sulf (pag. 71).
Vaporil de acid sulfuric, trecuti dimpreunA cu hidrogenul printr'un
tub IncAlclit la rosu, dag nascere la urmAtrele reactiunT :
SO, H, H, = SO, + 2H2 0 sag
2SO4 H, + 6H2 = S, 8H2 0
Dac hidrogenul e in mare cantitate avem chiar :
.

SO, H, -I- 4H2 = H, S 4H2 0

Acidul sulfuric pte sg. se deshidrateze, adicA s piarciA hidro-
genul sai In parte sub forma de al:A:
O OIH I 0 S = 0 + H, O.
O > 3 <I 471H
Trioxid de sulf=anhidrida sulfurica=S03.
Sag perclnd numaT o parte din hidrogenul sg:
O. OH 0 a\, OH
o -% _otTT o% >0
0 \ SI 0 HI 0 a.,. S
H2 O.
O OH 0% OH
Acidul disulfuric sad. pirosulfuric=37 07 14, (Acidul de Norhansen).
El este un acid puternic, atacA tesAturile organice producend ar-
sAturT, carbonisz lemnele, luAndu le apa si'formzA numerse sArurl
prin inlocuirea hidrogenului sti In parte sag In total. SArurile lui
se numesc sulfatt si sunt acide si neutre :
/OK /OK /ON
SO, SO. SO,'Ca
NOH \ OK NO /
Sulfat acid de potasiii Sulfat neutru de potash"). Sultat neutru de mid&
=Sulfat monopotasic. =Stilfat dipotasic. =Sulfat calcic.
Acidul disulfuric e un corp cristalizat, se topesce la 350, ferbe
sub 300, dAnd vaporT de anhidridA sulfuricA. El fumeg la aer,
din care cauzA se numesce si acid sulfuric fumans.
SArurile luT se numesc disulfai7 sag pirosulfap.
S2 07 K,
Disulfatul dipotasic
= SSulfatul
K2 0, neutru
SO, Anhididra
de potash"' sulfuric&
El se intrebuintz 5. in industria materiilor colorante in locul acidului sulfuric,
din caus 5. c5. nu -contine bioxid de azot.
Intrebuintarea. Industria intrebuintzal acidul sulfuric in atAtea lucrati, in cat
s'a gis cl civilizaia unei ri st in raport direct cu cantitatea de acid sulfuric,
pe care o consumg. El se intrebuintza pentru prepararea unui mare numr de
producte chimice, in galvanoplastie, in medicing, pentru a produce ghiata in
aparatele Cam; sail pentru a descolora petroleul.

www.digibuc.ro
 78

Trioxid de suIf = Anhidrida sulfuricA.

SO, = 80
Am IA:jut reactiunile prin call se preparA anhidrida sulturicA la
pag. 53, 73, 77. De obiceig ea se
obtine prin distilarea aciduluT di-
sulfuric Inteo retortA de sticlA. Va-
poril de SO, se condenszA in-
tr'un tub Intors i rcit (fig 73).
Frotrietdg fisice clzimice. Anhi-
drida sulfuricA se prezina sub
forma de ace mAtAsse de cob:5re
albA, carT se topesc la 150 si fierb
la 460.
Anhidrida sulfuricAlucrzA In mod
Fig. 73. Prepararea anhidridel sulfurice. energic asupra apel transformAndu-
se in S 04 H,. Aruncat In apA produce un sunet asemenea cu
sunetul produs de un fier rosu, desvoltAnd multh cAldurA :
SO, + H2 0 =-* SO4 H2 + 20 887 caloril.
SO, + n H2 0 = S 04 H2 hydratat + 28 871 caloriT.
Cu oxiciii metalid ea formzA sulfatl: Ca0 + SO, = SO, Ca.
La rosu ea se descompune: 2S03 = 2 SO2 + 02
Sulful o descompune chiar la 0: PSO, S = 3S02
Ea este forte arcletore, carbonizAnd corpil organizatl.

Familia HI. Ea coprinde corpiT : Az, Ph, As si Sb.

Azotul se deosebesce de ceT-l'alti corpi din acestA familie prin
faptul cA molecula luT e formatA din 2 atom!, pe cAnd la cel-11tT
sunt cAte 4 atomI in moleculA.
Azul = Az" phin ph"
0 molecull de Azot
Ph" ph"
0 moleculit de tosfor

Totl acestr corpi a valenta nepereche ; de othceiii sunt triva-

lent; adese orl pentavalenti i numaT prin esceptie monovalenft.
/C1
-Dy/Cl
AzI
>0 S
H
\H
CI
Az1 1 11\CE
\CI
Protoxid de azot Iiidrogen arseniat Pentaclorura de fosfor

www.digibuc.ro
 79

Compusit lor cu H i 0 a o mare asemnare intre dniT. Stibiul

difera putin de cd-l'alt1 prin proprietatile sale fizice, asemnandu-se
cu metalele.
Azotul (Nitrogenul).
Az = N -= 14 ; A; = 28.
Istoricul. La 1669 Mayow, arOnd corpi grasi intr'o atmosfera limitatk observl
el o parte din acsta, nu intr a. in combinatiune. El a fost izolat definitiv la
1772 de Rutherfort. Numele ce-1 'Area' i l'a dat Lavoisier, pentru a arta c'
nu p6te intretinea viata.
Starea naturald. El exista in stare liberl in cantitate forte mare
In aerul atmosferic, care e format din 4/5 volume
azot i V, volume oxigen. Plante le si cu deo-.
sebire animalele ai mint azot In corpul bor. El
se mal gasesce in pamint, In atmosfera si in
Ore-carl ape sub forma de amoniac, acid azotos
Si azotic.
Preparatia. Azotul se p6te izola din aer In ,

modul urmator:
Se limitza o portiune Ore-care de aer punn- -

du-se un clopot de sticla pe apa dintr'un vas. =

Pe suprafata apel se pune o bucata de pluta;
pe acsta se ada o farfuriOra de portelan (cap
Fig. 74. Izolarea azotului
sula) In care se aprinde o bucatica de fosfor, prin fosfor.
(fig. 74).
Fosforul se combina cu oxigenul formnd anhidrida fosforica,
care se disolva. In apa, iar azotul r6mne singur. Golul facut prin
combinarea oxigenului este umplut cu, apa, care se ridica In clopot.

,15411,1. ,..5mal'Ilin5'1111i114 ARIII:11A114;51111011:15511511

Fig. 75. Izolarea azotului din aer prin cupru.

Azotul se mai p6te izola prin actiunea cuprulul asupra aerului la cald.

www.digibuc.ro
 80

Cuprul se combing cu oxigenul, iar azotnl rmgne liber. Aparatul intrebu-

intat pentru scopui acesta este cel algturat (fig. 75).
Aerul curat din vasul A este alungat in Ova C D prin curentul de apg. ce

to

ticb'Y

\ -4 \ "c--.."4.

Fig. 76. Preparatia azotuluT prin azotitul de potasiti.

curge din I. El este uscat in vasul B, care contine plata ponce imbibatg cu
8 04 114 Teva C D contine rgzdturi de cupru Incalqite, cari retin oxigenul,
iar azotul se culege in E.
Cea maT bun preparatie pentru laborator consist In a incalcli
o solutiune concentrata de azotit de amonih, Inteo retorta de sticla
(fig. 76). Azotul se culege sub apa.
Az02 Az
Azotit de amoniu.
= idem
= (formula
Armrational6.).
0 Azy1-1, Az2+2H20
Froprietdli fisice. El e un gaz incolor, fara miros i fail gust, are
densitatea 0,972 (in raport cu aerul), si este de 14 orl maT gret
de cat hidrogenul. El a fost -lichefacut la anul 1878 fiind rcit la
136 sub presiunea de 150 atmosfere, In momentul detente. In
stare lichida este incolor, are densitatea 0,885 (1a-194), fierbe la

Fig. 77. Combinarea azotulul cn oxigenul prin sante electrice

1940 sub presiune de o atmosferk si se solidifica la-214. 1 litru

de apa disolva la 00 20 cc. azot.
Froprietatt chimice. Azotul se combina cu greutate cu corpiT simpli
sah compusT. La temperaturi Inalte formal combinatiun directe cu

www.digibuc.ro
 81

catT-va dintre e, ast-fel Bo, Si, Mg, Al, Fe, etc., se combina direct
cu Az. Sub influenta scnteelor ele,ctrice azotul se combina direct
cu oxigenul, producend diferitl oxidl. Daca facem un amestec de
Az si 0 Intr'un eudiometru (fig. 77) si trecem maI multe scinteI
electrice In el, coldrea luT devine rosiatica (Az02) si volumul scade.
In aceleasT conditiT In timp de 8-10 ore, cu o bobina Ruhmkorff
puternica, azotul se combina cu apa, pentru a da azotitul de amo-
nig (Berthelot):
Az, + 4H20 = 2Az02.AzH4
Azotul din atmosfera se combina cu 0 si cu vaporil de apa, and
azotitul sail azotatul de amoniti sub iufluenta fulgerelor, In timpul
furtunelor si acestI corpT se disolva In apa de pldie. Berthelot a
combinat direct Az cu H sub influenta descarcarilor lente (efluviT).
De curand, industria chimicA, a reuqit, trecnd un curent de aer (amestec
de 0 qi de N) prin un aparat in care se aft, CaO, s formeze:
NO.0 > Ca si
s
NO,-0 > Ca
NO.0 N0, CI
azotit de ealei azotat de ealei
prin descArcalrile electrice.
Acgti corpi, servesc de ingraVIninte pentru hold; de Ore-ce azotul e in-
di spen sabil vegetatiunel.
Descoperirea acsta va fi de un mare viitor pentru agricultural.

Argon.
A = 40 (pondere atomica).
Istoric. Acest corp a fost descoperit in atmosferA la 1894 de caltre Lordul
Rayleigh si. W.,/ Ramsay,
Starea naturald. Atmosfera contine aprpe 1.3 procente In pon-
dere la suta.
El se afla In gazele ce produc mai multe ape minerale : Cauterets,
Voslau, etc. Se afl In mai multe minerale, ca: Cleveita, Uraninita,
etc., de unde este pus In libertate prin IncAldire.
Se prepare); scotand oxigenul din aer, prin unul din procedeele
cunoscute. Azotul ce rmne contine argonul, de care se pdte se-
para Incaldit cu Mg; acesta fixza azotul and o azotura de mag-
nesiii: N, Mg iar argonul rmane in libertate.
Proprietdit fisice. E un gaz incolor, inodor si respirabil.
D = 1,376. E de 21/2 oil maT solubil in apa. ca Azotul. A fost
liquefecut si solidificat :
Fusionza la 1895, si ferbe la 185.
Pana acum nu s'a obtinut cu el comp*

www.digibuc.ro
 82

Aerul.
lstoricul. Aristotel qi discipolii sei admiteail cg pgmintul, apa, focul si aerul
stint 4 element; cari se pot transforma unul in altul. Pat acelse credea cd aerul
este format din apg si foc. Numai la 1630 Jean Rey, observg cg metalele incal-
dite in contact cu aerul castigail in greutate si admitea a o parte din aer se
fixzi pe aceste metale pentru a le transforma in oxidi. Mayow la 1669 ex-
prima in mod clar ideea cg in aer exista particule, prin care se face nitrifi-
carea, se oxideza metalele si cad sunt necesare arderel si respiratiunei. In fine
de la 1772 cu inceperea lucrgrilor lui Rutherford, Priestley 0 cu deosebire ale lui
Lavoisier, se putu fixa adevrata compozitie a aerului.
ProprietO fisice. Aerul e corp gazos, incolor, inodor si fara gust,
1 litru de aer cantaresce (la 0 si 760mm.) 1 gr. 293, asa dar este
de 773 or! mai usor de cat apa si de 14,5 or! ma! greil de cat hi-
drogenul.
Aerul se liqueface cu usurinta In present. El ferbe la 190.
Derisitatea aerului liquid fata cu apa la + 4 e de 0,9951. Cautciucul
si ouele, plutesc pe aerul liquid. Un burete inpregnat cu aer liquid
face explosie, prin ferberea acestuia.
Industria incepe s utilizeze aerul liquid, care are in tecnica un
mare viitor.
Solubilitatea, indicele de refractiune si propriefatile chimice ale aerului sunt
in raport cu natura corpilor, din cari e facut. La 2000 atmosfera s'ar trans-
forma in un strat lichid (compus din 0 si Az) gros de 11m., 5 pe Wt . supra-
fata globului (Dewar, Londra).
Compositia aerulut. Aerul este un amestec de maI multi corpI,
Intre carl ma! principal! sunt oxigenul, azotul si argonul:
In volume re greet/LIT
Oxigenul 21,00% 23,2 /0
Azotul ..... 78,06 0 75,5 0/0
Argonul 0,940 0 1,94/0
Pe langa acstea ma! contine : Hidrogen, ozon, bioxid de carbon,
vapor! de apa, etc., precum si diferite pulberi si mucegaiurI (or-
ganisme).
Ozonul se aflg. In cantitate de 9-250 mgr. . . . in 100 m. cubl.
In aproprierea oraselor (observatorul de la Montsouris, Paris) se ggsesc numal
2 mgr. in 100 m. cub!.
Bioxidul de carbon variazg de la 26,63 pang la 31,19 in orasul Paris, pentru
100.000 volume aer sail in genere 0,0003 in volurn.
Vaporil de od se gasesc in cantitate de 0,004 0,005 din volumul aeruliff.
Amoniacul se ggsesce in cantitate de la Ogr.,002 in 1 m. cub de aer.
Acidul azotos fi azotic se gasesce in cantitate forte mica.
Gaze hidrocarbonate, de asemenea tOrte putine.
Aerul mai contine cantitgti mici de cristale de clorurd de sodid (cu deosebire
pe lngg termul mgrei), sulfat de calcid, sulfat de sodid, etc., si pulber%, intre
cart pgrticele feruginose de origine meteoricg si organisme : mucegaiurf fi bacterii.
Compozitia aerulul in azot si oxigen este constantg, numal la supratata ma-
rilor s'a observat cg cantitatea de oxigen este f6rte putin scgdutg din cauza
solubilitgtii mai marl a acestuia in apa..

www.digibuc.ro
 83

Ana li za aerului in volume. Prima analiza In volume a fost facuta de

Lavoisier la 1777.
El a Inchis un vo-
lum 6re-care de
aer In retorta de
sticla A si In clo-
potul C, ambele
umplute pang. la
nivelul indicat cu calmly lut
m er c uri Incal-
dind in timp de 4)
12 dile mercuriul
din balonul A, a
obtinut o cantita-
te P de o substan-
ta rosietica (oxid Fig. 78. An aliza aerulul, Lavoisier.
de mercur).
S'a produs in acelas timp un gol in interiorul vasului, din care
cauza s'a urcat mercuriul In C. Crescerea de volum a mercuriulut
arata volumul oxigenului disparut. El a constatat c acest volum era
egal cu acela al gazului care se desvolta cand calcina in alt vas oxi-
dul de mercur (P) ce obtinuse si nu era de cat oxigen. Sub clopot
rmsese numal azotul i argonul. Rezultatul analizei sale era destul
de apropiat de cele ce s'ati obtinut in urma.
Acsta se face mai usor absorbind oxigenul prin fosfor, hidrogen
sag un alt compus chimic.
Uu volum dat de aer se introduce in tubul gradat c (fig. 79) d'asu-
pra apel. Se introduce in el o vergea de P, care luand tot oxigenul,
face s scaqa volumul gazulul; volumul disparut indica oxigenul, iar
cel femas azotuL Acelas lucru se p6te face maT iute la cald (fig. 80)

Fig. 79. Analiza aerulni Fig. 80. Analiza aeruln7

prin fosfor, la rece. prin fosfor in cal&
Determinarea in volume se face i prin eudiometru (fig. 51).
Se introduc in acesta 100 c. cubi aer qi 100 c. cubi hidrogen. Dup5 trecerea
scinteei electrice volumul scade cu 63 c.c. i rmne in eudiometru 137 c.c.
amestec. Cele 63 volume disp5.rute sub forma de ap5. contin 21 (1/0 C. c. oxi-
gen, ce se afl in aer. Aqa dar 100-21=79 c.c.=azotul continut in cel 100 c.c.

www.digibuc.ro
 84

Detaminarea in greutate, a fost facuta la 1840 de Dumas si. Bous-

sigault. Oxigenul este luat prin cupru incalciit. Experienta s'a facut
In modul urmator (fig. 81) :

Fig. 81. Analiza aerular In greutate, Dumas tti Boussingault.

Un balon de sticla, bine inchis prin robinetul R", s'a cantarit

esact, dupa ce s'a scos aerur din el; s'a cantarit de asemenea tubul
metalic BB' in care se afla radatura. de Cu. and acesta era Inrosit
se deschidea putin robinetul R". Aerul intra in tub sp6landu-se prin
tuburile C, D, E, G, H, I, K, (cari contineaii potasa si anhtdrida sul-
furica), de bioxidul de carbon si vaporil de apa, ce-i continea. In
tubul BB' acest aer lasa oxigenul sat combinat cu Cu, iar azotul
intra in balonul A.

Fig. 82. Dosarea bioxiduluT de carbon si vaporilor de apt% din aer.

www.digibuc.ro
 85

Balonul si Ova cantarite Inainte si dupa experienta a dat prin

diferinta cifrele de maT sus.
Posarea bioxidului di carbon. Prin mijlocul aspiratoruluT V (fig. 82),
de o capacitate de 50 litri, umplut cu apa, vom putea face, and
drumul apeT sa curga prin r, ca un volum egal de aer s ptrunda
In aspirator trecnd prio, tuburile F, E, D, C, B, A. Acest aer va
lasa vaporii s61 de apa. In tuburile F i E, incarcate cu piatra ponce
si anhidrida sulfurica si tot bioxidul sM de carbon In tuburile D
C, incarcate cu potasa.
Diferinta !titre greutatea acestor tuburf la inceput si la sfirsitul
experientel ne (IA cantitatea de CO2 si 1-130, aflate In ceT 50 litri
aer la temperatura (indicata de termometrul t) i presiunea ce era
cand s'a lucrat. Tuburile A i B Incarcate ca i E i F opresc nu-
mal vaporii de apa din rezervoriti a ptrunde In tuburile ce trebueso
cantarite.
Organismele din aer. Pasteur este cel d'intAiii, care s'a ocupat cu studiul or-
ganismelor din aer. Ele pot fi usor *lute clack' sunt m'arite cu microscopul
de 500-1.000 ori diametrul bor. Unele servesc dospiret (fermentatiunei) altele
putrefactiunei si altele constitue causa Melon
Iata cate-va din acestea:

CP co
1:0
ce,
c4I:DZI 0 cc%:_.
R, u

co
s c9
Fig. 83. Torule de drojdit Fig. 84. Diplococr. Fig. 65. StreptecocT
din aer.

.9
tj
00
n e,40
047:Pio
p
ft c'uo
tIN =4 P(1 gp
ant.03,
Fig. 86. BacteriT. Fig. 87. BaciIT. Fig. 88. VibrionT.

Semintele ce incoltesc, mistuirea, otetirea vinulur, dospirea p.inei, transfor-

marea mustului in. vin, ca i bOlele molipsittire, sunt produsul bor. Otnul in
orasele mari, distruge aprOpe 14.000 microbi pe or5., prin respiratia sa.
Numrul germenilor vegetati, carl apartin tnucigaiurilor $ 't nume'rul bacterii-
lor cresce in lunile de varg..
Media pentrn 1 metru cub de aer
Mucigaiuri BacteriT.
tuna 660 433
Primavara . . . . 1.670 825
Vara 2 280 1.083
Tthnna 1 . 080 631

www.digibuc.ro
 86

De asemenea numrul lor variz cu localitatea.

Aerul de la Montsouris (langa. Paris) . . . . 2.700 738
* din spitalul cH6tel Dieu*, Paris. . . . 4.800 6.300
canalele din Paris ..... . . 17.000 1.060
Deci aerul din spitale, aziluri, cazarmi, etc., este de 60 70 ori mai impiir
de cat cel din vecinatatea oraselor.
Un gram de pulberi (prat) p6te contine pang la 10 miliOne de aceste orga-
nisme in stradele curate, si pana la 5 miliarde in cele murdare.
Aerul, prin oxigenul ce contine, intretine viata fiintelor vii si face
posibila combustiunea. De la puritatea lui depinde buna stare a fiin-
telor ce traesc inteinsul. In el se varsa necontenit cantitati enorme
de bioxid de carbon, produse prin respiratia animalelor, a plantelor
fr clorofila i prin combustiuni. Bioxidul de carbon este con-
sumat necontenit de catre plantele vercil (cu clorofil) In timpul
0ilel, ast-fel c aerul fe'in'ane tot-d'a-una cu aceeasl cantitate mica
de acest corp.

Fosforul.
Se cunosc bine doug starr alotropice ale acestui corp :
Fosforul ordinar si fosforul rope.
z Fosforul ordinar.
Ph = 31 , P, = 124.
Istofical. El a fost descoperit la 1669 de Brand, camatar si alchimist din
Hamburg, care '1 obtinu calcinand la o temperatura inalta rezidiul obtinut prin
evaporarea urinelor; acest procede5 a fost tinut secret. Knnckel, chimist din
Wittemberg i Boile in Anglia reusira a'l extrage din urina.. La 1769 Gabn 'I
descoperi in cenusa Oselor si Scheele indica procedcul pentru extractiunea lui.
Starea naturaM. El nu exista In stare libera, se gasesce insa ca
fosfat de fer, calci i magneziti. Fosfatul neutru de calciti exista
In mare cantitate in terenurile has si cretacic, unde e datorit 6selor
de mamifere, pas'eri si reptile, carl existati in acele epoce.
Fosforul exist in C5sele anirnalelor sub forma de fosfat neutru de
calciti; el exista de asemenea in creer, in lapte, in icre i In plante,
Si cu deosebire in seminte.
Apatita contine 800/, fosfat neutru de calciti. Fosforita 50 9000.
Preparatia. El se extrage din cenusa 6selor si din unir fosfati
minerall.
Pentru (1) scopul acesta se ia 6sele uscate, din care s'a scos oseina (Cleiul)
si grasimea prin autoclave si se calcinza.
Cenusa lor este pulverizata fin; ea contine 80-82 0 fosfat neutru de calciil

(1) Este bine ca acesta parte s fie invtata dup ce mai intaia s'a5 inv.&
fat compusii oxigenall a! fosforultd.

www.digibuc.ro
 87

si 15-170/, carbonat de calcil i magneziii, restul e format din sulfat de

clorurl de calciii, etc. Acst cenur se tratzl intr'un vas de plumb cu acid
sulfuric la rece, care descompune carbonatii :
(Ph04)2Ca3 + CO,Ca + SO,H, = (Ph04)8Ca3 + SO,Ca + GO,
Fosfat neutrn de calciii Carbonatcle Acid sulfuric. Sulfat de Bioxid de
= fosfat tricalcic. calci. calcid. carbon.
In urna este atacat si fosfatul de calciii :
(Ph04)2Ca3 + 2SO4H, = (Ph04)2CaH4 + 25040a
Fosfat biacid de calciii

Dup ce tot sulfatul de calcil s'a depus pe fundul vasului, se separI lichi-
dul in Tare e disolvat fosfatul biacid de calcid,
se evaporezI plug cnd devine sirupos in nisce
calldati puse d'asupra cuptorului (fig. 89), se a-
mestecl apoi cu earbune pulverizat i cu silice (ni-
sip), se usua si se introduce In nisce cilindrii de
gres, uniti printr'un conduct exterior a, unde
se calcinzI. Fosforul distil $ i se adunl. sub apl
in butdele b.
Prin calcinard fosfatul acid se transform in meta-
fosfat de calcia (Ph 04), Ca H4=(Ph03), Ca-F2H2 0,
Fosfat acid de Metafosfat
de calciii.

Acest metafostat sub influenta cldurei in pre-

senta clrbunelul si a silicei (Si 02), ne dl
2(Ph 03), Ca + 2Si 0, + 100 = Ph,
+ 2Si 03 Ca + 1.000.
Silicat de caloild
Putem reprezenta reactiunea totarl in modul
urmlitor : Fig. 89. Extragerea fosforulul.

1. (Ph 04), Ca, -1- CO, Ca + 3SO4H, -= (Ph 04)2 Ca H, + 2804 Ca+CO,
2. (PHO,), CaH, -I- 2Si 02 + 10C = Ph, + 2Si 03 Ca + 1000 + 41120
Proprietdri fizice. Fosforul ordinar e un corp solid, incolor sail
slab colorat in galben deschis, translucid, atat de mole in cat p6te
fi sgariat cu unghia.
Densitatea luI la 100 este 1,83. El cristalisk in dodecaedriI
romboidali.
Sub 00 este sfarimicios ; acest fapt se intampl si dac contine
sulf (1 Vo0), cand devine i dur. Mirosul seu semena cu al usturoiu-
Inf. El se topesce la 440,4, transformandu-se inteun lichid, care nu
se solidific de cat sub 30 Si ferbe la 287. Insolubil in ap el
se disolva forte putin in alcool i mai mult in sulfura de carbon,
benzen si materiI grase. El este un corp otravitor.
ProprzeMli fizice. Fosforul e corp combustibil, se combina usor
cu Cl, Br, I, 0, S, etc. Ast-fel fosforul introdus in clor, arde la
temperatura ordinara cu cea mg mare usurinta, transformandu-se

www.digibuc.ro
 88

In tri sail pentaclorurA : Ph a, sail Ph Cl5 (fig. 90). Carbonul si a-

zotul nu se combinA direct cu fosforul.
In contact cu oxigenul la temperatura ordinarA el se oxidz cu
Incetul, transformAndu-se In anbidrida fosforsA, luminAnd la Intu-
nerec, iar In aerul umed produce ozon si azotit de amoniti. Cu In-
cetul el consuml tot oxigenul din aerul Inchis In tubul fig. 79, l-
sand azotul liber. Lumina, ce se produce in ac6stA oxidatie se
numesce lumina fosforicd sail fosforescenta, .

Fig. 90. Arderea fosforulul Fig. 91. Oxidarea fosfOrulur In

in elor. aerul nmed.

La 600 fosforul se aprinde, arde cu o flacArA vie, transformAn-

du-se in anhidridA fosforicA : P2 05,.
Din cauza usurinteI cu care-
se oxidzA, se pAstral In apa
fiarta.
El pte arde si sub apA daca
11 inlesnim oxidatiunea, Introdu-
cnd oxigen printeo tvA. Acest
lucru se pte face si In modul
urmAtor :
''.*".\ Se pune Intr'un pahar plin cu
apA (fig. 92) o bucAticA de fos-
for, cAte-va cristale de clorat de
potasiii si se introduce prin o tva
acid sulfuric. Acesta atacA clo-
ratul de potasiii si punend oxi-
--- genul In libertate, aprinde fos-
forul chiar sub apA.
Fig. 92. Oxidarea fosforulul prin elorat de Metalele sd combing cu el
potasia si SOX..
la cald dandfosfgre cristalizate;
chiar si platinul este atacat In aceste conditiI.

2 ..Pasforul rosu (amorf).

El se obtine infierbAntInd la 2500 fosforul ordinar; se mg produce

www.digibuc.ro
 89

daca punem fosforul ordinar sub influenta razelor solire (sub apa).
Acsta transformare se face cu pierdere de caldura.
Ph ordinar = Ph rosu + 19,200 caloriT.
El e un corp amorf, de colre rosie, insolubil In sulfura de car-
bon si maT In toll disolvantif; nu e otravitor ca fosforul ordinar.
Densitatea luT este 2,148. El se transforma in vaporT la 260 sub
presiunea ordinara, acestl vaporT condensandu-se dau fosfor ordinar.
ProprielV chimice. El nu e fosforescent la intuneric si nu se
aprinde inainte de 260. Aerul umed '1 oxidza forte Incet, fail al
face luminos.
Clorul, bromul Si iodul, se combina usor cu dinsul, Ins fall des-
voltare clq lumina. Energia luT de combinatiune e cu mult maT mica
de cat a fosforulul ordinar, din cauza c la formarea lur din fosfor
ordinar s'ati perdut 19,200 caloriT; din cauza acsta este si maT sta-
bil de cat Intaiul.
Intrebuintdrile fosforuluI. Fosforul ordinar si fosforul rosu se intrebuintza
pentru fabricarea chibriturilor; se consuma pe fie-care an peste 200.000 kgr.
fosfor pentru acest scop. Fosforul ordinar i compusii s'ef se intrebuinteza si
in medicina.
Ele se fac cu fosfor ordinar saa cu fosfor amorf.
In arnndou'd cazurile betele sunt acute din lemn de brad sag plop bine us-
cat. Cele cu fosfor ordinar se fac in modul urmator: Se mciie betele in sulf
topit la 1250 (chibrituri de puci6sa), saa in acid stearic topit (chibriturile obis-
nuite), dupa acesta sunt cufundate intr'o pasta facuta. din :
Ph ordinar . . . 3 partI.
Goma. . . . . 3 D

Bioxid de plumb 2 D

Nisip fin . . . .2 D

Dupa ce se usuca, se acoper cu un lac colorat prin diferiti oxii metalici.

Pentru ca ele sa se aprindal cu mai mare usurinta, se adaog si mid cantitatl
de clorat de potasia in pasta.
Chibriturile cu fosfor amorf (numite si chibrituri suedete) nu sunt otravitcire
si nu se aprind de cat fiind frecate pe pasta intinsa pe um din fetele cutiei
in care se vind.
Pasta de pe chibriturr confine: Pasta de pe cntie confine:
Clorat de potasia . 100 partl. Fosfor rosu . . 100 partf.
Sulfur de stibifi . 40 D Sulfur de stibill . 80
Cleia 20 Cleia 50

De curind se mai intrebuinteza penta sulfura de fosfor = P, S,, care nu

este toxic, cu Cl 03K; ast-fel sunt facute chibriturile n6stre.

Arsenicul.
As = 74,9; As, = 299,6
Istoricul. Ore-cari compusl aT arsenicului eraa cunoscuti de filosofii greci :
Aristotel, Dioscorid, etc., cari 'I numeaa ecpaeyncOv. Abia in secolul al XV
Albert cel Mare qi B. Valentin '1 descria ca element.
La 1733 chimistul Brand '1 descrise tn mod amnuntit, aratand c arsenicul
alb (As, 03) este un oxid al acestuia.

www.digibuc.ro
 90

Starea naturald. Se gasesce cate-odata In stare de libertate, alaturea

cu sulfura de argint i staniii. Mai des se gasesce sub forma de
sulfuri, precum : Realgar (As, S9) sail Orpiment (As, S3); precum
si in o multime de combinatiunt mixte ca: Sulfa arseniure de fer =
Fe, As, + 2 Fe S, (Mispickel), de cobalt, de nickel, etc,. Mai
exista In unele ape minerale (precum la: Bourboule, Plombieres,
Roncegno, Levico, Dorna din Sucva, etc).
Preparatia, Arsenicul se prepara calcinand in nisce retorte de
fer, pulberea de anhidrida arsenis cu carbune.
2 As, 03 + 3 C, = As, + 6 CO.
Proprieteig fisice. Arsenicul se prezinta In dou star alotropice :
1. Arsenicul cristalizat se obtine prin sublimare. El cristalisza in
octaedrii rombici de colre alba cenusie, cu Iuci metalic, cu densi-
tatea 5,7; este sfaramicios i usor de pulverizat. El se volatilisza farai
a se topi la 4500. Vaporii lu
t. T sunt de colre galbena ca larnaia.
2. Arsenicul amorf, se obtine
prin distilarea arsericului Intr'un
curent de hidrogen sail prin des-
compunerea hidrogenului arse-
s-1,.
niat (As H3) prin caldura. El e
de colre ngra, are densitatea
4,71 si incaldit la 360 se trans-
forma' in arsenic cristalizat, des-
voltand caldura.
Proprietdft cliimice. Arsenicul,
immemmenummuir.,? lasat la aer, se acopere cu o pul-
_ bere ngra [As, 0 (?)]. La rosu
arde cu o flacara. -verdue, paha,
Fig. 93. Arderea arseniculni In clor. transformandu-se in As, 03 si
re'spandind miros de usturol.
Daca aruncam pulbere de arsenic in clor, ea arde cu o flacara alba,
transformandu-se In As Cl3. Acelasi lucru se intempla cu Br, 1 si S.
Arsenicul curat nu este otralvitor. Pulberea final de arsenic, oxiandu-se cu
incetul in contact cu aerul, devine otralvitre qi se intrebuinteza pentru facerea
hrtiilor cu care se omra. muscele.
Compuqii s61 sunt forte otrvitori qi se intrebuinteza in medicinal.

Stibiul (A ntimoniul).
Sb = 119,6
istoricul. Plinig numia Stibium sulfura de antimoniii (Sb, S,, stibina).
B. Valentin, caltre sfirqitul secolului al XV-lea izola acest corp.
Starea naturald. El se gasesce combinat cu sulful (stibina) In
Franta, muntil Harz, Suedia, Borneo, etc., si sub forma de oxid de
stibiu (Sb, 03) in Algeria.

www.digibuc.ro
 91

Preparatia. Stibina se calcin6z1 In contact cu aerul pentru a se

oxida si In urm se calcinz 5. inteun creuzet amestecat cu cArbune:
2Sb2 03 + 3 C2 == SID, + 6C0
sail se reduce d'a dreptul prin fer :
t
2S132 S3 + 3Fe2 = Sb, + 6FeS.
Proprieteiti fizice ,si chimice. Stibiul este un corp solid, cu lucih
metalic, de col6re albAstrue, cHs-
taliszA In romboedriT, ce se a-
propie de cub.
El se sparge cu usurinta si
se p6te pulveriza. Densitatea luT
este 6;715, se topesce la 4300
si se volatis6z4, la 15000: El nu
se oxid6z5. In aer la tempera-
tura ordinar, la rosu a un
oxid volatil, cristalizabil (Sb2 03). -
Topit la rosu si aruncat pe un
vas de portelan impr5stie scnteI
albe stillucitcire, din causa oxi- Fig. 94. Arderea etibiului in clor.
datiunei repecil. Cl, Br, I si S
se combin direct cu Sb (fig. 94). El se combin la cald cu meta-
lele form'and aliage si se oxiddzA prin acidul azotic.
lntrebuintdrY. El inted in compositia mal multor aliage. Dintre acestea cel mal
insemnat este acela din care se fac literile de tipar (80/0 plumb, 2070 stibiii).

Combinatia corpilor din familia III-a cu hidrogenul.

TO corpil din acst familie, dah compusT cu hidrogenul, dar
ei r6man In tot-d'auna trivalenti. Acesti compusT pot avea in mo-
lecula lor cantittT diferite de hidrogen ; prin faptul cg. atornii lor
pot sall satisfac valentele lor ?titre cif.
Az fl, = Azotura de hidrogen = Amoniac
Ph Ha = Fosfura 7, , = Hidrogen fosforat gazos
As H, = Arseniura = arseniat
Sb H, .---- Stibiura ' . = a stibiat
TO acesti corpi pot s dea compusi cu apa, earl sunt in totul
cornparabill cu hidtati1 radicalilor simpli ; In acest cas et devin
pentavalentl :
Ka 01-1 hidrat de potasiil. Az 114 OH hidrat de amonhi
Na OH , >, sodiii. Ph 114 OH ) x. fosfoniti

www.digibuc.ro
 92

K Cl clorura de potasiti. Az H, Cl clorura de arnoniti

OK 0 Az H,
SO, sulfat di-potasic. SO, sultat di-amonic.
OK 0 Az H,
Acesti hidrati ca i hidratiI metalici, sunt baze. Grupurile (Az HOI
(Ph HO' sunt radicall compusi monovalenti din cauzg cA valenta a
5-a a azotuld, fosforuluI, etc., nu este satisfAcutA. Din cauza aserne-
nArel lor de functiune, ii s'a dat i aceias1 terminatiune: amoniti,
fosfoniti, etc.
and aceste elemente trivalente se combina intre ele, avem corpii urmatori-
H, N N H, Diamina = Hidrazina. Descoperita de Curtius la 1889.
E un lichid cu miros patrund6tor care ferbe la 1135, si fusionza la 1,4
Da multi derivati organici.
Trebue sa mai indi,-am Inca corpul, ce rezult prin substituirea unui oxidril
in locul unuia din cei trei atorni de hidrogen din'molecula azotului, numit din
acst cauza i oxiamoniacul sa hidroxilamina Az H, (OH). Ea e un corp bazic.

Compu0 azotului cu hidrogenul

A moniacul
Az H = 17.
Istoricul. Gazul amoniac a fost descoperit de Kunckel la 1612, care indica
preparatia lui cu var Ii clorura de amonia.
Starea naturaM. Amoniacul existA In atmosferA in cantitate de
1-2 mgr. in un metru cub. Cantitatea acsta cresce putin cu InAl-
timea, pAn la 5 mgr. Prezenta sa la suprafata pAmintulut se dato-
resce descompunerei (putrediciuneI) materiilor organice (urine, gu-
nOie, cadavre, materil fecale, etc.), in care iea nascere sub forma de
carbonat de amoniti. El se mal gAsesce in pAmint, In straturile de
ipsos si de sare gernA.
Preparatia. Amoniacul se preparA descompunend clorura sa sul-
fatul de amoniti prin oxidul de calciti :
2 Az H, CI --I- Ca 0 = Ca C12 + 2 Az H, H, 0
Clorura de Oxid de Clorura de Amoniae. ApIL.
amoniO. calciO. calcifi.

Reactiunea se face intr'un baton de sticlA ; gazul amoniac, ce se

desvola este uscat prin un tub de clorurA de calciii Si cules sub
mercur. In industrie se ia de obiceit sulfatul de amonih, provenit
din apele amoniacale, culese in fabricile gazuluI de iluminat.
SO, (Az 1-1,), + Ca 0 = SO, Ca + 2 Az H, H, 0.
Sulfat de amonia. Oxid de Sulfat de Amoniae. Ap5..
calcid. ealeifi.

www.digibuc.ro
1
 93

Proprietew fizice. Amoniacul este un gaz incolor, cu gust caustic

si cu miros Intep6tor. Densitatea lig este 0,589. El se licheface
la 40, la presiunea ordinal-1. El a
fost lichefacut de Guyton de liforveau la
1799 rcindu-1 la-43 prin Ca Cl, si za-
pada, si de Faraday, punnd in tubul in-
doit de sticla (fig. 95) clorura de argint
amoniacal, care se descompune sub infiu-
enta caldurei in Az Hs i Ag Cl. In stare
lichida este mobil, incolor, cu densitatea "76--
11111 1111111F
0,623 la 0, fierbe la-33,7. IIIJII1119.11laIllidiLUINIUM.I.m...6111

La-85, el se solidifica, transformandu- _

se Intr'o mas transparenta si cristalina Fig.95.Liehefacerea amoniaculuT.

fusibila la-75.
Amoniacul este forte solubil in apa ; 1 volum de apa la 16 di-
solva 1270 volume de acest gaz. Disolvarea lui este insotita de des-
voltare de caldura. :
Az H, + 250 molecule H, 0 = Az H4 OH + Apa + 8820 calorii.
Solutiunea acsta se intrebuintza
de obiceiii in locul amoniacului ga-
zos ; ea se numesce amoniac sag al-
cali volatil.
Solubilitatea mare a amoniaculdi in
arca se dovedesce in modul urmator:
Sticla A (fig. 96) se umple cu gaz
.amoniac uscat, se astupa bine cu un
dop, paruns de un tub de sticla as-
cutit i inchis la partea extericira. VIr-
ful Inchis aJ. tevei se cufunda intfun
vas cu apa vapsit in rosu prin cate-
va picaturi de turnesol acid. Spar-
gendu-se virful, amoniacul se disolv
repede ci las un vid In vasul A ; din
acsta cauza apa intra prin deschi-
Fig, 96. Disolvarea repede a amoniaculul derea t.
In spit.
Pentru a obtine solutiunea de a-
moniac trecem gazul prin mai multe vase cu apa. distilata (fig. 97).
Proprietv chimice. Am ve'dut ca amdniacul se pte produce in
mid cantitati prin combinarea azotului cu hidrogenul sub influenta
caldurei sag a descarcarilor electrice. El e un compus exotermic:
Az + H3 = Az H, + 26,700 calorii.
Scinteile electrice puternice si cldura (la 10000) descompun amo-
niacul, cu usurinta.
Cl, Br si 1, descompun amoniacul punnd azotul in libettate
sag combinandu-se cu el pentru a da clorura, bromura sag iodnra

www.digibuc.ro
 94

de azot. Introducend gazul amoniac intr'o atmosfera de clor sail

oxigen, el arde cu o flacara vie (fig. 98).

Fig. 97. Prepararea solutiund de amoniac.

2Az H, 4- 302 = Az, -I- 6H CI iar cu oxigenul :

4Az 113+ 303 =2Az2 -I- 6H2 0
Trecend oxigenul cu amoniacul asupra spon-
giel de platin, oxidatiunea se face In modul
urmator :
Az H, + 209 = Az 03 H + H2 0.
Acid azotic.
Metalele alcaline lucrg la cald asupra amoniacului,
scot hidrogenul qi se substituesc in locul lui :
2Az H, K, = 2Az H, K + H,
Fig. 98. Arderea gazulia Amoniactd monopotasic.
amoniac in dor. Incaldind amoniacul monopotasic obtinem:
2Az H, K = Az IT, + Az H K,
Amoniac dipotasic.
Acesta se descompune mai departe (land azotura de potasiii = Amoniac
tripotasic.
3Az H l<53 = Az H, + 2 Az K,, care la ro0i1 se descompune
Azotnra de
potasifi
in azot i potasiii.
Amoniacul (in solutiune) este o baz puternica, el precipita nu-
meroSi hidrati metalici, dintre cart pe unil '1 redisolva. El disolva
clorura de argint i clorura cuprds (Cu Cl).
Intrebuintarea. Solutiunea de amoniac este intrebuintata ca reactiv in labo-
ratOre, iar in industrie ca disolvant al carminului si pentru producerea colo-
rilor organice. Se mai intrebuintza pentru spalarea lanei al a stotelor ai cu
deosebire pentru producerea frigului in aparatul lui Carrer. Slrurile de amoniac
se intrebuintza in medicing 51 ca ingrkaminte in agricultura.
Amoniul si compusii set
Am vedut c gazul amoniac, in combinatfile sale da nascere la
corpil urmatorl :

www.digibuc.ro
 95

Az Fig H CI = Az H,.Cl
Clorura de alnoniurn.
+ 1120 = Az H,.OH
Hidratul de amoniii.
In acesti corpi azotul care e pentavalent, alturi cu hidrogenul,
da nascere la gruparea Az FI Amonium, monovalent, cad da hi-
drat, clorura, sulfati, etc., ca si un metal monovalent.
Amonium este dar si el un radical compus (pag. 65) si jdcA
rolul until radical simplu, ca potasiul, etc.
Natriul (IA cu mercurul un amalgam : Na+Hg.
Tot ast-fel face si amoniul : Hg+AzH,, amalgam de amonium.
Acesta se prepar, amestecand amalgamul de natriti cu o solutie
concentraa de tipirig :
(Na + Hg) + Az H, Cl = (Hg NH,) Na Cl
El este instabil.
Clorura de amozii = Tipirig: Az H, Cl. Se prepard tratand cu
HCI, apele amoniacale, ce se produc in fabricarea gazului de lu-
minat, sail din distilarea apelor cu urine din latrine, mai ales cand
se fac turte uscate de materii fecale pudreta necesare ca in-
grasaminte pentru camp.
Isolat din aceste ape, el e purificat prin sublimare.
El e intrebuintat in industrie, la spoitul vaselor, la lipitul ci cu-
ratitul un or metale, In medicin si la prepararea amoniacului (vecli
p. 921.
Sullatul de amonia, SO, (0Az H,),, neutru, se obtine ca si do-
rura, tratand apele amoniacale cu acid sulfuric in loc de acid clor-
hidric.
Carbonatul neutru de amonifi, CO, (0.Az H,), se prepara tratand
sulfatul de amoniii cu creta :
SO
0 Az H,
CO
0 Ca = CO O--Az H, + SO, Ca.
= 0 Hz H, 0 0Az H,
Acesta se obtine in solutiuni, separandu-se prin distilare de sul-
fatul de calcia.
Daca e tratat cu un curent de CO, se obtine cel acid, care e
cristalin Si inalterabil la aer :

CO
0Az H, + CO, + FT, 0 = 2C0 0AzH,
0 Az H, 0H
Carbonat acid de amoniiI=Bicar-
bonat de amonia.
Acesta se Intrebuinteza la prepararea soda

www.digibuc.ro
 96

Compusii fosforuha cu hidrogenul.

Se cunosc trei :
1) Ph H, = Fosfura de hidrogen gaz6s5.
2) Ph, H, = Fosfura de hidrogen lichida.
3) Ph, 113= Fosfura de hidrogen solida.
1. Fosfura de kidrogen gazdsd.
Ph H, = 34
Ea se produce d'impreuna cu fosfura lichid (inflamabila la aer)
in putreclirea substantelor organice, carl contin fosfor. Amestecul a-
cestm done gaze, esind din pmint (in cimitire, etc.) se aprinde de
sine, producend licrirl call se observa n6ptea, nu-
(t=, mite limbi de foc.
CQ, Preparatia. Fosfura de hidrogen gaz6sa se prepar
aruncnd fosfura de calchi Int'un vas deschis cu acid
CfZ2
clorhidric (fig. 99).
CZ.

Ph, Ca, -1- 6H CI = 3Ca CI, + 2P H3

Fosfura de calciii Clorura de calciii Fosfura de
hidrogen

Ea se p6te culege In aparatul fig. 100.

Fosfura de calciil se introduce prin Ova de sticl in va-
Fig. 99. Prepara- sul cu HCI diluat, dupa ce mai MORI aerul din vas
rea fosfurel de
hidrogen inflama-
s'a scos prin bioxid de carbon. (Dac nu s'ar face a-
bile. cesta, s'ar ilitempla exploziune). Gazul se culege In
epruveta sub apa.

Fig. 100. Prepararea fosfurel de Fig. 101. Prepararea foefurei de hidrogen

hidrogen gazosA. care se aprinde

De obiceiii fosfura gazos 5. de hidrogen se preparg umpIend un balonaq mic

cu hidrat de potasiii, punnd o bucat mica de fosfor 9 incaldindu-le impreung.
In acst reactiune nu se formz numai fosfura gazds, ci un amestec de
fosfuri: gazds i lichida.

www.digibuc.ro
 97

Din cauza acdsta, l'asAnd s ias 5. amestecul in aer, el se aprinde, for:nand

n4te inele albe, cu miros de usturoiii, care se ridic . in atmosferg (Fig. 101).
ZOK
Ph, + 3K 0 H + 3H3 0 = Ph H, + 3 PT OH
\H
Hipofosfit de potasifi.
Proprietdti fisice ,ri chimice. Ea este un corp gazos, incolor, cu
miros de usturol nu se aprinde spontaneu la aer. Densitatea el este
1,585. Ea e fOrte otravitOre. In contact cu Cl, Br saii cu o pia:tur
de acid azotic, se aprinde.
Arclend In oxigen se transforma In acid fosforic:
Ph H3 + 202 = Ph 04 H3
Ph H3 ca i Az H3 p6te sa se combine direct cu acicii. Ast-fel
Ogier a obtinut clorura de fosfoniti cristalizat comprimand un a-
mestec de P H3 i H CI la 20 atmosfere
Ph H3 + H Cl = Ph H, Cl
Clornra de fosfonifi.

2. Fosfura de hidrogen lichidd.

Ph H,
I
= Phi I-14 = 66
Ph H,
Dac in aparatul de la (fig. 100) se introduce fosfura de calciii in ap, in loc
de acid clorhidric, se produce fosfura de hidrogen lichid in locul celei gazose.
Ea nu se culege sub apl, ci se conduce prin tubul abductor intr'un vas rcit
ca la fig. 68.
2Ph2 Ca, . 14H2 0 = (Ph 03 H,), Ca H
Hipofosfit acid de calcid. Ph OH
/
5 Ca (0 H), + Ph, H, 5 H,
Fosfura de hidrogen Uchida.
\0
>Ca
/ 0OH
PI9
\H
Hipofosfit acid de calcifi.
Proprietdfi fizice 1i chimice. Ea e un lichid incolor, care nu se solidific
la-20", se aprinde de sine in contact cu aerul, transformndu-se in acid fosfo-
ric. Amestecat 5. fiind cu gaze precum CO, Ph113, le comunicl proprietatea de
a se aprinde singure la aer La-1-30 chiar ferit de lumin, se descompune:
5Ph2H4 = 6PhH3 + Ph,H, .
Fosfura de hidrogen solidl.
Aceeaqi descompunere se intmp1 sub influenta acidului clorhidric.

3. Fosfura de hidrogen solidd.

H Ph = Ph Ph = Ph H = Ph,H, = 126.
Se prepar turnand fosfura Iichid printr'o teva de stic15. In acid clorhidric,
Acesta o descompune dupi reactiunea de mai sus.
7

www.digibuc.ro
 98

Pentiu ca capaul tevei s5. nu fie astupat de fosfura solid ce se formez5,

el e cufundat in putin mercur, pus in fundul vasului.
Fosfura solid5 e o pulbere galbenl, care se aprinde la 1600 sa5 cand o lo-
vim cu ciocanul.

CompusiT ArseniculuT cu hidrogenul.

Arseniura de hidrogen gazdsd,
AsH, = 78.
A fost preparatl de Scheele. Ea se obtine tratand arseniura de zinc cu acid
clorhidric sail sulfuric :
As, Zn, + 6HCI = 3Zn Cl, 2As H,
Arseniura de Clorura de Arseniura de
zinc, zinc. hidrogen.
Reactiunea se face in apa-
rani fig. 102, care ne-a servit
si la prepararea hidrogenului.
Propriedfi fizice ,ri cldmice.
Arseniura de hidrogen e un
gaz fOrte otrvitor, cu miros
de usturobi Ea are densitatea
2.695, se licheface transformn-
du-se intr'un lichid limpede
mobil ce ferbe la 550; solidi-
ficat, fusionez la-1135. Clo-
rul o descompune cu explozie
luAndu-I hidrogenul :
4As H3-1-6C13 = As4-1-12H Cl
Fig. 102. Prepararea arseniurei de hidrogen.
Amestecat cu oxigenul se
p6te aprinde i arde cu detonatie. Dupi cum oxigenul este in cantitate mai
mare sau mai mica se intmpl urmt6rele reactiuni :
4As H,+ 30, = As, 6H15 0.
dac5 oxigenul e in exces :
2AsHs+30,=As30+3FI3.
Anhidrida arseniosit.
Arseniura de hidrogen solidd, As, H e in corp de col6re brung, se aprinde
la aer,iar, la 2000 se descompune in H si As.

CompusiT Corpilor din familia III cu Cl, Br si I.

Am v6clut In descrierea fie-ckuia din acestI corpl, c el se pot
combina cu CI, Br si I in dou proportiuni, dup cum atomul lor
este trivalent sat pentavalent. Aceste combinatiunI se fac in mare
parte in mod direct si numat putine in mod indirect.
Intre corpii de acest fel avem mai insemnati :

www.digibuc.ro
 99

Triclorura de fosfor, Ph CI, preparat trecnd un curent de clor uscat intr'un

balon cu fosfor topit. El e lichid, fumeg la aer, are miros tare si neplAcut.
Densitatea sa este 1,61, fierbe la 76. Apa 11 discompune dand acidul fosforos:
Pentaclorura de fosfor, Ph Cl Se obtine trecnd un curent de clor uscat in-
tr'un vas cu triclorura de fosfor. El e corp solid, cristalin, de coldre galben,
cu miros tare gi iritant. La 100 d vapori, iar la 145 distill descompundndu-
se in Ph CI, si CI,. A pa 11 descompune and acid clorhidric si fosforic.
Ph Cl, + 4H3 0 = Ph 04 Ho + 5H Cl
Acidul fosforic
Trielorura de azot, Az Cl este lichid, uleios, cu densitatea 1,63. Ea e forte
explozibil din cauz c este o combinatie endoterm, care la discompunere
pierde 38,000 calorii.
Az + Clo = Az Cl, 38,000 calorii.
Combinatiunile corpilor din familia III cu 0 j cu 0 i H
Am vclut la pag. 67 eA corpil din familia I se combin cu unul,
treT, cincT, etc., oxidrilT pentru a da hidrati, carT sunt acicy i carT
prin deshidratare dal"' nascere la acicy cu maT putin hidrogen sail la
oxicy numitT anhidride.
Tot In acelasT mod se combinA si elementele familieT III, carl a
tot o valentA nepereche, variabilA de la 1 pAnA la 7.
DacA luAm unul dintre ele, d. e.: azotul, putem prevedea si la acesta
compusil urmAtorT:
Az1 OH = monohidratul azotuluT = acidul hipoazotos
Aztu (OH), = trihidratul azotuluT = acidul azotos tip
Aiv (OH), = pentahidratul azotuluT = acidul azotic tip
Acestia ar fi aci4il posibill aT azotulul. ET pot sA piarda prin des-
hidratare o parte sail tot hidrogenul lor si sl dea ast-fel acic,Il cu maT
putin hidrogen saA chiar oxicy, intocmaT ca corpiT, din familia I.
Tabelul urmAtor ne indicA totl acesti compusT posibilT, dintre cati
se cunosc pAnA acum numaT aceia, al cAror nume e scris dedesubt.
In acelas mod putem deduce si pe aT celor-falrl corpi din acstd
familie.
IntAia deshidratare A doua deshidratare A treia deshidratare
Az1 OH Azr, 0
Acid hipoazotos Anhidrida hipoazotsit
=protaicidul de azot
Az" (OH)3 AZ" 0 OH Az", Os
Acidul azotos
Anhidrida azotelsit
= trioxidul de azot
Azy (OH), Azv 0 (OHO AV2 Os
Acidul azotic tip ntlia anhidridit a aci- Azy 0, OH Anhidrida azotica
dulul tip Acidul azotic =pentoxidul de azot
Acidul azotic normal
De la fosfor se cunosc urrnAtoriT acidi i oxicy:
Adel! OxidT
Ph 0 OH = acidul fosforos Ph, 03 = anhidrida fosfor6sA
Ph 0 (OH), = fosforic Ph, 05 = z fosforicA
Ph 02 OH = s metafosforic

www.digibuc.ro
 100

AceiasT acidi si oxicIT se cunosc la arsen si stibil Deshidratarile

?ma se pot face si Intre dou6 molecule de acidi diferiti aT aceluiasl
element.
Azur=0
Acid azotos = Az 0 FIT H2 0= >0 = Az2 04 tetra oxid
2 azotic = Az 02 0 H Azv =02 de azot.
Acid hipoazotos = Az 0
, azotos = Az 0 0 H I
_
1 I71-1
H2 0 = 2Az 0 (2Az = 0)
bioxid de azot.
Din acestea putem vedea ca. avem o serie de oxigi ai azotuluT,
care se deosebesc unul de altul printr'un oxigen In plus saii in minus.
Az2 0 = protoxidul de azot
Az 0 = bioxidul de azot
Az2 03 = trioxidul de azot = anhidrida azot6s5.
Az2 04 .-=... Az 0 tetraoxicliT de azot
Az2 02 = pentaoxidul de azot = anhidrida azotica
Acidul A zotos.
Az 0. OH = Az 0, H = 47
Acidul azotos n'a fost izolat in stare de puritate, el este stabil numg disol-
vat in mult ap 5.a", este definit in mod sigur prin srurile sale, d'intre care o
mare parte ail fost obtinute cristalisate.
El se obtine disolvnd anhidrida azotdsa in ap5. rece.
Solutiunea lui are o culdre albastra. caracterisiica.
Prin hidrogenare acidul azotos se transforma in hidroxilamin :
Az0 OH + 2H, = Az H, OH + H, O.
Sarni-He lui se numesc azotitX
Ele se formdzi prin descompunerea necomplect a azotatilor sub influenta
cAldurei.
2Az 0, K = 2Az 0, K + 0,
Azotat de potasid. Azotit de potasiii.
Azotitul de potasiti este solubil in alcool 0 in modul acesta se separ de
azotat.

Acidul azotic (nitric) =AO tare.

Az 0, OH = Az 0, H = 63.
Istoricul. El a fost descoperit de Geber (Djabar-al-lCufi) in secolul al VIII-lea.
Starea nnturald. El se gasesce In mica cantitate in aerul atmos-
feric, unde e produs prin descarcarile electrice. Din cauza presen-
teT lui in aer, apele de pldie contin maT In totd'a-una azotat de
amonia.
In sudul Americel (Chili, Peru, Bolivia) precum si in Indil, exista

www.digibuc.ro
 101

sub forma de azotat de sodiii (salpetru de Chili) sail de potasiti.

PamintuI contine azotat de potasiii, soditi, magneziii si .161.
SchRsing si Manz ati dovedit cd aceste Mt-nil se produc dilnic
prin un ferment organizat special, care descompune i oxidzd ma-
teriile organice, amoniacul, etc., in prezenta bazelor alcaline. A
Preparalia. Acidul azotic se prepara tratand azotafi l. cu un acid
puternic, d. e.: cu acidul sulfuric ;
Az 02 0 Na SO, H, = Az 0, OH + 504 H Na.
Reactiunea se face in apara-
tul aldturat (fig. 103). In retort
se pune amestecul de Az 02 ONa
si SO, F12 jar in balonul rcit
se condenszd acidul azotic. ta,
Nu se face sulfat nentru de
sodiii, cad pentru acsta ar tre-
bui s se ridice temperatura prea
sus azotatul s'ar descompune
din acsta cauza in producte
nitr6se.
/
Fig. 103. Prepararea.acidtilui azotic.
In Industrie se prepara introducnd In retorte marl de luciti 330kgr. Az 0, Na
gi 420k3r. SO4 H, comercial (fig. 104). Se obtine ast-fel 440kgr. acid azotic
ordinar, care se condensezi in vasele F, F' , F".
a

lt 1,.. L
,
r, R.
\..,. ,
ll'k'i- il
. \
,
.
VAS
amon,TH NO. 10,29 .
01,:(Ii,
. ....... ,I,h.,.
.
',, Wilnl,ii:tITC111111RoOhl \*;

Fig. 104. Prepararea aciduld azotic In Industrie.

Proprietdz:i fisice. Acidul azotic este un lichid incolor cu clensi-
tatea 1,52 la 15. El ferbe la 86 si se solidified' la 47.
ate odath, la maximum de concentratie, el contine putind hi-
pcazotidd (Az 02), care-I colorzd In galben ; In cazul acesta se nu-
mesec acid azotic fumegator.
Acidul azotic, diluat cu 3 molecule apd, ne d amestecul: (1)
Az 0 (OH), +
urme din Az (OH),.
El contine 40 A apd.

(1) Numit improprifi : acid azotic cuadriltidratat qi care ferbe la 123.

www.digibuc.ro
 102

Proprietdfl chimice. Acidul azotic este un acid puternic, Ms forte

nestabil. Lumina si caldura la 300 '1 descompun In hipoazotidg,
(care '1 colorzA In galben), oxigen si apA.
4Az 03 H ---- 4Az 02 + 2H2 0 + 02.
Acidul azotic este un oxidant puternic. Mai toff metaloiclii, afarg.
de Cl, Br si Az, sunt oxidati de el si transformag in acicli sail oxicii.
S2 + 4Az 03 H = 2SO4 112 + 4Az 0.
Hidrogenul din contra reduce acidul azotic.
La cald, pune azotul In libertate.
2Az 03 H + 5H2 = A; + 6H2 0.
La rece '1 transformA In amoniac, ceea ce se IntimplA cAnd tur-
nAm acid azotic In aparatul de hidrogen. Hidrogenul IncetzA a
se desvolta in afarA, din cauzA cl este Intrebuintat la facerea a-
moniacului.
Az 08 H + 4142 = Az H, + 3H2 0.
Actiunea acidului azotic asupra metalelor este fOrte variat.
Acidul concentrat nu este atacat decAt de potas5, sodiii si zinc;
hidrogenul, ce se desvoltA in acest caz nu e pus in libertate (pre-
cum se intimpla cu acidul clorhidric si sulfuric) ci reduce acidul
azotic, and vapori nitrosi (Az, 0, Az 0, Az 00-
DacA acidul este diluat, hidrogenul liber '1 reduce si-1 transform
in amoniac :
2Az 0, H+Zn .(Az 03)2Zn + H2, care lucrzA
asupra aciduluT si dA: 2Az 0, H4-4H2=Az 03.Az 114+3H2 0.
Aurul si platinul nu sunt disolvati de acidul azotic. Ferul introdus
In acid azotic fumegAtor nu numai cl nu e atacat de el, dar in
urm nu-1 atacA nici acidul azotic diluat. Atingendu-1 ing cu 0
altA vergea de fer el este imediat atacat.
Cuprul este atacat de acidul azotic, and azotat de cupru si hipo-
azotidA.
lntrebuintarea. El distruge materiile organice, decolorandu-le si oxidandu-le.
Este fdrte intrebuintat in chimia organic pentru prepararea substantelor ex-
plosibile sail colorante.
Pe o plac lucie de metal, acoperit . cu tin strat subtire de cdr5., desemnrn
cu un virf acutit. Turnnd acid azotic de-asupra el, el atac metalul numai in
Ortile desvelite prin desemnare. Metalul ast-fel slpat este intrebuintat ca si
o plata litografica si se 4ice c e cgravat cu apa. tare.)
Apa regald. Metalele rari ca aurul, platinul, sunt insolubile in acicli; pentru a
le disolva ne servim de un amestec acut din o parte acid azotic si 4 plrti
acid clorhidric, numit apa regald. Acest amestec este un oxidant puternic, di-
solv metalele si evaporandu-se le Iasi ca clorure.
Puterea de a disolva se atribue clorului si clorurelor nitrdse (Az 0, Cl, Az 0 CI),
ce se formea in acest amestec :
2Az 0, H + 4H CI = Cl, + Az 0, CI -1- Az 0 CI -1- 3H, 0.
Clornra de nitril Clornra de nitrosil.

www.digibuc.ro
 103

Protoxidul de azot.
Az, 0 = 44.
Istoricul Acest gaz a fost descoperit de .Priestley la 1776, ficad s'a." lucreze
bioxidul de azot asupra;pulbereI umede de fier.
Preparafia. Se obtine de obiceig Incaldind azotatul de amonig
Intre 2300 $ i 2500, In o mica retorta de sticla, fig. 105.
Az 08 Az H4 = Az, 0 + 2H2 0.
Azotat de amoniii Protoxid de azot.

Ink

\\ -
\ \7: N

Fig. 195. Prepararea protoxiduluI de azot.

ProprietV fisice. El este un gaz incolor, cu miros dulceag, cu
densitatea 1,527. El se licheface la 00 sub presiunea de 30 atmos-
fere, sag la 880 sub presiunea normal. In stare lichida este mo-
bil, incolor, cu densitatea 0,937, fierbe la 89,8 si se solidifica
la 1020 cand '1 evaporam brusc. In acest caz temperatura sa
scade pang la-140. El e solubil In apa i alcool; 1 litru de apa di-
solv 1 L. 305 de acest gaz la 00, iar alcoolul de 4 orT volumul sag.
Daca inspiram acest gaz In cantitate mai mare, el produce o ve-
selie, asemenea betiei; din acsta cauza Davy la numit egaz ilarianb.
Proprietd cijimice. Caldura 1 descom-
pune In elementele sale. Amestecat fiind
cu hidrogenul, el detun sub influenta
spongiel de platin dand apa i azot; se
produce amoniac cand hidrogenul e In
cantitate mal mare :
Az, 0 --I- 4 H2 = H2 0 + 2 Az H8.
El Intretine combustiunea; daca in-
troducem Inteinsul o lumInare cu cate-
va puncte aprinse sag o bucata de fos-
for aprins, acestea ard maT bine de cat
In aerul libei (fig. 106 si 107).
Intr'o epruvet de sticla, aseclat ca la
aparatul fig. 69, se trn putin mercurig Fig. 108. Luminare care arde in
si peste acesta protoxid de azot lichid. protoxid de azot.

www.digibuc.ro
 104

Introducnd o bucAticl de cArbune aprins acesta se oxidz, arclnd

cu vioiciune, iar mercuriul se solidifia.

Fig. 108. Combustinnea fosfornIni Fig. 109. Prepararea bioxidultd de azot.

in protoxid de azot.

Intrebuintarea. Protoxidul de azot, la presiunea ordinarg produce o adorraire

trecest6re, din cauza acsta se Intrebuinteza la sc6terea dintilor.

Bioxidul de azot.
Az 0 = 60
Irforicul. El a fost preparat la 1772 de Ha lles.
Preparafia. Pentru a '1 prepara tratgin acidul azotic diluat cu Cu, Ag, sail Hg.
Cuprul lucr6z5. asupra acidului azotic, and azotat de cupni si hidrogen;
acesta reduce acidul azotic 0 d Az 0.
8 Az 03 H + 3 Cu = 3 (Az 03)2 Cu -1- 2Az 0 + 4 H, 0.
Reactiunea se face in aparatul araturat (gg, 109); gazul se culege sub apg.
Proprietd r I fisice. El e un gaz incolor, cu densitatea 1,039. Gustul si mirosul

Iii

Fig. 110. Prodncerea amoniaculuY prin actinnea hidrogentdur asnpra bioxidulul de azot.

www.digibuc.ro
 105

nu se pOte cundsce, din caus a se transforml imediat in hipoazotid in con-

tact cu aerul. El se licheface la-110 sub presiunea de 104 atmosfere. Ferbe
la-15336 ai se solidifica la-167. Apa disolv abia 1/29 din volumul sal, de
acest gaz.
Proprietiitr cltimice. El e un compus exotermic, din acest caus este forte
nestabil si se descompune cu exnlosie sub influenta unei detonatiuni. Caldura
'1 descompune in oxigen i azot, iar scnteia electrick in protoxid, trioxid si
hipoazotida.
El se oxidzk imediat in contact cu aerul, dand vapori rosii de hipoazotid5.:
2 Az 0 -I- 0, = Az, 04 (sail 2 NO2).
Totusi corpii bine aprinsi '1 descompun pentru al lua oxigenul i ard in-
teinsul, cu mai putin 5. vioiciune de cat in protoxidul de azot.
Sub influenta spongiei de platin hidrogenul il reduce i 'I transform in a-
moniac (fig. 110). Hidrogenul si bioxidul de azot se prepark in cite un vas
separat, sunt uscate prin piatr ponce in turnuri si trec prin Ova cu spongie
de platin incaldita.

Trioxidul de azot (Anhidrida azots0.

Az, 03 = 76
Acest corp se prepark oxidnd bioxidul de azot cu putin oxigen la-400 sail
amestec5.nd bioxidul cu hipoazotida (la-40).
4Az 0 + 03 = 2Az2 0,
2Az 0 -I-- Az, 04 2Az2 03
Anhidrida azotds e un lichid albAstrui, fierbe la + 305 si se disolv 5. in ap5.
rece Ea reduce, oxidndu-se, srurile de aur, mercur, mangan etc., i pune io-
dul in libertate din iodurile solubile. Ea e o combinatie endoterm. La 21,
e albastr indigo.

Tetraoxidul de azot.
Az, 0, = 92
El este un corp lichid, incolor, care se solidifica la-200, (land
cristale incolore, fuzibile la-120. La 0 incepe a se colora in rosu si
coldrea devine cu atat mat intens, cu cat temperatura este mat ri-
dicata, ast-fel in cat la + 22, in momentul fierberei sale, se trans-
forma In vapori rosit. Din studiul densitatel vaporilor la 1500 se
constata ca greutatea moleculara nu mat corespunde la formula Az, 04,
ci la Az 02. Dect tetraoxidul de azot este stabil numat in stare
solida i lichida. sub 00, iar de la acst temperatura el Incepe a se
disocia, ast-fel ca la temperatura fierberet (+22), 34,44 din mo-
leculele sale sunt disociate si transformate in molecule Az 02. Acst
disociare este complecta. la 150. lath constitutia lor :
0 = Az11,1_ 0
0 0 = 2 Aziv <
0 A Z.V 0
Tetraoxid de azot Hipoazotida

www.digibuc.ro
 106

Preparatia. Tetraoxidul kle azot se obtine calcinand azotatul de

plumb (fig. 111).
2(Az 03)3 Pb = 2Az204 + 2Pb 0 + 02
Azotat de plumb Ilipoazotida Oxid de plumb.

Corpul se aduna inteun vas

r6cit In ghiatA.
El e un compus endotermic.
Reactiunea urmat6re justifica
formula de constitutie a tetra-
oxiduluT de azot care este pro-
ductul de deshidratare a dou
molecule: una de acid azotos
si alta de acid azotic.
Fig. 111. Prepararea tetraoxiduluT de azot.
AzIII
0=A
0 //
\V 0
0 Az
+ 2H Cl = 0 API Cl +2 ) Azy Cl + H2 0
Clorura de nitro-
sil, fierbe la-5.
Clorura de nitril,
fierbe la+5.
Radicalul (Azm 0)' se numesce nitrosil, iar (AzV 02)' se numesce nitril.
Ilipoazotida, Az 03. Daa tetraoxidul de azot in preparatia de
mai sus nu se conduce Intr'un vas rcit el se disociaz5., transfor-
mandu-se In hipoazotidd.
Acest corp se produce In mare cantitate, lAsand s5. trca in at-
mosfera bioxidul de azot.
2Az 0 + 0, =
2Az 0,
El e un compus endotermic. El e cu mult mai stabil de cat te-
traoxidul de azot, ceea-ce i explica usurinta cu care acesta se
disociaza.
Hipoazotida p6te intra in combinatiunI ca radical compus mono-
valent. Ast-fel la temperaturl Inalte se combina cu Cl si Br, pentru
a da corpin Az 02 Cl si Az 04 Br, (dorura i bromura de nitril).
Tot ast-fel se combind direct cu SO, :
2Az 02 SO2 = 02 S < 0 Az 0
0 Az 0
Sulfat de nitrosil.
Hidratil i oxiciiI metalelor precum i apa transform hipoazotida
In 2 molecule acide:
2Az 0, 2H0K = Az 0 K
0 + Az 02 OK + H2 0
Azotit de K Azotat de K.
Hipoazotida r6cit sub 00 se transform iar5.0 In tetraoxid de azot.

www.digibuc.ro
 107

Pentoxidul de azot (Anhidrida azoticA).

Az, 05 = 108
Acest corp a fost preparat la 1849 de Devi lle, trecnd clorul uscat
asupra azotatuluI de argint la 60.
4Az 03 Ag 2C13 =-- 2Az2 05 4Ag Cl + 62
Se mai poate prepara din :
Az 08 Cl + Az 0, Na = Az, 05 Na CI
El e solid, fuzibil la 30, fierbe la 470 si se descompune la 80
In 0 si Az 02. Densitatea lul (in stare solidA) este 1,64. Metaloiciff
oxidabill se aprind in contact cu acest corp, luandu-i oxigenul; tot
asemenea potasiul i sodiul. El e un compus endotermic.

Acidul fosforos
Ph (OH), = 82
El se obtine alAturea cu acidul fos-
foric i hipofosforic prin oxidarea lent
a fosforului In contact cu aerul i apa.
Fosforul se pune pentru scopul acesta
in nisce tevi de sticl puse pe o plnie,
se acopere cu un clopot si se trn din
cand in cnd caw putin ap asupra
luI (fig, 112). De obiceiti se prepar
descompunnd triclorurul de fosfor prin
ap5. :
Ph Cl, + 3H2 0 = Ph (OH), + 3H Cl.
c 'rar-14;
Acest acid e un corp solid, cristalizat,
se topeSce la 700 i e forte solubil in ap. Fig. 112. Prepararea acidulur
fosforos.
Srurile lui se numesc fosfiti. Wart z. a
dovedit ca el p6te s dea numai sArurT monoacide i neutre, asa dar
este bthazic
Ph (OH), OK fosfit monopotasic = fosfit acid de potasiii
Ph (OH) (OK), fosfit dipotasic = fosfit neutru de potasiii
. Faptuf c'5I al treilea atom de H nu p6te fi inlocuit printeun me-
tal, face si se crda c formula sa de constitutie ar fi urmt6rea :
/ OH
0 --= Ph OH
\H

www.digibuc.ro
 108

Acest acid e o combinatie exotermA. El se oxidezA usor -trans-

formandu-se in acid fosforic. Pentru acesta pdte lua oxigenul de
la SO,.
4Ph (OH)3 + 2803 = 4 Ph 0 (OH)3 + S3.
Acidul fosforic normal (ortofosforic.3
Ph 0 (OH)3
El se prepar oxidand fosforul cu acidul azotic la cald.
Preparatia se face In a-
paratul alAturat (fig. 113) In
care se pune 1 parte fosfor
(In greutate) pentru 15 prti
acid azotic. Se produce acid
fosforic, care remne In vas
si bioxid de azot, care din-
preun cu o parte din a-
cidul azotic distil sise con-
densez In vasul R.
El se mai preparl des-
Fig. 113. Prepararea acidulul fosforic. compunend prin ap pen-
taclorura de fosfor.
Ph Cl, + 4H2 0 = Ph 0 (OH)3 + 5 H CL
In industrie se prepar acidul fosforic tratand fosfatul neutru de
bariu (obtinut cu fosfatul de calciii din 6se) cu acid sulfuric.
(Ph 04)3 Ba3 3SO4 H, = 3 SO, Ba 2Ph 04 H3
Proprietatt fizice ci chimice. El e un corp solid, cristalizat In prisme
rombice clrepte, fuzibile la 39. E forte solubil In ap, rmnend de
regula in stare sirup6s.
La 2150 pierde o molecul in modul urmAtor :
/0H /OH
0 = Ph OH
0 = Ph 0H
\0 \0 H, 0
10 H
0 = ph 0H
0 = ph\OH
OH
\0H Acid difosforic sad pirofosforic.

La 400 se deshidratz and acidul metajosforic :

0 = Ph op
/0H
\ =o FH I
/OH
Ph =0 + H2 0
Acid metafosforie (comparabil acidulul azotic;.

www.digibuc.ro
 109

El e un compus exotermic. Sgrurile Id se numesc fosfaii; ele

sunt monoacide, biacide si neutre, d. e.:
/ OH / OH / 0 Na
0 = Ph OH 0 = Ph _ 0 Na 0 = Ph __ 0 Na
\ 0 Na \ 0 Na \ 0 Na
Fosfat monoacid de sodid Fosfat biacid de sodid Fosfat neutru de sodid
Fosfat monosodic. = Fosfat disodic. Fosfat trisodic.

Cu metalele bivalente ca Ca, etc., pdte da urmtdrele sarurl :

/ OH 0= ph
/ 00 ...., Ca
0 = Ph -- OH
\ 00 .....- Ca \0
/ OH
0 = Ph \ 00 > Ca 0 = Ph
/ OH 0 = Ph -- 0
/ 0 > Ca
\ OH
Fosfat monoacid de calcid. Fosfat tetraacid de calcid Fosfat neutru de calciii fosfat
(numit impropid biacid). tricalcic, care se gamine in 6se.
Skurile neutre, solubile, ale acestul acid dail cu nitratul de argint
un pricipitat galben, de fosfat neutru de argint (Ph 0, Ag3).
Acidul metafosforic.
Ph 0, H
El se obtine calcinand la rop acidul fosforic normal sail fosfatul monoacid
de amoniii.
Ph 04 H (Az H,), = Ph 0, OH + 2 Az H, + H, 0
Acid metafosforic.
Se mai p6te obtinea disolvind anhidrida fostorici in putina ap rece.
Ph, 05 + H,0 = 2Ph 0, H
El e un corp incolor, cu aspect sticlos, necristalizabil, se volatiliszA la cald
Mt a perde apa, e forte solubil in apl.
Acidul metafosforic este monobazic, ca si acidul azotic. Srurile lui se numesc
metafasfali.
Metafosfatii solubili dail cu azotatul de argint un precipitat alb de metafosfat
de argint kl'h 0, Ag); el inchOgi. albupl de oil.
Acidul difosforic (pirofosforic).
Ph, 0, H,
El se obtine calcinind fosfatul de sodiil din comert:
/ 0 Na O Na
= Ph < 0 Na
0 = Ph
\
0 = Ph /\ 10 7
0 Na
=
> 0 + 142 0
O Na
0 Na = Ph < 0 Na
0 Na
Pirofosfatul neutru de sodid.

www.digibuc.ro
 110

Acestl sare este transformat in pirofosfat de plumb gi acesta descompus prin

hidrogenul sulfurat, ne dii acidul liber.

0 = Ph
/ 00 > Pb
/0 +2H3 S = 2PbS + Ph, 07 H,
0 = Ph 0 > ph Acid pirofoeforic.
\0
Pirofoefatul de plumb.
Acidul se obtine cristalisat prin evaporare; el e solubil in apg, se hidratdzi
usor cu deosebire la cald, transformandu-se in acid fosforic normal.
El e un acid tetrabazic. Sarurile lui se numesc .piro fosf .
Pirofosfatii neutri, solubili, dafi cu Az 0, Ag un precipitat alb (Ph, 0, Ag).

Trioxidul de fosfor (Anhidrida fosfors).

Ph2 03 = 110 (sail P406)
Acest corp se obtine pxidand fosforul aprins Inteun curent slab
de aer uscat.
El e solid, alb ca zapada, cristalizat; fusibil la + 2205 i ferbe la
173 In o atmosfer de azot, el e forte solubil In apA; arde In
oxigen, transformndu-se In anhidridg fosforic.
Disolvat in ap d acidul fosforos.
Pentoxidul de fosfor (Anhidrida fosforia).
Ph, 06 = 142
Acest corp se produce cnd
ardem fosforul In aer sag oxi-
gen. El se prepar fAcnd s cad
bucgtele de fosfor prin Ova T.
(fig. 114) In vasul c, care se
afil Inchis intr'un vas C, In care
intr prin D aer uscat. Anhidrida
format se condensdzA In C si F.
El e un -corp exotermic, so-
lid, alb ca zApada, se topesce la
rosu si se volatiliza la rosu-alb,
si atrage umedla; din causa
adsta se Intrebuintza pentru
uscarea gazelor.Daa. '1 aruncAtn
Fig. 114. Prepararea anhidricler foeforice. In ap4 produce un sunet ase-
menea ferulul lnrosit si se transform In acid fosforic; absrbe di-
ferite cantitatT de apl pentru a se transforma In modul urmAtor:

www.digibuc.ro
 111

1+ Ha 0 = 2P 03 H acid metafosforic
Ph, 0, +2H2 0 = P, 07 H4
+3H2 0 = 2P Q H,
) pirofosforic
) fosforic normal
+5H2 0 = 2P 0, H5 ) ti p

AcicliT i oxicliT arsenicula

Acidul arsenios.
As (OH),
Este in totul comparabil aciduluT fosforos, de care se deosibesce
numal prin faptul ca este tribazic, adica da treT felurl de saruri
prin inlocuirea hidrogenuluT s6i1 cu metalele. Sarurile luT se numesc
arseniti. El inrosesce slab hartia de turnesol albastra si nu se pdte
izola, din cauz c se descompune usor in anhidrida arsenids i apa.
Se cunosc i sarurT, carT corespund aciduluT metaarsenios As 02 H,
comparabil cu acidul azotos.

Acidul Arsenic.
As 04 H,
Acest corp se prepara, ca i acidul fosforic, oxidand arsenicul
prin acid azotic, sau oxidand acidul arsenios prin clor.
As 03 H, + H, 0 + Cla = As 0, 148 + 2H CI
El e corp solid, cristalizat in prisme rombice.
El e un acid tribazic intocmai ca acidul fosforic, da prin urmare
3 felurT de sarurT, numite arseniag :
As 0, H, K AsO4HK2 As 0, K,
Arseniat biacid de potasid Arseniat mono-acid de potasid Arseniat nentru de potasid.
sad monopotasic sad dipotasic sail tripotasic
Inckit fiind la 1400-1800 el pierde o molecula de apa (din 2 molecule acid)
si cla acidul diarsenic sad piroarsenic:
2As 0, H, = As, 0, H, + H, 0
Acid arsenic Acid piroarsemc
Incalqindu-1 la 2000 se transforma in acid metaarsenic:
As 04 H, = As 0, H + H, 0.
Acid metaarsenic
Tot! arseniatii dad cu azotatul de argint un precipitat ro0u caramiclid de ar-
seniat de argint As 04 Ag,. Ca hidrogenul sulfurat ei dad un precipitat galben
de sulfura de arsen (orpiment).
2As 04 H, + 5H, S = As, S, + 8H, 0 + Ss,
Trisulfura de arsen=orpiment.

www.digibuc.ro
 112

Trioxidul de arsen (Anbidrida arsenis) = Sorici6ica.

As, 0, = 198.
Acest corp e cunoscut Inca din vechime sub numele de arsenic sail arsenic alb.
Pentru a prepara anhidrida arsenisa calcinam In aer sulfoarse-
niurile de fer, nichel si cobalt :
2 (Fe, As, + 2 Fe SO + 3 0, = 8 Fe S + 2 As, 0,.
Proprietdfl fizice. Ea e corp solid si exista In 2 stall deosebite
prin proprietatile lor:
Anhidrida stie1ds1 Anhidrida portelanosd. (eristalinii)
Aspectul ei forma eristalin3. Amorfa si Cristalizat, oetaedriT
diafan g. sistem cubic
Densitatea 3,738 3,699
Solubilitatea In apa . 1/25 11
/BO
Anhidrida arsenidsa, In momentul solidificArii sale, se obtine In
starea sticicisa, cu timpul ea devine opaca
Incepnd de la suprafata spre centru, s -
Co op* mna cu portelanul i veduta la microscop,
9 este cristalizata In octaedrii regulatj (fig 115).
Acsta transformare se face cu pierdere
de caldura.
Cristalele octaedrice se maT pot obtine
daca rcim brusc vaporiT anhidrideT sag daca
42, evaporam sag rcim acidul arsenios disol-
dif vat In apa sag In acid clorhidric. In acest
Fig. 116. Cristale de A; 03
ultim caz depunerea cristalelor se face tot
cu desvoltare de caldurA SI putina lumina.
Anhichida octaedricA Se transformA In cea sticldsa consumand
caldura.
Proprietdft chimice. Ea se disolva In apa dnd acidul arsenios.
Carbunele o reduce la cald :
4AS2 Os + 3C2 = 2As4 + 6CO2
Atnestecul se pune In a (fig.
116) iar arsenicul se sublima In b.
Hidrogenul nascnd reduce
anhidrida arsenidsa transfor-
mand arsenicul In arseniura de Fig. 116. Redncerea anhidrideT ar8eni6se prin
eiirbune.
hidrogen.
As, 03 -I- 6H2 = 2 As H, + 3H2 0
Anhidrida arseni6s1 este f6rte otrvit6re.

www.digibuc.ro
 113

Pentoxidul de arsen (Anhidrida arsenic5).

As, 0, = 230
Acest corp a fost descoperit de Scheele. Se obtine calcinand la rosu inchis
acidul arsenic uscat.
E corp solid, alb, se topesce la rosu si la o temperatura mai inalta se des-
compune in anhidrid arsenidsa. i oxigen.
Carbonul si hidrogenul in stare nasand lucrz asupra ei ca i asupra an-
hidrjdeI arsenidse.
E cu mult mai otravitdre de cat anhidrida arsenids.
Observare. In cazuri de otrivire cu soricidica se da ca antidot oxid de mag-
nezig putin hidratat si cu deosebire hidratul feric (Fe (OH),) de curand pre-
parat, ce se gasesce in farmacii. Cu acesta se formz saruri insolubile de arsenic,
cari sunt date afara printr'un vomitiv, ce se da in urma.

Combinatiunile arseniculul cu sulful.

Dintre combinatiunile elementelor din tamilia III cu sulful, cele mai insem-
nate si mai bine cunoscute sunt ale arsenicului si ale stibiului.
Arsenicul formza. cu sulful mai multe combinatiuni, intre cari mai insem-
nate sunt trei.
As, S, As, 53 As, S,
Bisulfura de arsen Trisulfura de arsen Pentasulfura de arsen.
realgarul orpimentul
Realgarul (As, SO se gasesce in natura cristalizat in prisme rombice oblice
(Knapnik, Transilvania). La nol se gasesce la Dorna (Sucva). Se pdte prepara
topind 75 parp de arsen cu -32 parti sulf sag incaldind un amestec de sulf
si anhidrida arseni6sa.
4As2 03 + 7S, = 4As5 S, + 6S03
Realgarul aprins arde in contact cu aerul and anhidrida arsenidsa si bi-
oxid de sulf. El e de col6re rosie si se intrebuintza in pictura.
Orpimentul (As, SO se gasesce in natur cristalizat, de culdre galbena. des-
chisa. (la Dorna Sucva). Se prepara tratand o solutiune de acid arsenios cu
hidrogen sulfurat :
2As 03 H, + 3H2 S = As, S, + 6H2 0

Aciclii i oxicjiI stibiulul.

La stibiii avem cam aceiasi compusi ca la arsenic:
Acidul stibic sail antimonic Sb 03 H, corespundgtor acidului metaarsenk, meta-
fosforic j azotic; acesta cla same numite stibial% sag antimoniati. Prin deshidra-
tare cla acidulpiroantimonicSb,07H4, care d saruri numite pfroantimoniall. Intre
acestia piroantimoniatul de potasig Sb2071-13K, se intrebuintza ca reactiv pen-
tru caracterizarea sarurilor de sodig.
Se cunosc si doui
Trioxidul de stibig Sb, 03 in doug stari : cristalizat in octaedrii sistemul cubic
(Senarmontita) 0 in prisme rombice drepte (valentinita).
Pentoxidul de stibig sag anhidrida stibica. Sb, 0,, obtinut prin oxidarea stibiului
cu acid azotic.
Cu sulful avem:
Trisulfura de stibiii sag stibina Sb, S,, de col6re cenusie ca plumbul.
Pentasulfura de stibiti Sb, S, de coldre rosie portocalie, se obtine precipitand
clorura de stibig cu H, S.

www.digibuc.ro
 114

Familia IY* Corpil principall din acest familie sunt: C si Si.

Carbonul.
C = 12
Starea naturald. Carbonul existA in stare nativA ca diamant si ca
grafit. El e forte eespAndit in combinatiuni cu hidrogenul in cdrbunii
fosill si cu oxigenul in bioxidul de carbon. Se gAsesce in cantitate
forte mare in corpil animalelor i plantelor; ast-fel tesutul lemnos
(celuloza), care constitue 960/, din lemnul uscat, contine 44-451,
carbon.
ProprietV fizice. Carbonul este un corp polimorf. El se prezintA
ha dou6 sari cristaline si In stare amorfA. Avem asa dar, trel va-
rierati de carbon, carT sunt urmAtrele:
1. Diamantul, este carbon pur, cristalizat In sistemul cubic. For-
mele principale in cart se gasesce sunt: octaedrii i dodecaedrit rom-
boidalT. Cristalele de diamant a fOrte adese-orT fetele si muchile lor
curbate. Diamantul este de obiceit incolor, mai rar colorat In albastru,
galben saA negru. El se gasesce in nisipurile aluvionilor in: Indii,
Borneo, Brasilia, Africa de
sud, Siberia si in muntit
Urall. Densitatea lul vari-
&A Intl-a 3,50 si 3,55. El
este f6rte refringent, r6ii
conduator de cAldurA si
electricitate Si cel maT dur
dintre top corpit

Fig. 115,. Cristale de diamant. Se deosibesc trei varietati

de diamant :
a) diamantul proprill is, cel mai scump. In termen mijlociti 1 carat (212 mgr,)
pretuesce intre 300 0 400 lei. Greutatea celor mai mari diamante de felul acesta
ce s'ati lucrat pana acum este urmatdrea :
Regentul Frantei = 28 gr. 8; Marele Mongol = 55 gr., diamantul Rajahuhif
de la Matam (Borneo) = 75. gr. Cel mai mare cantaresce 205 gr., el provine
din minele de la Kimberley (Africa de sud).
Tdierea diamantelor, Puterea scli-
pitdre a diamantului, e pte mari prin
taerea artificiala, care pare a fi. fost
Matta pentru intaia 61. in secolul
XIV 0 studiata mai de aprdpe pe la
1476 de catre Louis de Betquem de la
Bruges (Franta). Diamantele se lucreza
in dou'e feluri, dupa cum bucata in-
trebuintata este mai lata sail mai sfe-
roidala. In cazul intaia fundul se face
lat qi tetele noi se fac numai pe o sf."
parte (r, r'); acesi. mod de lucrare se
numesce: taere in rozetd. Dac se fac . 7tror
fete noi pe amndou partite lasand
numal o mica fata la partea superi6ra
(b, b'), avem taerea In briliant. Fig. 116. Diamante tftiate

www.digibuc.ro
 115

b) Bort sail diamant rotund, servesce la tgerea fetelor celui-l'alt

c) Cat bonado, ensit in buati mai negre, servesce la aerea sticlei i a facerea
perforatorilor, cu cad se scobesc tuneluri in rocele cele mai dure.
2. Grafitul se prezinta sub forma de lame hexagonale, de coIcire
cenusie, cu lucid ca al otelului si unsurse la pipait. El e bun condu-
ctor de caldur si electricitate si are densitatea 2, 2. Grafitul se pte
obtinea disolvand carbuncle in fer. Dupa recire, disolvand ferul In
acid clorhidric, ne reman prisme hexagonale de grafit. El se Osesce
in terenurile vechi, in sisturi de ardesie sag In filcine, In : Spania,
Franta, Anglia i in Siberia la Iakutsk. El servesce la fabricarea cre-
inelor si a creuzetelor. Cu pulberea Id se lustruesc obiectele de fer
si de tucid i tiparurile la *galvanoplastie.
3. Carbonul amorf. In stare amorfa gsim mai multe feluri de
carbon:
a) Carbonul fabricat prin arderea lemnului. Pentru a-I prepara se
iag rarnuri de lemn verde, lungi de 60"11* qi se pun imprejurul a
patru parr lungi batuti in parnent, cari servesc de cos (fig. 117 si
118). Se acoper apoi cu frunde i pament, %skid si la partea de
jos nisce mid deschideri, pentru intrarea aerului.

tr.
traA
fill pea-
Fig. 117 el 118. liee(larea erarderea lemnelor pentra fabricarea eirbunelni.

In urma se aprind si se lasa sa arda cat-va timp. Combustiunea

fiind incomplecta, lemnul pierde apa i hidrogenul seti, iar carbonul
si cenusa remAn.
Carbonul de lemn se mai prepara distiland lemnele In vase de fer
Inchise (1).
Carbonul preparat In aceste moduri cu lemne usre de plop, cas-
tan, teig, etc., cam pe la 400, servesce la fabricarea ierbei de pusca.
Cel preparat cu lemne mai grele (stejar, jugastru, etc.) se numesce
mangal i se intrebuinteza ca combustibil.. Cel preparat la 4000 con-
duce reti caldura si electricitatea, iar cel preparat la 1200 15000
e bun conducetor de caldura i electricitate, din cauza acsta se
pune In puturile, In care se conduce firul paratrasnetului.
b) Carbonul vegetal se mai obtine arclend hartia, miezul de paine

(1) Vecli Chimia organic5. la ncidul acetic : Aparatul pentru obtinerea acidu-
lui pirolignos.

www.digibuc.ro
 116

si mai cu sdni zaharul. Cel obtinut prin calcinarea zaharului In

creuzete e forte dur, sgArie sticla i e un carbon f6rte curat.
Carbonul vegetal are proprietatea f6rte Insemnat de a absorbi
gazele, mai cu sma pe cele vatamatre ; ast-tel un volum de car-
bon de lemn absrbe :
90 volume gaz amoniac
55 hidrogen sulfurat
35 > bioxid de carbon
9,25 ) oxi gen
1,'75 ) hidrogen.
Din acst caus se intrebuintza cu succes la filtrarea ape!, la
desinfectarea latrinelor, etc.
c) Carbonul din fum. Substantele volatile si avute In carbon, pre-
cum terebentinele, resinele, etc., fiind arse incomplect intent' curent
de aer, produc un futn avut in carbon fin pulverizat.
In aceste conditii se formza funinginea In cosurile nOstre. In
industrie substanta volatith. se pune th-
tr'un vas pe focul F (fig. 119) iar pul-
berea de carbon se depune in camera
A si pe clopotul B.
Se p6te trece acest fum prin o serie

n-
de camere, In care se depune carbonul ;
In cele mai apropiate se opresce carbo-
nul mai ordinar, iar in cele mai depar-
tate carbonul mai fin.
El servesce la fabricarea negrelei de
tipar si amestecat cu argila (de 2 sail 3
off greutatea sa) la facerea crei6nelor
de desemn.
Tusul se prepara in China din carbo-
nul de fum, obtinut prin arderea unor
substante aromatice.
d) Cocul (Koacs). La distilatia carbu-
Fig- 119. Prepararea earbonulta din fum ilor de pamint, pentru prepararea gazu
lui (1) se obtine un carbon poros, dur si
lucitor, cu aspect semi-metalic numit coc. Acesta se mai pOte ob-
tine arclnd incomplect carbunil de pamInt aprOpe In aceleasi con-
ditii casi carbonul din lemne.
e) Carbonul din retorte. In acelas timp cu cocul se aduna la par-
tea superiOra a retortelor, in care se face distilatia, un carbon dur,
cu densitatea 2,3-2,7, bun conduator de caldura si electricitate,
numit carbon din retorte. El provine din descompunerea combina-
tiunilor de carbon si hidrogen, ce se desvolt din carbunii de parnInt
la temperatura Inalta ; se intrebuinteza la facerea elementelor Bunsen
si la lampile electrice.
(1) Veeqi chirnia organicA: Gazul de ilurninat.

www.digibuc.ro
 117

0 Carbonul din se sail carbon animal. Oasele animalelor tiind

fAcute din 60 Vo substance organice, pot sA dea carbon prin arderea
necomplectA. Acest carbon concine 88-90 Vo fosfat de calciii, de
care se pte separa tratandu-1 cu acid clorhidric, care disolvA fosfatul.
Carbonul animal are proprietatea de a decolora substantele orga-
nice. Ast-fel, dacA amestecArn vinul rosu cu acest carbon Inteo sti-
cla si II filtrAm dupA cat-va timp, el va trece necolorat.
Din cauza acestei proprietti el servesce la decolorarea zaharului,
siropurilor, etc. Cu el se fac $ i filtre pentru purificarea ape'''.
Carbonul pur. VarietAcile descrise panA acum nu pot fi conside-
rate ca carbon pur, din cauzA cl tote, chiar si diamantul, lasA ce-
nuse prin ardere.
Intre varietAcile naturale mai pur este diamantul. El contine urme
de substance strAine, pe cand grafitul are 1-24 din acesti corpi.
Dintre varietAtile artificiale mai curat e carbonul fAcut din zahAr,
care dA urme de cenuse si mai impur cocul cu 4-5/, cenuse.
0 proprietate generalA a tuturor acestor varietAti este de a nu
se topi de cat la temperaturile cele mai inalte (3,6000) si de a da
tOte grafit (la 2000 amperi si 70 \NAO.). Desprez, servindu-se de un
curent electric, produs de 500 elemente Bunsen a topit si a volatilizat
carbonul si a obtinut astfel octaedre microscopice negre (diamant).
Diamantele incolori cele mai mari, visibile cu ochiul liber, ail
fost obtinute de Moissan.
Cel mai bun disolvant al carbonului este ferul topit, care prin
rcire II depune sub forma de lame hexagonale (grafit).
and carbonul gazos reia starea solida, ne cl tot-d'auna grafit.
C'drbunl fosia. Afarl de variettile descrise mai sus se mai afisesc in natura
corpi forte avuti in carbon, cari stint considerati ca productele carbonizarei
trunchiurilor de arbori inlauntrul pdmintului in decursul timpului. Intre aces-
tea avem:
Antracitul, care e dur, compact, cu aspect semi-metalic, cu densitatea 2 si
contine 96-980/0 carbon. El se gfisesce la noi in Gorj. Se intrebuintdz ca
combustibil in cuptOre cu curent bun.
Cdrbunele de pdmint --= Hulia este, negru, cu lucid semi-metalic, cu densita-
tea intre 1,16 si 1,60, si contine 60-90% carbon.
Lignitul ..= Pueidsa (Dambovita), Sdnge de smezi (Sucval, este de co/Ore ce-
nusie sad 'Agra, contine 48-56 010 carbon. El se exploatOd la noi la otinga
(Dambovita), Filipesci (Prahova) si mai exista. in Mehedinti (Bahna), Buz6ii
(Saseni), Badd (Comnesci si Caiut), Neamtu (Agapia. Galu si Largu), Sucva
(Baia Bogdanesci, Rotopfinesci, Sasca si Soldnesci),
Turba care contine 60 V, carbon. Existfi si la noi pe trmurile Dunfirei si
in Basarabia.
Pdeura, care contine intre 80 si 84 0/0 carbon. Vecli chimia organid GP e-
troleul,.
Prorietdg chimice. TOte varietAtile de carbon, arse In oxigen sail
In aer, dail oxid sail bioxid de carbon, dupA cantitatea de oxigen
cu care se combinA:
C2 02 = 2 CO
-1-
Oxid de carbon
C2 + 202 = 2CO2
Bioxid de carbon

www.digibuc.ro
 118

Aceste combinatiuni se fac cu desvoltare de cal-

durg i luming. Cantitatea de cgldurg ce se desvolt,
este aceeas1 pentru tote varietatile de carbon: apro-
ximativ 96,900 caloriI.
Sulful se combing cu carbonul la 10000 si da
sulfura de carbon:
C2 + 2S2 2CS2
Sulfura de carbon.
In prezenta bazelor alcaline carbonul se com-
bing cu azotul:
Fig. 120.
Arderea carbonului 3C2 2AZ2 + 4K 0 H=4C Az K + 2C0 + 2H, 0.
In oxigen.
Cianura d otasiC. Oxid de carbon.
Cu hidrogenul se combing direct sub influenta descgrcgrilor elec-
trice :
C2 + H, = C2 H2
Acetilena.
Carbonul Inrosit descompune g.,
apa, se combing cu oxigenul si
dg. oxid de carbon $ i hidrogen
C, + 2H20 = 2C0 + 2H2.
Acsta se pdte dovedi vIrind
-un cgrbune Inrosit sub un clo-
pot umplut cu apg (fig. 121).
Dacg carbonul este Incgldit
la rosu Inchis, se produce bio-
xid de carbon (fig. 122) si hi-'
drogen. Bioxidul de carbon se"--
pOte retinea de potasa disolvat
In apa din cilindrul f, iar hidro-
Fig. 121. Descompunerea apet prin carbon inrosit.
genul se adung In f.

"- Fig. 122. Descompunerea apel prin carbon inrosit.

www.digibuc.ro
 119

Carbonul reduce oxiciii metalici la cald, producnd oxid de carbon

dacA oxidul e greti de redus i bioxid de carbon in cazul contrar.
2Zn 0 +C, = Zn, + 2C0 4Cu 0 + C, = 2Cu2 2CO2 +
El se combina direct la cald cu ferul, manganul, etc., pentru a
forma combinatiunT numite carburl.
Intrebuintarea. Din cauza puterei sale reducetdre, carbonul e forte intrebu-
intat pentru prepararea fosforului. arsenicului, potasiului, zincului, terului, etc.
Se mai intrebuintz ei ca desinfectant in medicin gi la unele filtruri.

Siliciu I.
Si = 28
Istoricul. El a fost izolat pentru anaia dr5. de Berzelius la 1808 in stare amorf5.
qi:cristalizat de S-te Claire Deville la 1854, care deodat cu Waller, a studiat
acest corp.
Starea naturala. ExistA In combinatiunT maT cu srnA ca oxid Si 02
in cuart, nisip, etc., si In numerOse sAruri (silicap). El e de mare in-
semnAtate in mineralogie i geologie; este tot atat de insemnat in
regnul mineral ca i carbonul in regnul animal si vegetal.
Preparatia. Siliciul are trei stArl alotropice, In care se preparA in
modul urmAtor :
Siliciul amorf, se preparA calcinand: 2Si 02 4- 2Mg2 = Si, + 4Mg 0,
sail: 2Si 02 + 2C2 = Si, + 4C0 (prin curentul electric).
Deville a arAtat cl putem sA-1 preparam trecnd vaporiT de clorurA
de silici asupra sodiuluT incAlcjit :
2Si Cl, + 4Na2 = Si, + 8Na Cl
b) Silicijil grafitoid se preparl topind Intr'un creuzet la 10000 alu-
miniti, cu florura dublA de silici i potasiti :
6(Si Fl4, 2K Fl) + 4Al2 = 3Si2 + 8A1 Fl, + 12K Fl (grafitoid).
c) Siliciul octaedric (adamantin) se obtine calcinand la rosu 3
pArp fluorur dublu de silici i potasiti, 4 parp grAunte de zinc si
o parte de soditi. Se formzA florura dublA de potasiti si soditt, iar
siliciul cristalizzA in zinC. Disolvand zincul cu acid clorhidric obti-
nem siliciul octaedric curat.
Propriett* fizice. Siliciul amorf e o pulbere castanie, infuzibilA
Si insolubilA in totT disolvantiT cunoscup, conduce rti caldura si
electricitatea. IncAldit cu clorura de soditi se transformA In silici
grafitoid si la o temperaturA maT InaltA se topesce and globule
cristalizate (octaedril). El absdrbe gazele si apa.
Siliciul grafitoid cristalizzA in lame hexagonale, are aspectul gra-
fituluT si conduce bine caldurA si electricitatea.
Siliciul cristalizat In octaedriT (sistern cubic), are densitatea 2,40,
se topesce la 12000 si smnA cu plumbul.

www.digibuc.ro
 120

Proprietdfl chimice. Siliciul amorf la 4000 Intr'un curent de oxi-

gen se transforma In bioxid de silicig. Acidul fluorhidric, clorhidric,
clorul si florul il atac cu usurinta. Siliciul grafitoid nu e atacat de
cat de un amestec de acid fluorhidric si azotic.

Combinatiile corpilor din familia IV (C, Si) cu

hidrogenul 0 cu elementele halogene.
Carbonuil se combing cu hidrogenul pentru a da compusi gazosi,
lichidi si solidi numiti carbure de hidrogen sail hidrocarbure. Acestea
fiind fOrte numerOse si variate, tormza dimpreuna cu derivatir lor
chimia carbonulul (numita si chimia mganicd).
De asemenea, compusii carbonului cu halogenii intra tot in chimia
organica, d. e. : CH4 C Cl4 C H C13
Tetrahidrura de carbon Tetraclorura de carbon Metan triclorat cloroform
m etan

Siliciul formeza compusi cu hidrogenul si cu halogenil in tocmal

ca si carbonul, d. e. :
Si 114 Si Cl, Si H C13
Tetrahidrura de siliciii. Tetraclorura de silicid Cloroform silicic.

Combinatiunile corpilor din familia IV

cu 0 si cu 0 si H.
Corpil din acsta familie, avend o valent pereche, pot s se
combine cu 2, 4 sag mai multi oxidrill Intocmai ca si cei din fa-
milia a II-a.
Hidratil acestor corpi sunt acidi. El pot s piarda hidrogenul lor
in parte sag in total pentru a da nascere la acidi mai putin avuti
In H sag la oxidi.
Ast-fel pentru carbon vom avea :

CH (OH),
Intttia deshidratare
CIL c,
Oxid de carbon
-
A doua deshidratare

CN (OH)4 CO (OH), CO2

Tetrahidratul de carbon Acidul carbonic Bioxidul de carbon
Acidul orto-carbonic anhidrida carbonici
Dintre acestia se cunosc numai cei numiti.
Deshidratarea se p6te face si intre doue molecule ale unui acid
re-care :

0= 0H 0H
C
a,,, 0=C
LO_FI I = 0=C 0 + H,0
0 .___ C
0H 0H
2 mol. acid carbonic Acidul dicarbonic sesquicarbonic.

www.digibuc.ro
 121

La silichl se cunosc urmtoril compusi :

Si (OH), Si 0 (OH), Si 02
Acidul ortosilicic Acidul silicic Bioxid de snick'.

CompusiT carbonulul.
Acidul Orto-carbonic

C (OH),
Acest corp nu se cundsce in stare liber din cauz cl se descompune f6rte
qor in bioxid de carbon (CO2) 0 ap5..
Hofmann a preparat sarurile sale organice (eterii) 0 a dovedit a e tetrabazic.
Ast-fel avem orto-calbonatul de metil: C (0 CH3)4.

Acidul carbonic.
CO (OH), = CO, H2.
El se prepara disolvand bioxidul de. carbon In apa, cu deosebire
sub presiune. Voind a-1 izola, se descompune In CO, si H2O.
Solutiunea sa apOs lnrosesce putin hartia de turnesol si are gust
acru. Daca uscam hartia, ea pierde colOrea rosie, din cauza ca aci-
dul se descompune In CO, (gazos) si H2O, care se evaporza.
El este un acid bibazic, da, prin urmare, dou felurl de srurI :
monoacide si neutre, forte respandite in natura.
CO, HK CO8 K 2 CO, Ca
Carbonat acid de potasiii Carbonat neutru de potasia Carbonat de calciO.
carbonat monopotasic. = carbonat dipotasic.

Cu metalele bivalente pOte da si sarurT acide In modul urmator:

= C < OH
OH
0 = C < 0OH
+ Ca < OH
OH =
> Ca + 2H,0
0=C<OH OH 0
CP' C < OH
Acidul carbonic Hidrat de calciii. Carhonat biacid de calcia.
2 molecule. Bicarbonat de calciii.

Acidul carbonic p6te da $ i thrurt bazice cu metalele bivalente prin

faptul ca maI p6te rmane neinlocuit hidrogen din oxidrilul bazic.
cii OH 0CuOH
0 = C < OH + 2Cu < OH =0 C ""-- 0CuOH -1-* 2H5 0
Carbonatul bibazic de cupru Malachita

www.digibuc.ro
 122

Oxidul de carbon.
CO = 28.
Istorieul. Acest corp a fost descoperit de Priestley la 1799.
.Preparatia. El se prepara ardend carbonul in& o cantitate mica de 0:
C, + 0, = 2C0
sail reducend prin C bioxidul de carbon si uniI oxicy metalici, la rosu :
2CO2 + C, = 4C0
2ZnO C, = 2C0 + Zn 2'
In laborator se prepara deshidratand acidul oxalic prin acid sulfuric:
0=C OH 10=C-01H
= I
= CO2 + CO + H, 0.
0=C
1

OH I 0 = C I HT) H
Reactiunea se face in vasul (fig. 123), CO, este retinut In vasele

Fig. 123. Frepararea oxidulur de carbon.

B si C, In care se pune hidrat de calcifi (Ca (OH),) sail de potasiti

(KOH), iar CO trece si pte fi cules In cilindrul D.
Oxidul de carbon pur se prepara descompunend ferocianura de
potasizi prin acid sulfuric (vecg cianurile metalice In chimia organica).
Froprietql fizice. El e un gaz fail cob:5re, flea gust si lara miros.
Densitatea luI este 0,968 (ca a azotului), este prin urmare de 14 orl
maI greu de cat hidrogenul. A fost liquefacut si solidificat. Ferbe
la 190 si fusionza la 2070.

www.digibuc.ro
 123

Pproprietati clzimice. El e corp gazos, neutru (adicA nu e nicT acid

nici bazA) si se formzA cu desvoltare de cAldurA:
C 0 = CO + 28,500 cal.
CAldura '1 descompune in C i 0 (la temperaturT inalte).
El arde cu flacArA albAstruie In contact cu aerul, and CO,.
CO + 0 = CO, + 63,370 cal.
Amestecul de CO si 0, sa aer, explodzA chnd producem o scan-
teie electricA inteinsul sail '1 apropiem de un corp aprins.
La sore se combinA cu Cl pentru a da clorura de carbonil:
CO + Cl, = CO Cl, -1- 4,300 cal.
Clornra de carbonil= Oxiclornra de carbon.
Acesta se mai numesce i gaz fosgen. A fost preparatA de Davy.
Este lichid i fierbe la 80. Se maT obtine i sulfura de carbonil COS,
numitA i oxisulfura de carbon, care e un corp gazos.
Oxidul de carbon e forte otravitor. Respirat fiind impreuna cu aerul, in can-
titate de 20h, p6te s omdre imediat paserile, iar 30/a animalele marl. El se
combina cu hemoglobina din sange, (land compusi stabili, cari nu se pot descom-
pune de cat fOrte gra' prin oxigen. Din causa acsta el produce mdrte prin
lipsa de oxidatiune (asfixie).Este asa dar primejdios a respira productele de
combustiune ale carbonultif, ceea ce se intampla dac se pune capacul la sobe
inainte de a se stinge jeratecul in vatra sail dac incaldim o camera cu jeratec,
off stain intr'o camera in care se calca rufele cu ferul umplut cu carbunj.

Bioxidul de carbon.
CO, = 44
Istoricnl. El a fost descoperit de Van Hainaut la 1648, care l'a numit gaz sil-
vestru. Lavoisier la 1776, ardnd diamant in oxigen, obtinu acest corp si arat
compositiunea lui.
&area naturald. Bioxidul de carbon este fOrte r6spAndit in na-
tur. Ast-fel se gAsesce in atmosferA, in apA si In pAmint. Presenta
lui se datoresce vulcanilor, respiratiuneT animalelor, fermentatiilor
combustiunilor. Cantitatea ce o glsim in atmosferA variazA in ra-
port invers cu inaltimea.
Ast-fel la :
Clermont-Ferrand (inaltime 395 m.) . . 31,5 vol. CO, in 100.000 vol. aer.
Piscul Puy-de-Dome ( = 1,466 > I . . 20.3 1. s s
D Sancy. . . . . ( -= 1,884 ) . . 17,2 z. .
In orase cantitatea este cu mult mai mare, ea pdte sa ajunga pana la 35 sail
chiar 40 in 100,000 vol. aer.
In salile de teatre, rii ventilate, proportia pdte merge pan/ la 5 sail chiar
10 la mie; in conditiile acestea produce durere de cap, grta si lesinurl.
Fie-care om produce in 24 ore 1 Kgr. de CO,, ceea-ce ar face 2 milidne de
tone pe qi, de la toti dmenii si animalele de pe suprafata pamintului.

www.digibuc.ro
 124

Numat in Europa, arcindu-se pe fie-care an 150 mili6ne tone de arbunl de

pAmint, se desvolta 350 mili6ne tone CO,, ceea-ce ar face pentru tot p5.mintul
3000 mili6ne tone CO, pe an. Acsta enorm cantitate este transformatI de
plante in tesut vegetal qi oxigen liber, care se red& atmosferei sub forml. de ozon.
Frepara(ia. El se preparA prin descompunerea carbonatilor cu
acidul clorhidric sail sulfuric :
CO, Ca + 2H Cl = CO, + Ca CI, + H2 0.
Aparatul, in care se face acstA preparatie este identic cu acela
care ne-a servit la prepararea hidrogenului (fig. 4).
Froprietd0 fizice. El e un gaz incolor si Mil miros. Densitatea
WI e 1,529 la 00, el este de una si jumtate orT mai greil de cat
aerul si de 22 orl mai greu de cat hidrogenul. Din cauza acsta
el pte fi turnat dintr'un vas superior In altul, Intocmai ca un lichid
(fig. 7). Un litru de apA la 0 disolvA 1 L. 797 de CO,. Ast-fel
se face apa gaz6s1 (sif6nele) disolvand un volum de CO, de 5 orT
mai mare de cat volumul aper la presiunea de 6 atmosfere.
El a fost lichefacut de Faraday.
In aparatul lui Cailletet se licheface la 00 qi 38,5 atmosfere sail la presiunile
i temperaturile urmatOre :
Atmosfere Temperaturg
1,2 78
11 40
38,5 00
45 +100
56 +20
73,6 +309
In industrie se prepar astacII cantitaff marl' de bioxid de carbon lichid prin
pompe de compresiune in cilindri de fer.
Bioxidul de carbon lichid este incolor, cu densitatea 0,928, la 00
coeficientul lul de dilatatie este f6rte mare ; ast-fel dela-20 pan
la + 30 's1 mAresce volumul cu jumtate din cel care l'a avut la
Inceput. Evaporandu-se la presiunea si temperatura ordinarl, tern-
peratura lui scade panA la 78, iar in vid 'Aril la-970. In casul
acesta el se solidificA transformandu-se intr'un corp alb ca zApada.
DacA '1 amestecAm cu eter si '1 evaporAm repede In vid, tempe-
ratura luT scade la-1400 si se transform Intr.' un corp cristalin, ca
ghiata. Bioxidul de carbon solid e r65 conducAtor de cAldurA si se
evaporzA fOrte Incet in aer. De si temperatura luT e fOrte scaclutA,
putem totusT sA-1 tinem In manA fail pericol, din cauzA cl fiind
fOrte volatil, e invelit In tot-d'a-una intr'un strat de gaz DacA ing
11 stringem intre degete, produce arsAturi durerOse. El se topesce
la-57' sub presiune de 5 atmosfere si fierbe la 00 sub presiune
de 36 atmosfere.

www.digibuc.ro
 125

Propriet* chimice. Bioxidul de carbon nu arde si nu intretine

arderea. Daca ii turnam peste o luminare aprins, acsta se stinge.
Corpii combustibill ca H, Ph, C si Si, il descompun la cald luan-
du-I jumatate din oxigenul s65.
Ast-fel : C2 + 2CO2 = 4C0.
Bioxidul de carbon se prepara In F (fig. 124), se spala in L, trece

Fig. 125. Stingerea mid Fig. 124. Redneerea CO, prin C.

luminarT aprinee prin CO..

prin tva TT', In care se afla carbon Inca kill la rosu, se descom-
rune i oxidul de carbon ce rezult, se culege In E sub apa.
Potasiul In aceleasi conditii II ia tot oxigenul i lasa carbonul liber :
2CO2 + 4K2 = 4K2 0 + C2
paid de potasid.
Caldura descompune bioxidul de carbon in 0 si CO.
Bioxidul de carbon e un compus exotermic :
C -)- 0 = CO2 -I- 96,900 cal.
CO -I- 0 = 002 + 68,370

Sinteza fur a fost lama' la 1840 de Dumas i Stas.

Acsta se face in aparatul (fig. 126). Oxigenul din vasul B este alungat prin-
tr'un curent de apa i trece in tuburile CD, in cad se usuca perfect pe piatra
ponce cu acid sulfuric. Din acestea trece in tva din cuptorul D, in care s'a
pus un diamant cantarit. .Bioxidul de carbon format se retine in tuburile F
pline cu potasa, cari se cantaresc inainte i dupa experienta. Greutatea carbo-
nului (diamantului) consumat, sca'cluta din greutatea bioxidului de carbon ce
s'a format, ne arata cantitatea de oxigen, ce s'a intrebuintat la facerea bioxidu-
lui de carbon.
De re-ce e posibil ca o parte din carbon sa fie transformata numai in CO,
care nu se retine in F, se trec gazele din D prin Ova inroqita E, care contine
Cu 0. Acsta transforma urmele de CO in CO,.
Bioxidul de carbon se hidratza in contact cu apa, gland acidul
carbonic CO, H2 care este frte nestabil.

www.digibuc.ro
 126

Dna '1 trecem Inteo solutiune bazicA, er formzA sgrurt fixe nu-
mite carbonatl :
CO2 Ca (011)2 = CO3 Ca + H2 0.
Acsta se 1)4:Ste dovedi fac6nd sA trcA un curent de CO2 sat su-
fland In acest caz bioxidul de carbon expirat din plAmni printr'un

Fig. 126. Sinteza bioxidului de carbon.

ub de sticl intr'o solutiune limpede de hidrat de calci. Se obtine

mediat un pracipitat a lb de carbonat de calciti.
Intrebuin/area. El se intrebuintzA la facerea apei gaz6se (sifon, apa de Seitz
artificial5.), la fabricarea sampaniei, la sc6terea varului din zahgr (la fabricarea
zaharului), la producerea tenweraturilor salute, etc. P6te produce mOrtea omului
si a animalelor man and ocup g. cel putin 30010 din volumul aerului.

Compusii siliciului.
Acidul ortosilicic.
Si (OH),
Si 04 K, + 4H CI Si 04 H, + 4 K Cl.
El e un corp ge/atinos, putin solubil in apa. Dad, 'I uscAm la aer se deshi-
drat6z si se transform& in acidul Silicic ordinar.
El este un acid tetrabazic ca i acidul ortocarbonic. Intre sarurile lui, carl
se gsesc in naturl avem ca exemplu: Peridotul--= Si 04 Mg,.

Acidul sicilic (ordinar)

Si 0 (OH),
Se obtine prin deshidratarea acidulul ortosilicic :
Si (OH), Si (011)2 + 112 0
Este o pulbere amorfA, se disolvA n hidratil alcalinI, maI cu smA
la cald, and sAruri.
El e un acid bibazic, ca i acidul carbonic. Skurile RA se nu-
mese silicag

www.digibuc.ro
 127

Acest acid precum i ackil polisilicicT cari rezult din el prin

deshidratare, exist in natura atat In stare libera cat si In stare de
saruri. Ast-fel japsul, calcedoniile, opaturile, cari pierd 5-15% apa
prin calcinare, sunt acidl de acst natura, pe eand silicatiT sunt
srurile lor.
Bioxidul de silici (anhidrida silicicd).
Si 02
Este un corp de o mare importanta In mineralogie i geOlogie. El
e forte r6spandit in natura. Ast-fel tOte varietatile de cuart (cuartul
ordinar = pisatul boulul) sunt Si 02
cristalizat i colorat prin diferitY oxidl
metalici sa prin materiT bituminOse.
El exist cristalizat si amorf. ,
In stare cristalizata se gsesce In
prisme hexagonale cu bazele Inlocuite
prin piramide, cu densitatea 2,64, La
suflatorul cu oxigen i hidrogen se
topesce si se pOte Intinde ca sticla. Fig. 127. Crietale de Si 02.
Bioxidul de silici amorf se obtine prin calcinarea aciduluT silicic.
El e alb, pulverulent, cu densitatea 2, 3.
Dac topim bioxidul de silici cu carbonat de potasiti i soditi
(1 : 4) se desvolta CO2 si se fortnz silicat de potasiti si sodia.
Acidul fluorhidric II ataca producnd fluorura de siliciti Si Fl4.
Si 02 + 4H Fl = Si Fl, 2H20
Clorul in prezenta carbonuluT inrosit ii descompune :
2Si 02 I C2 + 4Cl2 = 2CO2 + 2Si Cl4.
Clornra de silicid.
Potasiul, sodiul, magneziul i aluminiul, ii descompun luandu-I, oxi-
genul i lasand liber siliciul.
Compusii cu sulful. Sulfura de carbon = CS,. Ea a fost desco-
perit de Lampadius la 1796. Se pre-
y para introduand prin T bucati de sulf
peste carbonul Inrosit In retorta C (fig,
128). Sulfura de carbon, ce se formza
se condensza In vasul R.
Ea e corp lichid, volatil, cu miros urit
de varz strical, cu densitatea 1,293.
Ea fierbe la 450 si nu s'a putut solidi-
fica pana acuma. Fiind evaporata repede,
temperatura eT scade pana la-60.
Sulfura de carbon fiind aprins arde
cu o flacara albastra :
Fig. 128. Prepararea aulfurei de carbon. ' CS2 + 302 = 2S02 --I-- CO2.

www.digibuc.ro
 128

Amestecul de sulfura de carbon si oxigen, sag aer, face explozie

in contact cu un corp aprins.
Sullura de carbon este unhidrida acithdur sulfocarbonic, CS,II2 (comparabil
cu acidul carbonic) cu carl se pot obtinea sruri numite sulfocarbonatr, precum :
SK
S --- C <-- SK
Sulfocarbonatul de potasift
Intrebuintarea. E usitata ca disolvant si pentru facerea termornetrelor.
Familia a V. Acst familie coprinde numaT borul.
B oru 1.
Bo --= 10,9

Istoricul. El a fost descoperit de Gay-Lussac 0 Thenard in Franta $ i Davy in

Anglia la 1808.
Starea naturald. Exista in natura sub forma de acid boric, borat
de calciii si borat de sodig.
Preparatia. El se obtine reducend, prin Mg, anhidrida borica
prin un curent electric in cuptorul lui Moissan.
2Bo2 0, + 3Mg2 = 2Bo2 + 6Mg 0
Anhidrida boric&
Proprietdtt fizice. Borul este o pulbere, care inegresce degetele,
e re conducetor de electricitate, infuzibil la temperatura arculuT
electric.
Proprieteig chimice. Borul se aprinde si chiar arde in aer trans-
formandu-se in Bo2 03, la temperatura 7000, in clor la 410.
Fata cu oxidantele e mai reducat or ca carbonul.

Acidul boric.
Bo (OH), = 70.
El a fost descoperit de Hombers la 1702.
Starea naturald. Exist ca borat de sodig (borax) intr'un mare
numer de lacuri si isv6rA minerale In: Indii, Tibet, Ceylan, apele
termale de la Wiesbaden, Vichy, Cozla (Piatra), etc. Craterele vulca-
nilor contin cate odata cristale de acid boric. Gazele esite din fu-
marole si suffioni (Toscana) contin acid boric.
Extractiunea. Gazele si vaporil de apa ce es din suffioni sunt di-
solvate In apa din basinurile acute pentru acest scop (lagoni). Apele
acestea sunt evaporate pe nisce table marT de plumb, carT fiind putin
Inclinate, conduc apele concentrandu-le Intr'o caldare. In acesta se
depune acidul boric. .
Proprieldll fizice. Acidul boric se presinta in foite albe, sidef6se,

www.digibuc.ro
 129

unsur6se la pipit, cu gust slab acid. Densitatea luT e 1,48. El se

disolv In 25 pArtt de apa. la 14.
Proprietatt chimice. Solutiunile de acid boric dail o col6re rosie-
tia slabA hartieT de turnesol.
Disolvat In alcool face ca acesta s ard cu o flacr verde.
El e tribasic si srurile sale, p6rt numele de boratT.
.Intrebuinteirt El se intrebuintza pentru fabricarea smalturilor;ast.fel cu bo-
ratul si silicatul de plumb se acoper obiectele de faianta.
Fitilurile de la luminarile de stearina sunt muiate intr'un amestec de acid bo-
ric si acid sulfuric, Dentru ca A se indoiasca in afar in momentul arderei si
ast-fel sa arda. complect. El e un antiseptic putenic ; in cantitate de una la
mie impedec fermentatia laptelui. Din cauza acestei proprietati se intrebuin-
Oz in medicina.

Grupul III. (Metale).

Familia I, Li, Na, K, Rb, Cs (metale alcaline).
Metale alcaline. Consideratiuni generale. Caracterele generale ale
corpilor din acsta familie sunt rezumate In urmtorul tabel:
Li Na K Rb Cs
Greutatea atomicl . . . 7 23 39 85 133
Densitatea 0,59 0,97 0,86 1,52 1,85
Volumul atomic 11.,9 23,7 45,4 56,1 71,7
Temperatura topireT. . 1800 95,6 62,5 38,5 26,5
2. ferbereT . . . 742 667 2700

Se numesce volum atomic raportul intre greutatea atomica si densitatea, d. e.:

7 132
0,59
= 11,9 = volumul atomic al litiulul' 1 , 85
= 71,7 = volumul atomic a
cesiulut
Din acest tabel se vede c in raport cu crescerea greutateT ato-
mice cresce densitatea lor si volumul atomic (care rezult din ra-
portul dintre aceste dou6). Temperatura topirei descresce cu cresce-
rea greuttel atomice : ast-fel pe cand rubidiul distill la rosu, litiul
se volatisz1 f6rte cu greil.
AcestI corpt sunt In general monovalentI In combinatiunile lor
t3i comparAndu-T cu corpiT din grup II familia I (Fl, Cl, Br, I), ob-
serv5m urmAtOrele :
+
I Br Cl Fl H Li Na K Rb Cs
127 80 35,5 19 1 7 23 39 85 132,7
Cele 4 d'Intal sunt electronegative In combinatiile lor pe cand ul-
timele 5 sunt electropozitive.
9 .

www.digibuc.ro
 130

Primil 4 (halogenil) se pot combina cu cei-l'alti 5 pentru a da

sruri.
La cei 4 electronegativi energia de combinatiune este cu atat
mai mica cu cat greutatea lor atomica e maT mare.
La metalele alcaline din contra energia cresce cu greutatea atomica.
HalogeniT combinandu-se cu oxidriliT (vecil pag. 67) dail acicli cu
atat mai stabill cu cat greutatea lor atomica e maT mare ; ast-fel
acidul iodic este mai stabil de cat acidul cloric.
Metalele alcaline, combinandu-se cu oxidrilul, daU nascere la baze,
carT sunt cu atat maT stabile, maT puternice si maT solubile cu cat
greutatea lor atomica e maT mare ; ast-fel hidratul sodiului este mai
bazic, mai solubil si mai stabil de cat al litiultii; cel de potash.] se
OA in acelas raport de superioritate fata cu cel de sodiii, etc.
Metalele alcaline descompun apa la temperatura ordinara cu ener-
gie atht maT mare, cu cat greutatea lor atomica este mai mare.
HidratiT formati In acest mod se numesc alcalif, de unde si numele
lor metale alcaline.
Acestia sunt forte stabili si nu pot fi descompusT prin caldur.
Energia de combinatie a metalelor alcaline cresce In general cul
greutatea lor atomica.
Din studiul proprietatilor particulare ale acestor corpi mai result1 ca litiul
si natriul ail mai multe asem'engri intre dinsii, tot asa si potasiul cu rubidiul si
cesiul. Deosebirea intre aceste dou mid grupuri se observ si in sarurile lor ;
ast-fel carbonatii de litiii si sodiii sunt cu mult mai stabill de cat carbonatii
de potasiii, rubidiu si cesifi, cari sunt deliquesceng (adecl atrag umeclla din
aer si se disolvi In ea); tot ast-fel tartra/ii 0 cloro.platina/i1 din Mill si so-
dig sunt forte solubili pe and ai celor-l'alte trei sunt forte greii solubili.

Sodiul (Natriul).
Na = 23
&area natural& Sodiul nu se gasesce liber In natura, este Insa
fOrte r6spandit sub forma de skull precum: clorura, azotatul, car-
bonatul, sulfatul, etc., de sodiii.
Preparatia. El a fost izolat pentru Intaia Ora la 1807 de H. Davy,
electrolizand prin ajutorul uneT pile puternice hidratul de sodiii (soda
caustica).
2Na OH -=-- Na, + H2 + 02
.----.....---- -.'...--- 4-
Experienta, modificata in urm de Seebeck, se pOte face In mo-
dul urmator : 0 bucat de soda, scobit la parte4 superidr, unde
se pune putin mercur e, se asada pe o plac de platin d, care se
afl In contact cu electrodul polului + al uneT pile puternice, iar
In mercuriq se afla cufundat electrodul---(fig. 132). Davy si succe-
sorii sel s'aii servit de pila WI Cruikshanks, facuta din 250 elemente.

www.digibuc.ro
 131

Sodiul devenit liber, se disolv5. In mereur, formnd un amalgam, si

se scte in urm prin distilarea rnercuriulut in o atmosfer de H.

Fig. 182. Prepararea sodiulni prin eleetroliza.

Procedeul industrial consist in a topi impreun carbonatul de

sodi cu crbune :
CO, Na, C, = 3C0 Na,
Carbonat de said

Acest procedeil n'a dat rezultate practice bune, deal de la 1854 incce,
and S-te Claire Deville a aralat c trebue carbonat de calciii amestecat cu
carbonatul de sodiil qi cu crbunii tie a:pAment, pentru ca s oprsca topirea
prea repede a carbonatului de soditi ii sit prig aceste substante bine amestecate.
Pentru a6sta se jail : 100 pIrti CO, Na, uscat.
45 Carbuni de pgment.
15 > CO, Ca.
Amestecul se pune in cilindrul de fier A (fig. 133). Productele vo-
latile es prin T, sunt recite In cutia C i pe child oxidul de carbon

\1\ \\'1 \ \

Fig. 133. Prepararea

www.digibuc.ro
 132

arde la partea superidra in 7,, pe la partea inferi6ra curge sodiul In

vasul de tucig V, plin cu oleg de petrol.
Sodiul se prepara acum in cantitatI marI prin electroliza clorurel
de sodifi topite (Beketoff, Petersburg) sub influenta until curent
puternic.
Clorul se intrebuintza pontru facerea hip1ocloriilor, pe cand sodiul
pentru obtinerea aluminulut
Procedeul cel mai not din 1899, consist a Infierbanta In un ci-
lindru de fer:
6 Na OH + C, = Na, + 3H2 + 2CO3 Na2.
Proprietti(1 fiziew fi chimice. Sodiul este corp solid, cu luciul ar-
gintig, cnd e taiat de curend. El se oxidza cu usurinta la aer, aco-
perindu-se cu un strat de oxid, de colre alba. cenusie. El pastrza
Iuciul sea daca 'I conservam In aer perfect uscat sag In vid. La tern-
peratura ordinara e mole si maleabil ca cera, iar sub 00 e dur si
sfaramicios. Densitatea laT este 0,97. El se topesce la 95,6 si distill
la 7420. Daca-1 aruncam In apa el plutesce pe suprafata acesteia, o
descompune cu violenta, transformandu-se In hidrat de sodig si des-
voltand hidrogen.
21-12 0 Na, = 2Na OH + 112
Caldura de formatie este 11,800 calorii. Pus fiind pe o hattie, care plutesce
pe apa, el descompune apa si caldura desvoltatg aprinde hidrogenul liber.
Sodiul se combing cu Cl, Br, I si 0, desvoltand multa caldurg si lumina.
Na + Cl =-- 97,700 cal.
Na Br = 90,700
Na + I = 74,200 *
Nal -1- 0 = 110,900
Intrthin/d71. El se intrebuintza ca reductor la prepararea diferitilor corpi
precum borul, siliciul, aluminiu , magneziul, etc. El e preferabil potasiului in aceste
operatiuni, de ore-ce e CU mult mai usor de lucrat cu el, de cat cu potasiul.
Clorura de sodiii, Na Cl. Exist forte ispandita. In natura sub forma
de stand In interiorul pamentului: sare genza, sag disolvata In apele
de mare si in numerOse isvOre skate (salamura). Se cunosc lacurT
skate, cad ag mai mult de 15% Na Cl.
Apa de mare contine In genere 27 la mie.
Extracliunea. Clorura de sodig se pOte scOte prin ajutorul minelor
din sta.ncile de sare, sag prin metode speciale din apele skate, fie
din puturT, fie din mare.
a) Mintle (ocne) cele mal Insemnate sunt:
Wielicska i Bohnia (In Austria), Stassfurth (Prusia), Vic si Dieuze
(Alsacia-Lorena), Dax (Franta), Bex (Svitera), Cardona (Spania).
La noi In tra avem ocne la: Tergul-Ocna (Bacaii), Slanic (Pra-
hova), Ocnele marT (R.-Valcea), cad apartin statuluT, iar in Vrancea

www.digibuc.ro
 133

(Putna) mai exist o mica ocn exploatat nume de mosneniI din

localitate.
Stanca de sare, adese-ori e descoperitg, precum e stnca sarel (Buzeil) Si are
la noi o grosime de peste 400 m. (Doftana.) Ea se sc6te sub forma de bucati
marl, (numite dropi sad formal!). Sarea se tae cu ciocanul, afarg de Slnic, unde
se face acesta si cn masini mgnate cu. aer comprimat. TOte minele n6stre a
ascensor cu vapori pentru sc6terea sgrei i personalulul; ele:sunt ilumingte:cu
electricitate.

Fig. 134. Extragerea sliret din apele altrate. Fig. 135. Extragerea Wird din apele de mare.

b) Din apele sdrate se extrage sarea in modul urmator

Se ia sag apa din isvOrele skate, sag apa sgratg produsg in modul urragtor:
and sarea gemg se ggsesce amestecatg cu argil ast-fel in cat nu se 'Ate suite
in bucgti, se vir g. un tub cilindric de fer (sondg), in care se introduce altul mai
subtire; prin spatiul inelar, ce rmne intre ele, se to:Si-n in jos apg curatg. Apa
dupg. cc a disolvat sarea, se scOte prin Ova central.
Apa sgratg obtinutg in aceste moduri e concentratg prin evaporatie la vent
si sore, aind ridicatg intr'un sghiab i lsatl sg curgg peste o. gramadg de crci
de arbor), carl se intind pe o lungime de 300-400 tn. avend o latime de 5-6 m.
si o Inltime de 15 m. (fig'. 134). Totul e pus perpendicular pe directia vntu-
rilor constante din localitate.
Apa sgratg se concentrezg si se adung in basinul inferior, de unde e luatg
si concentrat in cglari marl. Cand temperatura trece peste 400, se formz
un depozit numit fled, format din sulfat de calciti si de sodig. Apa sgratg ce
remane este evaporatg i depune clorura de sodig.
6) Extragerea din apa de mare. Sarea din apele de mare se extrage in trile
de la nord (marea Alba, etc.) prin inghetarea apei. Departnd ghiata: indatg ce
se formz, femne o apg, care concentratg prin cAldurg depune sarea. In
triIe calde (Franta, Italia, Grecia, Bulgaria) apa se concentrdza prin vent si
caldura solarg. Apa din marea M, (fig. 135) este introdusg prin mid santuri in
nisce rezervorii largi unde depune materiile tinute in suspensiune. De acolo e
dusg in basinurile dreptunghiulare C, unde concentrgndu-se depune carbonat
de calciii vi strontiii amestecat cu sesquioxid de fer. De acolo apa e dus in
puturile P, de unde prin nisce masini e dusg in basinurile D, in care depune
sulfatul de calciil si de amonig. Ea trece apoi in rezervoriul E 0 de acolo in
puturile sgrate F. Din acestea e din nog ridicatg in nisce mid rezervorff G,
unde depune clorura de sodig. Cu ea se fac nisce movile rectangulare I. call
sunt splate cu apg curatg Acesta e sare care contine 950/0 clorura de sodig.
Aceste exploatatiuni se intind de Ia Hyeres gang la Port-Vendres in Medi-
terana; in ocnul atlantic se fac la Croisie aprOpe de Nantes.
Proprietdri fizice ci admire. Clorura de sodiii e corp solid, inco-

www.digibuc.ro
 134

lor, transparent, cu gust 8grat. Ea pristalisza. in cuburl. Adese-orr

cristalele el, fqrmandu-se la partea superira
a solutiuner, se cufunda putin in lichid i atuncl
pe cele 4 laturi superiOre ale lor se depun alte
4 cuburr. Acestea cufundandu-se iarasr, prirnesc
alte cristale pe laturele superire ale lor, i asa
mai departe.
Fig.136. 0 tremie de Na Cl. Din acsta asedare rezult nisce forme cu
fete concave numite &emit (fig. 136). pensitatea clorure/ de sodiil
este 2,15. Cu t6te ca cristalele er sunt anhidre, ele decrepita (ples-
nesc) cand le aruncarn pe carbuni rosii, din causa cA contin o
mica cantitate de ap interpus intre moleculele lor.
Clorura de soditi se topesce la 7'72 si se volatilisza la rosu alb.
100 gr. apa. disolv 36 gr. Na Cl la 15 si 39 gr. la 100. Apa
fierbe in aceste conditil la 109 si nu se solidifica de cat sub 0. La
12 da cu apa un hidrat cristalizat: Na Cl + 2132 0, care la
temperatura ordinara se topesce i da cuburi anhidre.
Sub influenta siliceI sa argilel se descompune la rosu, and acid clorhidric
si silicat de soda
2Na CI + SiO, + H20 = SIO, Na, + 2HC1.
Cu argila se obtine un silicat dublu de alurniniii si sodifi. Din acst cauza
clorura de sotliii se intrebuintza la smaltuirea (Melon
Intrebuintarea. Clorura de sodifi se intrebuintza la fabricarea aciduldi clor-
hidric, a sulfatuldi i carbonatulai de sodiii, la amestecuri re'citOre i ca aliment.
Dou'e 041 ghiata pisata, amestecate bine cu una parte sare fin pulverisata,
se r.6cesce pang la 20. 12 Orli ghiata pisata, 10 partI sare si 5 partl azotat
de amomnium dati-310.
Brvntura de soda Na Br, se prepara saturand cu brom o solutiuue de hidrat
de sodiii :
6NaOH + 3Br, = 5NaBr + BrO,Na + 3112O.
Bromat de eodhl.
Amestecul de bromura si bromat se calcinza. Bromatul perde oxigenul si se
transforma In bromura. Acsta cristalizzl in apa la 300 $ i se obtin ast-fel cri-
stale anhidre cubice,
lodura de sodia, Na I, se prepara ca i brornura, cristalizdza din apa in cu-
buri, i e mult mai solabila in apa, de cat bromura. Ambele se utilisa in me-
dicing si .fotografie\
Hifiocloritul de sodig. Cl 0 Na, se obtine trec8nd un curent de clor in hi-
dratul de sodifi:
2Na OH + CI, = CI Na + Na Cl + H2 0
Solutiunea de clorura i hipoclorit de soclifi Ora numele de capa lul Labar-
rague 0 se intrebuinteza pentru albitul rufelor.
Hid ratul de sadid, Na 01-1, numit i soda sail soda' causticd. El se
prepara tratand o solutiune de carbonat de sodia cu hidratul de calciti.
CO, Nat + Ca (OH), = CO, Ca + 2Na OH.

www.digibuc.ro
 135

Carbonatul de calciil se separA prin filtrare. Solutiunea de Na OH,

este concentratA, soda e topita, turnata pe o placA de argint, sdro-
bitA si push in vase bine inchise.
ProprietAti. E un corp alb cu structura fibrOsA, cu densitatea 2.
El se topesce la rosu inchis si se votalisezA la rosu, fail a se des-
compune. E forte solubil in apa, arde pielea i tesAturile i atrage
CO2 din atmosferA, cu care formzA carbonati.
Sulfatul de sodiii. SO, Na2, existA in Spania in mine marl, In
apele de mare si in numerOse isvOre minerale, precum la BAltAtesci,
(Neamtu). El se p6te prepara tratand clorura de soditi cu acid suI-
furic.
2Na Cl -I- SO4 H2 == SO4 Na, + 2H Cl
Amestecul acesta se pune saii in cilindril de tuciii, dupa cum am
vclut la prepararea aciduluT clorhidric (vecIT pag. 44) sail, din causA
cA acestia se distrug iute prin acidl, in cuptOre (fig. 137). Ameste-
cul e pus in A intr'un cazan de plumb, acidul clorbidric se duce
prin C In vasele de disolvare, pe cand fumul ce InconjurA cuptorul
F, G, I, H K, L, ese prin cosul M. cand incetz5 disolvarea de
acid clorhidric, substanta este impins din A in B, unde este calcinatl.

<frjumennaliialf min.nimu
L
Z inigt,1112.1211142neimunafflumninum
,e-4 w.-7-...*--k,,-=.--,v,--,---,,i--i'r,-.*ki.t ',w_

Alm
_

Fig. 137. Prepararea walfatulul de sodiO.

Solutiunile Concentrate obtinute la o temperatura 6re-care, d. e. : la

330, lAsate fiind sA cristalizeze la o temperatura inferiOrA inteun vas
inchis, pot sA. r6mana multa vretne In stare lichid si nu cristalizezA
de cat daca introducem in ele un cristal de sulfat de sodiii sa dacA
le punem in contact cu aerul. Acest fapt se numesce, suprasaturatie.
Aerul lucrezA In acest caz tot prin cristalele de sulfat de sodiii, ce
pOrtA in suspensiune, de Ore-ce nu produce cristalizarea dacA a fost
trecut mai inainte prin vatA, care-I retine substantele solide.
lntrebuiqarea. El se intrebuirOz S. la fabbricarea carbonatului. cIe sodiii, a
sticlei i in medicinl ca purgativ.
Azotatul de sodifi. AzO, Na. Exista in natur fOrte rspandit cu

www.digibuc.ro
 136

deosebire in Chili si in desertul Atacama, El e amestecat cu putin

sulfat, dorm% .si iodurA de soditi, purtand numele: Salpetru de Chili.
El e solubiL in apA, cu deosebire la cald. Se topesce la 318 si se
intrebuintal pentru fabricarea acidului azotic, azotatulul de potasiii
ci pentru IngrAsarea pthnintulul.
Azotatul de sodid servesce in prima linie pentru prepararea azotatului de
potasiii cu care se prepard iarba de puqci.
Carbonatul de sodia, CO8Na2, numit in comert soda', se estrAgea
din cenusa plantelor marine, ca salsola, salicore, etc., cu deosebire
pe c6stele Spaniel (Alicante).

Fig. 138. Prepararea carbonatultd de sodiii.

De la 1789 _Nicolas Leblanc a arAtat cA se pte face preparatia

carbonatului de sodiii calcinndu-se impreunA sulfat de soditi (1000
kgr.), carbonat de calciii (1040 kgr.) i cArbune (530 kgr.). Acest am estec
se introduce intfun cuptor A (fig. 138), facut din fier i cArAmidA
refractarl care se Int6rce Imprejurul axuld s pe rotile GG i e
pus in miscare prin r6ta cu dintl DC. Substantele sunt ast-fel bine
amestecate i incAlclite prin focul din F.
Reactiunea se petrece in modul urmAtor:
SO, Na, + CO, Ca + C, = CO, Na, + Ca S 2CO2
Ea se face in urmAt6rele done faze :
1. SO4 Na, + C9 = Na2 B 2CO2
2. Na2 S CO8 Ca = Ca S + CO8 Nap
In momentul cand carbonatul de sodid se ia cu apa pentru a fi cristalizat, o
parte este redus in stare de hidrat de sodid, ast-fel in cat carbonatul de sodid
obtinut in acest mod, este amestecat cu hidrat de soda Acesta se, esplicd
prin faptul a in timpul calcinatiuner o parte din carbonatui de calciti e trans-
formatd in oxid de calcifi care se transform in hidrat de calciii sub infiuenta
aper. Carbonatul de soditi in presenta hidratului de calciti d'a hidratul de sodid
carbonatul de calci. Soda comerciald este, prin urmare, un amestec de car-
bonat i putin hidrat de soditi.

www.digibuc.ro
 137

In procedeul Solvay se intrebuintza direct clorura de soditi :

Na Cl +0= C< 0OHAz H = 0 C< ONa OH
+ Az H, Cl.
Carbonat acid de amonid. Carbonat acid de sodia.
Carbonatul acid de sodiii se calcinza si se obtine carbonat
neutru:
2CO3 H Na = CO, Na, + CO, + H2 0
Clorura de amoniti nu se perde ci servesce a regenera carbonatul acid de
amoniti.
2Az H, CI -I- Ca (OH), = 2Az H, OH + Ca Cl,
In solutiunea hidratului de amoniti se introduce CO,
Az H, OH + CO, = CO, H (Az H,)
*i ast-fel se regenerz a. carbonatul acid de amoniii.
Proprietdti fisice ci chimice. Carbonatul de soditi cristalizeza in
prisme rombice oblice: CO, Na, + 10H0 0. El este ejlorescent
(perde apa de cristalizare, contrar celor deliqueseente, si se trans-
forma in pulbere). Incalcht fiind la 500 se disolva In apa sa de
cristalizare, pe care o pierde cu totul la 1000.
Solubilitatea acestel sarI in apa cresce cu temperatura pana la
38 (cand se disolva 138 prti, CO, Na, in 100 p. apa), iar la-tem-
peraturi mai ridicate scade, din causa c se disociaza.
Carbonatul de soditi anhidru absrbe CO, din aer si se trans-
forma in sesquicarbonat de soditi :
o = CO Na
CO, Nai + CO, = >0
o=C 0 Na
Acst sare exista sub numele de natron sail trona In IndiI, Per-
sia, Egipet, Ungaria, etc.
0 cantitate maI mare de CO, trecuta asupra cristalelor de CO,
Na, da carbonatul acid de soditi:
CO, Na 2 + CO2 + H2 0 = 2CO3 H Na
Acest corp se gasesce in unele ape minerale si se extrage cu
deosibire din apele de la Vichy. El e maI putin solubil de cat car-
bimatul neutru.
Intrebuintarea. Carbonatul de soditi are numerse aplicatiunT in
medicina si industrie; ast-fel se Intrebuintza la facerea sticlei, s-
punurilor, la vapsitorie, etc.
.Boraxut = Boratul de sodiii, Bo, Or Na, + 1014,0, cristalisza
in prisme rombice oblice, se gsesce In cate-va lacurI din Asia.

www.digibuc.ro
 138

Se pdte prepara IncAlc, lind impreunA la 1000 (Intr'un vas de lemn

cu peretiT de plumb) CO, Na, si Bo(OH),.
4Bo(OH)3 + CO,Na, = Bo407Na + CO, + 6H20.
Boraxul topit disolvA oxiciiI metalid si se colordzA prin acestia
In giferite modurT. Din causa ac6sta se Intrebuintza ca reactiv In
mineralogie; ast-fel cu sArurile de cobalt dA cob:5re albastrA, cu cele
de crom verde, etc. El se IntrebuintzA la lipirea aliagiurilor de aur
si argint, pentru facerea smalturilor pe portelan si In medicinA ca
antiseptic.
Boraxul, e sarea aciduluT tetrabasic, care e un derivat prin des-
hidratare a aciduluT Boric.

Bo 0 Bo / 0
O 0
Bo 0H Bo 0 Na
O 0
Bo 0H - Bo _ 0Na
O 0
Bo 0 Bo 0
Acidul tetraboric. Boraxtetraboratul
din sodin.

Potasiul (Kaliul).
K = 39
Sterna naturald. El existA In naturA In diferite sArurT (clorurA,
azotat, silicat, carbonat etc.).
Preparatia. El a fost obtinut de H. Davy, la 1807 prin acelasT
mijloc ca si sodiul; se preparg descompunnd carbonatul de potasM
prin C.
2003 K2 + 2C2 = 2K2 + 6C0.
Bruner la 1825, intrebuinp in loc de carbonat de potasiii, productul arbunos
ce se obtine prin calcinarea drojdiel de vin (tartrat de potasiti), care e com-
pus tot din carbonat de potasiil amestecat cu crbune.
S-te Claire Deville in urm arata c5. e absolut necesar a se introduce i
carbonat de calciii, pentru ca amestecul A. fie mai intim si sk nu se topsd.
curind.
Amestecul ast-fel acut se pune in retorta de terA (fig. 139), care se inferbintg
intr'un cuptor. Oxidul de carbon ese prin C, iar potasiul se condensea in C.
Proprietiiti fizice ri chimice. Potasiul e un corp solid alb, cu luciii
metalic, mdle si maleabil ca cra; sub 00 e dur si sfArAmicios. El
cristaliszA In octaedra cu donsitatea 0,865, se topesce la 620,5 si dis-
tilA la 667 (land vapori vercp.

www.digibuc.ro
 139

Clorul, sulful i fosforul se unesc direct cu potasiuL

K + Cl = KC1 + 105,000 cal
K + Br = KBr + 100,000 }
K + I = KI + 85,000
K2 + 0 = K20 + 97,100 ,
El atrage vaporii de apg si se oxidzA cu Inlesnire, perdendull
luciul metalic. Din acstg causg se pAstrza in oleti de petroL El des-

Fig. 189. Prepararea potasialuT.

compune apa la rece punend hidrogenul In libertate (fig. 140).

Cand reactiunea se face la aer, hidrogenul se aprinde i arde cu
flacgrg violetg (fig. 141).
Clorura de potasirt, K Cl, se ggsesce In naturg atat in stare curatA (Sil-
vina) cat si amestecat cu clorura de magnesiil: Mg Cl K CH-6H2 0
(carnalita). Se mai ggsesce Inca In cenusa plantelor marine, In can-
titate de 13,50/0 si In restul de la apele marine din care s'a scos
clorura i sulfatul de sodiii. Aceste ape sail apele cari a disolvat
carnalita, fiind concentrate, depun un amestec ce clorurg de potasiil
si magneziti. Tratate din nail cu jumgtate din cantitatea de apg ne-
cesarg pentru a le disolva, clorura de magneziii se disolvg, jar clo-
rura de potasiil remane nedisolvatg.
Clorura de potasiir cristaliszg in cuburi anhidre, incolore, cu gust
sgrat, cu densitatea 1,84. Ea se topesce la 7340 si se volatiliszA la
rosu alb.
lntrebuiyItama....Ea_se Intrebuintz5. la facerea azotatuIui de potasiii qi la in-
graprea p5mIntu1ul.
Bromura de potasiii, K Br, se prepara intocmai ca bromura de sodia. Ea cri-
stalizza in cuburi anhidre forte solubile In ap6,, cu gust s'arat, qi se intrebuin-
tza in medicing.
Iodura de potasiii, K I, se prepar ca i iodura de sodiii.

www.digibuc.ro
 140

hthebuin/area. Acst sare e forte IntrebuintatA in medicin i fotografie.

Fig. 140. Prepararea Hidrogenulul prin potasiii. Fig. 141. Descompunerea apei prin potaeiii.

Ripoclvitul de _potasiii, CI 0 K, se prepar facend s lucreze carbonatul de

potasiii asupra hipocloritului \de calcid.
Cl 0 > Ca 4- CO, K, = 2C1 0 K CO, Ca.
Cl 0
Carbonatul de calcifi este depgrtat prin filtrare si In solutiune re'mne hipo-
cloritul de potasiti. So1utiunea sa se numesce apa 7avelle si se Intrebuintz1
pentru decolorarea tesaturilor si ca desinfectant.
Cloratul de potasia, Cl 03 K, a fost descoperit la 1786 de Berth9let,
de aceea se numesce si sarea luT Bertholet. El se prepara trecend
clor intr'o solutiune de hidrat de potash".
6K OH + 3C12 = 5K Cl +
Cl 03 K -1- 3H2 0
In industri e! se obtine tratand cloratul de .calcia cu clorura de
p otash".
(Cl 03)2 Ca + 2K Cl = 2C1 0 K + Ca C12
Cloratul de potash' se separa prin cristalizare.
Proprietafi. Cloratul de potash' cristalizeza in lame romboidale, se
topesce la 3590, iar la o temperatura ceva maT superirA se des-
compune In K Cl si 0. E usor solubil in apa. El e un oxidant
puternic. Un amestec de sulf sail carbon cu Cl 0 K (maT putin
de 1 gr.), invelit inteo 'Artie Si lovit cu ciocanul, produce o es-
plosie puternica. Amestecand toti acestI 3 corpl se produc explo-
ziunT forte puternice.
El da cu usurinta oxigenul sea fosforaluT sub influenta aciduluT
sulfuric (yell pag. 88).
Intrebuinlarea. Cloratul d potasifi se intrebuinteza pentru prepararea oxige-
nuIul, a capselOr, fabricarea unei ierbi de puscA, a chibriturilor si in medicinl.

www.digibuc.ro
 141

Hidratul de potasiii, K 0 H, numit i Masa causticd, se prepara

tratand carbonatul de potasiti cu hidrat de calcig:
CO, K, + Ca (OH), =. CO, Ca + 2K 0 H
Carbonatul de calciti se separa prin filtrare, iar solutiunea concen-
trata se usuca trite= vas de tuciti si se Incldesce pana cand po-
tasa se topesce. Acsta se trna pe o
suprafa ta. rece de aram, e sdrobit a. in
buc i pastrata In vase bine 1nchise.
Adese-ort potasa ast-fel topita se tdrna
in tiparurt cilindrice (fig. 142).
Potasa purl, ca 0 soda purl, se obtine tra-
tnd cu alcool potasa causticl. Vorn observa
dou'e straturi de lichid suprapuse, cel superior
e format din alcool, ce a disolvat numal hi-
dratul de potasil. iar cel inferior este flcut din
apa, ce contine alcool i potasl 0 care disolv
tote cele-l'alte impurithi. Solutiunea alcoolica
se separ 0i se distill. Potasa rmasI se to-
pesce intr'un creuzet de argint 0 se tOrn1 pe
o plac de argint. Acsta se numesce epotasa Fig. 142. Tipar pentrn ol4inerea
potasel in eilindre.
prin alcool. ,
Proprietat1 fizice ci chimice. Hidratul de potasia e corp solid, alb,
translucid, fuzibil la_ rosu Inchis i volatil la rosu, fara a se descom-
pune. El e f6rte delicuescent, absdrbe CO, din aer si e un caustic
energic.
Azotatul de potasiii, (Silitra) AzO,K, numit i salpetru, se gsesce
destul de raspandit la suprafata pamIntulut. SchlOsing i Mfintz ail
dovedit ca el este rezultatul vietet unlit ferment nitric, care oxidza
materiile organice azotate i amoniacul In prezenta alcaliilor saa a
carbonatulut de calciti. In acest mod se face silitra pe peretit graj-
durilor, latrinelor, pivnitelor, etc. Se gasesce destul de respandit in
unele campii dln Orile calde ca: China, Indil, Ceylan, Egipet, etc.,
cart adese-orl sunt acoperite cu un strat pulverulent si alb de silitra.
El se pdte prepara fierbendu-se azotatul de soditi cu clorura de
potasiti :
AzO,Na f KCI = AzO,K NaCI.
Amestecul acestor sarurt se trateza cu putina apa, care clisolva
numal azotatul de potasiti.
Proprieffig. Azotatul de potasi este cristalizat in prisme rombice
drepte, e anhidru, inalterabil la aer, cu gust recoritor i putin amar.
Densitatea lilt este 1,93. El e solubil In apa i. insolubil In alcool.
Solubilitatea tut In ap variaz a. cu temperatura.
Azotatul de potasiil se topesce la 340 ; la rosu se descompune
In oxigen i azotit de potasia :
2Az 05K = 2AzO2K -1- 02
Azotit de potasiil.

www.digibuc.ro
 142

El este un oxidant puternic, ast-fel C i S '1 descompue luAndu-I

oxigen ul :
8AzO3K 5C2= 4CO3K2 6CO2 + 4Az2 ; sa cu sulf:
2AzO8K + S2 = SO4K2 2S02 + Az,.
Intrebuintdri. El se intrebuinteza la fabricarea pulberei de puKa., la focurile
de artificii, la conservarea carnurilor i in medicina.
Pulberea de pu fcd este un amestec de azotat de potash', sulf qi carbon. Ea
a fost cunoscuta cu mult mai inainte de secolul XIV, cand se atribue caluga-
rului Schwarz descoperirea el. Iata compozitia principalelor pulberi de pura:
Pulberea teo- Pulberea de Pulberea de Pulberea de Pulberea do
retica. tun francezli. mine frau- Onat (Anglia). resbel (Prusia).
sea.
Azotat de potash" . 75,6 75,0 62 76 76
Sulf . . . . 12,0 12,E 18 10 10
Carbune 12,4 12,5 20 14 14

In genere iarba de puFa se prepara luand u-se azotat de potash' pur, car
bune de lemn, ticut cu plop, salcie, teia, etc. 0 sulf. Fie-care din acestea sunt
pulverizate separat, pe urtna amestecate, udate cu apa i amestecate bine. Dupa
ce se usuc complect, se cerne i grauntele se lustruesc, find batute intr'o cu-
tie de lemn- saa tinichea.
Pulberea de puKa se aprinde intre 2700 i 3200, arde cu explozie cand e fin
pulverisat si cu incetul cand e in bucati marl sail putin comprimata.
Carbonatul de potasiii CO, K, se extrage din cenusa plantelor te-
restre, In care se gsesce In diferite proportiunt
Ast-fel lemnul de brad confine 3,40% cenqe cu 0,4704 carb. de potash".
stejar 13,50% e 1 1,500 0 1 e
e salcie 28,0004 A 0 2.8504 0 D

vita > 34,00% D a 5,504 . e

El se mai scdte, uscand i calcinAnd, drojdiile r6mase de la fa-

bricarea spirtuluI 14cut cu melasele ce rman la fabricarea zacharu-
lui din sfecle.
Tote aceste cenuse sunt tratate cu putina ap i ast-fel se disolv
numaI carbonatul de potasiti, iar clorura, sulfatul, etc., cu care este
amestecat, nu se disolvA.
Carbonatul de potasiil se maI preparl IntocmaI ca carbonatul de
sodi (procedeul Leblanc), iar In stare pura prin calcinarea tartra-
tuluI acid de potasiU (vecy acidul tartric, chimia organicA).
Proprietali. El e un corp alb, deliquescent, putin solubil In ap;
se topesce la rosu fall% a se descompune si se Intrebuintz la fa-
bricarea sticleI si a sgpunurilor moI, ce prepar steniI nostril din
cenusd si osAnza.
Familia II cuprinde corpiI:
a) Ca, Sr, Ba
b) Be, Mg, Zn, Cd, Hg
c) Cu, Ag, Au
Elementele de la a i b, a valenta pereche, i sunt in genere biva-
lente. HidratiI lor sunt baze, ast-fel: Ca (OH),,hidrat de caIcii, bazd.

www.digibuc.ro
 143

Ele se combin cu corpit din familia Isi a II-a (grupul I) &and

numerost compust; fat de aceea ele sunt electropozitive : Ca Cl
Ca S, Zn I etc.
a) Metale alcalino-terdse: Ca, Sr, Ba. Consideragunt generale. A-
cestf corpi se numesc alcalino-terofi din cauzA a oxidit lor se
asem6nA cu oxidit metalelor alcaIine (familia I) si cu at celor te-
rose (Aluminiti, familia HI-a).
Energia de combinatiune a acestor fret corpl st in raport di-
rect cu greutatea atomicl, ca si la metalele alcaline. Ast-fel Ba, cu
greutatea atomicA, 136,8 descompune apa si se oxidz cu mult mat
usor de cat Sr, (87,3) sail Ca (39,9). Hidratul de Ba e o baz4 cu
mult mat puternia si mat solubill in ap de cat hidratul de calcil
Carbonatul de Ba este f6rte stabil, se topesce la rosu alb frl a
pierde mult CO,, pe cand carbonatul de calciti, se descompune prin
cAldura in CO, si Ca 0. In tOte aceste cazurt strontiul are proprie-
ttt intermediare intre Ba si Ca.
Calciu 1.
Ca = 39,9.
lstoricul. Davy obtinu la 1808 calciul in ace1a0 mod ca sodiuI.
Starea naturald. Calciul e f6rte rspandit In naturl cu deosebire
ca carbonat, sulfat si fosfat de calciil.
Preparafia. El se obtine descompunnd la rosu, in cuptorul e-
lectric iodura de calciti anhidr prin soditi (Moissan):
Ca I, + Na, = Ca + 2Na I.
Froprietati. El e alb ca argintul si cristalis in sistemul heirago.
nal. Umedla 11 hidratz. Incaldit In contact cu aerul se aprinde
si descompune apa la temperatura ordinarl.
Clorul, bromul si iodul se combinl direct cu Ca la temperatura
ordinar.
Clorura de calcia, CaCl se obtine tratnd carbonatul de calcifiCu acid clor-
hidric :
CO, Ca + 2H CI = CO, -1-- II, 0 4- Ca CI,
Ea este deliquescent 0 fcnd un amestec de 3 parti Ca Cl, cristalizata
qi dou parti apada, temperatura scade la-48. Ea e forte solubill in apa: ;
temperatura de ferbere a solutiunei concentrate este 1790,5, cand soletiunba
contine 325 gr., clorur in 100 gr. apl.
Inaldit fiind, se topesce in apa de cristalizare, ast-fel in cat la 200, perde
4 molecule H, 0 0 se solidifia dnd o mas pords forte higroscopica, care
se intrebuintea, la uscarea gazelor; acsta se topesce la 719.
0 xidul de calcui, Ca 0, se obtine calcinand marmora alb intr'un
creuzet de parrint la rosu deschis :
CO, Ca = Ca 0 + CO,

www.digibuc.ro
 144

In industrie se obtine in stare nu tocmat purg si se numesce kvar

nestins. Pentru acest scop se calcinza carbonatiT de calciti(pietrele
de var) In cupto're intermitente sag continue.
Cuptdrele intermitente sunt fAcute din zidgrie ordinal-A (fig. 143).
Ele se umplu cu bolovani mai mart la partea infericSrg peste cari
se pun altiT mal mici pang la gura superi&g.
Cuptrele sunt incalslite cu lemne i mai rar cu lignip. Cam dupg
o spt6mang calcinarea e complectg, cuptorul e lgsat sl se rcscA
descArcat pentru a fi umplut din nog. Aceste cuptre sunt destul
de rspandite la noi pe valea PrahoveT in susul Campinel, la Tr-
goviste ei Campulung.
Cuptdrele continue (fig. 144) ag forma conicA, sunt mal inalte (10 m.)
si se IncAldesc printr'un focar lateral b. Se Incarcg ca si cele d'intait
cu piatrg de var i dupg cate-va dile, cand calcinarea e complectA
se scot pietrele arse prin trel deschideri inferire c, pe cand pe
gura de sus se adaog g. din nog pietre de var.

11.1tR:411
1:Aig&naKENOSS 17A-371K.

Fig. 143. Captor intermitent. 'Fig. 144. Captor scontinuil.

Proprietall. Oxidul de calciii e corp. alb, amorf, infuzibil la 3000

(Moissan) si stabil la cele mai lnalte temperaturi. Totusi la 3000 in
presenta carbonului, el e descompus In Ca si 0. Calciul r6mane In
acest cas ca carburg de calcit. Densitatea lui este 2,3, El atrage ume-
dela si CO, din aer, se crapg si se transformg In o plilbere alb
care e un amestec de hidrat si carbonat de calcig.
Pus In contact cu apa o absrbe cu putere, se crapg, se umflg
se pulveriszg desvoltand atata cgldurg in cat temperatura lui se ri-

www.digibuc.ro
 145

dica la 300. Daca In oxidul de calciil s'a scobit mai dinainte o mica
gaura, In care se pune pulbere de pusca, acsta se aprinde de la
sine, din causa temperaturei ridicate. Date le termochimice ne explic
ac6sta desvoltare de caldura: Ca0 H20 = Ca (OH), --I- 15,000 cal.
Acsta hidratare a oxidului de calciti se nurnesce stingerea varuldi.
and apa contine In suspensiune o cantitate mai mare de hidrat
de ca1ci ea e colorata in alb, si se numesce lapte de var. Acesta
serva la spoitul caselor.
Ilidratul de calcia. Ca (OH), e o pulbere alba cu densitatea 2,239.
Solutiunea lui Inalbastresce hartia rosie de turnesol si absOrbe CO,
din aer, din care cauza se acopera cu un strat subtire de CO3 Ca.
Varid. Sunt mai multe varietti de var:
a) T arid gras se obtine prin calcinarea unei petre de var curate.
Cand 11 hidratam el e unsuros la pipait i fortadza in varnita o pasta alb
si legata. Acesta varietate se obtine la Tergoviste, Carnpulung, comuna Sirna
in Prahova si com. Dragoslavele in Muscel.
b) Vand slab se obne calcinand pietre tie var, cari contin argila, oxid de
fer sail de magnezil La stingere nu desvolta atata caldura ca primul; pasta
obtinuta e mai putin alba si nu atat de legata ca a celui d'intaiii. La noi se
prepara p valea Prahovei.
c) Vatul lddrazdic se face prin calcinarea unei pietre calcare, ce contine
10-300/, argil (marne calcar6se). Tratat cu apa se impetresc imediat si se
intrebuintza pentru facerea temeliilor la case si la constructil sub apa. Se
fabric pe valea Prahovel $ i la Braila
d) Cimentid se obtine calcinand pietre calcare, ce contin 30-60 0/0 argila.
El se intaresce ii apa ca Si ipsosul i pOte fi intrebuintat la bolte, pavagiii, etc.
Tencueli se nurnesc amestecuri de var ordinar a hidraulic i nisip, desti-
nate a ami pietrele sa caramiclile cu care se fac constructiile. Se crede c du-
ritatea mare a tencuelelor se cap6ta prin transformarea hidratului de calciil in
carbonat prin actiunea bioxidului de carbon din atmosfera, iar argila in varurile
negre (hidraulic si ciment) s'ar combina cu hidratul de calciii pentru a da un
silico-aluminat de calciii insolubil si fOrte dur.
Beton. Cand tencuiala cu var hidraulic e pus pe pietris sail
pietre marl, cu care formza un bloc compact si solid, se nu-
mesce beton.

Sulfatul de calcirt, SO, Ca, exist in natura atat

anhidru numit anlzidridet sa carstenitet cat si hidratat
cu 2 mol. F13 0 numit gips sail Trant.
Gipsul este forte r6spandit in natural in terenurile
tertiare si In apropierea srei geme (Campina, langa
Doftana). El cristalisza in prisme rombice oblice
grupate In forma de fer de lance. ate odata are struc-
tura sacharoid din cauza gruparei de mid cristale. Fig. 145. Cristal de
and masa e alba si perfect translucida se numesce gips.
albastru = sarea India
Proprietaft. Sulfatul de calci e putirI solubil in apa, ast-fel la 38
un litru de apa disolva 2 gr. 14.
Incaldit la 135 gipsul perde apa de cristalizare si se transforma
intr'o pulbere amorfa de colre alb numit ipsos. Acsta pte s reia
apa de cristalizare desvoltand cMdur i transformndu-se inteo masa
10

www.digibuc.ro
 '146

compact. Inaciit la rosu el nu se mai hidratez, iar la Yosu alb se

topesce i prin rcire se prezint sub forma unel mase cristaline.
Ipsosul se prepara calcinnd 10-12 ore
gipsul la o temperatura, ce nu trebue sg.
treca peste 1600 (fig. 146). El se =dnk in
, r ) uring. si muiat cu apa servesce la facerea
j tencuelelor sail a diferitelor ornarnente, d.nd
e turnat in forme. Se prepara la Slanic si
in com. Bane01, Prahova.
Stue. Ipsosul muiat cu ap6, in care s'a
disolvat putin clehl, formez o tencuiala
cornpacta i dull, care se pOte lustrui. Dac
.11 la acsta se adaogl oxidi metalici, cari pot
s o coloreze in diferite moduri, ea servesce
Fig. 146. Fabricarea ipsoeultd. la facerea coldnelor i peretilor, itnitand
marrnora.
Fosfatul neutru de alciil, (Ph OA Ca3, exista destul de r6spandit in naturI;
ast-fel dsele contin 80-82% fosfat tricalcic. El exista in apatitd combinat cu
florura de calciil (3(Ph 04)3 Ca, + Ca Fl2) in cantitate de 8004, Fosforita con-
tine. 50-90% fosfat atnestecat cu silicat de calcil Coprolitele contin acest fos-
fat in cantitate destul de ,mare.
Fosfatul tricalcic e pulbere alba, solubila' in apl acidulat cu CO2 sail H Cl.
El se intrebuint6z la fabricarea fosforului si a suprafosfatului (fosfat tetraacid)
de 'calcizi, care este f6rte intrebuintat pentru ingrasarea p'amintului, din causa
solubilitatei sale si care se obtine tratnd fosfatul cu acid sulfuric:
(PH 04)2 Ca3 + 2SO4 H2 = 2SO4 Ca + (Ph 04)3 Ca H4
Suprafosfatfosfat tetraacid
de calcin.
Carbonatul de calcia,- CO, Ca, este fOrte rspAndit In naturl. Exist
In stare amorf In: calcar si cretel; sa cu aspectul cristalin ca : mar-
inora sacharoidd; sag cristalizat in rom-
boedriT ca : spatul de Islanda ; sag In
prisme rombice drepte ca : aragonita. El
se mai gsesce combinat cu carbonatul
de magneziii In dolomie.
Carbonatul neutru de calcig se disolv
forte putin In api ; 1 litru de ap disolv
abia 0 gr., 0025 de acest corp, iar daca
apa e Inarcat cu CO un litru disolv
0 gr. 88. Acsta explic pentru ce apele Fig. 147. Grota en stalactite si sta.
de isvre sunt mai avute in carbonat de lagmite.
calciti. si de ce In grote se formal stalactite i stalagmite. In acest
caz se formzI carbonat acid de calcig, care In contact cu aerul se
Imparte In CO,, H, O si CO, Ca, care se depune adese-ori sub
forma cristalin :
/ OH

\
CO
00 > Ca = CO8 Ca + CO, + H2 0

CO
\ OH

www.digibuc.ro
 147

Tot In acest mod se fac incrustatiunile in apele incrustante ca

Sprudel la Carlsbad, Saint-Allyre in Franca, Aqui in Italia, etc.
Carbonatul fiind calcinat se clescompune In CO, si Ca 0. Inc Aldit
sub presiune In vase Inchise, disociarea Ali se face In mod complect
si el se topesce partial transformAndu-se In marmorg.
Intrebuinfdri. Se intrebuintza in constructiuni, la facerea pietrelor litografice,
la facerea ornamentelor, cana are structura cristalina si la prepararea varului
si bioxidului de carbon ':apa gazosa), precum i la facerea carburului de calcit
C,Ca, cu care se prepart acetilena.
Silicatul de calcid Si 0, Ca, se gAsesce in natura In mase albe
cristaline si se numesce Wollastonitd. El e o parte constitutivA a unui
mare numr de silicatl naturall si al sticlet, care e un silicat artificial.
Sticla. Silicatil de potasiii i sodiU se topesc f6rte usor la cald
si se disolvA In apl. Silicatul de calciu, alumini fer si plumb se
topesc f6rte greu tendinta de a cristaliza prin rcire ai sunt in-
solubili in apg. DacA amestecAm Ins un silicat alcalin cu unul teros
sail de plumb, obtinem o masA insolubilA In apA, transparentA, care
se topesce la o temperaturA mijlocie i e forte putin alterabil prin
apA i acicT, acsta este sticla.
Ea e cunoscutA din timpurile cele mai vechi. Ast-fel pe unele
temple egiptene se ATM aesemnate mid fabrici de sticIA, ce a existat
pe la anul 1703 inaintea erel n6stre.

Fig. 149. Diferitele faze de fabri- Fig. 149. Interiorul uneT fabriel de stielit.
eatiune ale unel buteliT.

Pentru a obtine sticla se topesce intr'un cuptor special nisip fin sat cuart
pulverizat impreuna cu crett sad var i carbonat de sodia sat de potasit, iar
pentru sticla gret fuzibila mini. Lucratorfl prin ajutorul unor tevi de fier gau-
rite in lungul lor ipsi din sticla topitt o cantitate ore-care, in care sufla. aer
si dat ast-fel diferite forme dupa tiparul in care o pun.
Geamurile sunt acute aprOpe in acelas mod: lucratorul sufla nisce cilindre
-lune de sticla, carl sunt retezate la capete i taiate in lung pe o parte. Pus
pe o placa calda de fer, cilindrul se desface intr'o plac de sticla.
Se deosibesc urn:tab:Vele varietati de sticla:
Sticla de sodia e un silicat dublu de calcia si sodid; e usor fuzibil, putin
cam verclue cand o privim in spartura si se intrebuintza pentru geamuri si
Sticla de potasiii e un silicat de calcia i potasia; e perfect incolora si trans-

www.digibuc.ro
 148

parental, us6ra, greil fuzibill si putin alterabila. Acsta se mai numesce si sticld
de Boemia si se intrebuintza pentru pahare, sticle si vase de laborator. Crown-
glas este o sticla de Boemia, curatd, mai ana in potasid i calcia si se In-
trebuinteza pentru fabricarea instrurnentelor optice.
Sticla de plumb este un silicat de potash"' si plumb. Cristalul este sticla cea
mai putin avuta in plumb. Flintglas contine mai mult plumb de cat cristalul,
e f6rte limpede si mult mai retringent de cat sticla ordinark Din el se fac in-
strumentele optice (lentile, prisme) iar cristalul se intrebuintza pentru diferite
obiecte de arta.
Strassul contine si mai mult plumb de cat cele precedente si putin anhidrida
borical. El e mai dens si mai refringent de cat cele-l'alte feluri de sticla; se in-
trebuintza pentru imitarea diamantului si a pietrelor pretise.
Smaltul e o sticla de plumb Vacua netransparenta prin amestecarea bioxi-
dului de staniii sad fosfatului de calciti in masa el, sad colorat prin diferiti
oxici metalici.
Resturile din diferite varietatl de sticlk topite impreuna, sunt amestecate cu
putina argila si nisip feruginos, in cat contin si silicat de aluminid si de fer
din care cauza sunt usor fuzibile, colorate in verde din cauza silicatulul feros
si se ataca de acicli. Din acest sticla se fac sticlele ordinare. Acestal sticla se
pOte decolora, adaogandu-i-se in timpul topirel putin Mn 02.
Acesta transforma silicatul feros in silicat feric care nu mai e verde ci putin
galbui. In acelasi timp se formza i un silicat de mangan de colOre violeta.
Coldrea violet a acestuia i cea galbeng a silicatului de fer sunt cumplimen-
tare si se neutralize* ast-fel rrnane sticla aprOpe incolork Sticlele colorate
se fac amestecandu-se diferiti oxidi metalici in masa topita a silicatilor; oxidul
de crom i cupru colorz in verde, oxidul de cobalt, albastru; suboxidul de
cupru, rosu ca rubinul, etc.

Strontiul.
Sr = 87,3
Exist in natura ca carbonat (strontianita) si ca sulfat (celestina). El a fost
izolat la 1808 de Davy.
Bunsen si Matthiessen Va preparat electrolizand clorura de strontia topita.
Strontiul e uri metal galben, de colOre mai Inchisa de cat calciul, cu densi-
tatea 2,5. El se oxidza la aer si descompune apa la rece, formz ca si calciul
un oxid Sr 0 si un bioxid Sr 03
Azotatul de strontiii, (Az 03)2 Sr, este solubil in alcool si colorz flacara in
rosu. El se intrebuintza la facerea focului bengal rosu.

Bariul.
Ba = 136,8
Exista in natura ca carbonat (witerita) si ca sulf at (baritina). El a fost indicat
de Scheele la 174. Davy la 1808 $ i in urma Bunsen l'a izolat ca si pe strontiu.
Bariul e un metal gred, de colOre galbena, cu lucid argintid, cu densitatea
3,6. El descompune apa la temperatura ordinara.
Oxidul de barid, Ba 0 se prepar calcinand intr'un vas de porcelan azotatul
de barid.
2(Az 03)2 Ba = 2Ba 0 +4Az 02 + 02.
El este un corp spongios. friabil, de colOre cenusie; nu se topesce si nu se
descompune prin caldura. Densitatea lui este 4. Aruncat in apa se hidratza,
producend un sgomot ca al ferului rosu.

www.digibuc.ro
 '149

Productul hidratirel este hidratul de bariii Ba (OH),, care e o bazi puternici.

si atrage CO, din atmosfer.
.Bioxidul de bariz, Ba 03. Daci incildim oxidul de barid intr'un curent de aer
umed, lipsit de CO,. Obtinem bioxidul de barid. Acesta e spongios ca si oxidul.
La rosu se descompune and oxid de barid si oxigen, iar cu acigii di api
oxigenat.
Azotatul de baria, (Az 02)2 Ba. se intrebuintki in pirotechnie, fiind-ca colo-
reza in verde.

Magneziu 1.
Mg=23,9.
Istoricul. Bergman ,ri Margret a deosebit mai intaid magnezia (Mg 0) de
calce (Ca 0). Magneziul a fost obtinut in stare de amalgam de Davy la 1808.
Bossy la 1829 izoil magneziul descompunnd clorura de magnezid prin potasid.
La 1845 Bunsen il prepara electro'izind clorura de magnezid topiti.
Starea naturala. ExistA sub forma de clorurA in apele minerale
si in minele de la Stassfurth. Mai existl : ca carbonat (Giobertita)
sag ca carbonat de magnezig i calci (dolomia , ca sulfat in re-cari
ape minerale precurn la Epsorn (Anglia) si la nol la Cozla (Piatra).
Se mai glsesce in o multime de silicati ca : Olivina (Si 04 Mg,), Ser-
pentina Si2 07 Mg, + 2H, 0), Talcul, Spuma de mare, augita, horn-
blenda, etc.
Preparatia. Deville si Caron ag indicat un procedeg practic pentru
a-I prepara topind impreung clorura de magnezig anhidrl cu soditi :
2Mg Cl2 + 2Na2 =- Mg, + 4Na Cl.
Metalul se purificA distillndu-se intr'un curent de hidrogen.
Proprieteitt. Magnesiul e alb ca argintul, maleabil si ductil, cu den-
sitatea 1,75. El cristalizzA in octaedrii, se topesce la 8000 si distill
la 10000. Clorul, bromul i iodul se combinl la cald cu magneziul,
desvoltand cAldurl. si luminA. El nu se alterzA in aer uscat, se oxi-
dz in aer umed. La cald arde In contact cu aerul sag oxigenul,
producend o luminl intensa, Un fir cu o grosime de 011-,297 des-
volta o lumin egala cu lumina a 74 luminari de stearina. Din acsta
cauzl este Intrebuintat pentru semne in timpul noptel i pentru fo-
tografiarea grotelor, templelor, etc.
El descompune cu incetul apa, mai cu serna sub influenta aci-
dilor slab!.
aridul de magnezig Mg 0, e o pulbere alba, infuzibii cu den-
sitatea 2,3 f6rte putin solubil in, apA, cAnd dA hidratul de magnezig
Mg OH),, care inalbAstresce putin hArtia de turnesol. El se intre-
buintzA in medicina si se obtine prin calcinarea carbonatuluI.
Sulfatul de magnezia, SO,Mg + 7H2 0, numit sare amard, cris-
taliszA in prisme rombice drepte. La aer este eflorescent, iar la
210 pierde t6ta apa de cristalizare. El e fOrte solubil in apA, clreia

www.digibuc.ro
 150

'I (IA gust amar si se prepara tratand carbonatul de calciti i mag-

neziti (Do Ionia) cu SO, H2.
CO, Mg + CO, Ca +250, H2 = SO4 Mg + SO, Ca + 2CO2 +2H20
Solubil. Insolubil.
Mind cu mult mai solubil, sulfatul de macrneziti se separa prin
filtrare, solutia se concentrza si se depune in cristale.
El e intrebuintat ca purgativ In medicina.
Carbonatul de magneziii, CO, Mg, se gasesce In natura si se nu-
mesce giobertitd. Tratand o solutiune de sulfat de magneziti cu
carbonat de sodia sa potasiti se desvolta putin CO, si se pre-
cipit o substanta, alba, numita In medicina magnezia albd). Acesta
e un carbonat bazic : C4 0 Mg, H2 + 4H2 0. Luand acest corp
cu ap i tratndu-I cu CO, el se disolva transfrmandu-se in car-
bonat neutru, care dupa cat-va timp se depune In cristale cu cate
2 molecule de apa : CO, Mg + 2 H2 0.
Carbonatul neutru se descompune la 3000 In Mg 0 si CO2.
c). Zn, Cd, Hg. Consideratiunt generale. Relatiunile ce exist intre
acesti corpi se pot vedea din alaturatul tabel:
Zn Cd Hg
Greutatea atomica . . 64,9 111,9 199,8
Densitatea. 7,1 8,6 13,6
Temperatura topirei . 420 320 39,50
fierberei 950 7700 3570

Se observa, ca densitatea cresce In raport cu greutatea atomica,

pe cand temperatura topirei i temperatura fierberei scade intocmai
ca la corpil din familia I in raport cu crescerea greutatei atomice.
Zn i Cd se asemen forte mult intre ei, apropiindu-se mult de
Mg, de care se deosebesc prin energia de combinatie, care e mai
mica de cat la Mg i prin stabilitatea mica a oxidilor lor.
Corpii acestea (Zn, Cd, Hg) ati moleculele formate dintr'un singur
atom. Mercuriul se apropie putin de magneziii, formand sulfati
dublii de Hg i K Intocmal ca 1 i magneziul i zincul:
(SO, Hg. SO, K2 + 6H2 0).
Energia de combinatie a acestor corpi descresce cu cat greutatea
atomica e mai mare; ast-fel oxidul de mercur se descompune la
cald In 0 si Hg pe cand oxidul de zinc rezista. UrmatOrele date
termo-chimice ne arat in mod vedit acest descrescere a energiet
precum i diferinta intre acestf corpt i magneziii.
Mg Cl, = 151,000 cal.; Mg 0 = 145,000 cal.; Mg S =-- cal.
Zn Cl, = 97,200 Zn 0 = 86,400 Zn S = 41,300
Cd Cl, = 93,200 ) Cd 0 = 66,400 ) Cd S = 33,900 )
Hg a, =. 63,100 ) Hg 0 = 30,600 lig S = 16,800 h
x.

www.digibuc.ro
 151

Hg diferl de Cd i Zn prin faptul c p6te da compusl, in care

e monovalent,, servesce prin urmare de transitie ?titre agesti corpi
si cupru, de care se apropie i prin proprietatile compusilor, la care
da nascere (1118Cl, Clorura mercur6s5).

ZincuL
Zn = 46,9
Istoricul. El a fost cunoscut din timpurile cele mai vecht in Indii i in China
de unde s'a introdus in Europa pe la inceputul secolului al XII-lea-
Starea naturala. Existl In naturl
sub forma de: oxid (zincita), sulfurl
(blenda), carbonat (calamina), carbonat
cu silicat (smithsonita), etc. -stmE,FAMI----i-
-"1-2z--
Preparafia. Din cauzl c zincita este
forte rarA, se intrebuintal pentru pre- 2,4...,#
pararea zincului calamina i blenda.
Ambele acestea sunt mai intlia cal-
:V Vat .......,_,...

cinate la aer. Ca lamina se descompune

in oxid de zinc si CO,, iar blenda se
transforma in oxid de zinc si SO,. SIMNilt

WO On* 'NM Ms
CO, Zn = CO, + Zn 0 eal 4..4 Me

Ca lamina OCVAIe-

ar.amirJiter$.
2Zn S 303 = 2S02 2Zn 0 Fig. 150. Prepararea zinculul la Vieille-
Blenda Montagne.
Oxidul de zinc, ce se formal este calcinat cu cArbune.
2Zn 0 + C3 = 2Zn 2C0
Modul in care se face acatl calcinare diferl dupl localitAtl.
La Vieille-Montagne (Belgia) se intrebuintaa nisce retorte de pa-
mint refractar a (fig. 150), puse ale 48 Intfun cuptor i clte 4
de aceste cuptOre langa un cos inalt. Zincul produs in ele se con-
densal in vasele de fer b c, de unde e scos la fie-care dou6 ore.
In Silezia amestecul e pus intr'un vas de fontA M (fig. 151), iar
zincul distill prin A si se condensal in vasul 0.
Aceste dou6 metode se numesc per ascensum fiind-ca zincul dis-
till din vasul incAldit.
In Anglia amestecul se introduce in creuzetul I (fig. 152) care e
incalclit de jur imprejur. El are o deschidere la partea inferi6rl prin
care ptrunde tubul Ii. Deschiderea superiOrl. a tubultif se astupl
cu un dop de lemn, care se carbonizal in timpul Inc1cireT. Va-
poril de zinc trec prin acest dop carbonizat, se condenszA in h
si zincul curge in vasul g. Din causa acsta metoda se numesce
per descensum.

www.digibuc.ro
 152

Froprietdri. Zincul e un metal alb-albastrui, cu structura cristalina.

and e pur e putin ductil i maleabil si se p6te transforma In foi
subtirt cu deosebire la 1500. La 2500 devine atat de sfaramacios

',:,,- '....1- ' A ,V.'s ,0 I .

---1=-'-'-'-.
--1-1.1.,..,_L',.

' .,-.-17.'.7,1 "iy...,..-+ .,,,,,.'"X ' '.. '"'s '''':

fil,ii.i':.:ZW- .4.4---- ..., -.''' '''''?'

........--,-.....s.k.z&-... ,ZZ,....\..,,, \
,.'-N-."..,:....,,'',' 4-41:-<71,-,',,;----,,:-1
Fig.151. Prepararea zincului in Silezia. . Fig. 152. Prepararea zinculul In Anglia.

inck pte sa. fie pulverizat. Densitatea lui e 7. El se topesce la

420 si ferbe la 9500. .

Zincul nu se oxidza In aer uscat la temperatura ordinara, In aer

urned se acopera cu un strat subtire de carbonat bazic care '1 opresce
a se oxida mal departe. El descompune apa peste 100. Incaldit la
rosu in contact cu aerul se oxidza, arde si dA oxidul de zinc alb
si usor care se ridica In aer.
Acicjii '1 ataca producend saruri i hidrogen liber:
SO, H2 Zn = SO, Zn H.,

Tot asemenea bazele puternice se- combina cu zincul formnd

sruri numite zincali, ast-fel:
Zn 2KOH = Zn 02 K2 + H2
Zincat de potasiti.
Inlrebuintdri. El servesce pentru acoperisuri sub forma de table, cu o gro-
sime de 0rani,87; de asemenea pentru facerea multor vase, ornamente, statul,
etc. El intr in compozitia alamei (VedI Cupru) si se Intrebuintza pentru fa-
cerea <<ferulni galvanizatt
Oxidul de zinc, Zn 0, se prepara calcinand carbonatul de zinc,
sag arc,lend zincul in contact cu aerul atmosferic.
Pentru acesta zincul se infierbinta. In vasele de pa'mint C (fig.
153), iar vaporii se se oxidza ardend intr'un curent de aer G.
Oxidul format se condenseza intr'o serie de cutil M.
Cel mai ordinar se depune In printele cutif si se numesce alb
de zinc", iar cel mai fin se depune In ultimele cutil si se numesce
alb de zdpadcl,.

www.digibuc.ro
 153

Oxidul de zinc se ingalbenesce prin ca1dur4 si-si reia colrea

alba prin recire.

CQ1
Fig. 153. Prepararen oxidului de zinc.

El face parte din grupa oxicfilor numiti eindiferentic, din calla ca se corn-
bina 0 cu hidratii acicli 0 cu hidratil bazicL
Zn 0 -I- 2Az 0, li = (Az 08)2 Zn + 11, 0.
Zn 0 + 2KOH = Zn 02 IC, + II, 0.
,;.:3 P inh-ebitinfare. Oxidul de zinc se intrebuintza cu succes in pictura in locul
albuldi de plumb (CO,Pb). El e mai bun de eat acesta, cad riu se inegresce
nici. odata. Ffind fiert cu oled la 2000 el servesce la vdpsirea lemnelor, pietre-
lor, peretilor-, etc.

Mercuriul = Hidrargirul
Hg = 199.8
Stareez naturald. Exist In stare nativa si din acesta mina a fost
cunoscut Inca din anticitate. Cu deosebire se gasesce ca sulfura
(cinabru). Este cunoscut la noi sub numele de ,(argint vid,.
Preparafia. Mercurul se prepara calcinand cinabrul in contact cu
aerul :
Hg S + 02 = SO, + Hg.
Modul in care se face calcinarea difera dupa localitati
La Almaden (Spania) cinabrul e introdus 2n cuptorul AB (fig. 154).
Bioxidul de sulf si vaporii de mercur trec prin o intr'o serie de ulane
de pamint ars a b c, care formza un canal In care vaporii de mer-
curiii se condensza si se adun in b, curgend atat din a cat si din c.
Vaporil de bioxid de sulf trec in camera C, care are la partea inferira
vasul cu apa. d. In acest ap se opresc ultimii vapori de mercuritil
iar SO, ese afata pe cos.
In instalatiile mai none, ca la Idria in Iliria se calcinza cinabrul in-
tr'un cuptor mic (fig. 155), de unde SO, si vaporii de mercuriii trec pen-

www.digibuc.ro
 154

tru al,se reci printr'un tub de fier, putin Inelinat, In 4 camere si de acolo

Fig 154. Prepararea mereuriulni la Almaden (Spania).

prin alt tub In cos. Cele doue tuburi de fier sunt recite prin ap
rece, din cauza acsta mercuriul se adun In camere.

Fig. 155. Prepararea mercuriulul la Mria (Iliria).

In Bavaria procedeul de preparare se basez a. pe calcinarea cinabrului cu oxid

de calcia.
4Hg S H-4Ca 0= 4Hg.;-]-3Ca S SO, Ca.
Sulfura i sulfatul de calcia, ce se obtin, sunt intrebuintate pentru ingr4area.
pamntului.
Se mai extrage mercuriul in Japonia, China, Mexic, Peru, in California, la St
Jose, etc., iar in Europa in: Boemia, Serbia, (la muntele Ayala, lng Belgrad)
si Rusia (Caucas, districtul Daghestaru.
Orf-care ar fi provenienta lui, mercuriul se distill pentrn a fi separat de alte
metale, ce p6te continea in disolutie. Acest distilatie se face int' un vas de fier
(fig, 156). Mercuriul curat se condensez sub apa.
Proprietari. El e singurul metal lichid la temperatura ordinar,
are luciti metalic, densitatea J.3,596 la 0.-La 390,5 cristaliszI In
octaedrif grupati In dendrite, cu d =,7,2 ; iar la 357 fierbe and
vapori otrAvitori.
El emite putini vapori la ori-ce temperatura. Faraday, punend o felie de aur de-
asupra mercuriului dinteun vas, observa c dup.& cat-va timp fOia se inalbise

www.digibuc.ro
 155

prin faptul c mercuriul evaporat se combinase cu aurul dand un amalgam; Bous-

singault i Merget dovediel c mercuriul emite vaporl chiar in stare solida.
Mercuriul se oxidza
cu Incetul la aer umed,
and o c6je subtire de
suboxid (Hg, 0) iar la
temperatura fierberel se
oxidza cu mult usu-
rinta, dand oxidul rosu.
In aceleasi conditil se
obtine o sulfura ngra
prin actiunea sulfuluI,
care prin sublimare da
cinabrul artificial. Clorul
ataca mercuriul la rece,
and Hg Cl safi Hg, Cl2.
Acidul sulfuric si clor-
hidric nu-1 ataca la rece.
Fierbndu-1 cu acid
sulfuric se disolv and
Fig. 156. Distilarea mercuriului. sulfat de mercur si bio-
xid de sulf. Acidul azo-
tic, chiar diluat, 'I disolv la rece and Az 0, si azotat mercuros,
iar la cald d azotat mercuric:
GPM*
la rece: Hg +2Az 03 H =Az 03 fro+ Az 02 + H2 0
Azotat mercuros

la cald: Hg + 4Az 03 H = (Az 03)2 Hue + 2Az 02+2H2 0

Azotat mercuric
Mercuriul disolva multe metale, formand cu ele nisce aliage numite
amalgame: amalgam de aur, argint, potasitl, etc. Nu se dice: amal-
gam de mercur i aur, de ore-ce cuvintul amalgam implica pre-
senta Hg. Cu potasiul i sodiul combinatia se face cu desvoltare
de caldura si lumina.
Atrebuingiri. Este metalul cel mai intrebuintat in fizica. El se intrebuintza in
metalurgie la extractiunea argintului l aurului. El se intrebuintza in industrie
si in medicina i e un corp otravitor.
Dupa cum el e monovalent saU bivalent, formza dou6 felurl de
sarurT; acelea /n care e monovalent se numesc sdrurf mercurdse, iar
cele In care e bivalent sunt sarur1 mercurice.
Clorura mercurdsd -= Calomel, Hg CI, se obtine incaldind in tr'un
vas de sticla sulfatul mercuros cu clorura de sodiii:
SO, Hg, + 2Na Cl = SO, Na, + 2Hg CI
Calomelul se sublimza la partea superiOra a balonului. Acesta e un

www.digibuc.ro
 156

corp incolor $ i transparent cu densitatea 7,2. El cristalisza in prisme

patrate drepte. E insolubil in apa, alcool i aciq111 diluatl: Clorurile
alcaline la o temperaturA Ina lta 11 transforma. In modul urmAtor:
2Hg Cl = Hg C12 + Hg
Acelas lucru se intampla cAnd '1 introducem in stomac sub in-
fluenta sareI de bucAtarie. Din causa acesta cAnd se iea calomel tre-
bue sa se evite clorura de sodia de ore-ce clorura mercurica (Hg C12)
ce se formeza e forte otravitre.
Calomelul se Intrebuinteza In medicina.
aorura mercuricd= Sublimatul corosiv, Hg 02, se obtine IncAl-
c,lind sulfatul mercuric cu clorura de sodit:
SO, Hg + 2Na Cl = SO, Na2 Hg C12
Este corp solid, incolor, cu densitatea 5,4; se topesee la 265 si
se sublima la 2950; apa disolva la 10, 6 gr, 57 de acesta sare, al-
coolul Si eterul o disolva mai bine.
Ea e fOrte otravitOre: cAte-va centigramme omOra un om.
Intrebuinearea. Se intrebuint6z pentru conservarea colectiunilor de sciinte
naturale saii de anatomic din cauza proprietatilor sale antiseptice forte pro-
nuntate. Se mai intrebuintzI si in medicind. In camel de otravire se d'a.' ca
contra otravai albusul de ou, cu care Hg Cl, formza un compus insolubil sa
sultura de fer prOspt, care precipita mercuriul si prin clorura ferds, care se
formz 5. irita stomacul si produce versturi : Hg (I, -4- Fe S Hg S + Fe CI,.
lodura mercurdsd, Hg I. se obtine sdrobind tmpreuna 127 gr.
iod cu 200 gr. mercurin. Ea e o pulbere verde, se descompune
usor sub influenta luminef, in mercuriii i Hg I.
Iodura mercuricd, Hg I, se obtine precipitand o solutiune de do-
rurkmercurica cu iodura de potasiii: Hg CI, + 2K I = Hg I, + 2K Cl.
E un corp rosu, putin solubil in ap5.
Am'endou sunt otravitOre si se intrebuintza In medicina.
Oxidul mercuros, Hg, 0, se obtine precipitAnd cu KOH o solu-
tiune de azotat mercuros :
2Az 02 Hg + 2KOH =-- 2Az 02 K + Hg, 0 + H2 0
Oxidul mercuric, Hg 0, se prepara oxidand mercuriul la tempe-
ratura fierberel ; in cazul acesta e cristalizat si rosu.
Se mai p6te obtinea tratAnd o solutiune de azotat mercuric cu
KOH ; in cazul acesta e o pulbere amorfa, galbena.
d) Cu, Ag, Au.
Cuprul (Arama).
Cu = 63,2.
El e cunoscut Inca din anticitate cu deosebire aliat cu staniul
=Cositorul, In bronz.

www.digibuc.ro
 157

Stctrea naturald. Se gasesce In natura. In stare nativa pristalizat

in octaedrii sag cuburi in : Bolivia, Lacul Superior, Svedia, etc.
Exist de asemenea ca suboxid (cuprita) si ca carbonati (nzala-
chita, azurita). Combinatiile cele mai r6spandite ale cuprului sunt :
sulfura cuprs (Calcosina) Cu, S si sulfura dubla de cupru i fer
(calcopirzta) Cu, S, Fe, S,.
Preparafia. Din oxid i carbonat se scOte cuprul calcinandu-i pe
acestia cu carbune intocmal ca la zinc.
Din pirite se smite cuprul In modul urmator :
Se sdrobesc piritele si se calci-
nza intr'un cuptor special in un
curent de aer. Arsenicul, stibiul, fos-
forul si o parte din sulf se oxi-
dz a. si se departza.
In acest timp o parte din sul-
fura de cupru se transforma In
oxid. Calcinate fiind In urma, cu --,70
nisip, ferul se departz sub forma
de sgura. (silicat de fer) : Fig. 157. Cuptor pentru arderea
pietrelor ouprOse.

Cu0+ Fe S + Si 02 = Cu S + Si 03 Fe.
Dupa departarea sgurei re'mne o masa mai avuta in cupru, nu-
mita mata cuprdszi. Acsta fiind calcinata din nog in contact cu aerul
se oxidza partial si in urm a. calcinat fiind fara aer, sulful din sulfura
r6mas, se oxidza luand oxigenul oxidului, iar metalul rrnane liber:
2Cu 0 + Cu S = 3Cu + SO,.
Pentru a obtine cupru curat in laboratre se reduce oxidul de
cupru prin hidrogen:
Cu 0 + H, = H30 + Cu
Sa o solutiune de sulfat de cupru prin fer:
SO, Cu + Fe = SO, Fe + Cu.
Proprieteiti. Cuprul e un metal rosu-galbui; in foi subtiri, este de
colOre verde prin transparenta. Densitatea lui este 8,8. El se topesce
la 1080 si se volatilizza la o temperatura mai inalta dand vapori,
ce ard cu flacara verde. Dacl 11 frecam d un miros particular.
Este forte maleabil, ductil Si cel mai tenace dupa fer.
Cuprul conduce bine caldura i electricitatea. Prin electroliza sag
prin fuziune cristalisza' In octaedrii sag cuburi.
Aerul umed '1 acopere cu un strat verdul de carbonat bazic care-I
opresce a se oxida mai departe.
Acidii slabi, grasimile i chiar clorura de sodig usureza oxidarea
cuprului prin oxigenul din aer sag din lichide. La rosu se oxidza

www.digibuc.ro
 158

cuprul (Mud oxid cupros sail oxid cupric. Toti metaloicliT, afar de
azot si carbon, se unesc direct cu cuprul.
Acidul clorhidric dA clorura cuprs1 Cu Cl.
Hidrogenul sulfurat '1 Inegresce transformAndu-1 In sulfurA.
Acidul azotic da azotat cupros, bioxid si protoxid cle azot, iar
acidul sulfuric concentrat dA sulfat de cupru si bioxid de sulf. Amo-
niacul disolvA cuprul in contact cu aerul, dnd tlicrea albastrA a
WI Schweizer,. In cazul acesta se formzA mai intaiti hidrat de cu-
pru, care se disolvA /n amoniac.
Intrebuinfdri. Din cupra se fac : vase de bucatarie,-calclarI, imbracamintea co-
rabiilor, sirme de telegraf, etc. Aliat cu Sn da. bronzul (Acioaia) cu care se fac
monede, statuf, tunuri, instrumente muzicare, etc.
Aliat cu Zn da aliagiul nurnit alamd, din care se fac instrumente de fizica,
diferite obiecte de arta, instrumente muzicale, etc.
Iata principalele aliage ale cuprului :

Cu Au Ag Sn Zn Al Ni Sb I Bi

Monete de aur . . . . 100 900

Medalii si vase . . . . 84 916
Giuvaeruri cal. I . . . 80 920
a a II . . . 160 840
a a III . . . 250 750
Monete de 5 . . . . lef 100 900
a de 2 1 si 0,50 a 165 835
Medalii si vase . . . . 50 950
Giuvaerurf. 200 800

Tunur: . ..... .
Medalii si monete ..
Instrumente muzicale
.
95
90,1
80
9,9
20
4 1

Oglinclf, telescope . . . 67 33
Bronz de aluminiii . . 90 10
Mama 67 33
Maillechort 50 25 25
Metal englezesc . . . . 4 88 100 7 I 1

Cuprul are doue felurr de sarurI: in unele avem un atom de Cu

bivalent si se numesc sArurf la maximum sail cuprice, In altele exist
un atom de Cu, monovalent numite skuri la minimum sail cuprdse.

Cu
,Cl
/ CuCl
/0 \ /0-Cu
CI

Clorura cupricA. Clorura cuprosa

\
SO2
0
Sulfat cupric.
\ Cu SO2
0-Cu
Sulfat cuproa.
Clorura cuprdsd. Cu CI, se preparA fierbend r6c)Atura de cupru
cu acid clorhidric. Solutiunea se trnA in apl si se precipitA clorura
cuprdsA, ca pulbere albA, cristalinA, insolubil1 In apA curatA, solubill
In acid clorhidric 0 In amoniac. La aer se oxidzA cu inlesnire co-
lorAndu-se In verde prin formarea clorhidratulu 1 de cupru CICu--OH.

www.digibuc.ro
 159

Solutiunea amoniacalA a clorureT cupr6se absrbe oxidul de carbon

si acetilena (C, H2).
Clorura cuprica, Cu Cl2, se preparA disolvAnd oxidul de cupru in
acid clorhidric. Ea e verde, cristalizatA, solubill in apl si In alcool.
Oxidul cupros, Cu, 0, se obtine fierbnd acetatul cupric cu zahAr,
iar hidratul Cupros, Cu (OH), care e galben, se prepara tratAnd
clorura cupr6sA cu hidratul de potasiii.
Cu Cl + KOH ---= Cu(OH) + K Cl.
Oxidul cupric, Cu 0, se prepar oxidAnd cuprul la cald in aer
El e o pulbere ngrA, se p6te reduce prin cAldurA si hidrogen.
Hidratul sal, Cu (OH),, se obtine tratAnd o sare cupricA cu o
solutiune alcalinA: Cu 02 + 2KOH =--- Cu (OH)2 + 2KC1.
Hidratul acesta e solubil In amoniac and o solutiune albastrA,
numita lic6rea lul Schweizer.
Sufatul cupric, SO4Cu+5H20 (piatra vinAta), se preparA calci-
nAnd piritele cupr6se sail sulfura de cupru, In contact cu aerul. Se
maT p6te prepara incAlclind Intr'un vas de plumb acid sulfuric con-
centrat cu resturi de cupru. Sulfatul de cupru obtinut prin ori-care
din aceste procedee este disolvat In apl si cristalizat.
El cristalizth in prisme dreptunghiulare oblice, de col6re albastrA.
El se intrebuintza disol vat In apa si amestecat cu lapte de var
contra Mei viilor: Peronospora.
Aceste cristale sunt putin eflorescente la aer, pierdend 21420 i devin an-
hidre la 2300. La rop se descompun in SO2 i oxid de cupru. Cu amoniacul
dati o solutiune albastr prin formarea sulfalulht de amondi arpric:
0 Az H3
SO2 Cll
0 Az H3
Sultatul de cupru se intrebuinta in galvanoplastie, la valpsirea Mei i m'5.-
tdsei la conservarea lemnelor i in medicin.
Carbonalil de cupru. Se cunosc numaT carbonatl bazici precum:
0 Cu OH
Malachita CO existA In Siberia, Peru si Chili.
0 Cu OH
Este de colcire verde frum6sA si se intrebuintzA pentru a face
obiecte de artA si in picturA (verde mineral).
0 Cu OH
CO

Azurita
/ 0> ECu este un bicarbonat bazic, de co-
CO
0 Cu OH

www.digibuc.ro
 160

lore albastr, se intrebuintza pentru a face obiecte de arta si pul-

verizata pentru vapsirea hartiilor (albastru de munte). Ambele se
gasesc lu mica cantitate in Dobrogea.
Argintul,
Ag = 108.
Starea naturald. Argintul e cunoscut din timpurile cele mal vechi.
El e fOrte r6spandit in natura, atat in stare nativa cat si combinat
cu Cl, Br, 1, S, etc.
In stare nativa se gasesce sa cristalizat, sail in bucati masive. Cris-
talele lui se gsesce In grupari dendritice, ce smn ca nisce foi de
feriga (Lacul Superior, A-
merica). Se mai gasesce sub
forma de fire subtiri fara
structura cristali n (C ong s-
berg, Norvegia) si este a-
dese-ori amestecat cu Cu
nativ.
Intre combinatiunile mai
principale, ce se gasesc in
natura sunt : clorura, bro-
mura, iodura si sulfura. Sul-
fura de plumb' c ontine fOrte
adese-ori argint.
Extracliunea.Procedeul
de 4z Freiberg- (Saxonia)
Seia piritele (1), care con.
Fig. 158. Butoiul de amalgamare (metocla saxon).
tin 2,5 la rnie argint si care
nu pot fi intrebuintate pentru prepararea cuprului sail a plumbului. Se
pulverisza bine, se arnesteca cu clorura de sodiil (Via din greutatea
lor) si se calcinza intr'un cuptor.
Sulful din pirite in prezenta oxigenului din aer pi fata cu sodiul
din Na Cl, e transformat in sulfat de sodit; iar clorul formza clot
rura de argint.
Acest amestec se introduce impreun cu apa i fer In nisce butOie
T, (fig. 158) in care sunt bine amestecate prin virtejul C.
Clorura de argint e redusa prin fer, se face clorura ferOsA (Fe OA
iar argintul se disolva Iii mercuriul, care se introduce mai la urma
in acelasi butoid.
Amalgamul lichid de argint se pune pe politele de fer b,b, (fig. 159)
carT sunt acoperite cu un con de fer e ce se cobOra si ridica prin
clestele g. Acesta e acoperit cu carbuni si inferbintat.

(1) Se numesce pirite sulfurile metalice, in special sulfura de cupru i fer.

www.digibuc.ro
 161

VaporiT de mercuriil cad in apa din vasul a unde se condensza

iar argintul r6mane pe politele b.
ocedezd American. Reactiunea este aceiasi ca la metoda saxond, se deose.
besce ins modul de a lucra.

Fig. 159. Distilarea amalgamului de argint.

Minereul brut, sdrobit numal, este intins pe o arie i amestecat cu 2V2 NaCI.
Se pulverisez bine prin catiri, cari treed. acest amestec. Dupd 24 ore se
adaogd 1,5% magistral (sulfat feros si cupric, obtinuti prin calcinarea Ia aer a
piritelor). In cazul acesta se face reactiunea urmtdre:
2Na Cl + SO, Cu = SO, Na, -I- Cu C12
Ac6sta clorud si clorura ferds (Fe C4), ce se face in acelas timp dad cu
sulfura de argint clorura de argint:
Cu C12 + Ag, S = 2Ag Cl + cu S.
Clorura de argint nu se reduce prin fer ca la metoda saxond. ci e luat cu
mercuriii care este rdspa'ndit pe arie pe la sfirsitul treeratului. Acesta descom-
pune clorura si disolv in acelasi timp argintul pus in libertate:
2Ag Cl + 2Hg = 2Hg Cl JP- Ag, (in amalgam).
Clorura mercurosa.
Amalgamul de argint, find indica las argintul, iar mercuriul distil i se
adund intr'un vas rcit.
Proprietd# fizice. Argintul e cel maT alb dintre metale, destul de
mole pentru a fi lucrat i pdte fi lustruit. Densitatea lui este 10,5.
El cristaliszA in octaedri cubic1. In starea acsta se gasesce in
naturA si se pOte obtine prin electroliza, sail prin fuziune prin acelas
11

www.digibuc.ro
 162

procedeil ca la sulf. El se topesce la 9540 si se volatisg /titre

1500 si 20000, (land vaporl ver41 ; este mal mole de cat cuprul
si maT dur de cat aurul. In ce privesce maleabilitatea si ductibili-
tatea, el ocupa local al doilea, dupa, aur. Cu Ogr-,05 argint se p6te
face un fir de 130 m. i s'au fcut foT, earl a o grosime de mm. 6-65-1

Argintul topit disolv 22 volume oxigen, fail a se combina cu el ;

prin Mcire pierde o parte din oxigenul disolvat, care ese spargnd
cOja superira i producend micT glurele in masa metalulul.
.Proprietali cilimice. Argintul nu se alteral In contact cu aerul,
fie acesta uscat sat umed, cald sail rece. Clorul., bromul 1 i iodul
precum i ozonul umed se combina cu argintul la temperatura or-
dinara, iar sulful i seleniul numai la cald. Acidul bromhidric, iod-
hidric oi sulfhidric '1 ataca la temperatura ordinara, iar acidul clor-
hidric 11 disolv numai la 550.
Acidul azotic 11 ataca la rece :
Ag, 4Az 0311 2Az 03 Ag 2Az02 -I- 21-120.
Acidul sulfuric se descompune la cald In contact cu argintul
2SO4 H, Ag, = SO, Ag, + SO, + 2H2 0.
Intrebuinfarea. Argintul se Intrebuintza numal ca aliagi ames-
tecat cu putin cupru, pentru ca duritatea lui sa fie maT mare.
Medaliile i vasele de argint contin 950 partT argint $ i 50 cupru
Monetele de 5 leT (1) A D 900 , 100 ,
2.

2. 2,1 si 0,50 A 2,835 2. 2 165 A

Giuvaerurile de argint , 800 A , 200 .

Continutul in argint al obiectelor casnice ce se vind la no! lingurite, tave
solnite, etc. !acute de argint si cupru, se pltesce in raport cu proba lor
Proba 12 corespunde cu 750h, Ag si 250 Cu. Aceste msuri sunt luate de la
German!.
La ei unitatea luat ca tip e un mare (235 gr. 841, care cuprinde 16 lot! (un
lot = 14 gr. 615) Argintul fin are marcul flcut din 16 loti argint si se nu-
mesce argint de proba 16. Cand aliagiul e fcut din 12 part! (loti) argint si
4 prti cupru, argintgria e de proba 12.
In anul 1891 s'a scos din tote minele 4.465.822 klg. argint.
Clorura de argint Ag Cl exista in natura si se p6te obtine prin
actiunea direct a cloruluT asupra argintuluT, sag descompunnd azo-
tatul de argint prin acid clorhidric sag clorura de sodia:
- Az 03 Ag Na Cl = Az 03 Na Ag CI
In acest caz clorura se depune sub forma unuf corp alb colastros,
care se spala cu apa si se usuca la 1ntunerec. Clorura de argint e
corp de colOre alba, se inegresce la lumina descompunndu-se in
subclorur, Ag, Cl; din acst cauza. se Intrebuintza in fotografie.
La 2600 se topesce and un lichid galben, care solidificandu-se da
un corp, cu aspectul cornuluT, numit argint cornos A. Ea este solu-

(1) Aceste cantitati aS fost impuse prin o conventiune international& a tarilor,

carl fac parte din uniunea monetard latind (Francia, Italia, Belgia, Portugalia,
Spania si Svitera). Rom&nia a aderat la 1866 la acesta conventiune.

www.digibuc.ro
 163

bill in amoniac i In hiposulfit de sodig. Solutiunea amoniacal, fiind

evaporat la intuneric depune cristale octaedrice de clorura de ar-
gint. Zincul i fierul reduc clorura de argint In prezenta apeT acidu-
late cu H Cl sag SO, 1-12, and argint pur.
Clorura de argint abs6rbe amoniacul gazos si se combina cu el
cu desvoltare de caldura. S'a obtinut ast-fel la 0: Ag Cl + 3 Az H,,
pe care Isambert l'a intrebuintat la prepararea amoniacului lichid
(vedi pag. 93):
Bromura de argint. Ag Br se gAsesce in minereurile de argint din Mexic si
se pi:Ste obtine tratnd azotatul de argint cu K Br. Ea e de coldre alba gMbue
si se descompune forte iute la lumina.
Iodura de argint. Ag I, se obtine intocmaI ca clorura, de culdre galbena.
Azotatul de argint = Ptra iadulul, AzO,Ag, se obtine disolvnd
argintul in acid azotic (vedi pag. 162).
In acsta reactiune se desvolt si Az 03 din cauza reducerei aci-
dului azotic prin hidrogen.
Proprietd(1. Azotatul de argint cristalizz in prisme drepte cu baza
rombica. El se disolv fdrte bine in apa si in alcool.
La 2180 se topesce i p6te fi turnat in tiparuff (fig. 142) pentru
a fi transformat in cilindril = crei6ne medicinale de argint.
La temperaturi maT inalte se descompune in 0 si AzO,Ag iar mai
sus in Ag, 0 si Az.
Azotatul de argint curat nu se alterza la lumina; daca este im-
pur se inegresce prin actiunea razelor solare prin faptul c e des-
compus In argint metalic (negru). Aceeasl descompunere o sufere si
sub influenta substantelor organice (zahar, etc.).
ebuintdrE. El se intrebuinteza in fotografie, la facerea oglingilor $ i in me-
dicin, ca caustic.

Aurul.
Au = 196,6
Starea naturald. El exist adese-ori in stare nativa in fil6ne sag
nisipurT, ce result, din sdrobirea stncilor. Din acsta causa se ga-
sesce adese-orT si in nisipul riurilor, precum la not in nisipurile 01-
tuluT, de unde tiganiT aurati -1 scoteati 'Ana acum cAti-va anT yin-
dendu-1 la bAlciul de la RiurenT. Une-orT se gasesce in bucatl marl
numite pepite, intre carT unele pot avea o greutate de maT multe
kilograme. Cele maT marT gasite Ora acuma cntariag : 36 kgr.
(Ural), 42 kgr. (California), 84 kgr. (Australia).
Estragerea aurulut. Pentru a-1 estrage se piseza bucatile de stand
aurifere intr'o pita speciala, amestecndu-se cu mercurig. Acesta di-
solva aurul and un amalgam.
Sdrobirea se face in nisce vase de fier (fig. 160), carT sunt intr'o
miscare repede de rotatiunea pe cnd Inauntrul lor se afla dou
ghiulele de tucig.
Nisipul ce confine aur este splat In nisce sghiaburi putin inch-

www.digibuc.ro
 164

nate, prin care curge apa. Nisipul este departat, iar aurul rmane
pe fundul lor. S'afi flcut In urma aparate, carT fac mai bine acest
servici si Inteun timp cu mult mai scurt. Ele sunt facute dintr'o
caldare cu fundul conic, care se InvIrtesce imprejurul axului s
cu o iutla mare. Se pune Inauntru nisip aurifer i apa; apa i ni-
sipul sunt aruncate afara prin puterea centrifugal, iar gruntele de
aur re.man in fundul conic.
Amalgamul de aur ca si cel de argint este distilat la cald; mer-
curul se evaporza si se condensza in o camera recita, iar aurul
re'fnne fiber.
Productia. Se scdte anual peste 200,000 Kgr.

Fig. 160. Sclrobirea staneilor pentru extragera aurulul.

Propietdp. Aurul e un metal de colre galbena. Daca razele de
lumina se reflectza de mai multe on pe suprafata lul, el ni se pre-
zinta colorat In rosu. Foile de aur, v6dute prin transparenta, a o
colOre verde-albastrue. Densitatea luT este 19,32; se topesce la 10350,
transformandu-se Inteun lichid verde. La temperaturi mai inalte se
volatisza dand vapori, carl sunt violeti prin reflexiune, verdi prin
transparenta. El este cel maT ductil si mai maleabil dintre metale ;
se fac fol de aur cu o grosime de 1/250o0 mil.
El un se alterza la nicl o temperatura prin oxigen, aer sari apa.
AcidiT: sulfuric, clorhidric, azotic, etc., atat diluati cat si concentrati
nu-1 ataca nici la rece nici la cald. Clorul liber sa disolvat i bromul
'1 ataca la rece. Fosforul, arsenicul i stibiul '1 ataca la cald. Apa
regard 'I disolva transformandu-1 in Au 03.
Aurul fiind forte mole se useza repede; din cauza aosta se aliaza
cu 6uprul safi cu argintul formandu-se ast-fel aliage mai tail, din
earl se fac monede (vedi Cu), etc.
Aurul di. dou feluri de saruri: in unele e monovalent, in altele se face trivalent.
Monaelotura dP aur. Au CI, se formza descompunend triclorura de aur U 013
prin caldura la 180. Ea e o pulbere alba insolubila. in apa, prin caldura se des-
compune in aur i dor liber.
Trielorura de aur. Au 01, se obtine disolvind aurul in apa regal... Ea e
cristalizata, galbena solubila in apa, alcool i eter. Cu clorurile metalice da
saruri duble precum : Au CI,. KC1 +
21-1, 0 sail Au 013 Az 114 Cl H, 0. +
Protaxidul de aur, Au, 0, se obtine descompunend mon oclorura cu K 0 H
la rece. Este o pulbere violeta inchisa, insolubila in apa.

www.digibuc.ro
 165

Trioxidul de aur, Au, 0,, se obtine tratind triclorura de aur cu K 0 FI la

cald. El e o pulbere brunk se descompune la 2500 in aur si oxigen. Acestui
oxid 11 corespunde hidratul Au (OH), numit acid auric. Acest acid (II sgruri
cu bazele, numite aurati.
Familia a TIE Al. Ga. In. T1.

Aluminiul.
Al = 27
El a fost izolat pentru intia Ora de Whler la 1827, descompunnd clorura
de aluminiii prin potash-1 In stare de puritate s'a obtinut abia la 1854 de S-te
Claire Deville, care a introdus clorura de sodiii si fluorura de calcid ca materil
topitdre pe ling primele.
Starea naturald. Aluminiul este unul dintre corpii cei mai rs-
panditi In natura. Se gasesce cu deosebire ca oxid si ca silicat.
Preparatia. El se obtine topind clorura de aluminiii cu sodiii si
cu criolitd (fluorura de aluminiii si soditi.).
2A1 as + 3Na3 = Al, + 6Na Cl
In industrie se prepara in cantitati marl prin electroliza oxidului
de aluminifi. Aluminiul se adun la polul negativ pe cand oxigenul
se combina cu carbonul din care e facut electrodul positiv. Metalul
ast-fel adunat p6te sa se Intrebuinteze pentru diferite lucraff.
Uzinele de la Neuhausen (Elvetia) pe Rin si Froges (Franta) pe riuletul
Adrets, aprpe de GrenOble, preparg direct aluminiul prin acst metoda (Heroult-
Kiliani) si bronzul de aluminiii, punnd metalul, cu care voesce s. alieze alu-
miniul la polul negativ.
Curentul electric, care face acsta electroliza este produs de mai

Zig. 101. Bateria de ereuzete de la Froges pentru fabricarea

aluminiulul.

www.digibuc.ro
 166

multe masint dinamoelectrice f6rte puternice, cart sunt puse in mis-

care prin o cadere de apa. La Neuhausen se Intrebuintza pentru
acst miscare 20 metri cubt din apele Rinulul, cart cad de la o
Inaltime de 20 metri, ceea-ce face 400,000 chilogrametri pe secunda,
adica o putere de 4.000 cat Froges dispune numal de 800 cal.
Reactiunea se face In nisce creuzete marl, in care polul e
facut din o -bucata de carbune ce se p6te scoborl prin scripetele
superior, iar ca pol servesce creuzetul. Fig. 161 arata o baterie
de aceste creuzete i cablurile prin care trece curentul.

fie

Fig. la. CreuzeteTin care se obtine aliaginl de altuniniti ai for-

mele in care se torn& (Froges).

and In creuzete se pune cupru sa alte metal; cu care voim

s aliam aluminiul, se obtin direct bronzurl sail aliage de aluminiti
La Neuhausen se obtin aprpe 2 tone aluminia pe qi. 1 kgr. aluminiii pur
se prepara din 2 kgr. 1 oxid de aluminifi+600 gr. carbune (in valOre de 3 lei)
la care se adaoga qi pretuf energiel intrebuintate pentru a desface combinatia.
Aluminiul pur costa de la 1-6 Id chilogramul, pe cand acum cati-va ani
costa 120 lei.
Proprietayi. Aluminiul e un metal de colOre alba-albastrue, fOrte
ductil i fOrte maleabil. El pOte fi batut In fol i tras in fire forte
subtirl, ca i aurul i argintul. Densitatea lul e 2,583, asa-dar e
usor ca sticla, de 3 oil mat usor de cat metalele uzuale si de 4
oil mai usor de cat argintul, fiind In acelast timp tot atat de dur si
tenace ca acesta. El e forte sonor, conduce bine caldura i electri-
citatea, se topesce la 6600.
Din punct de vedere chimic ocupa locul de mijloc Intre metalele
comune i pretiOse. Ele nu se oxidza la rece, nict In aer uscat nict
In aer umed, nu descompune apa si nu se Inegresce prin hidroge-
nul sulfurat, prin urmare e superior argintulul din acest punct de
vedere. Acidul azotic si sulfuric concentrat '1 ataca putin la cald.

www.digibuc.ro
 167

Adevratul lui disolvant chiar la rece este acidul clorhidric. Solutiu-

nile alcaline II disolv la rece, pe and hidratul de soditt (sail po-
tasiii) topit, nu are nici o actiune asupra lig.
Intrebuinteir1. Din el se fac obiectele, cari trebuesc s fie uqdre, precum: lu-
nete, telescope, etc. Cu 100/0 Cu da bronzul de aluminia. Un alt bronz e facut
din 90,2A, aluminia, 70/, Cu, 2,8% Si. Se mai prepara alma de aluminia a-
mestecandu-se cu 3.50/a Cu qi Zn. Afara de acestea Ultr a. in compositia bron-
zurilor fosforate.
Tote aceste aliage se disting prin o duritate si resistenta mare, fiind in ace-
la timp uF5re ; ast-fel dada se adaoga numai 0,20% aluminia la fer. resistenta
acestuia cresce cu 25%.
Din acsta cauza el se intrebuintza fOrte mult in industrie qi e menit a de-
veni metalul cel mai intrebuintat in viitor.

Clorura de aluminig. Al Cl a fost obtinut de Oersted facnd

sa trca un curent de clor uscat asupra oxidului de aluminiii ames-
tecat cu arbune si calcinat. Amestecul se introduce inteo retorta,
ca acea de la prepararea sulfurei de carbon (fig. 137) cu deosebire
numal ca clorura de aluminiii formata se volatisza si se condensza
intr'un vas mai mare ca A, care nu are nevoe de a fi terminat prin-
tr'o sticla muiata in apa.
2A13 0, + 3C, + 6CL, = 4A1 C13 + 6C0.
Obtinuta fiind In modul acesta, ea e cristalizata, putin colorat In
galben prin urmele de Fer, ce le contine (Fe C13). Ea se obtine pura
In modul urmator: Se pune inteun vas d'impreun cu ate-va buca-
tele de aluminiii si se distila. Se obtin ast-fel cristale prismatice
hexagonale, absolut incolore si transparente (Friedel).
Proprietlift. Clorura de aluminiii e corp solid, cristalizat In prisme
hexagonale, se topesce la 2000 si distil ceva mai sus; este frie de-
liquescent. Aruncata fiind in ap produce un sunet ca al fierului rosu
si da hidrat de aluminiil si acid clorhidric :
Al Cl, + 3H2 0 =--- Al (OH), + 3H Cl.
Din acsta cauza ea a vapori acidi In contact cu aerul, hidratan-
du-se prin ume4615. ce o atrage.
Int, ebuintarea. La 1877 Friedel si Crafts aa introdus clorura de aluminia ca
mijloc de sinteza in chirnia organica qi cu ajutorul el s'ail obtinut qi se obtin
inca un mare nun:Lai- de comptql nol, mai cu sema in seria aromatica (vedi chi-
mia organica).
Oxidul de aluminiii, Al3 0 exista in natura cristalizat in prisme
hexagonale, incolore si transparente: corindon. Rubinul oriental (rosu),
topazul oriental (galben), smaraldul oriental (verde), ametistul orien-
tal (violet), safirul (albastru), sunt facuti din oxid de aluminiii, co-
lorat prin diferiti oxicli metalici. Pulberea imen (smirgel), care se
intrebuintza pentru poleirea metalelor, este corindon colorat in negru
prin oxidul de fer.

www.digibuc.ro
 168

Pentru a prepara oxidul de aluminif calcingm la rop alb un arnestec de fib-

rurl de aluminia qi anhidria boric5, (Ebelmen).
2A1 Fl, + Bos 0, = Al, 03 + 2Bo Fl,
Florura de bor, find volatila se deprtz5., iar Al, 0, rmne cristalizat.
Oxidul amorf este o pulbere alba usdra, fara gust; se lipesce de
limba din causa porozitatel sale. El nu se disolv in aciclf, se to-
pesce numai la sufltorul cu oxigen si hidrogen si nu se reduce
prin C si H la rosu deschis.
Hidratul de aluminia, Al (OH) exist in natura in hidrargilitd
0 amestecat cu oxidul de fier in boxitd. El se obtine precipitand
sulfatul dublu de aluminiti si potasia cu carbonat de amoniti:
2SO4=A1S03OK -1-. 3CO3 (Azi-1,)2+3H20=2A1 (OH), +
3SO4 (AzH,), + S03K2 + 3CO2.
Precipitatul gelatinos de hidrat de aluminiti se retine pe un filtru
si se spala cu apa fierbinte.
Proprietda. El e un corp gelatinos. and e de curand preparat
se disolv usor in acicli sati in hidrati alcalini.
Dac5. '1 incalgim cu ingrijire se deshidratzi partial transformandu-se in
Al 0 (OH).
0H
Al 0 ri_Ti

/0
Al- 10
9
IO H I
2H2 0 = 2A1 OH
0

0H

Acesta exista cristalizat in natur sub nnmele de Diaspar.

Hidratul de aluminiil este baz fall de aciciiI puternici si d s-
rurT, precum :
OH H
Al OH H 0 > SO,
OH H 0C) > SO, Al 0

Al / OH-IH
OH H
=
AI
/ 0 > SO +6 H, 0
0 > SO,
OH H 0 > SO2
Hidrat de aluminid. Acid sulfuric 3 molecule. Sulfatul neutru de aluminfil.

www.digibuc.ro
 169

Faa de bazele puternice, acest hidrat este un acid, formnd s5.-

ruri numite aluminati precum :
Al (OH), + 3KOH = Al (OK), + 3H2 0.
Aluminat de potasid.
Din acesti aluminati putem sg prepargm hidratul, tratndu-1 cu acid clorhidric.
Mari de sgrurile acestui hidrat se mai gsese in naturg si se pot prepara
gruff, carf derivg de la anhidrida luf, deserts& nvi sus, precum:

Al
0 Al
o Al
0
0 o 0
,-00
tit\
A
Ca
Al
o
o
> Mg
Al
0,-,
,...,
Aluminat de calciii. Spinelul Crisoberilul
alnminat de magnezifi aluminat de beril
Hidratul de aluminia, In momentul precipiarei sale intr'o solu-
tiune inrosit prin coccionelet sail in yin rosu, retine col6rea aces-
tora, formand lacurl, asand solutiunea incoloa. Lacurile acute cu
diferite materil colorante, se intrebuintzA in vApsitorie.
Sulfatul de aluminiei, (SOO, Al, + 16H3 0, se obtine traand si-
licatul de aluminiii cu acid sulfuric :
(Si 03)3 Al, + 3SO4 H, =-- (SO4)3 Al, + 3Si Os H2
Sulfat de aluminid. Acid silicic.
Se filtr6z1 pentru a se depArta acidul silicic si evaporandu-se so-
lutiunea se obtin foite sidef6se de sulfat de aluminiii.
Parte din acidul se'd sulfuric pdte sg fie luat de amoniac transformndu-se
ast-fel in sulfat basic :

Al
O
0 SO,
Al
/ OH
OH
O
SO, +4 Az H, OH= \0 SO, + 2SO4 (Az HO,
O 0
Al 0 SO Al OH
O OH
Sulfat tetra-bazic de
aluminid aluminita.

Acest sulfat bazic se psesce in naturl si se numesce aluminita.

Sulfatul de aluminici p6te s dea srurl duble cu sulfatil de: pota-
siii, sodiii, amoniii, etc., aceste srurI duble se numesc alaunt. El
cristaliszl cu cAte 12 H2 0 in octaedrii sail cuburl si sunt iso-
morfi. Ast-fel avem:
0 SO, 00 \ SO
Al 0 Fe
0 S0,OK 0 S0,-0 Az H,
Alaun potasic=Pdtra Ewa Alaun de ter ei amonid
(SO4) Al SO, K+12 H,0 (SO4) Al SO, (Az 114)+12 H,0
Sulfat dublu de aluminift ei potasid Sulfat dublu de alurninifi ei amonid
= alaun potasic alaun amonic

www.digibuc.ro
 170

In acesti corpl isomorfi Al pole fi inlOcuit prin Fe; Cr si Mn, d. e.:

(SOO Fe SO, K +12 H20 (SO4) Mn SO, Na -I- 12 1120
Su Hat dublu de fer i potasia= alaun de Sulfat dublu de mangan i sodiu--= alaun
fer i potasitl de mangan si sodid.
Mai lnsemnat dintre acestia este alaunul potasic, numit i alaun
ordinar (piatra acra) (SO4)2 Al K + 12 H, 0; se peeparl tratand
sulfatul de aluminiil sai sulfatul bazic de aluminiii si potasi, (Alu,
nita) ce se gasesce lant Roma (la Tolfa) si in Ungaria, cu sulfat
de potasiil.
Alaunul acesta este solid, incolor i cristalizza in octaedrii marl;
apa '1 disolv cu usurinta. La 92 se topesce In
apa sa de cristalizare, pe care o perde cu totul
la rosu inchis, transformandu-se in o masa spon-
gis, care ese afara din creuzetul in care s'a cal-
cinat (fig. 163). In acsta stare se numesce alaun
calcinat. La o temperatura si mai inalta se descom-
pune and SO, si 0 iar in creuzet remne un a-
, '"(1 mestec de Al 03 si SO, K,. Calcinat fiind cu car-
bune se transforma intr'un arnestec poros de Al,
0,, sulfura de potasiil i carbune, care aruncat in
Fig. 163. Cristale de aer umed se aprinde espontaneil, ardend cu scntdI
alaun.
vii. Acesta se numesce piroforul ha Homberg.
intrebuintde. El se Intrebuintza In vopsitorie si In (-I"
medicina.
Silicatii de alumina Exista In natura numerosi sill-
cap atat anhidrii cat si hidratati cari contin adesea afara
de aluminiii si fer, potasiii, etc. Acesti silica1l sunt for-
mati atat cu acidul silicic cat i cu acidil polisilicici. Fig. 164. Alaun
calcinat.
Se cunosc urmtorii cu constitutie mai simpla :
1

/ 011
Al = 0
\ 0 > Si 0
0
Ai
/ 0/c.
0/01 t.)
Al
\/ 0Si
OH
0Si 0
0 >0
Al = 0 \ 0 Si 0 OK Al OH
\ oH
Distenul vi andalusita Leucita Caolinul
La acestia putem adaoga feldspatul i tote varietatile de silicati
de aluminiii impurl, amestecati cu silicat de fer, carbonat de calciti,
etc., numite In genere argik.
Materiile argilose (caolinul i argilele ordinare) sunt forte res-
pandite la suprafata pamintului. Dacale pulverizam bine, le udam
cu apa si le framIntam formza o pasta plastica, cu care se pot
face diferite obiecte (vase de portelan, faiante, dle, caramidl, etc).
Posta acsta fiind uscata si arsa bine se Intaresce.
Daca pasta s'a facut din caolin, feldspat i nisip ea se topesce
prin caldura capatand o structura. cristalina prin faptul ca felds-

www.digibuc.ro
 171

patul topindu-se umple poril argilului. Masa dura, translucid i im-

permeabila, ce rezulta, se numesce portelan. Ea pte fi ornat cu
diferite deseinnurl acute cu oxidil metalici colorati i acoperita cu
un small transparent
and pasta e facuta din argil, care nu este atat de curata ca
caolinul, i nisip, ea devine dura si alba prin calcinare si
se nu-
mesce faiantel; acsta ptite sa' fie acoperit cu un smalt sticlos, co-
lorat sail nu pentru a o face impermeabila.
Cand argila este forte feruginOsa i amestecat cu nisip i marne
(argila amestecata cu -CO,Ca) se obtine o pasta din care se fac
Olele ordinare. Smaltul cu care se acoper acestea este un silicat
de plumb si aluminiil.
Argilele marnOse amestecate cu nisip se transforma /Meg pasta
din care se fac caramidi, olane, dle de flori, etc. Ele sunt de co-
16re rosie, din cauza oxidulul de fer ce contin. and pasta contine
nisip mai mult i materialul din care e facuta a fost bine pulveri-
zat, amestecat, comprimat cu putere i calcinat la o temperatura
inalta in cat o parte din silicati sa se topsca, se obtine bazaltul
artificial.

Fig. 165. Interiorul unuT atelier de olltrie.

Orl-care a fi natura pastel din care se fac vasele, lucrarea ei se

face cu mama pe o masa, ce se Invrtesce cu piciorul sa cu o
masina de vapori, dupa trebuinta. Figura 165 arat dispozitia unel
atelier de olarie.

www.digibuc.ro
 172

Tote obiectele acute din porcelan, faianta, sa argill ordinarA,

sunt uscate ma intai si pe urml. cdpte In cuptOre speciale prin
cAldurl ; aplicatia smaltului se face dup uscare i dup ce ele a
lost ornamentate cu culorl minerale ce resistA la foc.

Familia IV:
Staniul (Cositorul).
Sn = 118.
Istoricul. Staniul era cunoscut Inca din vechime. Cu inceperea secolului al
patrulea i-se dadu numele ce '1 p6rtA astacil (stannum).
Starea naturald. El se gasesce mai cu sml sub forma de bioxid
Sn 02 (Casiterita) in Anglia (insulele Casiteride) i in Saxonia,
India, Malacca.
Preparatia. Pentru a-1 prepara se calcinzA bioxidul de staniti a-
mestecat cu cArbune: 2Sn 02 + C2 = 2CO2 Sn2.
Metalul se topesce i curge la partea inferira.
Proprietdg fizice. Staniul este un corp alb ca argintul, se topesce
la 231. El se pte topi i inteo hartie pusa pe o placl de metal.
Prin rcire cristalizz in cristale mid, cu densitatea 7,3. El este
maleabil i ductil; s'au flcut din el fol.' cu o grosime de 0"u"-, 00027.
Daca 'I frecAm cu mana dl un miros particular. Indoit fiind, pro-
duce nisce paraituri din causl c cristalele mid, din care este for-
mat, se frcl unele de altele sati se rup. Distill la 1700.
Proprietdft chin:ice. El nu se oxidz5 in contact cu aerul de cat
la 2000. La temperaturi mai ?mite sl oxidzI repede, transforman-
du-se in Sn 02 si desvolt luminl Si cAldur.
La rosu descompune apa : Sn, -1- 4E2 0 = 2Sn 02 -1- 4E12.
El se combinA direct cu multi metaloicli. Cu acidul clorhidric
dA biclorura de staniti (clorura stancisl) Sn C12, iar cu clorul cid te-
traclorura (clorura stanicA) Sn C14.
Solutiunile alcaline disolvd staniul and stanati solubili.
Sn, + 4K 0 H 2F12 0 = 2Sn 02 K2 + 4142
Stenat de potasid.
Intrebuintarea. El intr in compozitia bronzurilor. Ast-fel monetele de aramA
sunt acute din 95 parti cupru, 4 p. staniil si 1 p. zinc. Cu stanid se spoesc
vasele de bucAtarie din caush cl el nu e usor atacat de addl. Tinicheaua se
face luAnd table de fer, spalate bine cu acidi si acoperindu-le cu un strat de staniii.
Metalul de Britania, e facut din 9 pArci Sn i 1, Sb. Adese i se adaogl pu-
tin Zn si Cu.

Plumbul = 206,5.
Starea naturald. Plurnbul existA in stare nativl in mina de la
San-Guillermo in Mexic Si forte rar in stare de oxid. In cantitate

www.digibuc.ro
 173

maI mare se gasesce sulfura de plumb (galena) Pb S, carbonatiil

(cerusita) CO, Pb i cromatul (cronzta) Cr 04 Pb.
Preparatia. Din carbonat se extrage intocmai ca zincul. Canti-
tatea mg mare insa se sc6te din sulfura. Pentru acsta se Intre-
buintez6 dou metode:
i. Metoda prin reducfiune consist in a calcinaZgalena cu fer.
Pb S + Fe = Pb + Fe S
Pentru acest scop se intrebuintza feruti vechi
saii fonta .ordinara.
Amestecul de fer si sulfura se introduce in creu-
zetul G A, fig. 166 care la partea inferira are un
mic sghiab prin care p6te curge plumbul topit. Ga-
zele combustiunel, inainte de a esi prin cos, trec
prin ma multe camere unde lasa pulberele de
plumb pe cati le-ag luat in mod mecanic.
2. Metada prin reacfiune consista in a calcina
sulfura in aer, pentru a o transforma partial in oxid. A

Calcinatiunea se continua in urinal fr aer si ast- 6,0166.7,6717

fel sulful de la sulfura r6masa neoxidata ia oxigenul Fig. 166. Cuptor pentru
reclueerea sulfurel de
oxidului de -plumb : plumb.

3Pb S 303 = Pb S 2Pb 0 + 2S03 (calcinnd in aer).

Pb S 2Pb 0 = 3Pb + SO, (calcinnd faia aer).

Jo l .mk A s.ft`. ,r7P

Fig. 167. Cuptor pentru prepararea plutnbului prin reactiune.

In timpul oxidatiune o parte din sulfur pte fi transformata In

sulfat;_ acesta tste redus prin sulfura, ca i oxidul in timpul calci.
narel fr aer.
SO, Pb PbS = 2Pb + 2S02
Reactiunea se face calcinnd galena In cuptorul E (fig. 167), in-

www.digibuc.ro
 174

cnldit prin focul facut in A si in curentul de aer, ce intra prin

deschiderile D. Bioxidul de sulf ese prin cosul F cu produc,tele corn-
bustiunel. and Galena este oxidata cam 2 din 3 parti, ceea ce se
cunOsce dupa colrea cenusie a atnestecului, se inchid deschiderile
D si se continua calcinarea fara aer.
Setararea argintulul de .plumb. De obiceiii plumbul obtinut prin aceste ine-
tode contine urme de argint. Chiar arid cantitatea acestuia e mai mica de
_cat 1/ se p6te scOte in modul urrnator:
a) Separarea jorin crWalizare numita procedeul Paainson. Plumbul, ce confine
argint, e topit in nisce caldari (fig. 168) si lasat in urm sa se recesca. Plumbul

.5"
121 110q1liprl Ll

iIi ago'
Ms tml irm
1,10,
m
106 9EPRP
IP I,

Fig. 168. Metall pentru separarea argintulul de plumb (Metoda Pattinson),

curat cristalizez mai Intifl, este luat cu nisce linguri si pus intr'o caldare era
la stanga, iar plumbul, care contine putin argint remane lichid.
Acesta, (aprOpe 1/8 din Arolumul to-
tal) e pus intr'o caldare la drepta.
Dupa mai multe topiri de felul a-
cesta se obtine o cantitate 6re-care
de plumb, care contine mai tot ar-
gintul intr'insa. Din acest plumb se
scOte argintul prin cupelaliune. Cupe-
latiunea consista in a topi plumbul
cu argint intfun cuptor in care pu-
tem introduce un curent puternic de
go aqr, ast-fel in cat plumbnl este cu
'`,14, OILIELIO; totul oxidat, iar argintul remane cu-
rat. Aerul intra la suprafata metalului
prin tevile tt (fig. 169), iar oxidul de
i4or plumb format la suprafata argintului
este impins (topit fiind), la partea o-
pusa, de unde curge printr'un sghiab.
............................ Se pOte vedea cand tot plumbul s'a
- oxidat pentru ca argintul remanend
singur topit, produce o lumina vie.
Fig. 169. Cuptor pentra eupelatiune.
0 cantitate m4 mica de aliagiu se p6te cupela in labaratOre topindu-se pe
o mica farfuriOra numita cupeld, facuta din cenuse de 6se. Plumbul se oxidza,
se topesce si este absorbit in porii cupelei, iar argintul remane curat.
2. Se mai p6te izola argintul de plumb, introducend in plumbul topit in A
(fig. 170), o cantitate de zinc de 10 off mai mare de cat cantitatea de argint
ce o contine. Zincul, pus in cutia A, topindu-se se ridica in sus si se ames-
tea cu plumbul prin agitatorul a'. Se iorrnoza un aliagiti din zinc, argint
putin plumb.

www.digibuc.ro
 175

Acesta se aduna la suprafat si pOte fi deprtat.

Excesul de zinc se scOte prin vapor! de apa, iar aliagiul pus la cupelatiune
se imparte in Zn 0 volatil, Pb 0 fuzibil in cupe1 5. sit argint pur.
Proprietar!. Plumbul este un metal de colre cenusie albstrue, cu
densitatea 11,37. El se topesce la 3300 si distill la 17000. Este mole,
se sgarie cu unghia, lasl urme pe hrtie, e maleabil i e cel maT
putin tenace dintre metalele uzuale. El cristalizz In octaedril, ce
se pot obtinea printr'un procedeil identic cu cel descris la sulf.
Aerul umed 'I acopere cu un strat de carbonat bazic care '1 Itn.
piedicA a se oxida maT departe. La q temperatura aprOpe de topire
el se oxidzl and oxid de plumb.

Fig. 170. Izolarea argintubal ain plumb prin, zinc.

Sulful, fosforul, arsenlcul, stibiul i elementele halogene se combin

direct cu plumbul. Acidul clorhidric diluat 'I disolvl prin fierbere.
Acidul sulfuric fOrte concentrat '1 atacl numaT la cald, pfoducend
SO, si SO, Pb. Acidul azotic diluat este adevratul disolvant al
plumbuluT:
10Az Os H + 4Pb = 4(Az 03), Pb + Az, 0 -I- 5H, 0
Ast-fel se obtin cristale de azotat de plumb si protoxid de azot
apr6pe curat.
Plumbul e un metal otrlvitor,. El produce colic! (numite colic! sa-
turnine), tremurlturt i paraliziT, la pers6nele carl lucrzl cu el, precum
tip ografiT, etc.
Im4-ebuintarea. Se intrebuintz la facerea caracterelor de tipar aliat cu stibiul
(80 p. Pb si 20 p. Sb), la facerea glontelor de pusc5. si a tuburilor pentru apI, etc.
Tuburile de plumb pot fi intrebuintate pentru conducerea ape!, cI.ci apa de
grI si isvOre care contine mid cantitati de clorure i sulfatl, nu disolv plumbul

www.digibuc.ro
 176

ci-1 acopere pe dinguntru cu un strat subtire de sulf at de plumb (insolubil), pe

cand apa distilata sag de plde cl un hidrat de plumb care 'Ate produce o-
travirl.
Oxidul de plumb, Pb 0, se obtine calcinand plumbul la rosu In
aer. El se numesce masicot, e o pulbere galbina, amorfd si se pro-
duce in timpul cupelatiuneI. Dacd 'I topim capt o col6re rosietica
si cristalisza; in starea acsta se numesce litarga.
Oxidul de plumb este produsul de deshidratare al hithatulut de
plumb, Pb (OH),, care se obtine turnnd amoniac intr'o sare solu-
bila de plumb. El este putin solubil in apa si a acesteia o reac-
tiune alcalina, atrage CO, din aer si se transforma in carbonat. La
1300 perde apa, transformndu-se In litarga (Pb 0) si apa.
Afara de acest hidrat cu proprietatI bazice, plumbul fiind tetra-
valent p6te da hidratul: Pb (OH), comparabil cu acidul stanic Sn (OH ,
si cu acidul silicic Si (OH),.
El se cunsce numai in unit derivati aI seI; ast-fel cnd cei patru
atomi de hidrogen sunt InlocuitT prin 2 atoml de Pb vom avea:
0 PIP
Flumbatul de plumb, PbN SI ---= Pb, 04 numit oxid rosu saii
Pb11
0
miniii.
Miniul se pi:Ste prepara calcinand plumbul sail litarga la o tempe-
ratura de 6000 intr'un curent puternic de aer. El e o pulbere rdsie,
se intrebuintza ca vapsea si pentru facerea cerei rosii de sigilat.
Cu miniii se face sticla de plumb si diferite smaltuti.
Acidul plumbic deshidratndu se pte sa dea acidul metaplumbic
Pb 0 (OH),, asemenea acidului stanic, care 'Ate da de asemenea
s5ruti; ast-fel: Pb 0 (OK), + 3H2 0 metaplumbatul de potasiii si
0
Pb =0 Pb = Pb, 03 numit si sesquioxid de plumb.
0
Metaplumbat de plumb.
Ca un product de deshidrare al aciduluT plumbic este bioxidul de
pumb Pb 02,
Acesta se obtine tratAnd miniul cu acid azotic:
Pb, 04 + 4Az 03H = Pb 02 + 2(Az 03), Pb + 2H, 0
El este o pulbere de coldre brun ; sub influenta caldurel se trans-
forma In Pb 0 si 0, din acst cauza e intrebuintat ca oxidant. Pisat
cu sulf, se aprinde produc'end Pb S si SO
Bioxidul de plumb se cornbina direct cu SO, and SO, Pb.
Carbonatul de plumb CO, Pb, exista In natura sub numele de cern-
zia i se p6te obtinea precipitand azotatul de plumb cu carbonat
de amoniil.
(Az OA Pb + CO, (Az H,), = 2Az 08 Az H, + CO, Pb.

www.digibuc.ro
 171

Dach precipitarea se face cu carbonat de s oditi sail potash) se

,

obtin carbonatii bazicT, a chror compozitie variazh duph temperatura

Si concentratiunea solutiunilor. Intre acestia cel mai bine cunoscut
si mal intrebuintat este:
0= e
/ 0Pb OH
\ 0 Pb
Ceruza (albul de plumb)
=C 0
0Pb OH
Ea e un corp alb, insolubil in aph, solubil In acidul clorbidric Si azo-
tic. Hidrogenul sulfurat o transform in sulfura de plumb ngr. Cal-
cinath find d un mini de cob:5re portocalie forte Intrebuintat in
picturh.
Preparatia. Ceruza se prepar in clone moduli.:

Fig. 171. Vas pentru ceruzti. Fig. 172. Asecjarea vaselor pentru ceruzfi, In gunoI.

a) .Procedeul olandez. Se ia foi de plumb P, (fig. 171), se Indo-

iesc in spiral si se introduc in nisce vase de phmint A, cu doue
funduri.
Sub fundul B, care e gaurit, se pune putin otet C. Vasul, acoperit
cu un capac, se pune in gunol ',fig. 172) sail in constructie spe-
cialh (fig. 173), Inalta de 7-8 rn., unde gunoiul e pus intre fie-care
rind de borcane.
Gunoiul fermentend, desvolth bioxid de carbon si temperatura se
ridich la 300-400.
Sub influenta acestel temperaturi acidul acetic
din otetul pus In vase se volatiliszh Si disolv
plumbul cu care face acetatul bazic de plumb.
Acesta, sub influenta bioxidului cie carbon, se
transformh in ceruz.
b) Procedeid de la Clichy (Paris), se datoresce
luT Thnard (1801). El consisth In a introduce
CO, inteo solutiune bazich de acetat de plumb.
Se separ prin filtrare ceruza forrnath si In solu-
tiunea acidului acetic se pune oxid de plumb Fig. 173. Fabricarea
cerusei.
pentru a o transforma din not in acetat bazic,
ast-fel c aceeasT cantitate de acid acetic pte servi multh vreme la
prepararea unel marl cantitatr de cerusa.
12

www.digibuc.ro
 178

Bismutul
Bi = 207
Istoricul. B Valentin vorbesce la 1634 de bismut.
Starea naturald. El existg In stare nativ Si In combinatiuuT ca:
bismutina (Bi, S,), bismutita (carbonat de bismut), etc.
Preparatia. Ganga (1), care contine bismutul metalic se pulverisezg
si se calcinzg In nisce cilindrii de metal aseclatT Inteun cuptor. Bis-
mutul se topesce i curge Intr'un vas exterior.
Proprietati /izice ,si chimice. El e un corp solid, alb, cu reflecte
rosietice, cu aspect metalic i putin maleabil. Densitatea lui este 9,9.
El se topesce la 265, si distilg la 1,300. Prin recire cristalizzg in
rornboedriI, forte apropiatl de cub. La temperatura ordinarg nu se
oxidz in aer, incgldit fiind se oxidzg transformndu-se In Bi, O.
Cl. Br, I, se combing la temperatura ordinarg cu Bi ; avem ast-fel
Bi Cl etc. Sulful se combing direct cu Bi la cald.
Intrebuintarea. Bismutul se Intrebuintzg la construirea elementelor
termoelectrice si la prepararea diferitelor aliage. Multe din aliagele
luI se topesc maI jos de 1000. Ast-fel avem pe cele urmAtre:
Newton Doreet Metal RQSe Wood
Se topesce la 94,5 930 940 91,6 650
Bismut 8 2 9 5 4
Plumb 5 1 1 3 2
Staniu 2 1 1 2 1
Cadmiii 1

Azotatul bazic de bismut NO,. 0. Bi (OH), e Intrebuintat mult in medicink

CromuI.
Cr . 52,4
Istoricul. El a fost descoperit i separat de Vauquelin la 1797 din cromatuf
de plumb (crocoisa), cc se gsesce in Siberia. I s'a dat numele ce-1 'Arta din
cauza c da salruri colorate.
Starea naturald. Cromul se ggsesce in diferite combinatif ca :
cromatul de plumb rosu (crocoisa), cromitul de fer (Cr 0, Fe), etc.
Preparatia. Moisszn a preparat cromul reducend oxidul de crom
prin cgldurg in cuptorul electric, in presenta cgrbunelui. Se obtine
o fontg C, Cr care topit cu Ca 0 (IA carbura de calciii C, Ca si
crom pur. A ohtinut ast-fel 20 klgr. metal pur.
Proprietall. El e metal alb cenusia, cristalizezg in octaedril regu-

(1) Metalele se gasesc de obiceiii amestecate cu alte substance strine. Ame-

stecul acesta se numesce gangel.

www.digibuc.ro
 179

latT, dur ca i corindonul sernannd bismutuluT ; e mai putin alte-

rabil In aerul umed, de cat ferul. La rosu arde intr'un curent de
oxigen, aruncand scintei IntocmaT ca ferul. El arde in clor trans-
formndu-se In triclorura de crom (Cr ay). La rosu descompune
apa si topit cu clorat de potash', arde dand un cromat.
Sesquioxidul de crom, Cr_ 0,, se obtine calcinand la rosu dicro-
matul de potasiii cu sulf:
Cr, 07 K2 + S = SO4 K2 + Cr2 02
In stare hidrata se obtine tratand clorura cromica cu amoniac.
Cr Cl, + 3Az H, OH = 3Az H, Cl + Cr (OH),
Moxidul de crom (ankidrida cromicd), CrO se obtine tratand
o solutiune de dicromat de potash cu acid sulfuric concentrat :
Cr2 07 K, + SO, H2 = SO4 K2 + 2Cr 02 4- H2 0.
El e un corp cristalizat, de colOre rosie, forte deliquescent, solubil in alcool.
Pus in apa ne d acidul cromic, care nu e stabil de cat in solutiune i se des-
hidratdza fOrte usor :
Cr 0, + H, 0 Cr 0, 11,
La 300 se topesce iar la o temperatura mai inalta se discompune. El se
intrebuintza ca oxidant in chimia organica.
Dicromatul tie potasizi, Cr2 07 K2, se obtine calcinand cromitul
de fer cu azotat de potash'. Cristalele luI sunt anhidre, de colre
rosie portocalie. El se disolv In de 10 off greutatea sa de apa si
e otravitor. Calcinat fiind se descompune In cromat de potash", ses-
quioxid de crom i oxigen :
4Cr2 07 K2 = 4Cr 04 K2 + 2Cr2 03 + 302.
Acidul sulfuric ataca dicromatul formand sulfat dublu de crom si
de potash' i desvoltandu-se oxigen :
2Cr2 07 K2 + 8SO4H2 = 4SO4)2 Cr K + 8H2 0 + 302
Alaun de crom i potasin.
Acest amestec se Intrebuintza ca oxidant in chimia organica.
Dicromatul se intrebuintza pentru elementele Grenet.
Cromatul neutru de potasig , Cr 04 lc se obtine tratand dicromatul cu car-
bonat de potasiii. El cristalisza in prisme rombice drepte, anhidre, de coldre
galbena ca lamaie. Este solubil in apa calda si are putere de a colora fOrte
pronuntata ; ast-fel o parte colorza 40.000 parti apa. El este otravitor si se
intrebuintza in vapsitorie si la fabricarea cromatului de plumb (galben de crom).
Moissan a dovedit ca Cuprul capal o resistenta dubl adao-
du-I 0,6 la sut crom.

www.digibuc.ro
 180

Manganul
Mn = 54,8.
Istoricul. El a fost indicat la 1774 de Scheele in bioxidul de mangan (Mn 02).
si izolat mai in urmd. de Galin.
Starea naturald. Manganul se gasesce in natura ca bioxid (piro-
lusita) sesquioxid (brawiita), sesquioxid hidratat (acerdesd i carbo-
nat spatul manganifer).
Preparatia. A fost obtinut pur, ca si Crornul de Moissan.
Proprietdti. Manganul se alterza cu usurint in aer i descom-
pune apa la 1000. Din cauza acsta se pastrdza in oleci de petrol
ca i sodiul. Densitatea lui' este 7,2. El e forte dur, sgarie sticla si
e destul de tenace pentru a putea fi pilit. Fusionza la 1900.
El formza dou feluri de saruri, anume : sdruri mangandse, in care
avem Mn" (bivalent) si sruri manganice In care avem Mn' (tri-
valent). El este si tetravalent.
Clorura onanganosd, Mn Cl2, se obtine In timpul preparatiunil do-
rulur si se presinta In prisme rornboidale de colOre roza.
Clorura manganicd, Mn Cl se obtine disolvand sesquioxidul de
mangan in acid clorhidric rece.
Mn. 03 + 6H Cl = 2Mn CI, + 3H2 0.
Oxidul manganos, Mn 0, se obtine prin calcinarea carbonatuluT
manganos sari prin reducerea celor-l'altI oxici al manganuldi cu hi-
drogen. El e o pulbere verde, amorfa care se oxidza usor la aer,
transformandu-se In Mn, 0,. Hidratul sal Mn (OH)2 se obtine pre-
cipitand o sare mangansa cu KOH.
Bioxidul de mangan, Mn 02, se gsesce in natura cristalizat in
prisme rombice oblice, de colre negricisa, si se numesce pirolusitd.
Se intrebuintza pentru prepararea oxigenulul si a clorului.
Sesquioxidul de mangam, Mt; 03, existd in naturd in stare anhidrd (braunita)
si hidratatd. (acerdesa .
Oxidul salin de mangan, Mn3 04, se gdsesce in natur d. si se numesce haus-
manita. El se obtine si la prepararea oxigenului din Mn 02.
Acidul manganic, Mn 04 H,, se cun6sce in numer6se srurl si se obtine cal-
cindnd bioxidul de mangan cu azotatul de potasiii. Solutiunile sale sunt de co-
16re verde, insd fOrte nestabile transformndu-se in acid permanganic:
3Mn 04 K2 + 2142 0 = 2Mn 04 K + Mn 0, -4- 4KOH.
Permanganatul de potusni Mn 04 K, ze pOte obtine trec'end clor
Intr'o solutiune de rnanganat :
2Mn 04 K, + CI, = 2K Cl 4- 2Mn Q K.
In industrie se obtine calcinand bioxidul de mangan cu KOH si
azotat de potash]. El este un corp cristalizat In prisme rombice, de

www.digibuc.ro
 181

coldre violeta negricisa. Solutiunile lui sunt colorate in violet. El

este un oxidant puternic si se intrebuinteza In chimia organica ; de
asemenea se intrebuintza in industrie pentru descolorarea tesaturilor,
buretilor, etc.
Manganul se intrebuinte'zd pentru fabricarea fontelor cu mangan.

Familia a V :
Ferul
Fe -= 55,9.
Istoricul. Este greii a se afia data ca.nd s'a cunoscut ferul. Indata dupa cpoca
de plata se cunoscu arama si nu fiend. Dupa ore-caff scrieri ale poetilor greci
este sigur stabilit ca ferul se cundsce cel putin cu 1000 an! inaintea erei cres-
tine. La inceputul imperiului roman intrebuintarea lui era r6spandita si se prac-
tica callirea otelului.
Starea naturald. Ferul e forte r6spandit in natura atat In stare
nativa cat si in diferite combinatiuni. In stare nativa se gasesce d'im-
preun cu nichelul in pietrele meteorice. De curand insa Daubrie
Meunier au gasit ferul nativ in nisipurile aurifere de la Berezowsk
lang5 Ekaterinburg In Ural! In forma de graunte, cari cantareati
pana la 30 gr. Acest fer nu continea nichel.
Intre combinatiuni avem mai insemnate urmatrele :
Fe, 04 Oxidul magnetic de fer, de colre ngra se gsesce in
Svedia, Norvegia si in insula Elba. Din el se face ter
de calitate bung.
Fe, 03 sesquioxidul de fer anIzidru ,si cristalizat numit fer oligist,
exist in insula Elba si in Vosgi.
sesquioxidid de fer anItidru compact i rapt cu structura
fibrcis, numit hematitd rosie, sag cu structura pamints
numit ocru rosu.
Fe (OH), hidratul de fer ; pulbere galben numit limonitd, sag bruna
numita hematitd bruna.
CO, Fe carbonatul de fer numit i siderozd sail fer spatic, se ga-
sesce in Pirinei, in S-te Etienne, in Anglia si in Stiria.
Fe S2 bisulfura de fer numita piritei sag marcasitd dup siste-
mul in care cristaliseza.
Metalurgia ferulut. Ori-care ar fi minereul de fer, ce se intrebu-
intza pentru prepararea ferului el este mai intai sdrobit intr'o piva B
(fig. 174) care e pug in miscare printr'un curent de apa F R. Acsta
apa spala in acelas timp minereul de pamintul cu care e amestecat.
Splarea se continua i pe cutiile inclinate (fig. 175).
Preparatia ferulul se bazza' pe reducerea oxidilor si prin carbune:
2Fe2 0, + 3C2 = 2Fe2 + 6C0
2Fe3 04 + 4C2 = 3Fe2 8C0
Carbunele intrebuintat pte fi sag coc sag carbune de lemn.

www.digibuc.ro
 182

Insa, din cauza c ferul obtinut nu se p6te topi i lipi impreun .

de cat la o temperatura InaltO, se intampla ca in acelas timp o parte

din el intra In combinatiune cu argila, pe care minereul o mal con-

Fig. 174. Sdrobirea minereuldi de fer. Fig. 175. Splarea minereulul de fey.

tine, formand un silicat dublu de aluminiti i fer (sgurd), care este

depArtat si prin care se pierde o parte de fer. Se p6te impedeca
acsta pierdere amestecandu-se minereul cu carbonat de calcia (cas-
tind). In acest caz sgura este formata numal din silicat de aluminiii
calcia care se p6te departa fara pierdere de
fer. Pentru a face acsta trebue sa lucram la o
temperatura cu mult mai inalta, ferul se corn-
, bina cu carbonul, ast-fel In cat nu obtinern fer
curat ci o carbura de fer (tucia, fontd).
Aceste operatiunT se fac prin urmat6rele doug
rnet6de:
1. Metoda sataland consista In a reduce ses-
quioxidul de fer prin carbune de lemn. Ea se
intrebuintza nurnal In localitatile unde padurile
Fig. 176. Prepararea feraluT sunt ieftine si minereul f6rte avut In fer, precurn
(metoda eata1an5).
In: Corsica, PirineT si in Bulgaria la Somacoff
(langa Sofia). Minereul se introduce Inteun creuzet patrat L., In care
e arriestecat i acoperit cu carbunT (fig. 176). Se aprind carbunil si
se sufla un curent de aer prin suflatorul S.
Acest suflator se compune din o cutie cu aer C In care intra apa
din sghiabul B prin tubul de lemn T. Aerul e irnpins prin S In cuptorul
L. Cutia C se umple necontenit cu aer, care e absorbit prin deschi-
derile din T, cand lasam sa cada apa ridicand dopul prin manivela P.
In cuptrele catalane reducerea se face In modul urmator:
Aerul transforma carbonul In CO,, care trecnd peste carbuncle In-
rosit se transforma in CO. Acesta reduce minereul de fer, IT iea oxi-
genul si se transforma In CO,.
Ferul topit la sc6terea sa din fundul cuptorului este batut bine

www.digibuc.ro
 183

cu ciocanul pentru a se separa sgura lichida (silicat de aluminium si

fer), cu cane este amestecat. Ast-fel se obtine un fer mdle, maleabil
si tenace. Prin acest procedeg se perde jum6tate din ferul mine-
reului sub forma de sgura. Acesta e ferul mdle), care se vinde sub
forma de vergele, turtite din loc in loc prin lovituri de ciocan.

Fig. 177. Prepararea ferulal (metoda euptorelor Ina Ite).

2. Metoda cuparelor inalte. Cea mai mare cantitate de fer se scdte

astcli prin descarbonarea tuciulul, dup cum vom vedea mai In urmA.
Tuciul acesta se obtine prin cuptdrele inalte.
Cuptdrele sunt facute dintr'un con DE cu baza in sus, construit
din piatra silicisa infuzibila (acsta parte se mai numesce etalaje).
De-asupra acestuia se afla un alt con mai larg cu baza In jos CB,
terminat la partea supericira prin deschiderea A numit gura cupto-
rului, pe unde se introduce minereul si carbunii de pamint. La par-
tea inferidr se deschide Intr'un cilindru EF facut din caramida re-
fractara, tn care se petrece reactiunea (numita uvrajul). Dedesubtul
acestuia este un creuzet mare, care are la partea infericira o des-
chidere, prin care curge tuciul, iar la partea anteridra are un brag
de ziclarie numit damd, pe de-asupra cAreia se scdte sgura. Intre
creuzet si cilindru ptrund suflAtrele.
Cuptdrele acestea ag o inAltime cam de 18 m. Ele se incarca in
mod alternativ cu minereii si coc (sag cArbune de pmint), la care
se adaoga in mid cantitati castinel cand ganga e silicids sag ma-
terii silicidse cand ganga este calcardsa. Carbunele in apropierea
suflatdrelor e transformat in CO2, care ridicandu-se in sus peste
carbunele inrosit e transformat in CO. Acesta intahiesce minereul
inferbintat pe care '1 reduce transformandu-se iarAsi in CO2, care
ese prin tevile G, G'.
Ferul sub influenta temperaturei Mahe se combinA cu carbuncle
si fonta formata se scurge in creuzet, de unde e lAsatA sa curga
in forme. Sgura este departata In timpul acesta prin deschiderea,
ce se aflA de-asupra damei.

www.digibuc.ro
 184

Gaze le, ce es prin A contin : 7,15 0/0 CO, ; 67,42 Vo Az, ca gaze
inerte si 23,37 0/0 CO ; 2,06% H, ca gaze combustibile, cari ames-
tecate cu aerul ard trecend prin o serie de camere R', de unde
prin N' sunt duse in cosul S. Cand camerile R', acute de cara-
mida refractara, sunt inrosite, aceste gaze sunt trecute prin a in
camerile R si de acolo prin N in acelasi cos S ; ast-fel camerile R
si R' pot fi alternativ inrosite pentru a infierbinta aerul, ce se sufl
In cuptor ; de aici rezult o mare economie de combustibil. Pentru
acsta pe card gazele ard in R' se introduce prin R deja inrosit
aerul care trece la suflatrele TT' ; cand R s'a rcit se conduc in
el gazele si aerul se injectza prin camerile R'. In ambele cazuri
curentul de aer urmza un drum invers cu curentul gazelor, ce es
din cuptor.
Aceste camere se numesc recuperato're si fac industria ferului
mai remunatre.
Tuciul, schija saii fonta e o combinatiune a carbonului cu ferul.
Se cunosc mai multe varietti de fonta cari se deosibesc prin can-
titatea de carbon, silichi, fosfor si mangan, ce contin. Mat princi-
pale intre acestea, sunt urrnatOrele :
Fonta alb& contine aproximativ 3b, carbon. Ea e alba argintie,
sfaramacis, dura, nu p6te fi pilita si se topesce Intre 10500 si
11000; densitatea ei este 7,44-7,84. Ea se intrebuintza la facerea
obiectelor turnate In tipare precum : col6ne, etc. si cu deosebire
pentru prepararea ferului si a otelulul. Disolvata in acid clorhidric
da clorura fer6sa si gaze hidrocarbonate.
Fonta cenufie contine o cantitate mai mare de carbon (40 0) de cat
acea necesara ferului pentru combinatiune. Excesul de carbon este
disolvat In masa ei, iar la rece se depune sub forma de grafit cris-
talizat In ineriorul masei, ceea ce face ca fonta acsta sa aiba co-
lore cenusie. Acst fonta e graunt6sa, se pOte gauri si pili, si se
topesce la 1200. Densitatea ei este 6,79-7,05. Din ea se fac o
multime de obiecte turnate. Disolvat in acidul clorhidric da clorura
fer6sa, hidrocarbure si cristale de grafit.
Se mai cun6sce o fonta negra cu 5/0 carbon.
Descarburarea (afinagiul) fontel pentru prepararea ferulut. Pro-
cedeul Comtois, consista In a calcina fonta alba inteun creuzet patrat
ab (fig. 178) amestecata cu carbune aprins inteun curent puternic
de aer, ce vine prin suflatorul t. Carbonul fontei se transforma in
CU, si feruI formza o masa. compacta. In acelas timp siliciul si
fosforul prin oxidatie se transform in silicati si fosfati de fer (sgura).
Ferul se separ de sgura prin batere cu ciocanul. Se obtin ast-
fel 76 kgr. fer din 100 kgr. fonta.
Procedeul englez (pqdlaj) consist In a descarbura fonta Infier-
bintnd-o la rosu deschis intr'un cuptor special prin flacara carbu-
nilor de pamint. Fiind-ca masa trebue amestecat necontenit, Danks
introduse pudlajul mecanic. Pentru acsta fonta se pune in cilindrul
A (fig. 179) care se invirtesce Imprejurul axulul s6i.i, iar flacarile

www.digibuc.ro
 185

cuptoruluI F trec asupra el. prin acest procedeil se obtin 83% fer.
Ferul pur se obtine reducend oxidul de fer (preparat prin calci-
narea oxalatulul de fer) printr'un curent de hidrogen cald.
Proprietag Ferul e alb, putin violet, cristalizza IP cuburi sag oc-

7,4

///////// /// z
//4:7//
A
MISMITtea-
Fig. 179. Cuptorul Comtois Fig. 179. Cuptorul Dank&

taedrii. and structura lui este fibrcisa, el este maleabil, ductil si cel
mai tenace dintre metale; un fir cu diametrul de 2mni. pte linea
250 kgr. farl a se rupe. Densitatea, lilt este .7,84. El se topesce la
1800 inmuindu- se si devenind pastos inainte de topirea complecta,
ast-fel in cat se 'Ate lucra cu inlesnire.
Cu timpul structura lui devine granulds si el capet un aspect
lucig; atunci e sfaramicios si tenacitatea lui e mult scacluta. Din
acsta caus constructiile de fer trebuesc schimbate dupa cat-va
timp pentru ca ele nu mal ail resistenta necesara. Ast-fel s'a intim-
plat ca poduri de fer facute de mult, s se rupa sub ponderea tre-
catorilor, de are-ce ferul lor nu mai era elastic si fibres, dar se
schimbase in grauntos i sfaramicios.
Dintre toff corpiI ferul are proprietaff magnetice maI bine pro-
nuntate, perciendu-le cand H incaldim la rosu.
El se combina direct cu toff. metaloiclii afara de azot. La tern-
peratura ordinara nu e atacat de aerul uscat; aerul umed i bioxidul
de carbon II oxidza &rid rugina, care e un hidrat de sesquioxid
de fer contiind putin amoniac. Acesta rugina se propaga incetul cu
incetul de la suprafata lui catre partile din launtru si le transforma.
Pentru a apera ferul de ruginire se acopere suprafata lui cu un
strat de zinc (fer galvanizat) sag cu un strat de stanig (tinichea).
Ferul descompune apa la rosu, transformandu-se in oxid magnetic
(vec,li fig. 3). Aceeasi transformare o sufere cand 11 ardem In oxigen
(vecli fig. 36). El ataca cu usurinta acidul sulfuric sad clorhidric, and
hidrogen (fig. 4). Acidul azotic diluat II disolva (land azotat feric
protoxid si bioxid de azot (\TOT pag. 102), iar acidul azotic concen-
trat nu'l ataa.
Ferul preparat prin reducerea clorurei ferice prin hidrogen pcite
contine pana la 260 volume de hidrogen. In starea acsta aruncat

www.digibuc.ro
 186

fiind in aer, se aprinde spontaneil ; din acsta cauza se numcsce fer

piroforic.
Opel, se numesce ferul combinat cu 0,7 1,5/ a carbon. Acesta
este alb lucitor, mai fuzibil, mai maleabil si mai ductil de cat ferul.
Daca '1 recim cu Incettil dupa topire, se pate pili ca si feruL
Otelul recit brusc (calit) devine forte elastic, dur si se sparge usor.
Duritatea hit e atat de mare in cat sgarie sticla si nu se pOte pili;
densitatea lui este Intre 7,6 si 8,0.
Otelul se calesce turnandu-I brusc in apa rece si mar ales in mercur.
Fabricarea otelulut. El se prepara sail descarburand in mod in-
complect fontele sail carburand ferul. In cazul intaiii avem otelul
natural, otelul pudlat si otelul Bessemer, in cazul al doilea otelul de
cementalie.
Ofelul natural, se obtine descarburand intr'un cuptor incalclit cu
gaz fontele cu mangan, ce au fost obtinute cu carbune de iemn.
Otelul pudlat se obtine din aceleasi fonte in cuptOrele de pudlagiil.
El este mar inferior in calitate fata de cel d'intaiii.
Otelul Bessemer se obtine introducend
pana la 10.000 kgr. forit silicis intr'un
creuzet (fig. 180) de fer captusita cu cara.-
. mida refractar, care se p6te misca impre-
jurul axului sii de suspensiune Hm, si se
numesce convertisorul lui Bessemer. Prin
partea inferir a. se introduce un curent de
aer care oxidza siliciul, carbonul, etc Se
adauga in urma fonta cu mangan si dupa
Fig. 180. Convertisoral MT 5 minute otelul se tOrna. Manganul curata
Bessemer. otelul de urmele de silicit, iar carbonul fon-
tei introduse In urrna, carbureza tot ferul transformandu4 in otel.
Otetul de cementatiune se prepara inferbantand la rosu drugi de
de fer, inveliti In carbune, materii animale (ca seul), cenuse si sare.
Dupa 12 4ile de IncMdire otelul este gata.
Intrebuintarea. Ferul, tuciul si otelul sunt atat de intrebuintate In
indastrie in cat fara ele nu ar fi posibila civilizatia. S'a dis cu drept
cur/tit ca. o Ora consuma fer cu atat mai mult, cu cat civilizatia
este mai inaintata.
Otelul cu deosebire se intrebiaintz pentru un mare numr de obiecte ne-
cesare. Din el se fac arcuri, instrumente mecanice sail chirurgicale, arme, cutite,
sine, topOre, etc.
Ferul are dou'd feluri de saruri : ferose In care avem Fe" si ferice
In care avem Ferm.
Clorura ferdsa- Fe, Cl2, se obtine disOlvend ferul in atid clorhi-
dric si concentrand solutia ferita de aer. Cristalele sunt verdi des-
chis, se alterza In contact cu aerul si se pastreza in oleil de pe-
trol ca K.
Clorura feria, Fe Cl se obtine trecend un curunt de clor peste

www.digibuc.ro
 187

bucati de fer. Combinatia se face cu incadescenta si se obtin la-

mele hexagonale de colOre rosie prin tansparenta. Ea e forte solu-
bill in apa, alcool i eter.
Clorura feria inche albtunina si sangele si se intrebuintz in medicing.
Oxidul feros, Fe 0, se prepara reducnd sesquioxidul de fer prin
oxidul de carbon. El o pulbere ngra si se oxidza usor la cal-
dura. Hidratul sat Fe (OH), se obtine tratand o sare ferOs prin
potasa. Este alb, ins se Inverdesce imediat in contact cu aerul si
in Irm ia o colOre bruna rosietica prin faptul c se oxidza si se
transforma in hidrat feric : Fe (OH)2.
Oxidul feric, Fe, 0 este f6rte r'espandit in nattra si se pOte ob-
tine calcinand sulfatul feros (vedi mai jos). El e de colOre rosie
bruna, se numesce i colcotar si se intrebuintza pentru fabricarea
vapselelor i pentru lustruirea metalelor.
Hidratul feric, Fe (OH) se obtine tratnd o sare ferica cu a-
moniac.
Oxidul magnetic, Fe, 04 , se- gasesce In natura si se prepara ar-
cind ferul In oxigen. Din el sunt facuti magnetii naturali. El pOte
fi considerat ca un ferat feros.

Fem
Fe" \0
/0 Fe"
Fein =---,
(-1

Oxidul magnetic.
\0
Oxidul feric.

Sulfura ferdsd, Fe S, exist In ferul meteoric si se pOte prepara

topind pulbere sa bucatele de fer cu sulf. Ea servesce la prepa-
rarea hidrogenului sulfurat (pag. 66).
Bisulfura de fer, Fe 5,, este forte re'spandita in natura.
Ea e o substanta dimora : cnd cristalisat in sistemul cubic, se nu-
mesce pirit& martiald ; iar in sistemul prismel rombice drepte, de
colOre galbena-verclue se numesce marcasitd.
Sulfatul feros, SO, Fe + 7H30 (calaican verde), se obtine calci-
nnd piritele la aer, sa tratnd resturile de fer cu acid sulfuric im-
pur. Este cristalizat in prisme rombice, oblice, de colOrt verde ca
smaraldul. Calcinat Ia 3000 perde tOta apa ltand o colOre alba.. La
rosu Inchis se descompune in :
2SO4 Fe = SO3 + SO2 + Fe2 O.
El se oxidza cu mare usurinta transformndu-se In sulfat feric
colorndiz-se In rosu galbui :

6SO4 Fe + 02 + 2H20 = 2(SO4)3 Fe, + 2Fe < OH

OH
Sulfat feric Hidrat feros.

www.digibuc.ro
 188

El se Intrebuinfeza ca deshidratant, pentru fabricarea negrelei

,cernelei), pentru desinfectarea latrinelor, In vapsitorie, etc.
Carbonatul feros, CO, Fe, exista in natura cristalizat In romboe-
dri si se numesce fer spatic sail siderozg. Se gasesce mai cu serna.
in Anglia pe langa depositele de carbuni si este exploatat pentru
prepararea ferului de buna. calitate. El se pte prepara precipitand
sulfatul feros prin carbonat de sodiil:
SO, Fe + CO, Na, = CO, Fe + SO, Na,
El se Intrebuinfeza In medicina si se gasesce ca bicarbonat In apele
ferugin 6se.

Nichelul.
Ni = 58,6.
A fost descoperit de Cronstaedt la 1751 in arseniura de nichel numit niche-
lind. El exista In natur ca sulfoarseniur5. Ni S2. Ni As2, ca carbonat bazic si
ca silicat de magneziii si niche] : garnierita sail numeita. Acesta din urm ser-
vesce cu deosebire la prepararea nichelului si se gasesce in Caledonia nou.
Preparatia. Nichelul se prepara reducend oxidul de nichel prin
carbune.
2Ni 0 + C, = 2C0 + Ni,
Fropriez'glt. El e un metal alb ca argintul, forte ductil si f6rte
meleabil. Dup mangan e cel mal dur dintre metale. Tenacitatei
lui e mai mare de cat a ferului; un fir cu diametrul de Prun. 'Ate
tinea 90 kgr. El este magnetic la temperatura ordinara si pierde
acesta proprietate la 250. Densitatea lul ese 8,8. Se topesce ceva
mai usor de cat ferul. La aer nu se oxideza de cat la tempera-
turi inalte. La cald se combina direct cu clorul, sulful si arscnicul
precum si cu carbonul, (land un fel de fonta.
Acidul clorhidric si sulfuric '1 disolv cu greii, mai bine 'I disolv acidul
azotic diluat. In acidul azotic concentrrt devine pasiv ca si ferul. Redus prin
hidrogen, d o pulbere piroforica.
Nichelul formz dou feluri de sruri intocmai ca si ferul, ast-
fel avem : SO, Ni + 7H2 0; Ni Cl2; Ni, 03; Ni 0; Ni (OH)3. etc.
Intrebuintarea. Nichelul se Intrebuinfeza pentru facerea monete-
lor. Aliagiul confine 75/o Nichel si 25 cupru. El intra in compo-
sifia diferitelor aliage precum packfong (Maden), maileckort (vecli
pag. 158), etc. Agentanul sail argintul nog e facut din 504 Cu,
250/o Ni, 25 o Zn.
Sulfatul de Nichel se intrebuinfOz pentru nichelarea obiectelor
pe cafe galvanoplastica.

www.digibuc.ro
 189

Cobaltu 1.
Co = 58,6.
A fost descoperit de G. Brandt, inginer svedez, la 1733, in sulfoarseniura
de cobalt. Existg in naturg ca arseniurg Co As, si ca sulfoarseniurg Co S,
Co As,.
Preparatia. Se preparg ca si nichelul :
2Co 0 + C, = Co, + 2C0
El e alb argintiti, maleabil, cu densitatea 8,6. Este de dou' ori
mai tenace de cat ferul; un fir gros de 1 mm. pcite sustine 115 kgr.
Se combina cu usurinta cu clorul, sulful si arsenicul.
Acidul clorhidric si sulfuric '1 disolv cu grei; mai usor se di-
solva in acid azotic diluat. In acidul azotic concentrat devine pasiv.
Preparat fiind prin reducerea cu hidrogen, retine de 100 oil vo-
lumul si:i de acest gaz si devine piroforic.
El formza skull ca si nichelul.
Oxidul de cobalt, Co 0, este un corp de colre verde maslinie
iar hidratul lui Co (OH), este de colre roza. Disolvat fiind in borax
topit il colorza pe acesta in albastru. Cu oxidul de magneziti da
un compus de colre roza, cu oxidul de aluminiii un compus al-
bastru si cu oxidul de zinc un compus verde.
Acest oxid si combinatiunile lui se intrebuinteza pentru colorarea
smalturilor carl se del pe portelan, faiante, etc.
Sulfatul de cobalt se intrebuintzg. pentru facerea cernelei simpatice. Cnd
e uscat e incolor roza deschis , iar cnd e umed (e de ajuns a sufla pe
liniile scrise), devin albastru.

Platinul.
Pt = 194,3.
Isto:icul, A lost descoperit la 1735 in nisipurile aurifere ale fluviului Pinto
(America de sud). Numele a platino este diminutivul cuvintului aplata, care
insemnzg aarginto in limba spaniold.
Starea naturald. El exist in natura In stare cristalina. Este
amestecata cu : nisip, argint, aur, cupru, osmiura de iridiii, oxid
magnetic de fer, etc. 6e gaseesce in Brasilia, Borneo, Haiti, Bir-
mania si la 1825 a fost gasit pe amandou' cstele Uralului. Mai
in urma a fost gsit in California, Canada si Australia.
Minele cele mai avute contin 80 0/0 platin ; cele din 'Ural contin 76 0 a platin,
11,7 0 fer, 4 0 0 iridiE, 1,4 0/0 paladid, 4 /0 cupru, 0,50 0 osmiurg de iridid,
nisip, etc.
.Preysaratia. Minereul se tratitz mai intalil cu mercur pentru a disolva aurul
si argintul. In urmg. se topesce intr'un creuzet de pgmint cu parti egale de
plumb si galeng (Pb S). Ferul si cuprul se transformg in sulfure pe cand pla-
tinul si ceie-l'alti corpi cari o insotesc se disolvg. in plumb. 'Amestecul acesta

www.digibuc.ro
 190

se calcinza intfun cuptor de var pentru a departa excesul de plumb,in urma

se disolva in apa regala. Solutiunea acsta se evaporeza si rezidiul el se cal-
cinza intr'un cuptor de var pentru a se departa oxidul de osmiii si a se tran-
sforrna tetra-clorura de paladia in biclorura insolubila in apa. Se disolva apol
in ap i solutiunea se tratza cu clorura de amoniii. Se obtine un precipitat
galben rosietic de 2Az1-14 Cl + Pt CI,.
Amestecul acestor dou sruri se calcineza si se transforma intfun corp ce-
nusia poroslcare este platinul spongios.
Platinul spongios este pus intr'un cilindru de fer, (fig. 181) in
77, care se bate pana cand capta aspectul metalic i consistenta o-
biclnuitt (procedeul Wollaston).
S-te Claire Deville a obtinut platinul curat topind platinul spon-
ginos intr'un cuptor A (fig. 182), facut din Ca 0 cu ajutorul su-
flatorului cu gaz de luminat si oxigen (E). Metalele straine se
oxideza i intra In oxidul de ealcit, iar platinul remane curat si
se tOrn la tipare de fer.

Proprietag Platinul e un
metal alb cenusiti, forte
mOle, ductil, maleabil si te-
nace. Densitatea Id este
21,4. El setopescela 1770
si absOrbe oxigenul ea si
argintul.
Spongia de platin are
proprietatea de a absorbi
Fig. 181. Com-
diferite gaze. Cu ea se
primarea plati- fac aprind6tOrele de gaz. Fig. 182. Creuzeut de Ca 0 pen-;
nului spongloe . tru topirea platinuluT.
Negrul de platin (care
se obtine precipitand clorura de platin prin CO,Na, i zachAr)
condensza Ora la 250 volume oxigen si 745 volume hidrogen.
Temperatura I'll se ridicA atat de mutt 3n cat hidrogenul se aprinde
(vedi fig. 14). Alcoolul, picat pe negrul de platin, se aprinde, oxi-
dandu-se prin oxigenul absorbit de platin din aer.
Proprietatea de a ab,sorbi gazele o are chiar i platinul metalic.
Platinul nu se oxideaza Ia nici o temperatur in contact .cu aerul
saii oxigenul. El se combinA direct cu sulful, fosforul, arsenicul., bo,
ruI, si siliciul, asemenea i cu metalele usor fuzibile ca zincul Si
plumbul.
Acidul clorhidric, azotic si sulfuric nu ail nici o actiune asupra
platinulul. Cel mai bun disolvant al lui este apa regala. Hidratul de po-
tastil 'I disolvl de asemenea transformandu-1 in platinit de potash':
Pt 0 (OK),
Intrebuintarl. Se intrebuinteza pentru fabricarea multor vase de laborator :
capsule, creuzete, tuburi, etc., precum si in industrie pentru facerea vaselor in
care se distill acidul sulfuric si pentru monede in Rusia.
Platinul dupg cum este bivalent sail tetravalent, dA dou6 teluri
de srurl, ast-fel avem : Pt C12, Pt Cl, si Pt 02.
Tetractorura de platin, Pt Cl se obtine disolvand platinul in apa
regala. Ea e un corp de colOre rosie brun f6rte solubil in apa.

www.digibuc.ro
 191

Cu clerurile alcaline da sarurr duble numite cloroplatinalr, precum

Pt CI, . 2K CI -.= Pt CI, K, cloroplatinat de potasiii.
Pt CI, . 2(Az H,) CI = Pt CI, (Az H), D , amoral.
Pt CI, . 2Na CI = Pt CI, Na, , , sodiii.
Clorura de platin se intrebuintza in chimia analitica pentru ca-
racterizarea diferitilor corpi ;. ast-fel cu srurile de potasiii da un
precipitat cristalin insolubil in apa, pe cand cu cele de sodiil da
unul solubil.

Privire generala asupra elementelor si combina-

tiunilor lor.
Este peste putinta a se face orT-ce observatiune si a se trage
orT-ce conclusiune logica asupra corpilor simpli, sail relative la nu-
merosiT compusT, la care dail nascere, fail a fi studiat maT intaiil
proprietatile acestor corpl. Numal in aceste conditii, ori-ce vedere
generala p6te sa fie expusa si inteleasa cu succes.
Nomenclatura chimicd. Din studiul corpilor cuprinsT in cele trel
grupe am v6dut c acestea pot sa se combine odata sail de mat
multe orT cu oxidrilul in raport cu valenta lor, pentru a da nascere
la hidratt; (vedf pag. 65, 67, 99, 120, 129, etc.)
Ast-fel avem :
Grupul I Grupul II Grupul III
HOH CI OH K OH
S (OH), Ca (OW,
Ph (OH), Au (OH),
Si (OH), Pt (OH),
Ph (OH), V a (OH),
S (OH),
TotT hidratii acestor treT grupe pot sa prcla in parte sail in total
hidrogenul si oxigenul lor sub forma de apa, dand nascere la altI
hidratT mg simplil sail la oxidi.
D eshidratarea

Grupa I . H OH -
Inttlia
-
A doua A treia
..._

Cl OH CI, 0
S (OH), S0
Ph (OH),
Grupa II r Si (OH),
Ph 0 (OH) Ph, 03
Si 0 (OH), Si 0,
Ph (OH), Ph 0 (OH), Ph 02 (OH) Ph, 05
S (OH), SO (OH), SO, (OH)2 SO,
K OH
Ca (OH),
Ii3 0
Ca 0 -
Grupa III 1

1
Au (OH),
Pt (0F1)4
Va (OH),
Au 0 (OH)
Pt 0 (OH)2
Va 0 (OH),
Au, 03
Pt 0,
Va 0, (OH)
-
Va, 05

www.digibuc.ro
 192

Acsta deshidratare partiala sa totala pte sa se faca i intre doT

hidratT diferiti al aceluiasT grup, precum :
Grup II Grup III
Az 020 flT K0
Az 0 H --= A; 0, + 112, 0
Na OK + H2 0
I
Na. I 0 H Oxid de sodia i potasiii
Cite o moleculA de acid azotic i aztos. Citte o molecula de bidrat de K i Na.
Deshidratarea partiala sa totala se pte face si intre dol hidratT
din grupurT deosebite.
CI 01141
K 10 H 1 CI OK + H2 0
rate o molectila de iidrat Oxid de CI i K = Hipoclorit de K.
de CI $i de K.
01H Ho l 0
SiO -T- Ca SiO Ca + 2H2 0
H HO
Acid silicie. Hidrat de ealcia. Silicat de ealcia.
Cu tote acestea hidratil acestor trei grupe se deosebesc Intre dinsii
prin Ore-cari caractere particulare.
Ast-fel hidratul din grupul ; H'0 e un carp neutru, adeca
nu are nicT o actiune asupra hrtiel albastre sa rosil de turnesol
si e fail gust.
HidratiT grupulural doilea sa hidratii metaloichlor inrosesc hartia
albastra de turnesol, ail gust acru si se numesc acidr.
Hidratii grupulul, al treilea sa hidratiT metalelor, inalbastresc hartia
rosie de turnesol, ail, in genere, un gust particular (de lesie) si se
numese baze.
Oxidt se nurnesc produsele ce resulta din deshidratarea complecta
a acichlor sail a bazelor; cei d'intaiti se numesc oxidi at' metaloidilor
(anhidride acide) cei-l'alti oxidt al metalelor (ankidride bazice).
CorpiT carl rezult din deshidratarea a dou molecule: una a-
cida si alta bazica, se numesc sdrurt.
Acidi. Fie-care corp din grupul II, avnd o valenta variabila pdte
da nascere la mai multi aciqi. Numirile ce se dail acestor corpl
pentru a le deosebi nu sunt tocmal generale si am putut vedea ca
corpl analogI a adese-ori numirT deosebite, d. e.: acidul azotic
Az 0, H si acidul metafosforic Ph 0, H.
Cand un rnetaloid da nascere la dol acidT, numele celul maT avut
in oxigen se termina cu sufixul ic, al celui maT putin avut cu os
d. e.: Az 0, H acid azotic si Az 02 H acid azotos.
Daca nume'rul acidilor este maT mare, cei maT avuti in oxigen au
numele inceput cu prefixul hiper sa per i ceI mai putinT avuti cu
hipo, precurn :
CI OH acid /zipocloros, CI 0,H acid clone.
Cl 02H cloros CI 09H s percloric.

www.digibuc.ro
 193

Srurile derivate din acidii terminati In ic primesc terminatiunea

at, cele derivate din acidii terminati In os se termina in it, d. e. :
Cl OK hipoclorit de potasiti Cl 03 Na clorat de soditi
Cl OsNa clorit de soditi Cl 04 K perclorat de potasiti.
Am vedut ca hidrogenul oxidrilului dintr'un acid pdte fi trilocuit
printr'un metal monovalent. Acesta substituire se pdte face de ata-
tea orT, catT oxidrill avem in inolecula. Cand acidul are un singur
oxidril substituirea se face o singur data c i acidul se numesce mo-
izobasic cand are 2 oxidrili, de doue on i acidul e bibazic: cu 3
este tribazic, etc.
Acidl: monobazicl bibazicT tribazicT tetrabazieT, etc.
Cl OH S (OH)2 Bo (OH), Si (OH)
Az 0 OH CO (OH), PhO (OH), Ph203 (OH)
Ph 0, OH SO, (011)2
MnO, OH Bo405 (OH),
Mai sunt i a1T corpi, lipsitl de oxigen, earl ati totusi caractere
acide, cu tote ca sunt formati numai din elementele familiei I si II
din grup. I (Fl, Cl, Br, I, S. Se, Te) unite cu hidrogenul. Ast-fel
am avut acidul clorhidric H Cl, sulfhidric H2 S, etc. Hidrogenul
lor pcite sa fie inlocuit prin metale Intocmai ca la acidiT cu oxigen.
,Acestia se numesc acidt hidrogenall sa hidracidt. Dupa numerul
atomilor de hidrogen din molecula lor, pot fi mono sail bibazia.
AcidT: monobazicT, bibazicT
H FI, H CI, H Br, H I FI, S, H2 Se, H2 Te
Numele lor se formza adaogand terminatiunea hidric la sfirsitul
numelui metaloiduluT, ce intra in molecula lor, precum : acid clor-
hidric, sulf/zidric, etc.
Bazele. Corpii din grupul III, avend valenta variabila, pot O.
se combine cu unul sati maT multi oxidrill pentru a da nascere la
.baze. Fie-care atom de hidrogen din oxidrilul bazic pOte sa. fie
inlocuit printr'un element din grupul II sa printr'un radical acid
(Az 02)r, (SOO", (Ph 0)IH, etc., pentru a forma ast-fel sdrurl. and
baza are un singur oxidril substituirea se face o singura data si
-ea se numesce bazd monoacidd; cand are 2 oxidrili e biacidd; cu 3
triacidd, etc.
Baze: monoacide biacide triacide tetracide etc.
K OH Ca (OH), Au (OH), Pt (OH)
Na OH Ba (OH), Fe (OH),
Bazele acestea se numesc de obiceig hidrati, ast-fel se dice : hidrat
de potasiii sati hidrat potasic KOH, hidrat de calciti sa calcic
Ca 10H)2, etc.
De dre-ce la unele dintre metale avem mai multi hidrati, pentru
13

www.digibuc.ro
 194

a face deosebire intre el numim pe cel maT avut in oxigen prin ter-
minatiunea ic, iar pe cel mal putin avut prin terminatiunea os, ast-fel:
Cu (OH), = hidrat cupric; Fe (OH)3 hidrat feric.
Cu (OH) = hidrat cupros; Fe (OH), feros.
Oxidit sunt de mal multe felurl. De regula ei se numesc dup5.
num6rul atomilor de oxigen, ce a In moleculA, precum:
Monoxid Bioxid Trioxid Tetraoxid Pentoxid
C0 C 02 S 02 AZ2 04 Ph, 06
Zn 0 Mn 02 Cr 03
Fe 0 S 02 Az2 03
K2 0
La unele metale ca: potasiul, cuprul, plumbul, etc., se ma! ga'sesc
compusiT: K, 0, Cu, 0, Ph2 0, carT se numesc suboxidi, fiind ca
sunt mai putin oxigenatl de cat protoxiclii.
Adese-ori metalele a do! oxidi cu acelas numr de atom! de
oxigen in molecul5, precum: Cr 03 si Cr, O. Pentru a-I deosebi,
numim pe acela, in care raportul intre oxigen si metal este 3/, ses-
quioxid: ast-fel avem:
Cr2 0 Mn2 03, Pb2 03 = sesquioxid de crom, mangan, plumb.
Cand raportul intre oxigen si metal este 43 oxidul se numesce
oxid salin.
Mn3 0 Pb3 04 = oxid salin de mangan, de plumb.
Aceste dou6 feluti de oxicii (sesquioxicli i oxidl salinT) par a fi
mai mult saruti, cacl constitutia lor este urmatrea:
0 >Pb
0
0==Pb<>Pb Pb 0
0 0
Plumbit de plumb
sesquioxid de plumb.
0 >Pb
Plumbat de plumb
oxid ealin de plumb.

Sdruri. Produsul deshidratarei Intre un hidrat bazic i unul acid'

se numesce o sare, d. e.:
Br ..2JHI = Br OK + H2 0.
K H
Hipobromitul de potasit, p6te fi considerat sa ca o molecula
de acid hipobrornos, in care hidrogenul e Inlocuit printr'un metal,
sail ca o molecull de hidrat de potasiii, in care hidrogenul a fost
inlocuit prin Br.

www.digibuc.ro
 195

and deshidratarea se face complect lucre dou molecule cu ace-

lasT numr de oxidrilf, sarea care rezulta se nurnesce neutrd, d. e.:
OH OH
SO2 + Ca = SO, Ca -I- 21120
OH OH 0
and numrul oxidrililor din molecula acida e mat mare de cat
in molecula bazica, sarea ce rezulta se numesce acide ea pcite fi mo-
noacidd, biacide; tri, etc... acidd, dupa numrul oxidrililor acidt r&nasl
in molecula el, d. e. :
OH
OK ONa 0 Ph OH
SO, OPh OH 0
\ OH OH 0 Ph OH
Sulfat acid de potasiti. Foefat biacid de sochil. OH
Difosfat tetraacid de calciA.
and din contra molecula bazeT are mat mulct oxidrilt de cat a
acidulut, sarea se numesce bazica ; dupa numrul oxidrilor rrnast
se numesce monobazice; bibazicd, etc.
OH
0 Cu OH Al OH
CI 0Ca OH CO
00>SO,
Hipoclorit bazie de calciA
0 Cu OH Al OH
Carbonat bibazic de cupru OH
Sulfat tetrabazic de aluminiii
IIidraciii dati sarurt intocmat ca i acidiT oxigenatl, inlocuind hi-
drogenul din molecula lor prin metale. Sarurile lor se numesc clorure,
bromure, sulfure, etc.:
Kb 0 H1
7.11H
= K CI + H2 0.
OH El
Ba < OH -1- II > S = Ba S + 2H20
Aceste srurT pot fi neutre, acide sail bazice, Intocmai ca qi saru-
rile acidilor oxigenaCT:
Neutre: Acide: Bazice.
K CI K SH CI Ca OH
Mg CI, Na Te H
Ca S
(Az H4)9S (Az H,) SH

www.digibuc.ro
 196

Dac un corp produce maf multe combinatiun1 cu CI, Br, I, S,

etc., spre deosebirea acestora se d nume fie-cAreia, dup numrul
atomilor acestor elemente, ce se gsesc in molecul5., precum:
Sn CI, = biclorura de staniii Fe S = sulfura de fer
Sn CI, = tetraclorura Fe S, = bisulfura ))

Ph I, = triiodura de losfor Fe Cl, = bzclorura

Ph CI, = pentaclorura de fosfor Fe CI, = triclorura
As, S, = bisulfura de arsenic
Sb, S3 = trisulfura de stibiii Au, S, trisulfura de aur.
Legile dupd care se fac reac/iunile Mire sdner% fi comb/nal:inn/1e dor.
Faptul ca dou sail mai multe molecule simple sag compuse pot sa reactio-
neze intre ele, pentru a da nascere la comp* not, it are explicatia numai in
schimbarile de energie ce se petrec intre ele in acelasi timp.
Numai legile termochimice (vedi pag. 15) sunt in stare sa ne explice aceste
reactiuni si s ne arate in acelasi timp pentru ce doui Corp' simpli sag com-
misi pot s se combine mai usor intre dinsii de cat cu un al treilea.
Desi cauza prima, care conduce reactiunile nu a putut fi bine cunoscut de
cat de la anul 1860 incOce, in urma lucrarilor lul bedItelot Thomsen, etc., multe
din rezultatele experimentale erag cunoscute Inca pe la sfirsitul secolului trecut.
Ele a fost formulate in legi de Bertholet (1748-1822). Aeeste legi dup cum
a fost acute acum 80 de ani, nu mai cuprind t6te faptele pe can' sciinta le-a
adunat in urma si prin crearea termochimiei afl perdut din insemnatatea ce o
aveag. Ele rezuma numal un numr fOrte restrins de fapte explicate destul de
bine prin termochimie.

Legile lui Bertholet. A) Acliunea acitfilor asupra sdrurilor.

a) 0 sare este descompusa complect printr'un acid, cand acesta este mai fix
de cat acidul sarei, d. e. :
CO, Ca -r SO, H, = CO, + H, 0 + SO, Ca
Az 03 Na + SO, H, = SO, Na H + Az 03 H.
b) 0 sare este descompusa eomplect printr'un acid, and acidul sarei este
insolubil:
Si 03 Na, i- SO, H, = SO, Na, -4- Si 0, H,
c) 0 sare este descompusa complect printr'un acid, cand acesta da cu baza
sarei, o sare insolubila :
(Az 03), Ba + SO, H, = SO, Ba + 2Az 03 H
2Az 0, Ag + H, S = Ag, S + 2Az 0, H
B) Actiunea bazelor asupra sdrurilor.
a) 0 sare este descompusa complect printr'o baza, and baza el este volatila:
SO, H (Az 1-14) + Ca 0 = SO, Ca + Az H, OH
b) 0 sare este descompusa complect printr'o baz solubila, and baza ei este
ins olubil :
Az 0, Ag +K H = Ag OH + Az 0, K

www.digibuc.ro
 197

c) 0 sare este descompusa complect printr'o baza and acsta pdte da cu

acidul sarei un corp insolubil:
SO, K, + Ba (OH), = SO, Ba 4- 2K 0 H
C) Acliunea sdrurilor asupra sdrurilor.
a) Dou saruri se pot descompune reciproc cand din schimbul intre aciclii si
bazelor lor result o sare mai volatila saa mai insolubila de cat cele puse in
prezenta:
K CI + SO, (Az H4) H SO, KH = Az H, C1
Ba SO, K, = SO, Ba + 2K C1.
In realitate aceste reactiuni se petrec in modul urmator:
Amestecand o solutiune de clorura de sodia cu o solutiune de azotat de po-
tasia vom gasi in solutiune gall de aceste dou'd saruri: elorura de potasia si
azotat de sodia. Cantitatile relative in care se gasesc aceste saruri depind de
temperatura apel si de solubilitatea fie-cdreia dintre ele. Cand scdtem pe una
din ele din solutiune, raporturile intre cele-Palte trei se schimbd imediat. Acest
fapt se va intampla dacd unul dintre corpii cari se formdz este volatil sail
insolubil; ast-fel daca in loc de azotat de potasia am lua azotat de argint am
avea clorur de argint insolubila, care ese din solutiune precipitandu-se. ln acest
caz reactiunea se urmz'a pan and s'a eliminat tot clorul i argintul daca ail
fost puse in proportii corespunctUdre.
Reactiunile formulate in legile lul Berthold se fac dupa legile termochimice.
Dc ate ori punem in prezenta dou'd saruri. ele vor reactiona si vor produce
corpi nol, daca suma aldurilor de formatiune ale acestor corpi va fi mai mare
de cat suma caldurilor de formatiune ale corpilor ce le-am pus. Pentru a avea
o descompunere complecta nu este necesar ca unul dintre compusil ce se for-
mad s fie volatil sail insolubil, dupa cum ne indic legile lui Bertholet. Ast-
fel amestecand o solutiune de acetat de sodia cu clorura feric nu se observa
nici un precipitat, nici vre-un corp volatil care ese din solutiune; cu tote ace-
stea reactiunea s'a petrecut in mod complect, dupa cum se pOte constata din
examinarea solutiunel pe cale optia.
Clastficatia elementelor. 'Inca de la Inceputul secoluldi nostru s'a
cautat a se introduce deodata cu notiunile none Ore-carI incercarl
de clasificare, carT eraii ins cu totul empirice. NicT pana acum nu
avem o adevrat clasificatie sciintifica in chimie.
Proust In Anglia si Dumas In Franta a cautat cei d'intaiii a in-
troduce o vedere maT generals, adunand fapte prin carT s probeze
c materia este unica si c dinsa, In cea mai simpla expresiune,
s'ar gasi In hidrogen. TotT corpl simpli nu ar fi de cat nisce
staff alotropice ale hidrogenuluT, creati prin condensarea materiel
In molecule. In realitate numer6se greutati atomice confirm acst
vedere cu atat maT mult, cu cat luand ca baza raporturile ponde-
rale cream seriT carT unesc inteinsele tocmaT pe elementele ce se
asemana maT mult prin proprietatile lor. Aceste vederi a fost corn-
batute cu deosebire de Stas, care a dovedit c multe greutatl ato-
mice nu sunt multipliT intregl aT hidrogenuluT. Totusl f6rte nume-
r6se cazuri ne duc la rezultate fOrte apropiate. Iat cate-va exemple:
19 Fl
19 + 16,5 = 35,5 . . . . . . . . . . . Cl
19 + (2X16,5 = 33) 4- 28 = 80 . . . . . . Br
10 + (2X16,5 = 33) + 2 X 28 + 19 = 127 I

www.digibuc.ro
 198

lin raport identic si cu mult mat simplu '1 gsim la corpit din
familia I, grup III.
7 Li
7 -1- 16 = 23 Na
=
7 -1- 2 X 16 39 . . K
=
7 -1- 5 X 16 37 . Rb
7 + 8 X 16 = 135 . . Cs
Tot ast-fel de exemple gasim la seriile bivalente din grupul II si fT
16 0 24 Mg
16 + 16 = 32 . . . .S 24 + 16 = 40 . . . . Ca
16 -1- 4 X 16 = 80. Se 24 + 4 X 16 = 88 . Sr
16 + 7 X 16 = 128. Te 24 + 7 X 16 = 136 . Ba
Putem, in fine, s mai dam urnitorul exemplu:
14 Az
14 -1- 17 = 31 Ph
14 + 17 + 44 = 75 . . . . As
14 -1- 17 -1- 2 X 44 = 119 . Sb
14 + 17 + 4 X 44 = 207 . Bi
La 1862 Clzancourtois in Franta i Newlands in America (la 1865),
iar in urma. la 1870 Mendeltjeff in Rusia i Lothar Meyer in Ger-
mania, ad fost cet d'intaid cart ad pus bazele unet clasificatil sciin-
tifice, care pune in evident faptul cd proprietalile elementelor sunt
funcliunt periodice ale g-reateltel lor atomice.
Dac insirin corpil simpli in raport cu greutatea lor atomica,
incepend cu Litiul (7), cel mai sor dupa hidrogen, i sfirsind cu
Uraniul (240), vedem cA la re-care intervale cadem peste corpi
cart ad forte mare asemnare intre dinsii:
1) Li. Be. Bo. C. Az. 0. Fl
7 9 11 12 14 16 19
2) Na. Mg. Al. Si. Ph. S. CI
23 24 27 28 31 32 35,4
3) K. Ca. Sc. Ti. V. Cr. Mn. Fe. Co. Ni. Cu. Zn. Ga. Ge. As. Se. Br.
39 40 44 48 51 62 55 56 58 58 63 65 70 72 75 79 79,7
4) Rb. Sr. Y. Zr. Nb. Mo. Ru. Rh. Pd. Ag. Cd. In. Sn. Sb. Te. I.
85 87 89 90 94 96 104 104 106 108 112 113 117 120 126 126,5
5) Cs. Ba. La. Ce. Di. , Sa. Er.

.
.

133 136 138 140 142 150 166

6) Yv.
173
Ta. W,
182 184
Os Ir. Pt. Au. Hg. TI. Pb. Bi.
195 193 194 197 200 204 206 210
-
7) . Th. . Ur.
232 240

www.digibuc.ro
 199

S'aii format ast-fel 7 siruri numite perio' de, intre cart dou6 sunt
cu cte pte terment, numite peride mid i cele-l'alte cu cte 17
termeni, numite perd de mart. Sirurile 5 si 6 sunt necomplecte si
pot s formeze o singur perid.
In peridele mid observAm cl termenit suprapusi sunt corpt, cart
ail mare asemnare unul cu altul, precum Na si Li; Be si Mg ;
Fl i Cl, etc.
Acelast lucru se observ i in cele trei pericide marl; cu deose-
bire la capetele lor, ast-fel avem K, Rb, Cs ; Ca, Sr, Ba precum
si As, Sb, Bi; Se, Te, Br, I, etc.
In fie-care dintre aceste peridde se observa o variatiune regulat
a proprietAtilor fizice ca densitatea, tenacitatea, etc. Ast-fel avem :
Na, Mg, Al, Si, Ph, S, Cl.
Densitatea : 0,67 1,7 2,5 2,5 2 1,9 1,3
K, Ca, Sc, Ti, V, Cr, Mn, Fe, Co, Ni, Cu, Zn, Ga, Ge, As, Se, Br.
0,86 1,6 3,8 - 5,5 6 8 7,2 7,9 8,5 8,8 8,8 7,1 5,9 5,5 5,6 4,6 2,9
Din acestea se vecle c densitatea cresce de la amenclou6 extre-
mitAtile peridelor spre mijlocul lor.
In ce privesce valenta lor i compusit cu hidrogenul, clorul, ra-
dicalit hidrocarbonati monovalenti, oxigenul i cu oxidrilit, observAm
faptele urmetbre :
Cu hidrogenul, clorul i cu radicalit monovalenti, valenta bor
cresce de la capetele periodei spre mijloc, ast-fel avem :
Lil, Ben, Bo", ov H4, Az" H 011 1-12, Fl/ H
Nar, mg", Alnr, si1vH4, Ph" 113, S11112, CII H
Acsta se pdte vedea mat bine la compusii hidrocarbonati:
NaI (CH3), Mgn (CI13) Alm (CH3) (C113)4, Phut (C113)3,
SH (C113)4, Cli (CH3).
Tot asemenea i cu clorul :
Li Cl, Be Cl Bo C13, C 014, Az Cl 0 C14, Fl,
Na Cl, Mg Cl Al Cl Si Cl Ph Cl S 014, CI,
In ce privesce valenta lor in compusit cu oxigenul i cu oxidri-
lii, acsta merge crescend de la extremitatea stang la cea drpt
in pericidele mid precum:
Na210 mg" 02 A1,11103 siw 02 ph2v 05 SV103 012V11 07
NaIOH,Mg11(OH),,A1111(0II)3,Silv(OH)4,Phy (01-I)5,Sn0H)Clvh1(OH)7
In peridele mart se observ aceeasi crescere de la un capet la
altul cu deosebire numat c la partea de mijloc valentele ajung la

www.digibuc.ro
 200

un maximum, de unde se cobdra la un minimum si cresc apoi el-

tre sfirsitul perideT, formand o dubla periodicitate.
VIl
K210, Call 0, Sc211103, Tpv02, V2 05, CrVIO Mn2 07
FeV103, COIV02, Nit' 0
Cu210, Zn" 0, Ga211103, As2v 02, SevIO Brsv1T07.
Tabelul allturat ne arata raporturile de situatiune i mersul va-
lentelor tuturor elementelor cunoscute pana acum grupate, In acest
mod de Mendelejeff 0 Lothar Meyer. Locurile libere arata corpii
cari sunt posibill a se descoperi, ale caror proprietati generale pot
fi prevedute mai dinainte. Ast-fel s'a intemplat cu descoperirea Ga-
hula la 1875, facuta de Lecog de Boisbaudran, a carui greutate a-
tomica=-69,8, pe cand Mendelejeff la 1869 '1 preveduse in tabela
sa sub numele de ekaaluminia dandu-1 greutatea atomica = 69.
De asemenea la 1866 Winkler descoperi Germania (72,3), pe
care '1 preveduse Mendelejeff la 1871 sub numele de ekasilicia cu
greutatea atomica 73.
Esaminand aceste peridde putem vedea ca In grupurile I, II si
III domina mai mult caracterul electropozitiv i corpii dati hidrati
bazici, pe cand In grupurile IV, V, VI si VII avem corpi electro-
negativi cu tendinta de a da acidi.

www.digibuc.ro
 Sistemul periodic al elementelor.
I II III IV V VI VII VIII
Grupa Grupl Grupg Grupa. Grup Grup4 Grup4 Grup4
.
Combinati cu II MEI, MEI, MH2 MH (M211)
OxicIT (1) MO MQ M208 MO3 MO8 MO2
-M20 M203 M207 MO
Periode SeriI H1
I I Li, Be,. Bon C12 N14 016 F119

2 2 Na22 A127 C188,4

Mg24 Si28 P31 S82

3 .34.
4
K Ca SC44 Ti48 V51 Cr92 Mn55
1 &Jo Zn,, Ga Ge72 As7, Sen Br727,
Fe88 C058 Ni88

4 R1385 Sr87 Y89 Zr90 Nb 94 M095 100

{ 6 Ag, Cdn, Inn, Sn117 Sb120 T126 11965
RU104 RH1o4 Pd106

(Sa1)?
5
1 78 CS/33 _ Ba187 La138 Ceuo
(Er,)?
(Di342)?

9 Yb179 Ta382 W84

f0 All197 lig209 11204 Pb266 Bi210 Os GO Jr199 Pt194
_.___
Tb233 Ur240

(1) Cornpuqii eel' mai avuti in oxigen, cart dail grafi.

www.digibuc.ro
 CHIMIA ORGANICA
Notiun1 preliminare.
CorpiT organisatT, fie plante sail animale, in tirnpul vietel lor pro-
duc in mod normal numerOse combinatiunl, carT nu se produc in
alt mod in naturd si se numesc carpi organici.
AcestI corpi (vedi pag. 6) sunt compusT din carbon pe langa
care se maT afl hidrogen, oxigen, azot, sulf, fosfor, clor, fer, audit;
potasiti, calci, etc.
In total in corpil organicT i chiar In corpii organizatT, carT i-ati
format, nu s'ail gasit pana acum afara de carbon de cat cel mult
15 elemente din cele 70 bine cunoscute.
Partea chimiel care se ocupa cu studiul corpilor organici se nu-
mesce chimia o; ganicd.
Prin mijlocele de sinteza forte numerOse, de care dispune chimia
organica, s'ati putut face din elemente nu numaT corpil organici
naturall, dar i numerosT altii carT nu sunt produsT de plante
animale. Acestea pot sa contina in molecula lor pe langa carbon
nu numai corpiT simpli citatT mai sus, dar pe orb-care din cele 70
elemente cunoscute pana acum.
Iat de ce chimia organica pOrt de obiceiil numele de chimia
carbonuluT, de re-ce prin studiul corpilor organici atat naturali cat
si sinteticT, nu facem alt-ceva de cat a ne da sma clespre modu-
rile variate in carl carbonul se cornbind cu unul, dou sati maT
multe elemente de-odata, din cele trei grupe, carl formza chimia
neorganica.
Pentru a intelege bine modul cum aceste combinatiuni variate
pot sa se formeze, trebue s studiam cu deamnuntul carbonul care
e punctul de plecare i fail care nu pOte s existe nicT un corp
organic.

www.digibuc.ro
 204

Carbonul ca element a fost studiat in grupul II familia IV (vedi

pag. 114-126) iar In ce privesce modul de a se combina am ye-
gut c este in tot-d'a-una tetravalent.
Dintre compusil principali al sT se studiazA de obiceig In chimia
neorganicl acidul carbonic, oxidul, bioxidul si sulfura de carbon
(vedi pag. 127) al cAror loc va fl mai bine determinat in urma stu-
diului aciclilor organici.
Elementele, cad' intrA mai des In compositia corpilor organici,
sunt :C, H, 0 si Az.
Carbonul pte sl se combine cu fie-care In parte sag cu mai
multe dintre ele de odata ; ast-fel avem.
Combinaliunt binare formate din carbon unit cu alt element re-
care precum ;
CH, CO, Ca Az,
Tetrabldrura de carbon Bioxid de Azotura de carbon
(Metan . carbon. (Etan dinitril = Cianogen).

Dintre acestea mai numerdse si mai insemnate sunt cele acute

din carbon si hidrogen numite hidrocarbure.
Combinafiun2' ternare, formate din carbon unit cu mai multe ele-
mente dre-care, de trel felurT, precum :
02 04 H2 CAz H
Etandioic =Acid oxalic. Metan nitril =Acid cianhidric.
Combinagunt cuaternare, acute din carbon unit cu trei feluri de
elemente, precum :
CAz OH Az H, (CH,) OH
Carbimida Hidratul de amonifi monometilie Hidrat
Acid cianic. de metilarnoniii.

Chimia organicl dispune de aprdpe 100,000 corpi. Numerosi

sunt produsi prin plante si animal; restul e produs prin transfor-
marea primilor, sag direct prin sintezl. Acestia tind a lua un rol
covirsitor prin marele lor numer si prin importanta lor tot mai mare
in industrie.
Principii imediagvecil analisa imediatl pag. 20 se numesc cor-
piT ce se pot extrage cu dre-care usurintl din plante si animale.
Ast-tel oleul de rose, sag de terebentinA, e un principig imediat ;
tot ast-fel chinina sag morfina. Primil sunt amestecuri de mai multi
corpl organic!, pe cnd cel de al doilea, sunt corpl purl.
De regulA pentru a se putea studia numerosil corpi din chimia
organica nu se tine semA numal de numrul si natura elementelor,
care-i formal, dar cu deosebire si de proprietatile lor fizice si
chimice, cari sunt In raport direct cu modul de grupare al atomi-
lor In molecull. Tot! corpil organici stint 1mpArtit1 In mai multe
familil dupA funcliunea lor, adicl dupl modul cum functional. In
diferitele lor reactiuni.

www.digibuc.ro
 205

Aceste familii sunt destul de numerdse si se inmultesc Inca ne-

contenit prin cercetArile nou, care prin sinteze reusesc a lega ace-
leas! elernente In mod cu totul diferit, de unde rezult si corpi cu
alte functiuni.
Principalele functiuni cunoscute In chimia organica sunt urma-
terele :
1. Hidrocarbure
2. Alcooli si fen oli
3. Aldehide
4. Cetone
5. Chinone
6. Aci4i
7. Amine
8. Amide.

Hidrocarbure.
Prin hidrocarbure Intelegem corpil, cari sunt constituiti numai
din carbon si hidrogen. Acesti corpi sunt forte numerosi si servesc
ca schelet tuturor celor-1' alti corpi organic!, cari sunt formati prin
substituirea ere-at-or radicall simplil sail compusi in locul hidro
genulai din molecula lor. Exist dar o lega.tura strins intre hidro-
carbure si cele-l'alte functiuni, ast-f el in cat acestea nu pot fi studiate
si Intelese fall cundscerea de aprdpe a hidrocarburelor.
Numrul mare al hidrocarburelor este posibil numai din cauza ca
carbonul e de regula tetravalent si c pcite s se combine cu el
lnsusi de mai multe ori pentru a da nascere la molecule din ce
in ce mai avute In carbon. In tote combinatiunile organice s'a do-
vedit cd cele patru valente ale carbonului sunt cu totul identice.
Modul in care atornii de carbon se lega intre dinsii pentru a da
molecule este urrnatorul:
H H
C CH HCH H CHI

HCH I

C CH HCH 11

HCH
1

H
I

H
0 molecula Etina Etena (Etilena) Etanul Metanul
de carbon (Neetilena)

Ast-fel carbonul In metan se combin cu 4 atomi de hidrogen din

cauzl c tete cele patru valente ale sale sunt libere. In etan fie-
care atom de carbon are cate trei valente libere ; din cauza acsta
ambil se combin6 cu 6 atomi de H.
In etena si etinA, atomil de C fiind legati prin dou6 si trei Va-
lente, nu mai remn libere de cat 4 sail 2 din valentele lor, ceea

www.digibuc.ro
 206

ce face ca molecula etenei are numai 4 atom! de H si a etinei ini-

ma! dol.
Pentru ca doi atom! de carbon s fie legatt Intre ei se perd cel
putin doue valente ; pentru a putea forma molecule cu trel atom!
de C, se vor per'de cel putin 4 valente ; cu patru atom! de C se
vor pude 6 valence, cu. 5 atonal de C, 8 valence, etc.
H

HCH HCH
H I
I

HCH HCH HCH HCH

H I
I
H I

HCH HC H HCH
I I

HCH HCII
I I
I

HCH 1

H
HCH I-ICH
1
1

H I

H
H
I H,CH
I

H
Met an Etan Propan Buten Pentan.
Observand aceste formule putem ved ca, pe and in metan car-
bonul are tte patru valentele sale satisfacute cu H, in etan cei 2
atom! de C perd cam o valenta pentru a se lega intre dinsi! si nu
le r6rnn libere de cat 6 valence pentru a se combina cu 6 atom!
de H. In propan Atomii de C terminal! perd ca.te o singura valenta
pe cand atomul mijlocia perde doug valente pentru ca totl trel s
pta fi legati impreura, ast-fel in cat gruparei Intregt '1 ma! reman
libere opt valente, car! sunt satisfacute cu H. In butan si pentan
gasim 2 si 3 atom! de C mijlocif, car! ati perdut eke doue valente,
ceea-ce face ca aceste grupar! ati perdut 6 si 8 valente pentru a
se forma, rernanendu-le libere numaT 10 si 12 valente spre a se
combina cu H.
Daca un atom de C cere 4 atom! H pentru a.s! satisface valentele
sale, ar trebui ca n atom! de C sa crA 4 n atom! de H. Perderile
de mai sus in H sunt pentru etan 2 ladeca in raport cu numerul
atomilor de carbon: 2 X 2 2 ; pentru propan 4 (2 X 3 2);
pentru butan 6 (2 X 4 -- 2); pentru propan 8 (2 X 5 2). Prin ur-
mare pentru o hidrocarbura cu n atom! de C numerul valentelor
perdute ar fi 2 X n 2, iar numerul atomilor de H, care intr In
combinatiune este: 4 n (2 X n 2) = 4 n 2 n + 2 = 2 n + 2.
Formula corpuluT cu n atom! de carbon va fi prin urmare: Cn H 20+2.
Daca dam ha n diferite valor! intreg! vom avea un numer nesfirsit
de hidrocarbure, S. ex.:
n= 1 C H,
n=5 C6 H72
n = 35 C36 H72
etc. etc.

www.digibuc.ro
 207

Prin urmare Cn H n+2 represinta in mod general o serie Intrdgl

de hidrocarbure de felul acesta.
Hidrocarburele cuprinse 3n formula generala Cn H2n+2 ail mat
multe caractere comune ; ast-fel ori-care dintre ele contine cantitatea
cea mai mare posibila de H si nu mai pte s primsca alp' atom!
de hidrogen in plus, fall ca sa se desfaca legaturile dintre atomil
de C. Din acsta cauza ele se numesc hidrocarbure saturate.
Se mai observa de asemenea el numrul lor pdte sa crsca la in-
finit, pentru ca lui n putem sa-T dam or! ce valre intrega de la 1
pang la oo :
C H4 t 6 H14 Hs4 C
C101 11204
Cs H, C7 fI16 C12 H26 C102 11206
C3 H8 Ca H48
C4H0 C0 H20
C5 H 12 Co 1122 C100 H202 Cn H2n+4
Fie-care din acesti corpi difera de cel precedent sail de cel ur-.
mator, prin ratiunea CH2, ast-fel : C, H difera prin + CH2 de
corpul precedent C7 H169 i prinCH2 de corpul urmator C0 H20,
El se numesce Izomologul superior al celui d'intaiil i kornologul in-
ferior al celui de al doilea.
Totalitatea corpilor homologi representati prin formula generall
Cn 1-12n+2 formza o serie homologd.
Atomil de carbon, dupa cum am vciut mai sus, pot fi legati si
prin done saii chiar trei legaturl, ast-fel Inca putem sa prevedem
posibilitatea de a forma alte serif de homologi mai putin avuti in
hidrogen, d. e.:
CH4 H2 = CH2
CH, CH2 CH2 CH
H2 -= H2 =
CH3 CH2 CH2 CH

CH3 CH2 CH2 CH

CH2 H2 = CH CH H2 = C
CH, CH2 CH3 CHs

CH, CH2 CFI2 CR

CH2
Hs =
CH CH fl= CI

1H,
CH, CH2 CH2 CHs

CH, &la CH, CHs

C5 119 H2 = C5 H10 C5 H10 H2 = C5H8

C11 1-12n-1-2 H2 == Cn H2n
Cn H2n Hs = C11 H2n-2

www.digibuc.ro
 208

Putem, prin urmare s formgm in acest mod o succesiune de

sera' cu termenI homologn
Cn H2+s, Cn H2n, Cn H2n-2, Cn H2n-4, Cu 112n---6, etc.
Tote aceste seril homologe afarg de prima, pOrt numele de sera'
nesaturate din causa cl a tot-d'auna dou, patru sa n valente
itot-d'a-una un numr pereche) disponibile, care pot sg fie satisfg-
cute cu hidrogenul sa altI radicall monovalent! fr ca ultima le-
gatura dintre atomil de carbon sg fie desfgcutg, s. e.:
CH CH2 CH, CH2 Cl
--1-- H2 = + C12 =
CH CH2 CH, CH, Cl
Etan bidorat 1, 2.
In fie-care din aceste seril diferinta intre horn ologi este tot ra-
tiunea CH , d. e.:
C4 1410, C4 H,, C, H C4 H4, C4 H,
C6 H,2, C5 H10, C5 Hg, C5 110, Cb H4
C5 11,4, C5 H12, C6 H10, Ca Hg, C5 Ho
Ast-fel: Co Ho diferg de 04 H4 cu +
CH, si de Co H, cu CH..
Se p6te vedea in acelasT timp cg termenil corespuncltori aT se-
riilor homologe 04 H10, 04 118, 04 Ho, etc., diferg inire ci prin ra-
tiunea + H2.
Acestia sunt isologi. C4 H, este isologul superior a lul C, Ho
si isologul inferior, a lui C4 H10.
Totalitatea seriilor homologe formOzg o serie isologd.
Termenil acestel serii vor fi:
Cn 112n+2, On H2n, On H2n-2, On H2n 4, etc.
Fie-care din acestia represintg eke o serie homologg.
Nomenclatura hidrocarburelor. Nomenclatura cea mai simplg a fost
propusg de Hofmann si are de bazg numrul atomilor de carbon,
rerminat prin un sufix special pentru fle-care serie homologg; ast-
fel pentru homologil din seria saturat Cn H2n 1-2 avem sufixul an,
pentru cei din seria Cn H2n sufixul en, pentru cel din seria CnH2n 2
in, S. e.:
C El4 Protan sad Metan
C,H, Deutan sad Etan; 0,114 Denten sad Eten; C,H, Etin sad Acetilena
C,H8 Tritan sad Propan C,H, Triten sad Propen C,H, Tritin sail Metilacetilena
C4 1.110 Tetran sad Butan C41-18 Tetren sad Buten C,H, Tetrin
C5H Pentan 05 1115 Penten C51-18 Pentin
C6H14 Hexan C,H Hexen (261-1,0 Hexin
C-71114 Heptan C,H14 Hepten C,H Heptin
C8H Octan C811,6 Octen C8H14 Octin
CH
etc.
Dodecan CII24 Dodecen C1211 Dodecin
etc. etc. etc.
Eidrocarbure isomere. Pang acum am v64ut cg atomii de C se

www.digibuc.ro
 209

afi legatt ast-fel In moleculele hidrocarburelor In cat formza nu-

mat sirurt (catene) drepte. Daca numrul atomilor e mat mare,
acestia pot fi asedatt si in alte modurl In molecula, and nascere
la corpt, cart de si a acelast num6r de atomi de carbon si hidro-
gen, att proprietatt fizice i chimice deosebite. Ast-fel de corpt se
numesc isomert.
Pentru seria saturata Cn H2n 2 avem urmatorit isomert (Cayley 1875):
Iqoinoril
cunoscuti posibil1
CH, 1 1
CH,

CH, . . 1 1

CH,

CH2 1 1

CH,
CH,

CH, CH,

CH2 HC CH,

CH, CH, . 2 2
CH3

CH2 CH,

CH2 HC CH2 0112

CH2 CH2 H,C C CH,

CH, CH, .CH3 3 2
CH,

CH, CH, CH8

I

CH2 HIC CH, CH, CH3 CH2

HjCH,
I

CH, ,CH, H3 CCICHB 1-1CH3

I

&,
I I

CH, CH2 012 HC CH8

I

j113 CH, CH, CH, CI H, 5 5

13

www.digibuc.ro
 210
C7 H16 5 9
08 1118 2 18
C9 H20 5 35
C20 H22 6 75
011 H24 1 159
C12 H26 1 357
023 H28 1 799
etc.
Prin urmare afara de eel crintliii treT termenT aT seriel, la top
ceT-l'alp avem dol sau maT mulp isomerl.
Num 6ru1 isomerilor cresce frte mult la moleculele cu multi atom!
de carbon.
Rezulta dar ca numirile date hidrocarburelor ca : butan, pentan,
hexan, etc., nu sunt ale unui singur corp, ci sunt comune la mal
multi, cad avem doT butanT, 3 pentani, 5 hexanT, etc.
Acesti isomer/ se deosebesc in numire, dupa cum atomil de car-
bon sunt Insirap in linie drpta sail in liniT frinte. In casul intaiii
hidrocarbura se numesce normal& sa lineard, In cazul al doilea este
nenormald sa arborescentd.
In acest ultim cas se procede la numirea hidrocarburel in modul
urrnator. Se numerotza carbonil cateneT liniare, pentru a putea indica
carbonul la care se face substitutia, Inlocuind H prin grupurile, me-
til, etil, etc. Ast-fel avern :
CH, CH,
CH,
CH, I
CH2
HCCH,
CH, HCCH2CH3
CH,
CH, (CH2),

CH,
Butan linear. Metil 2 propan Etil 3 Heptan.
Butan arboreseent.
Cand grupul substituit are si el mar mulp carbon!, carT si et la
rIndul lor, pot s primeasca substituirT, IT vom numerota i pe acestia
indicandu-I prin nurnrul carbonuluT din catena liniara de car! sunt
legap, urmati de un exponent, S. E.:
1. CH, 1. CH,
2. CH, 2. CH,
31 3.
3. CH, 3. CHCHCH,
4. CHCH, CH, 4. CHCH, CH,CH,
4, 4.2 4., 4., 4.3
5. CFI, 5. CH,
6. CH, 6. CHCH,
7. CH, 7. CH,
8. CH,
Etil 4 heptan. nietil 6 etil 3 propil 4 oetan.

www.digibuc.ro
 211

Grupurile substituite la acst catenI anex, se numesc meta, do, etc. Ast-
fel avem:
1. CH, CH,
I I

2. CH, CH,
I I

3. CH CH, (grupul meto) CH CH, II,

I

4. CII CHCH,
I I I

CH, CH, CH,

4., 4.,
I I I

5. CH, CH CH CH CH,
I I

6. CH, CH CH, CH CH,

I I

7. CH, CH,
(CH,),
I

8. CH, I

4., Meto- Etil 4-0cfan. CH,

Metil 3, Meto5.,Etil 5.. -Propil 5,
Meto 6.3Propil 6Pecan.

Numerul isomerior e cu mult mai mare Inca in cele-falte serif ho-

mologe; la acestea local unde se af16 dubla saU tripla legAtur intre
carboni, pcite sa varieze. Pentru a deosebi corpir in numirea lor,
se indica carbonul uncle ele se afla; ast-fel putem cita casurile
urmatre :
CH,

H,
Eten.
CH,
I
CH,
CH
I

OH3 H,C CH,

Propen Ciclo propan (1)

OH2 CH3
I
CH3
CH, CH CH2
I
ICH
CH, CH C CH3
I I I

CH, CH3 CH3 H2 OOH2

Buten I. Buten 2. MetiI propen. Metil ciclo propan.

(1) Tote hidrocarburele en catena Inchisa, ce Oca, rolul de IlidrocarburT saturate vor mar-
ts prefixul Cielo pentru a reaminti cYt catena e InchisA, i. sufixul an pentru a arida ca.
Ida rolul nnor hidrocarburI saturate.

www.digibuc.ro
 212

Din acestea putem vedea c in aceste serif numrul isomerilor

cresce cu mult mai iute; ast-fel chiar la hidrocarbura cu 3 atom!
de C avem doi isomeri.
ObseriAm de asemenea cA afar de catenele lineare si arbores-
cente mai avem i catene inchise, numite i catene ciclice, pe cnd
cele lineare Si arborescente se numesc si aciclice. Ast-fel d. e. la
hidrocarbura Cg H12 avem urmtorii isomeri mai principal!:
lineare arborencente
CH, CH, CH3 CH, CH, CH,
1
I

CH CH CH2 CCH, CH CH, 113C C CH3

11 I I

CH, Cli CH CH, CH, CH

I I 11
11

CH, CH, CH CH. CH CH,

11

CH, CH, CH, CH3 CH

1

CH, CH, CH, pMetil 2 Metil 2 Dirnetil 2

Hexen 1 Hexen 2 Hexen 3 eaten 1 penten 4 Buten 3

H2 CH,
CH,
C
CH, CH2 -
H2 C CH, CH, 01-13
I
CH, CH CH
CH CH,
11, C C11, I

t. CH CH
1120 CH, H CCH,
H, I I 1 1

1120 CH,
Ciclohexan H2CCH., 112CCH2 HC CH, M e to-etil
Metil ciclo pentan Etil Ciclo butan Propil Ciclo propan ciclo propan

Din causa acsta homologil sunt de dou feluri; komologi adeverap; carl a
aceeasl constitutie i homolog! falA cari nu ail acee* constitutie, cu tote a.
diferd unul de altul tot prin ratiunea CH,, d. e.:
Homologi adev6ratT Homologi fale
CH, CH, CH, CH,
CH, CH HC CH,
CH, OH,
CH, CH, CH, CH,
H, C CH,
CH, CH, CH,
CH,
CH, CH CH,
1
CH,CH, HCCH,
CH, CH, HCCH, I

CH, CH,
I

I CH,
CH, CH, CH,

www.digibuc.ro
 213

Numrul hidrocarburilor cu catene ciclice cresce f6rte mult cu

cat trecem la seril mai putin avute in hidrogen.
Ele a proprietati adese-ori deosebite de acelea ale hidrocarbu-
relor aciclice. Din acsta cauza hidrocarburele Si corpii car! deriv
din ele s'ati impartit in dou grupuri marl :
Grupul 1, cuprinde hidrocarburele aciclice a seriilor Cn H2n+2,
Cn H2n, Cn H2n-2, Cn H2n-6 precum i corpii, car! deriva din
ele. Intre acesti corpi se afl i grasimile, din care cauza mult vreme
acst parte s'a numit seria grasa.
Grupul 11, cuprinde hidrocarburile ciclice Cn H2n i cele urma-
Ore pana la Cn H2n-54.
Intre acestea se afl i esentele plantelor aromatice, din care cauz
grupul acesta s'a numit seria aromntica.
Radical! hidrocarbonati. Ori-care hidrocarbura ciclica sag aciclica,
lineara sag arborescenta, pte s piard unul, doi sag mai multi a-
tom! de H pentru a da radical! mono-, bi-, etc., valenti.
Acesti radical! nu pot exista de cat in combinatiuni. Nurnele lor
se formza din al hidrocarburelor in modul urmator :
C H4 H = C Hs meta
C2 116 H = C2 H eti/
C3 H9 H =-- C, H propi/
C, H12 H = O 1111, Ciclohex-i/
C6 H6 H = C6 115, Fen-i/.
Din cauza c atornul de H se pte lua de la diferiti atom! de
C din molecula, se nasc numerosi radical! isomer!. Se pot numi trei
feluri din acestia, dupa cum hidrogenul lipsesce de la un grup CH,,
CH2 sag CH : CH
CH3 CH3 H,C Cli,
I I
Ciclo-propil.
CH, CH, CH, CH ,
I

CH2 CH I :\_
C--CH,
1

C
I 1

CH2 CH3 CH, H, C -_____C H,

butil 1. butil 2. ineto 2 propil 2. Metil eielopropil.
Acestia pot fi considerati ca radicall compusi, sag grupur! fonc-
lionale ale hidrocarburelor. Fie-care din cele-l'alte functiuni ag si
ele ast-fel de grupri.
Hidrocarburele saturate, aciclice.
On 1120+2.
Ista, icul. Acestea a fost cele d'intl hidrocarbure bine studiate. Prepararea
CH4 s'a fcut la 1837 de Persoz. Adevratele sinteze ale lor ad fost acute de
Frankland la 1850 si continuate in urmd de Wiirtz (1855).
Starea naturala. Inca de la 1862 Cahours si Pelouze ag aratat
ca in pacurile americane exist tOte hidrocarburele de la butan

www.digibuc.ro
 214

pAnA la hexadecan. Acum se scie cl pAcurile i gazele ce se des-

volta In regiunile petrolifere sunt amestecuri de hidrocarburT din
acesta serie de la CH, panA cel putin la C27 11,2, contiind i putine
hidrocarburl din seriile cele-alte,
Preparatiunea. Ele se preparA prin maT multe metode :
1. Prin descompunerea acidilor, carl corespund acestor hidro-
carburT :
CH3

17551i = CF14 + CO,

1

(Persoz 1834)
Acid acetic = Etanoic. Metan. Bioxid de carbon
1777 Ill
CH, CH,
CH CH2

(CH,), = CH, + 2CO2 (Riche, 1865) Incallind la rosul nIsand.

6112 CH,
OH, CH,

I COO IH CH,
Acid suberic Octandioic Hexan
AcestA descompunere se face distilAnd ImpreunA sarurile de po-
tasiti sail de calciii ale acestor acidI cu hidrat de calciil sa cu calce
sodatA. Reactiunea se petrece in modul urmAtor:
CH,
+ Ca < OH
OH
= 2CH, + CO, Ca + CO3K,
2000K
Acetat de potasic = Hidrat de Ca. Metan Carbonat Carbonyl de K.
Etanoat de potasiii. de Ca.
2. Unind ImpreunA radicalil hidrocarbonatI identici soS diferitr:
Acsta se face descompunend cu deosebire iodurele acestor radi-
call prin soditi la cald (200-300) in tuburT de sticlA Inchise:
CH3I C1-13

CH3I
+ Na2 = CH, + 2Na I (Frankland 1850).
2 niol. metan rnonoiodat iodurA de metil. Etan
CH2 C113

HC CH, HCCH3
CH,I CH, + 2 Na I (Wfirtz 1855).
+ Na, =
CH,l CH2

CH, CII,
0 moleculA de metil 2 propan Metil 2 pentan
iodat i una de etan monoiodat.

www.digibuc.ro
 215

Acst descompunere se mal face lund iodul prin hidrogen in

stare nscnd :
CH, CH,

+ H2 = CH2
I I

CH2 +HI
I I

0112 I CH3
Propan iodat 1. Propan.
Hidrogenul se produce sail prin Zn + SO4H2, sail prin Zn + Cu
si apg.
In ultimul cas se formz6 hidratl metalici si hidrogen liber. Tot
la acest procedeil putem alltura si prepararea acestor hidrocarburi
prin actiunea acidului iodhidric la 2500 asupra clorurelor, bromurelor
si iodurelar acestor radicalt sail asupra altor corpi oxigenati de-
rivatt de la acesti radical! (Berthelot, 1868) d. e. :
CH, CH3
a. +HI -= 1 + 12
CH, I CH,
CH, 01-13
b. I + 2H I =; + H2 0 + 12
CH, OH CH,
Hidratul de etil sail
Alcool etilic (Etanol)
3. Desracnd combinatiunile radicalilor hidrocarbonatt cu metalele
(compust organo-metalici) prin ap, acii:11 sail iodure din aceeasl serie:
CH,
Zn<CH, + 2H2 0 = 2CH4 + Zn (OH), (Frankland 1850).
Metan ,Tlic metan (Zincmetilul).

CH, CH,
CH I I

Zn<c:H6 + CC12 = H5 C2 C 021-15-1Zn C12(Priedel si Landen-

1 1
burg 1867).
CH, CH,
Etan zinc etan. Impan biclorat Demetil 3 pentan.
(Zine-etil). R Acetona
%icloratit. i

Proprietoti fizicl, Tabelul alturat ne arat constantele fizice ale

hidrocarburelor satu.ate cu caten liniar, cart se cunosc p5.nl in pre-
zent. Se pte usor vecim cl cu crescerea numrulut atomilor de carbon
din moleculele acestor hidrocarburt, se schimbA in mod forte regulat
si densitatea, temperattia de fierbere si temperatura de topire a lor.
Ast-fel, pe cand densitatta pentanulut este numat 0,627 la 17, den-
sitatea pentatriacontanuldi se ridicl la 0,781 la + 74,7.

www.digibuc.ro
 216

Temperatura de fuziune Temperatura de flerbere Etensitatea

C 114 160/0
C, 110
93o ,
C, F12 ; 450,
C4 H10 F 1 0,
C5 H12 4 38, 0,627 la 17
C6 1I14 g 7 1 0, 0,663 , 17
C7 H10 A,
99o, 0,697 , 19
C8 H18 r 125, 0,718 , 0
C2 H20 510, :4 149, 0,733 * *
C10 HE2 32, 1730, 0,746 ,
C25 H32 + 10, 270,5 0,775 is
C9ci H42 + 36,7 .z 205, 0,777 0_1,
CE4 H 60 4- 5 1.,1 t
m
243, 0,778 3 2
C31 H24 + 68,1 ..1.1 310, 0,781 .5.e
C S6 H7E + 74,7 1-).2
p.
C60 H122 +102' d
Temperaturile de fusiune ca si cele de fierbere variazg pe o scars
forte intins; ast-fel, temperatura de fusiune, a nonanulur flind de-51,
cresce pan la ultimul termen cunoscut cu 153, cad acesta se topesce
la + 1020. Tot ast-fel temperatura de fierbere, de la propan-160
cresce cu 4900 numal panA la nonadecan, care fierbe la 330.
Aceste fapte nu trebue sa ne surprinda, de dre-ce acesti corpi fiind 'ho-
mologi adeverati si diferind prin ratiunea CH2, de sigur si constantele lor fizice
vor varia in mod progresiv si e probabil ca in momentul cand acesti corpi
vor fi cunoscuti in stare cu totul purl, ei ne vor presenta constantele inscrise
in tabelul alaturat, crescend intr'un mod cu mult mai regulat de cat acei ce-i
avem pentru moment.
Este de observat de asemenea c temperaturile de fierbere ale
isomerilor -cu catene arborescente sunt mar scadute de cat ale hidro-
carburelor lineare si diferinta este cu atat mar mare cu cat catena
este mar desfacuta, d. e.:
CH,
I

CH, CH,
I I

CH2 HCCH,
I I

CH3 CH2
fierbe: la + 1 la-17 '
CH2

CH2 CH3 CH,

1
I

CH2 HCCH, 1-13C/--CH3

CH2
I

CI H2
/
CH3

CH, CH,
fierbe: la + 38 , la + 30 , la --I- 40,5 $ i se solidificS la 20.

www.digibuc.ro
 217

Proprietati chimice. Tote aceste hidrocarburT, fiind saturatp, nu

pot s maT primsca in molecula lor nici un alt atom, ele insa, pot
da nascere la producte de substituire, adica la corpT carT se for-
mza. lnlocuind in parte sag in total hidrogenul lor prin orT-care
din elementele celor treT grupe ale chimiei neorganice sag prin ra-
dicaliT compusT la care acestea pot da nascere. Ele sunt, In gene-
ral, fOrte putin influentate de diferiti agenti.
1. Clorul, bromul s i iodul pusT In contact cu vaporil orT-careia din
aceste hidrocarburT, cu deosebire sub influenta razelor solare, pot s
se substitue In locul hidrogenuluT, and compusT de forma urmat6re:
CH, + CI, = H3 CI
Metan monoclorat safi
-I- H Cl
Clorura de mail.
CH, + 2C12 = CH, Cl, + 2H Cl
Metan diclorat sa
Clorura de metilen.
CH, -I- 3a2 = CH as + 3H CI
Metan triclorat sail
Cloroformnl.

CH, + 4C12 C 014 -I- 4H CI

Metan tetraelorat sail
Tetraclorura de carbon.
2. Prin oxidatiune, hidrocarburele de la hexan in sus pot fi oxi-
date si transformate in acicli. In cele maT multe cazurl molecula lor
este desfacut in altele mai simple. Corpul din urma care se formza
prin oxidarea lor este CO,. Termenil inferiorT, in special metanul,
sunt transformatT prin oxigen in CO, $ i H2 0; reactiunea se face cu
explozie.
CH4 -4- 202 = CO, + 2H20.
3. Acidul azotic este inactiv asupra termenilor inferiorT, dar de la
pentan In sus da nascere la corpi numitT derivatt nutria
C81418 + AZO3 1-1 = C8H1 7(Az 02 ) + H2 0.
Derivatul nitric al octanu-
luT safi Octanul nitric.
Derivati obtinuti in mod indirect. Pe cale direct hidrocarburele
saturate am veclut ca dag f6rte putinf derivatT; pe cale indirecta insa
putem obtine cu ele maT tote functiunile cunoscute in chimia orga-
nica. Ast-fel tOte productele de substituire cu halogenil, cu deosebire
iodurele, pot Inlocui iodul prin (OH), dand nascere la hidrati, nu-
mill alcoolt.
CH, CH3
a.) CH3I + 1 AgI.
CO0Ag COO(CH,)
Metan iodat Etanoat de Etanoat de metil_
sail Iodura de argint=Ace- Acetat de metil.
metil. tat de argint.

www.digibuc.ro
 218

CH, CH,
b.) I + KOH = CH,OH -1-. I

COO(CH31 COOK
Metanol sad Etanoat de potasid
Alcool metilic. Acetat de potasid.
Fierband cu KOH o hidrocarbura, care are 3 atomi de Cl la a-
celas atom de C vom obtine un acid:
CH, CH,
I -I- 3KOH = I + 3KC1 -I- H20
CO, COOH
Etanoic _Acid acetic

Cu derivatii nitrici putem prepara amoniaci compuo numitT amine,

daca. 'I reducem prin H:
/H
C, Hu (Az02)+2H2--C3H11 Az H2 sail Az H + 2E120
Pentanul nitrat. C5 H11
Pentilatnina

Metanul.
CH, = 16
Istoricul. El a fost descoperit in gazele ce se desvolt5. din Valti de Volta, pro-
fesor la universitatea din Pavia, la 1778.
Starea naturald. Metanul se gasesce in gazele ce es din pacurile
din America, Baku, Romania, etc. El ese de asemenea din pamint
prin crapturI, mal ales in regiunile petrolifere precum la Toscana
(Italia), Isere (Franta), in lava, Persia, etc. In China gazul acesta arde
din vechime esind din crapaturI ce se numesc fantanT ardetore. In
Romania se gasesce in mai multe locuri; gazele de la BaicoT (Prahova)
cuprindeail metan 8004, eten 50/a, si hidrogen 15V, (Dr. Bernath).
El ese din salzele de la LoptarT; se gsesce si in masivul Are,
unde cate odata este in cantitate atat de mare in cat amestecat cu
aer produce exploziuni, ca in 1873 la Tg.-Ocna (1), Langa Pittsburg
in Pensilvania (America), ese continuil prin o sond 2.500 milicine
m. cubi pe di, care servesc ca combustibil la 750 uzine pentru fa-
bricarea ferului si pentru luminarea a 35.000 case. El se mai gsesce
in minele de carbuni, unde fiind amestecat cu aer produce explo-
ziuni puternice (gazul numit: grizu sail sil, la noT).
Preparatiunl. Mara de procedeele generale descrise mai sus, s'a
mal iacut sinteza metanului plecand de la sulfura de carbon :
CS, -I,- 2H2S + 4Cu = CH, -I- 4CuS.
(1) Sarea gem de la Stassfurt contine 3 C. c., 5 gaze la un kilogram, sarea dd
la Slalnic (Prahova) contine pa.n la 117 c. c. gaze in un klgr.

www.digibuc.ro
 219

Acsta sinteza s'a fcut la 1855 de Berthelot facend sa trca hi-

drogen sulfurat i vaporI de CS, asupra cuprului Inca ldit la rosu.

Fig. 183. Prepararea metantatil.

Alta sinteza s'a fcut tot de Berthelot trecend printr'o tva de fer
hicaldit la rosu, un amestec de CO si H.
CO + 3H, = CH, + H20.
Pentru a obtine metanul /n cantitate mal mare calcinam etanoatul
de calcia cu calce sodata, dupl cum s'a descris la pag 214. Ames-
tecul acestora se pune Intr'o retort de pamint ars, Incaldita ; ga-
zul se spalk $ i se ci,ilege sub apa. (Fig. 183).
Se prepara pur din carbura de aluminiti la rece :
Ca Al, + 6H20 = 3CH4 + 2 A1203 Moissan 1891.
Proprietdp. El este un corp gazos, fr colre, fail gust, Para mi-
ros, cu densitatea 0,5598, adica este de 8 on ma greti de cat hi-
drogenul. La o presiune de 300 atmosfere i 20 se p6te liche-
f ace In aparatul Cailletet prin detenta. Ferbe la 160.
El arde In contact cu aerul cu o flacara albastrue, putin lumindsa,
transformandu-se In CO2 si H20. Scanteile electrice '1 descompun
in C i H, facndu-I volumul de sdou6 or atat de mare.
CH, = C + 2H2.
2 volume 4 volume.
Trecut prin o Ova Incaldit la rosu, se descompune (land pro-
ducte de condensatiune : 2CH4 = C21-12 + 3f12.
Etina (Acetilena) format./ se condensza sub influenta aldurei dand benzen,
Fenileten (stirolen) qi alte hidrocarbuff.
8C2H, = 0,H,
Benzen.
402H3 = C,H,
Fenileten=-L Stirolen.

www.digibuc.ro
 220

Etanul. CH2 CH, = C. H, = 30

A fost descoperit de Frank land (pag. 214-218). Se preparA direct:
C H CH
+ sub influenta arcului voltaic = 2
C H CH
Etina
Acsta hidrogenat, in diferite moduri d :
CH CH, CH2 CH,
+ H, = ' , + H, =
CH CH2 CH, CH2
Etennl Etanul
El e un gaz incolor i inodor. Liquefacut ferbe la 93 cnd are
la 00 densitatea = 0,466.
D nascere la o rnultime de derivati. Se conport ca si metanul,
In reactiunile chimice.

Hidrocarburele saturate, ciclice.

Ele incep din seria Cn H2n si sunt cunoscute pana la seria
Cn H2n-6.
De $ i teoreticesce sunt nesaturate, dar din causa constitutiei lor
speciale, cu catena inchis, se comporta, ca cele saturate. Ele dati
aceleasi producte de substitiune. Se cunosc mai multe :
H2

H2 H2C CH2
I I

H2 H2 C CH2
H,C \ CH,
i
-- CH2
I

H2C KC CH, H2
Ciclo-propan jiclo-pentan Ciclo-hexan.

Ele dati si derivati arborescenti(pag. 212).

Se obtin in mai multe moduri :
A. Reducand derivatii dihalogenati ai hidrocarburelor Cn H2n-E2
CH, Br
CH2 + Na, = Cs H6 + 2Na Br
dH2 Br
Propanul dibromat. Ciclopropan..

www.digibuc.ro
 221

B. Hidrogenand, corpil din seriile nesaturate, ciclice :

C, 116 + 3112 = C, H
Fen Benzen Ciclohexan.
Ele vor fi studiate odata cu acesti corpt
Pentru a evita explosiunea produsa In m:nele de carbunI, sati
in locurile umplute cu alte hidrocarburi, sail ca gazul de luminat,
orl cu etina (acetilena), amestecate cu aer, se intrebuinteza lampa
ha Davy.
Constructiunea el e bazata pe faptul urmator : o flacara, de orl
ce natura, daca e taiata pe jumatate cu o panza metalica, se ob-
serva, ca flacara arde sub panza, dar se stinge dupa ce a trecut
prin ea ; acsta din cauza c flacara e recita, trecend prin panza
metalica, buna conducetre de caldura, si flacara recit nu pOte a
se maI oxida (arde de la sine).
Lampa lui Davy, e o lampa ordinara, invelita cu panz5 metalica.
Aerul intra prin acsta si intretine flacara.
Cand acest aer, in o galerie de mina sail in o camera, ar fi plin cu
gaze explosibile, acestea ar patrunde prin panza. Imediat ce ar da de
flacara ar face e3Tlosie. Acsta stinge lampa, dar arderea nu p6te
a se propaga In afara de lampa de ore-ce gazele sunt recite. Lu-
cratorul, este decI insciintat ca se afl In o atmosfera primejdiOsa
si pOte esi pentru a se lua mesurile necesare.
Pentru a nu remanea cu totul in intuneric In mina, lampa lui
Davy, are pusa (5 spirall de p !atin peste flacara, care remane Inca
cat va timp in incandescenta si ast-fel lucratorul pdte a se caluzi.
Se p6te face experienta, punend eter in un clopot de sticla, care
cu aerul da un amestec detunator. Introducend in clopot lampa lift
Davy, acsta se stinge prin explosia interira, fara a se comunica
amesteculuI din clopot.

Hidrocarburele aciclice si nesaturate.

Seria : Cn H2n.
Istoricul Capul acestei serif, etena, a fost descoperita la 1795 de patru chi-
misti olandezi: Deinian, Pacts van Toostwyk, Bondt si Lanweremburg, cari ad
obtinuro deshidratand etanolul (alcoolul) prin acid sulfuric.
Starea naturalit. Ele se gsesc in mica cantitate in natura.
Etena se gsesce impreuna cu metanul in gazele ce es din pa-
mint In regiunile petrolifere.
Preparatia. Metddele generale pentru prepararea acestor hidro-
carbuti sunt urmatOrele :
1. Prin deshidratarea alcoolilor corespundetorI, prin SO,H, :
CH, CH,
112 0 =--
CH, OH CH2
Etanol alcool etilie. Etena.

www.digibuc.ro
 222

2. Reducnd hidrocarburele iodate nesaturate prin compusI orga-

nometalicI:
CH, CH,
I

CH + Zn (C, HO, = Zn I + 2 CH
2
CH, I CH,
Propen 1 iodat 3 (lodur de all!). Etan Zinc Etan.
CH2

C113
Penten I.
3. Reducnd derivatif halogenid al hidrocarburelor saturate prin
oxidi sa metale :
2C5 Hil CI + Ca 0 = 2C5 H10 + Ca CI, + H, 0.
Pentan clorat (Clorura de amil). Pentena 4imilena).
4. Calcinand srurile de potasiti ale acidilor corespundetorI cu
etandioatul (oxalatul) de calcit :
CH3

2COOK
+> COO

COO
Ca =
Etanoat (eafi ace- Etandioat (Bag oxalat)
C, 115 + CO3 Ca + CO3 K2+ CO2

Propena.
tat) de potasiil. de calciit

Amestecul celor dou6 gaze (CO, si C3 113) se trece printr'o so-

lutiune de Ca(011)2, care refine numal pe CO,.
Proprietlift fizice. Si la aceste hidrocarburI putem observa ace-
leasI fapte ca i la hidrocarburele saturate. Temperatura fuziuneI si
a fierberel cresce In mod regulat cu Ingramdirea atomilor de C In
molecul :
Temperatura ferberer.
Etena CH, = CH, 1050
Propena CR, = CH CH, 400
Butena CH, = CH CH, CH, . . . 5
Pentena CH, = CH CH, CH, CH3 . . + 39
Hexena CH, = CH CH, CH, CH2 CH3 + 67(?)
Heptena CH, = CH (CH,),-- CH3 + 98
Octena CH, = CH (CH )3 CH3 +122
Si la aceste hidrocarburI observIm c4 temperatura ferbereI varizl
la isomerr cu structura moleculd. Ast-fel din 10 pentene posibile, se
cunosc urmAtrele cind:

www.digibuc.ro
 223

CH2 CH, CH, CH, CH,

II I I II II
CH CH CH C CH, CH
I li II i
CH, CH C CH, CH, CH CH,
I
I
I

CH, CH, CH, CH, CH,

I

Li, CH,
Penten 1 Penten 2 Metil 2, Buten 2 Metil 2, Buten 1 M etil 2, Futcn 3
llerbe la+ 300 + 36 (la 740) + 36 + 310 -I- 210

Froprietag chimice. Aceste proprietfi ati ca punct de plecare le-

gAtura prin cate dou valence a atomilor de carbon. Dou din aceste
4 valente pot s se desfac cu usurinta i pot fi satisfcute cu di-
feriti radicalI monovalenti; corpiI carT se formzA in acest mod
se numesc compug de aditiune. Urmatdrele exemple ne dovedesc
acest lucru:
C8 H, + H, = C, H,
Reactiunea se face trecend amestecul prin tevi de portelan inrosite.
Acelasi lucru se petrece cu clorul, bromul sail iodul:
CH, CH,Br
+ Br, -I- I

CH, CH,Br
Etan dibromat 1. 2.
(Bromura de etilenit).

Acest reactiune a fost fAcut de Balard, trecend etena intr'un

vas cu brom.
Din aceiasi causA ele se combinA direct cu aciclii:
1) C2 H, -1- H Cl = C2 H5 CI
Se obtine la temperatura ordinar sail mai bine la 1000 (Berthelot).
CH, OH 0 C2 H5
2) + SO = SO2
CH2 OH OH
Sulfatul acid de etil.

Acst reactiune s'a fcut trecend etena intr'un vas cu acid sul-
furic (Hennel si Faraday 1825).
CH, CH, Cl
3) + CI OH = I

CH, CH, OH (Reactiunea lui Callus).

Etanol 1 clorat 2 (Monoclorhidrina),

www.digibuc.ro
 224

CH,
CH,
2,A
Cu hipoazotida ele formzA derivati nitrid:

z 0, =
CII,AzO,
CH,AzO,
Etan dinitrat 1. 2. (Dinitroetilena)
Marl de acestea mai avern urna5.tdre1e proprienti :
1. Se pot obtine producte de substitutiune prin o reactiune in-
directa :
CH2C1 CH,
+ KOH = KC1 + H20.
CH2CI CH CI
Etena monoclorati..
Prin acest reactiune, facuta de Savitsch, s'a putut inlocui tot bi-
drogenul etenei prin clor, brom, etc., cad :
CH, CH,C1
+ Cl, =
CHC1 CHO.,
Etanul triclorat 1. 1. 2.

CH2 Cl CHC1
KOH KC1 1120
CH CI, CHC1
Etena biclorata 1. 2.
Acest corp, clorurat din nog i redus prin reactiunea cu KOH (di-
CCI,
solvata in etanol), ne duce la = etena tetraclorat.
CCIn

2. Aceste hidrocarburi puse in contact cu un amestec oxidant ca

CrO, sag Mn 04 K pot fi oxidate ast-fel in cat sa dea nascere la
cetone, urme de aldehide si la acidi bibazici, ast-fel :
CH, CH, CH,

2CH --I- 02 .= 2C0 sag 2 CH,

CH, CH, CHO

Propanon Acetona Propanal aldeijida propanoluluT.
Permanganatul de potasig produce mai cu sma acidi; ast-fel in-
troducend in solutiunea sa eten sag popena se obtin corpii
urmatori :
CH, COOH
fi 503 = + 2112 0
2CH, 2000H
Etandioic Acid oxalic

www.digibuc.ro
 225

C112 COOH

CH + 50, = (!;112 + 2H2 0

2CH, 2COOH
Propandioic = Acid malonie

Etena (Etilena).
C2 H,.
Istoricul. Ea a fost descoperit de eel patru chimisti olandezi la 1795.
Starea naturald. Ea exist alturea. Cu metanul In gazele ce se
desvolt, In regiunile petrolifere.
Preparatia. Ca sintez1 speciall a etene mai avem, pe lnga cele
descrise mai sus, urmAtrele :
1. Hidrogenand etina (acetilena) :
CH CH,

.
III
CH
+ 112 = CH2
2. Hidrogenand sulfura de carbon:
2CS2 2H2S 6Cu = C2114 6CuS.
3. LuAnd clorul sa iodul de la derivatil dihalogenati aT hidro-
carburelor saturate :
2C112I2 4Cu = C2 H, 4CuI
metan diiodat
Pentru a prepara etena in cantitate mai mare deshidrathm etanolul
prin SO, H2. Pentru acesta se amestea. 1 vol. etanol (90%) cu 2

mtrid.6--uw, =

Fig. 184. Prepararea eteneT.

15

www.digibuc.ro
 226

volume SO, H2 (d=1,84), Incetul cu incetul, Intr'un vas recit si se

incalciesce (1) Intr'un balon de stica A. Etena se spalA in vasele
B $ i C $ i se culege sub aph In D. In acest cas reactiunea se pe-
trece in modul urmAtor:
CH, / OH / OC,H5
a)
CH2OH
+ SO,
\ OH
= SO,
\ OH
+ H20
Sulfat acid de etil Etan monosulfuric.
OC,H5
b) SO, = C2H4 + SO4H2
\ OH Etena
Propriefitg. Etena e corp gazos, MA gust, fSra colre, cu miros
eterat particular, cu densitatea 0,978. Ea a fost lichefAcutA, $ i so-
lidificatA. Ferbe la-105 si fusionzA la-169.
Etena puss intr'un balon cu iod, dA etanul diiodat 1.2 (iodura
de etenA), sub influenta luininei solare :
CH2 CH2 I
12 =
H+
C2
1

Etanul diiodat 1. 2.
1

CH2 I
(Iodura de eten2.)
Punend brom Intr'un pahar cu picior, peste care s'a turnat ap
si introducend etenA in el, bromul se decolorez1 $ i se transform
in Etan dibromat 1.2, C2 H4 Br2, care e corp lichid, greii, incolor.
Umplend sub apA (ca in D fig. 191) un cilindru ea eten ai clor,
In volume egale, vedem ca. volumul amestecului scade necontenit
$ i la suprafata apel se observA picAturi de clorurA de etena: C,H,Cl2.
Reactiunea se fa,:e mai usor sub influenta razelor solare.
Etena este un gaz combustibil, arde In aer cu flacAra albA, lumi-
n6s5. producand CO, $ i 1120.
Prin actiunea cAldurel se deshidrogeneza partial, &rid aceiasl
corpi ca si metanul.
Prin oxidatiune ne dA etandioicul (acid oxalic), dupl cum am
vedut la proprietatile generale.
Pe calea indirect obtinem de la etenA urmtorii corpi :
CH3

CH20 SO, OH + KOH = SO,KH + C2H5OH.

Etan monosulfuric Etanol Alcool.
iar cu combinatiunile obisnuite cu derivatii halogenici avem :
CH2Br CH2OH
-1- 2KOH = + 2KBr.
CH2Br CH2OH
Etandiol 1.2
Glicolul etilenic.

(1) Inaldirea se face pe baie de nisip sail pe o pd.nz metalled.

www.digibuc.ro
 227

Seria : Cn H2n-2.
Hidrocarburele din acsta serie aii proprietatea comun de a putea
intra in reactiuni ca tetravalente din cauza celor 4 valente intrebu-
intate prin a lega atomil de carbon prin cate 2 legaturi mai mult
de cat la seria Cn H2n+2.
Dapa modul cum sunt dispuse in molecull aceste dou legaturl
avem dou felurl de homologi :
CH CH,

el

CH, CH2
Propina (Metil acetilena) Propadien 1. 2 (Alcoa).
Acsta structura influentza asupra proprietatilor fizice i chimice
ale acestor corpI.
Preparatia. CatI-va dintre acesti corpi se produc la distilatiunea
carbunilor de pamint sit a sisturilor bitumindse (numite (boghead).
Etina (acetilena) se ma! produce de cate ori ardem in mod ne-
complect materiile organice.
Reactiunea generala, prin care se prepara aceste hidrocarbuff
este reactiunea lui Savitsch, care consist in a lncki derivatii mo-
nobromatT al hidrocarburelor din seria Cn H2n cu KOH, disolvata
in etanol.
CH Br CH

CH + KOH = C KBr H20

CH, CH,
Propen bromat 1. Propina.
Proprietdg Corpil inferior/ din acst serie sunt gazosl ; cu cat
cresce num6rul atomilor de carbon, el devin lichidi la temperatura
ordinara.
Temperaturile lor de fierbere si de topire cresc, ca si in seriile
precedente, cu ingramadirea atomilor de C in molecula. Acsta se
pdte vedea din tabelul urmator, in care sunt asedati principalii
corpi cu structura lineara din acsta serie :
Temperatura de
Fuziune Ferbere
Etina . . CH CH 81 gaz
Propina. CH--CC113 gaz
Butina .
Pentina.
.
. CH CC112C113
. CH=CCII,CH,CH,
. .. + 18
+ 48
Hexina . . C11 CC1I,C112-0113CH3
Heptina. . CH C(C112)4C113 + 1070
Octina . . CH C(C112)4C11,. + 171
Duodecina. C H _91) Ie + 105
Tetradecina 014 H +60,5 ,.. + 134
Hexadecina C H +200 1600
Octadecina. 018 H +300 : + 184
,.! -1-

www.digibuc.ro
 228

De asemenea pentru isomerii cu constitutie deosebit de a acestora:

Propadien.. . . CH,=-C--..CH,
Butadien 1.3 . . CH3=-QHCH.----CH0.
Hexadiea 1.5 . CH2=CHCH1CHE---CH=CH, .
. ..... . . . .
gaz
-I- gaz
+ 590
Proprietdti chimice: 1. Proprietatea principall a aeestor hidrocar-
bure este de a da compusi de aditiune cu 2 1i 4 atoml monovalenti.
CH CH2 CH CH,
II + 112 = 1 I +2113 = 1
CH CH2 CH CH,
Etina Etena Etina Etan.
Cu halogenii combinatiunea se face cu vehementa mai ales la
lumina solara.
CH CH 012
+ 2012 = I
CH CH CI,
Etina Etanul tetraclorat eimetric, 1. 1. 2. 2
Daca reactiunea se face cu explozie, corpul se descompune in
modul urmator:
CH
+ 012 = C, + 2H CI
CH
Isomerii lor se comport in acelas mod, ca mai sus :
CH2 CH,Br

CH CH Br
+ 2Br, .
CH CH Br
CH2 CH2Br
Butadien 1. 3. (Crotonilena) Buten tetrabromat, 1. 2. 3. 4.
Toff acesti corpi se combina direct cu acidil, precum:
CH 0112
+ H CI =
CH CH CI
Etena monocloratil.
2. Prin actiunea amestecurilor oxidante ele se transforma de
obiceiti in acidi, ast-fel:
CH COOH
1
+ 202 .
CH 00011
Et andioic Acid oxalic.

www.digibuc.ro
 229

3. Tate hidrocarburile cu legAturile triple intre doi atomi de C,

din care unul terminal, se combinA cu unele skill./ minerale; ast-fel
ele sunt absorbite de clorura cuprasA disolvatA In amoniac 0 de
nitratul de argint amoniacal, and compusi solidi si explozibill, carl
tratati cu H Cl, redati hidrocarburele. Formula lor de constitutie
este cea urinal:5re:
CH
III
C Cu Cu CH
0 + 40111 -=.. 4Cu Cl + II, 0 + 2 ill
C11
111

CH,
Oxid de etinli dicupricit Clorura cuprdsit Etina.
(Oxiacetilura de cupru)
4. CAldura descompune aceste hidrocarburi, in C 0 H cart corn-
binandu-se cu moleculele rmase nedescompuse formzA hidrocar-
burl mai avute in H:
CH CH CH,
111 = C2 + H2 ; III + H2 = II
C11 C11 CH2

Etina = Acetilena.
C, II, = 26.
Istoricul, Ea a fost descoperit de Davy la 1836. Sinteza el din elemente a
facut'o Berthelot la. 1862. Acsta este iptala sintezl directa' facuta In liimia
organicl.
Prepara(ia. Etina se gAsesce in midi cantittT in gazul de luminat
si in productele combustiunilor necornplecte. ,.

Fig. 186. Sinteza etinei.

www.digibuc.ro
 230

Sinteza etinel s'a facut trecend scintel electrice intre carbunil CC'
(fig. 185) care se afla in vasul de sticla A umplut cu hidrogen.
Hidrogenul uscat In B. B', intra prin t, iar etina formata trece
prin vasul D, in care este retinuta prin soIutiunea de Cu Cl in
amoniac.
Tot sub influenta scinteilor electrice s'a mal obtinut etina din ur-
matorit corpl:
2C0 -f- 3H2 = 02 112 + 21120
CS, + H2 = C2 H2 + S2
C2.Az2 + H2 = C2 H2 + Az,
Etandinitril (Cianogen)

Amestecurile acestor gaze se introduc Intetm eudiometru. Tote

aceste sinteze ail fost acute de 13erthelot.
In present Etina se prepara cu usurinta, tratand carbura de calciii,
descoperit de Moissan cu apa :
C CH OH
(C, Ca) "--> Ca + H, 0 = + Ca<
C' CH OH
Carbura de calcin.

Moissan a facut un cuptor cu Ca 0 pe care l'a incarcat cu 120

gr. Ca 0 si 70 gr. C si trecend 20 minute un curent electric de
250 amperl si 70 volt,l, a obtinut carbura de calciti :
2Ca 0 -1-. 2C0 = 2C, Ca -I-- 2C0
Ea e de culOre cenusie inchisa, cu aspect cristalin. In present se
prepara In mod industrial ; pentru obtinerea curentulul electric se
utiliz caderile de apa, de o putere mal mare de 2000 cal.
Propriet4g. Etina e gazOsa la temperatura ordinara, are densita-
tea 0,91. Ea a fost lichefacuta la 1 sub presiune de 48 atmosfere.
Se disolva inteun volurn egal de apa si e mai solubila In alcool
si eter. Solidificata, fuzionza. la 81.
Sub influenta caldurel etina se condensza transformandu-se in
fen = benzen iBerthelot 1865, fig. 186) : 3C2H2 = C6116.
Acest fapt se numesce polimerizare. CorpiT polimerl ail aceeasl
cantitate la suta, de fie-care din elementele care formza molecula
lor, si se deosebesc prin greutatea lor moleculara si prin proprie-
tatile lor.
-... Hidrogenul etinel pOte O. fie inlocuit prin clor, servindu-ne de
reactiunea lui Savitsch. Se obtine ast-fel etina monoclorat C21-I CI,
iar etina biclorata C,CI,; acesta se polimerizeza Indata dupa for-
marea el, dandu-ne fen hexaclorat: C, Cl,.
Sub influenta sodiului se obtine etina monosodica si bisodica :
C2 H2 + Na. = C2 Na, + Hp.

www.digibuc.ro
 231

Reactiunea acsta se face in aparatul alturat (fig. 187), in care

sodiul este inaldit Inteo atmosfera de etinA. Ele sunt adev6rate

Fig. 186. Polimerizarea etiner. Fig. 187. Prepararea dine sodate.

carbure de sodi sari potasi. Ele se produc in timpul preparatiu-

nei acestor metale i cu etina potasica, obtinut ast-fel.Davy a
preparat etina la Inceput.
Intrebuintare. Flacdra etinel, producend numai 10000 ealdurd, incd14esce mai
putin tempetatura camerelor ca gazul de luminat care produce arclnd o tern-
peraturd de 13600. Lumina etinei, e forte dulce pentru ochi, cu mult mai su-
portabi1 d. ca gazul si electricitatea. Ea c mult mai intens lumindt6re ca gazul
si are mare viitor in iluminatul casnic.
Pentru moment, nu e utilisat decit pentru iluminatul in aer liber, de Ore-ce
ea nu se pOte practic bine curdta, de urmele de hidrogen fosforat, cari ii dad
un miros despilcut.
Lampele cu Etind, sunt acute ca i pentru gazul de luminat, dar se Ias sal
treed mai putin gaz, din cauzd ca e mai avut in carbon, si maI mult aer.
Seria : Cn H2n-4.
In acdst serie hidrocarburele cu catena ciclicA sunt cele mai
bine cunoscute. Se cunsce ast-fel o grup intregA de corpi, numiti
terpene, dintre cari unele exist in natur si se numesc terebentene.
Terpenele aii tote aceeasi compozitie ; C 1116, sa un polimer
al acesteia C 1132, C40 H64.
Terebentenele aunt destul de numercise. Intre ele avem : esenta
de terebentin, de ienuper, de cuisre, de lrn'ae, de portocale, de
bergamot, etc.
Ele stint lichide si mai tOte a actiune asupra lumina polarizate;
In genere sunt dextrogire Mai tOte sunt compuse din C10 1116 si
fierb ?titre 144 si 1800.
Terebentena (esenta de terebentind) se obtine prin distilarea tere-
bentinet
Terebentina este productul care se secretzA de arborii rsinosi.

www.digibuc.ro
 232

ca: bradul, moliftul, etc. Prin distilare ea se Imparte in terebentend

si colofonizi (sacaz).
Ea e Iichid, cu densitatea 0,864, fierbe la 1610 si deviaza lu-
mina polarizata la stanga.
Lasata fiind la aer, absdrbe oxigenul, se hitaresce si se trans-
forma cu timpul In colofonit.
Cu HC1 la rece da, dupa mai mult timp de contact, cIorhidratul
de terebentend C H, 2HC1.
Cu HC1 gazos da dor compusi cu aceeasi formula :
C19 H, HC1, dintre cari unul lichid i altul cristalizat.
Acesta din urma se numesce damfora artificiala, din cauza miro-
sulul s6ii, care smn cu al camforei.
Seria : Cn H2n-6.
Acsta este una din seriile cele mai importante. Corpii carT o
formza sunt forte numerosi si bine cunoscutl.
Primul corp dintre ei este fenul=benzenul, de la care deriva tot!.
Pentru a putea fi studiata acsta grupa de hidrocarburT, e nece-
sar a se- cundsce bine formula de constitutie a fenuluT.
Constitztlia fenuluf si a kidrocarburelor din seria Cn H2n-6..
lstoricul, Prima formula de constitutie a benzenultif a fost data de Kekuli
la 1865. Isomeril de situatiune aa fost indicati pentru intaia ra de Krner la
1867. Habner i Peterman stabilira identitatea pozitiunilor 1. 2 si 1. 6. Beil-
stein qi Reickenbach stabilia identitatea nozitiunilor 1. 3 si 1. 5. Aceiasi lu-
crare totala a fost facuta in urma qi de Wroblewsky.
La 1865 Kekule bazat pe tetravalenta carbonulul i pe formula
bruta a benzenului, propuse ca formula de constitutie a aCestuia
urmatrea, cunoscuta sub numele de hexagonul lul Kekule:

HC CH Fen (Benzen) = Ciclo kexatrien,

caci deriva de la Ciclo hexanul C,
HC CH II I
H, care perclend 3H2 are trei du-
ble legaturi. (Vecli pag. 234 si 236).

11
La 1866, In urma sintezei fenului facuta de Berthelot prin po-
limerizarea etineT prin caldura, acst formula capata G valOre mai
mare prin faptul ca ea arata modul de grupare al celor trei mole-
cule de etind In timpul polimerizarii lor.

www.digibuc.ro
 233

Cu ajutorul eT putem s ne explicam nu numaT corpii, carl se

cunosc In sciinta, dar i pe aceT, ce pot fi descoperitT pe viitor.
Tote lucrarile nouT acute de la 1865 pana acum, prin care s'ag
obtinut forte multI corpi, a confirmat pe deplin acst formula de
constitutie.
In seria Cn H2n 6 se cunosc numerosT termeni homologT, car/
difera. Intre eT prin ratiunea CH2, precum :
C8H8 Cg H12 C I 2 H1 8
C 7H8 C101414 C18 H20
C9H 0 C111418

Prin formula de maT sus putem s ne explicam constitutia lor;

pentru acsta nu avem de cat sa substituim, in parte sag in total,
hidrogenul fenului prin radicall monovalentT: metil, etil, propil, etc.
Ast-fel corpil de maT sus devin urmatoril:
Cg 116
C7 H8 :=, C6H2CH3 metil-fen.
C8 H10 = C6 H5 C2H6 etil-fen.
C9 1-112 = C6H5C3H7 propil-fen.
Cio1414 = C6H2C4H2 butil-fen.
etc.
In ce privesce metilfenul, numit si toluen, nu putem avea de cat
un singur corp, de re-ce nu avem alt radical hidrocarbonat mono-
valent, maT putin avut in carbon de cat metilul.
In ce privesce insa etilfenul i homologiT seT superiorT, usor putem
vedea natura isomerilor lor, cacl In loc de a sc6te un atom de H
de la fen si a'l Inlozui prin etil, propil, etc., putem s scOtem dol
sag maT multi atomT de H i sa-T Inlocuim prin radicall maT putin
avuti In C i H, carl Ins prin suma atomilor de carbon si hidro-
gen din moleculele lor s compenseze pe aceia aT etilului, propi-
luluT, etc. CorpiT carT se nasc ast-fel, sunt isomeri prin compen-
satiune, d. ex. :
C81110 C91-112 C 10 HI4
Cg H5 C2 H5 C6 H5 Cg H7 C8H5 C4H8
Etilfen. Propilfen. Butilfen.
Cg H4 (CH5)2 C6H3(CHS)8 C2I-1,(CH3)4.
Dimetilfen Trimetilfen. Tetrametilfen.
C6H4(C.21-15),
Dietilfen.
C Hg (CH3)2
CgH4
___,...
--..... r u/
......2 L 6
C,H, < C2H,
Metil-etilfen. Dimetil-etilfen
CH3
C,H4 < C3 H7
Metil-propilfen.

www.digibuc.ro
 234

Num 6ru1 acestor isomer! este mult mai mare, prin faptul cA in
molecula fenului, indata ce avem 2 atom! de bidrogen substituiti,
obtinern trei corpi diferip dupA pozitiunile, pe car! radicalii intro-
dusi le ocupl in molecula; ast-fel se cunosc trel dimetilfeni, cad
ag constante fizice cu totul deosebite:

HC
CCH3
CClia HC
CCH,
CH
/CCH3
HC CH
I I II III

\CCH3
1

HC CH HC CCH3 HC CH

C C
H H
Korner la 1877 propusese pentru acesti corpi o nomenclaturA
bazat pe vederile urmAtre:
Top atomii de C din molecula fenului ati aceeasi InsemnAtate,
ceea ce explica pentru ce derivatii monosubstituiti nu ag nici un
isomer prin pozitiune.
Daca un al doilea radical, identic sag nu, se va substitui in aceeasi
moleculA, el va putea sA ocupe pozitiunile indicate mat sus la dime-
tilfen si s dea nascere la trei corpi deosebiti. Pentru a esplica
aceste fapte, Krner a propus sl se numeroteze atomit de C din
moleculA in modul urmator:
H

C
1
H C6 2C H

H C5 3C H
4
C

H
and primul radical este substituit d. e., in pozitia 1, si al doilea
intr'o pozitie imediat vecinA, adea. la 2 sag 6, corpul ce va rezulta
va fi acelas, cad pozitiile 1.2 si 1.6 sunt identice fiind imediat vecine.
Acest mod de substituire se numesce orto (I).
and radicalul al doilea este substituit in 3 sag 5, el se OA de-
partat de radicalul substituit In pozitia 1, la aceeasi distanta prin
atomii de C, 2 si 6 In acest caz substitutia se numesce meta (II).
and In fine al doilea radical ocupa pozitia diametral opusl 4,
avem substitutia para (III).

www.digibuc.ro
 235

Ast-fel pentru dimetilfenul de sus, vom avea numirile urmatre:

Ortodimetilfen (I), metadimetilfen (II), paradimetilfen (III).
Numdrul isomerilor prin pozitiune devine din ce in ce Alai mare, cu cat sub-
stituirea este mai inaintata, mai ales cand radicalii substituiti sunt diferiti. Acsta
se p6te vedea din alaturatul tabel, in care cei 6 atomf de hidrogen af fenuluf
pot sa fie inlocuiti prin diferiti radicali simplif sad compusi insemnati prin
A, B, C, D, E.
Formulele Numgrul isomerilor
C6 H6 * 1
C6 H5. A 1
08 HP A2 3
C, 114. A. B 3
C, II,. A, 3
-G, II,. A, B 6
C., H,. A. B C * 10
C, II,. A, B, 11
C, I-12. A, B C 16
06 II,. A. B C. D. 30
C, H. . A. B. C. D. E 60

Starea naturald. Aceste hidrocarburi sunt forte putin rspandite

in natura. Cate-va dintre ele s'ati gsit in petrolurile de la: Rangon
(Siam), Caucaz, Romania, etc. CeI d'intaiiI treT homologI s'aii gasit
si In oleul pesteluT Alosa Menhaden.
Preparatiunea. 1. Aceste hidrocarburi se obtin in cantitate mare
din productele de distiiatie ale carbunilor de pamint. Ele pot fi se-
parate unele de altele prin distilatie fractionata, iar productele su-
peridre prin cristalizare.
2. Se. mai pot prepara Incalqind clorurele, bromurele sail iodurele
hidrocarburelor saturate Impreun cu aceiasI derivati aI fenului si
cu soditi, (Fittig si Tolens 1865).
C,H,Br + CH, Br + Na, = C,H,CH, + 2Na Br
Fen monobromat. Metilfen = Toluen
C,H,Br, +2CH3 Br +2Na2 = C,H,= (CH,), + 4Na Br
Fen dibromat. Dimetilfen = xilen.

3. Procedeul cel maT practic, cu care s'au obtinut forte multi ho-
mologI at fenului a fost introdus de Friedel si Crafts (la 1877).
El se bazza pe actiunea ce o are clorura de aluminiil asupra
corpilor din acsta serie.
Co H, + CH,Cl + Al CI, = C,H, CH, + H CI + Al CI,
Reactiunea acsta se petrece in dou faze:
a) CO II, + A1 Cl, = C,H, Al Ck, + H CI
b) C, H, Al Cl, + CH, CI = C, H5 CH3 + Al CI,

www.digibuc.ro
 236

In acst 5. reactiune se obtine un amestec de homologi, de dre-ce clorura

de aluminiii lucrz6 si asupra corpilor formati; ast-fel in cazul de mai sus vom
avea in acelas1 timp qi reactiunile urmtdre :
C4H5 CH, + Al Cl, = C H, C, H4 Al Cl, + H CI
CH, C, H, Al Cl, + CH, CI = CH, C6H4 CH, + Al CI,.
In acest mod se pot obtine tog homologiI de la toulen pang la
hexametilfen : CO (CH,), si se separa uniI de altil prin distilatia
fractionata.
Proprieteig fisice. Aceste hidrocarburi sunt In genere lichicg. Tern-
peratura lor de ferbere cresce de la 80 pana peste 3000, In ra-
port cu gramadirea atomilor de C in molecula. Densitatea celor
inferiOre ca fenul, etc., este maI mica de cat a apel (0,85), iar a
celor superiOre este cu mult me mare. Ele sunt insolubile in al:A,
solubile insa in etanol, metanol si etan oxi etan (eter). Aceste hidro-
carburi disolva cu usurinta fosforul, iodul, camforul cauciucul, are-
cad alcaloidi si In genere corpiI avutI in carbon. Tabelul allturat
ne arata temperaturile de topire si ferbere ale corpilor principall
din acst serie:
Temperatura
.--------.
topirer flerberer
Fenu1=Benzenul C,H, . +54,80,4
Metilfenul = Toluenul
Etilfenul
Propilfenul . . .
.

.
.

.
C0I-1,C H,
C,H,C,H,
C,H,C,H,
. ........ 1103
1340
-- 1585
Dimetilfenul= Xilenul . . . C6114(CH3), orto . . . . . 28,1420
* * meta 54,139
) para +15,138
Trimetilfenul C01-13(CH2)3 1.2.3 . . . . . . 175
* , , 1.2.4 (Pseudocumen ) . 170
* * * 1.3.5 (Mesitilen) . . 1645
Tetrametilfenul C4113(CH,141.2.4.5 (Duren) . . . 79,190
. x. 1.2.3 5 (Isoduren) . 196
) a , 1.2.3.4 (Prehniten) . 4,204
Pentametilfennl C0H(CH810 530,230
Hexametilfenul C,(CH,), 1640,264

Proprielatl chimice. Corpfl din acst serie aii proprietatI forte

variate din causa constitutiuneI lor; ast-fel vorn avea de studiat
dou felurI de producte ale lor: de adigune si de substitutiune.
Produsele de aditiune se fac din caus c moleculele acestor
hidrocarburl aii chte 6 valente disponibile, prin cele trel legaturI
duble dintre atomil de carbon.
Ast-fel, supunnd tenul la actiunea cloruluI, sub influenta razelor
solare, se pot bbtine compusil urmatorl:
Cg H6 Cl2 , Cg Hg 014 1 C6 1-16 Cl6
Biclorura fenulul Tetraclorura fenulul Ilexaclorura fenuluT.

www.digibuc.ro
 237

Ultimul dintre acestI corp/ va avea ca formula de constitutie:

HCI

Ciclohexan hexaclorat
H\C C /H Hexaclorura fenulul.
C1/ 1 \C1
H\0 0/FI
C1/ \/ CI
H CI
Putem avea producte de aditiune cu hidrogenul, ast-fel se cunosc:
C,H,(H,)CH, , C,H,(H,) (CH,),1.3 , C, (H,) (CH,), 1.3.5
Dihidrura metilfenulta. Tetrahidrurametadimettlfenului. Hexahidrura trimetilfenulM.

Aceqt1 corpi a fost obtinutl de Baeyer prin actiunea iodurei de fosfonia

asupra toluenulul, xilenului qi mesitilenului la 3500.
Ast-fel grupul terpenelor qi in special terebentenele nu sunt de cat dihidruri
al corpilor isomerl C 1-10 earl sunt homologil fenulul. Terebentena ordinar
are ca formula de constitutie:
C, H, (H,) < C, HT 4.
Dihidroparapropilmetilfen.

Produsele de substitutiune sunt de dou6 feluri, dup cum se in-

locuesce hidrogenul din radicalul fenului sa hidrogenul din ra-
dicalul substituit.
1. Elementele halogene pot da nascere la amendou aceste feluti
de producte, dupa conditiunile In care se face reactiunea.
Daca facem sa lucreze clorul asupra lor in presenta iodulub, sub-
stituirea se face in locul hidrogenului din radicalul fenulub.

C,H,CH,d- I CI, = C, H, < CI 1.

+ I 01 H Cl
Metilfen paraclorat.
Clorul pus in contact cu vaporil acestor hidrocarburl se substitue
in locul hidrogenuluI din grupele substituite :
C,H,CH, + 012. C6H3CH2C1 4 HC1.
Clorometilfen Clorura de benzil (1).

(1) Radicalul C,H', se numesce fend.

D C,H, CH', se numesce benzil.

www.digibuc.ro
 238

2. Acidii azotic si sulfuric, dail producte de substituire numai in

locul hidrogenului din radicalul fenului, numite derivali nitria
Ce H,, CH, + Az 03 H = C6 H, (Az02) CH, + H2 0
Ortonitrometilfen
In acest mod s'au putut obtine derivati nitrici cu mai multe gru-
purl Az02 substituite in moleculA precum : C6 H, (Az02)3 trinitrofenul.
Cu SO, H2 se obtin derivatil sulfonici:
C6 H6 + SO4 H2 = C6 H6 ----S020H + H20
Derivatul sulfonic
al fenulul acidul fenil-sulfordc
Fenul nu d producte definite prin oxidatiune ; homologil sei ing
se oxidzA in grupurile substituite :
2C8 H6 CH, + 302 = 2C, H6 . CO1OH + 2112 0
Metil fenoic Acidul benzoic
AcestA oxidatiune se pte face asupra tuturor grupurilor substi-
tuite, si ori-care ar fi radicalul substituit, el ne (1 prin oxidatiune
grupul CO OH, legat de fen:
3C6 116 CH2 CH, CH, + 502 = 206 H, CO OH +
Propilfenul. Metil fenoic Acidul benzoic
+ 2C113 CO OH + 2H20.
Etanoic = Acid acetic.
Prin urmare hidrocarbura In acest caz este distrusA prin oxidatiune,
catena substituita se rupe si remane:un singur atom de C, legat de
radicalul benzoic.

Fenul (Benzenul) = Ciclohexatrien

C6 H6.

Istoricul. El a fost extras de Faraday din oleul ce rezula din distilatiunea

sisturilor biturnin6se (boghead). La 1833 Afitscherlich in! Germania si Pelligot
in Franta preparara benzenul prin distilatiunea benzoatului de calci5 cu hidrat
de calciii. El a fost gsit in gudronele, ce rezult din distilatia arbunilor de
pannt de Leigh la 1842. Sinteza lui a fost facut5. de Bertkelot la 1865.

&area naturald. Fenul existA In midi cantitAti In oleul mineral

de la Burmah (Rangon, Siam) si chiar In oleul unui pesce numit
Alosa Menhaden.
Preparatia. Gudrnele, ce rezultA din distilatia cArbunilor de pl-
ment sunt distilate in aparate speciale. Pentru extras fenul, se pun
de o parte portiunile ce distilA intre 800 si 850. Din aceste portiuni
se scte prin o a doua distilatie si cristalisatie fermi.

www.digibuc.ro
 239

Aceste smOle se impart prin distilatie, in :

1). Oleur1 usdre (3-54), ce distild pAnd la 15000 care sunt mai us6re ca a pa-
2). a mijloci% (8-100/0) n intre 15C-210 si sunt mai grele ca apa.
3). * grele (8-10%) * , 210-2700.
4). Oteul verde sad oleu de antracen (16 20/0), trece intre 270-400.
5). Smote adevdrate.(1).
Marl de sintezele descrise in partea generala s'a maT obtinut fenul
prin distilatia benzoatului de calciii cu hidratul de calciti.
Ca H6 COO
COO > Ca + Ca (OH), = 2C6 H + 2CO3 Ca.
Benzoatul de ealeid.
ProprieMg. Fermi este un lichid mobil, incolor, cu miros placut,
cu densitatea 0,85. El se topesce la + 50,4 si fierbe la 80,4. Apa
'1 disolv forte cu gre, alcoolul i eterul '1 disolv mai bine. El di-
solv iodul, sulful, fosforul, cauciucul Si camforul.
Aprins fiind, arde cu o flacara fuligins i vaporii sei, arsi in
hidrogen, produc o lumina vie.
Clorul si bromul se combina direct cu fenul and producte de
aditiune, iodul insa nu lucreza in aceste conditiuni. Berthelot, in-
ferbintand fenul la 260 in tevi inchise, cu un velum de 100 de
ori maT mare de acid iodhidric, l'a hidrogenat ast-fel in cat ultimul
termen de hidrogenare a fost hexanul normal, ce a rezultat din ru-
perea cateneT inchise.
CorpiT obtinuti prin acstl hidrogenare sunt urtratorii:
CH CH C H2 CH,

HC CH HC C<H H2 C CH2 CH2

CH2
H
>C CH
HH
>C C< H2 C CE-I,
CH2
C H2
A A CH,
HH HH
CH3
Ciclohexadien= Cielohexen Ciclohexan
Dihidrofen. Tetrahidrofen. Hexahidrofen. Hexan.

Fenul, cu hidrogenul, fiind trecute, la cald asupra pulberei de

Nickel, se transforma in total in ciclohexan.

(1) Productele prirnei distilatiurif a gudronuldi, inainte de a fi distilate a doua

6ra, sunt tratate cu acid sulfuric diluat pentru a se deprta anilina, piridina,
toluidina, etc. In urmd se tratzd cu NaOH pentru a se sc6te fenolii si apoi
din nod cu acid sulfuric concentrat pentru a departa 6re-care hidrocarburi putin
stabile ca feniletenul, etc. Lichidul ast-fel purificat se destild din nod si din
portiunea ce trece intre 800 $ i 82 se scOte fenul curat prin cristalizare la 00.

www.digibuc.ro
 240

Fenul Inca Wit la 400 Inteo OITA Inchis, perde o parte din hi-
drogenul s6i1 si se transformA In difenil. 2C6 H, = C, H,C, H, +H,.
Prin oxidatiune, cu permanganatul de potasiii, fenul (15. etandioi-
cul (acid oxalic) :
CO OH
06 H, + 602 = 3 (Etandioicul = ac. oxalic)
I

CO OH
Intrebuinearea. Fenul si unfi dintre homologil sel, ca metilfenul sunt forte
intrebuintati ca materii prime pentru prepararea corpilor coloranti. Se utiliz
ca disolvant.
Toluenul = metil fen: C, 11,9C113, se obtine prin distilatia uscat a balsa-
mului de Tollu ; se extrage din oleurile usOre ce result din distilatia arbu-
nelui de plmnt. S'a facut prin sinteza (pag. 235).
Ferbe la 110, si are D = 0, 871. Oxidat, d5. acidul benzoic 0 cu clorul d'a
doi derivati clorici (pag. 237).
Seria : On H2n--8. Aceste hidrocarburT se obtin alipind moleculelor de fen
hidrocarburele din seria Cn H2n-2, sail scotnd 2H Ldin moleculele hidrocar-
burelor Cn H2n-6.
C, H, + CH ---- CH = C, H, CH = CH2
Etina Fenil eten Stirolen.
Acst 5. reactiune se face sub influenta clorurei de alumini5.
Aceste hidrocarburi pot O. se combine cu 2 atomi de Br, dnd compuqii
de aditiune :
C6H5CH2CH=CH2+Br5=0614CH3CHBrCH2Br
Fenil propen 9 Fenil 1 Propan di bromat 2. 3.
Seria : Cn112n-io. Aceste hidrocarburT se obtin deshidrogennd hidrocar-
burele Ci-i Hzn-ii, ceea ce se face plecand de la derivatii monobromati aT a-
cestora si tratandu'i cu KOH (in etanol).
ci H, C Br = CH, --i- KOH = Do H, C = CH -4- K Br + Hg 0,
Fenileten bromat (Stirolen bromat) Feniletina
Cn H2n-12 Primul termen din acst serie este naftenul = nafta-
lima Cm H8 care are aceeasI InsemnAtate fat de homologiI sel
ca si fenul In seria Cn H2n-6.
Istoricul. Naftenul a fost gasit de Garden la 1820 in productele distilatiuniT
carbunilor de pAmint.
Formula de constitutie este urmtrea:
H H
CC
/8 /1
H07 C 2CH CH = CH
1
. C6 H4
1106 C 3011 CH -=-- CH
5 4/
C C
H H

www.digibuc.ro
 241

Cu tlaftenul se pot obtinea 'derivatl de substitutiune, ca i cu

fenul, numgrul isomerilor /ma este cu malt mg mare. Ast-fel, pe
cnd derivatil monosubstituiti la fen nu ag nict un isomer, la naf-
ten, gasim dol isomerT, dupa cum substituirea se face in locul hi-
drogenului de la carboniT 1.4.5.8 sag de la cel 4 atomi de C late-
rall 2.3.6.7. Se cunosc de fapt do metilnaftenT C H, (CH) si dot
acidT naftenoici: C H, (CO.OH).
Preparalia. Naftenul se gasesc In gudr6nele rezultate din distilatia
carbunilor de pamnt si se extrage lsAnd sa cristalizeze portiunea
ce distill Imre 1800 i 220. Aceste cristale se purific prin sublimare.
Pentru acsta, naftenul se pune intr'un vas de fer (fig. 188) d'a
supra caruid, se pune un con de hrtie si se Incalclesce. Naftenul
se sublimeza in acest con.
Letmy a dovedit la 1878, cl se obtin 35 0/0 naften. trecnd resturile din dis-
tilatia pacureI de Baku (Rusia) printr'o Ova inalgit la roqu.
Acest metoc1 este forte importantl, fiind-ca din gudronele
de la crbunii de pginnt nu se scOte de cit 50/0 -- 10 P
nat ten.

Sinteza naftenuldi a fost facuta de Berthelot tre-

cad etina (acetilena) prin o Ova de portelan tnrosita.
5C2 H2 = C10 148 + HE.
Proprietdri. Naftenul este corp solid, cristalizat In
lame romboidale cu aspect sidefos. El se topesce la Fig 188. Sublimarea
790 si fierbe la 218. Densitatea lul este 1,158. naftenuluT.
Naftenul se combina direct cu 2 sag 4 atorni de clor formnd
corpil: 0,0 Hs 012 (Naftenul biclorat) 010 Hs C14 (Naftenul tetraclorat).
Berthelot, prin acidul iodhidric, s i Baeyer, prin iodura de fosfoniii
ail hidrogenat naftenul transformndu'l In produse hidrogenate pb.na
la complecta saturatiune :
010 111.0 C10 H12 CH 1118 CIO 1122
Dihidronaftenul Tetrahidronaftenul Decahidronaftenul Decanul.

Oxidnd naftenul obtinem acidul dimetil naftendioic=ftalic (orto):

CH = CH COOH
2C, H, 1- 902 = 2C, H + 4002 2H20.
CH = CH COOH
Dimetilnaftendioic=acid ftalic.
Cu acidul azotic si sulfuric d aceiasi derivatT ca i fenul :
Cio 11, + Az 92 011 = C10 117 (Az0,) 11,0
Nitronaftenul.
010 Hs + S00(01-1), = 010 117S02 OH + 1120.
Derivatul sulfonic al nalfenuluT.
lc

www.digibuc.ro
 242

lntrebuiniarea. Naftenul se Intrebuintza pentru fabricarea unor

materif colorante si ca insecticid.
Seria: Cn H2n-14. Se cunosc in acst serie cloud feluel de corpi. Unii re-
zult din reunirea radicalilor monovalent! din seria Cn H2n 6, s. e.:
se topesce la si ilerbe Ia.
Bifenilul, C, H, C,H, . 700 240
Bibenzilul=Difeniletan 1. 2. Co 115-0H5 CH, C,H, . . . 520 2840
Difenilmetan=Fenilbenzilul C, H, CH2C6H6 . . . 26 261
El se prepard inaldind derivatii monoclorici al hidrocarburelor din seria
Cn I12n-6 cu Zn :
Co H, Cl -I- C, H5 CH, CI+ Zn = C, H, CH, C, H, + Zn Cl,
Fen monoclorat. Clorura de benzil. Difenil metan,
Altil rezult din unirea hidrocarburelor din seria Cn 112n-2 cu naftenul,
precum :
CH,
C H8 + CH CH = CH,
CH,
Naften Etina Acenaftenul.
Acest corp prin oxidatiune d5. acidul naftalic (Dimetil naftendioic):

()HO
\
CHCH
C CCH,
+ 50 = 2
HO
CHCH
C
/\ CCOOH
+ 21120
411C
\//
CHCH
8

Acenaften.
-C -CH, 2 HC

CHCH
C
/ MOH
Dimetil naftendioic =Acid naftalic.
Seria Cn 112n-16. In acst serie avem hidrocarbure formate prin deshidro-
genarea celor din seria precedent. Ele se prepara prin descompunerea unor de-
rivatl clorati din seriile precedente cu sodid sad cu clorura de aluminid:
C, H, CH 012 C, H, CH
+ 2Na, = + 4Na Cl
C, II, CH Cl, Co H, CH
2 mol. Diclorometilfen=Toluen biclorat Difemleten 1. 2. (Stilben)
Difeniletenul 1. 2 e corp solid, fuzibil la 1200.
Seria: Cn H2n-18. Caput acestel seril este antrenul=antracenul
C H, care are do! isomerl: fenantrenul si tolanul (Difenil etinul).
Formulelele de constitutie ale acestor corpi sunt urmdtdrele:
H H

H
\ / /
I I

H CH CH C=C CH
I

HC 0 C 0 CH HO C C CH

\ / /
I I

C--7---C
I

0
HO

CH
C

H
I
C

CH
CH HC

C
\/
C
CH

I I

H H
Antrenul Fenantrenul

www.digibuc.ro
 243

CH CH
HO CH C C C CH

HC CH HC CH

CH CH
Difenil etinul (Tqlanul).

Preparatia. Antrenul i fenantrenul se isolza prin cristalizarf

fractionate din portiunile de la distilatia gudronuluT, carT trec intre
3000 O. 400.
Sinteza lor s'a facut in modul urrngtor:
1. C, H, CH C6 H, C
II + KOH = + K Br + H, 0
C, H, C Br C8 Hs C
Difenil 1. 2. eten bromat Difenil etinul
(Stilben monbromat).
2. C, Hs CH = CH, + C6 Irs = C14 H + 2H,
Fenil etenul (Stirolen) Fen Antren.
3. C, H, CH C6 H, CH
C, H, CH C, 114 CH
+ H,
Difenil 1. 2. eten Fenantren.
(Stilben)
Sintezele: 2 si 3 s'ail fcut trecnd corpii printeun tub de portelan incaldit
la rosu.
Proprieterg Antrenul cristalisza In lame clinorombice, se topesce
la 213 si fierbe la 360. El este insolubil in fen. Bromul Si
acidul azotic diluat nu'l ataca. Oxidat cu Cr 0 d o chinona:
CH
2C6 H4 Cs H4 + 30, =12C6 114<2>C,H4 +211,0
CH
Antren Antrachinona.

Cu acidul sulfuric da derivati sulfonicT.

Inirebuintarea. Antrenul se intrebuintza la prepararea unor materii colo-
rante si in special a alizarinel.

Petroleul brut (Pcura = Tirei0).

El este frte rspandit In natura. Ast-fel se gasesce in Al Isacia,
Germania, Franta, Romania i Rusia ; in Asia se gasesce In Asia
mica, Siam si Persia ; In Africa : in Algeria si Egipet i In America
de nord : in Statele-Unite. Cele mai marT cantitati de pacura. se
scot la Oil-City in Statele-Unite, la Baku In Rusia, iar in tara ro-
mansca la: Solont i Moinesci (Bacaii), Sarata i Tega (Buz65),

www.digibuc.ro
 244

Cmpina, Bustenari i Moot (Prahova) i Glodent (aa.mbovita). Ex-

ploatatiunea plcuret din tra nstrl este forte veche ast-fel se scie
cu sigurantl, cl la 1640 existail numer6se puturt.
Proprletatf. Petroleul este lichid, de coldre brun riegrici6sa, cu
reflecte verdul. De multe off se glsesce i incolor sati putin colorat
In galben ca la Campent (Baclii) si Govora (R.-Valcit); densitatea
hit variazI intre 0,777 si 0,95:7. El este format din C si H si con-
tine adese-ori urme de sulf. Petroleul este format dintr'un amestec
de hidrocarburi din seria Cn H2n+2 cu putine din seria Cn H2n
(ciclice) si Cn H2n-2 si Cn
Prin distilatie el se imparte in:
Oleurz usore care distill de la 00 panA la 150
0lcur1 pentru lamp' . . ) 150 * 300
Oleurt g-rele, 1. 300 ), * 4000
si resturt numite zat sa pelcureT. Acestea sunt curatite, fiind tratate
cu SO, 14 si in urml cu Na OH si apl. Ast-fel devin incolore si
cu miros mat plAcut.
Oleurile usdre se impart prin distilatiune In :
Eter de petrol . care distill de la 40 pina. la 70

.....
. .

Gazoli na. , A A 70 90"

Benzina. . 80 110
Ligroina (esentl minerala). . 80 z * 120
Terbentina artificialA . . . 120 170
Acestea sunt amestecurt de hidrocarburl saturate de la butan C4
H pinA la C11 1124.
Eterul de petrol se intrebuintza pentru a disolva resinele. Gazo-
lina pentru fabricarea gazulut de luminat artificial si pentru extra-
gerea oleulut de rapitl i alte oleuff vegetale.
Benzina se lntrebuintza pentru curAtirea petelor i disolvarea
cauciuculut.
Esenta mineral se Intrebuintzl pentru luminat In lAmpl speciale,
iar terebentina artificialA servesce la fabricarea vapsalelor i lacurilor
ordinare.
Oleul de lantpd (fotogen, kerosen) trebue sA fie incolor, sl nu
aibA miros displAcut si sl nu se aprindA mat jos de + 25 C. Apa-
ratul Abel Penschy (1).
Oleurile grele se Intrebuintz la ungerea osiilor. Din el se scOte :
a) Diferite oleurt incolore i neutre, cu variate aplicatiunt indus-
triale si cu deosebire pentru uns aparatele de precisiune.

(1) Pentru a vedea dad: un petrolefi nu e primejdios, trebue cel putin s.

nu se aprindl mai jos de 25 (3, pus fiind in o cdscal de cafea ngri pe ju-
-zn6tate in care se aft un termometru 0 de care se apropie un chibrit.
C4ca se incalclesce pia. la 25 C, punnd-o in o cqc6. mai mare cu ap5. ferbinte.

www.digibuc.ro
 245

b) Vaselina, care e un corp mole, unsuros, incolor, cu densitatea

0,84 si se topesce la 350. Ea se intrebuintza in medicinA ca an-
tiseptic.
c) Parafina, care e un corp solid, cu densitatea 0,87, se topesce
intre 450 si 650. Ea este un amestesc de hidrocarburl : C24 1190
pAnA la 027 H5, si se Intrebuintza la fabricarea lumlnArilor. Cu ea
se falsificA cra de albine.
Petroleul brut servesce la unsul vagOnelor i ca combustibil
pentru casane si locornobile. El servesce si la facerea gazuluT de
luminat.
PAcurile nOstre sunt cele maT avute In olezi de lanipd, dupA cum
se vede din alAturatul tabel :

Productele Pensilv. Galitia RomAnia Alsacia Baku

OleurT usOre. 10 20/0

, de lampA. 60-75/0
3 6% 4 A -
55-654 60-70/0 35-40/032-53,5/0
0/0 5-10,604
Resturi .. . . 5-10/0 30-40/0 25-35/0 55 60/036-60,/o
Gazul de luminat.
El a fost fabricat pentru intAia Ora de Philippe Lebon, inginer
fraricez, la 1785. In urmA, inginerul englez Murdoch (la 1792) in-
dic procedeul practic pentru luminarea fabricelor cu acest gaz. La
1813 profesorul Windsor formA prima societate pentru luminarea
Londrel. Parisul s'a luminat In parte cu gaz la 1820, iar Bucurescii
la 1871.
Gazul de luminat se produce In mat multe moduri)
1. Trecnd un curent de aer prin gazolinl obtinem un gaz de
luminat, cu o intensitate luminsA destul de mare.
2. CalcinAnd resturile de la distilatia pacureT Inteun cilindru de

iiittff
111111111t

Fig: 189. Fabricarea gazulu1 de luminat din eitrbunI de pitniint.

fer, se obtine un gaz cu o putere luminAtdre mare, care are avan-

www.digibuc.ro
 246

tagiul de a nu da SO, prin ardere. Acest gaz este fOrte eftin si ar

fi bine s se introduca maY des in tara nOstra..
3. Gazul peparat prin distilatia carbuni1or.E1. s prepara calci-
nand carbunf de pamint de cea me bun calitate in cilindrele de
gres C (fig. 189). In timpul calcinariI lor gazul produs se ridica prin
tubul T in vasul spalator B, umplut pe jumetate cu apa. Din acesta
trece prin tevile D si ajunge in K. De aci se scobra prin jume-
tatea din drpta a turnulul 0 umplut cu coc, se ridica prin jurne-
tatea din stanga a acestuia si ese prin I. In tevile D si turnul 0
gazul e curatit in mod fizic, prin faptul ca el recindu-se, productele
volatile (apa, hidrocarburile lichide si solide, fenolii, etc.) duse cu den sul,
se condensza si se adung in vasul E. de unde se culeg apele
amoniacale si materiile gudronose. Din I trece gazul in cutia M, ri-
dicandu-se prin camera L, si coborindu se prin L', de aid se duce
in gazometrul G. In M el este curatit din non pe cale chimica prin
faptul ca. e silit s trca prin nisce gratare suprapuse, deasupra
carora se pune racletura de lemn amestecat cu Fe, 02. Hidrogenul
sulfurat este retinut, formand sulfura de fer. Tot aid se depune si
naftenul care, fiind forte volatil scapa in parte la purificarea fizica.
Gazul de luminat este un amestec compus din corpil urrnatori:
Metan CH, . . . . 35 0 Hidrogen . . 460 ,
Etina C2H2 . . . urme CO 7 0
Etena Co H, . . . 4 o Az 1 0
Propena C3 1-16 . . . urme HoS. . urine
Butena C,H, . . . . 200 CO, urme
Hexena C6111 . urme
Fen C6 H6 . . urme
Ape le amoniacale contin :
Bicarbonat de amonin, CO, (Az H, H.
Sulfura de amonin, (Az H4 2 S
Clorura de amonin, Az H4 Cl
Cianura de amonit, CAz Az H,
Gudronele contin:
Hidrocarburr
Solide
Fen
Acenaften
C101-1,
C, _II
Hexen
Octen
....... C,C, H
H
lieilide

Fluoren CH Fen C H,
Antren . . C H10 Metil fenToluen . . . . . . . C, H,
Fenantren A 2 Dimetil fen 13=ailen (meth) . . . C, H
Metilantren . 1 H
C15
CH Trimetil fen ( .11.5) Co HI2
Reten Propil metil fen 1.4Cirnen C1f
Chrisen . . . . CH . . .

Afara de aceste hidrocarburf se mai gasesce fenolul C, H, OH dimpreun5.

cu homologif sei, precum i Fenilamina (anilina), piridina, etc.

www.digibuc.ro
 - 247

CompuqiI hidrocarburelor cu Fl, Cl, Br i I.

Compusil cu 01, Br si I att o insemnatate mare in chimia orga
nica pentru Ca cu ajutorul lor se pot face numer6se sinteze.
ET se pot prepara in dou6 modurI: prin adiliune si prin substi-
tutiune.
DerivatiT prin aditiune se pot obtine tratand hidrocarburele nesa-
turate cu halogenii sa cu acidil hidrogenatT aT acestora:
CH2 CH,
+H CI
Cg 1-16 + 301, = C6 H8 01
CH2 CH2 CI Fen Ciclohexan hexaclorat
Eten Etannl monclorat Hexaclorura fenulul.
clorura de etil.
Prin ajutorul acestor derivati se pot obtine derivatii cu halogeni 0 corpilor
nesaturati.
CH, CI CH,
&42 + KOH = K CI + H, 0
CH CI
Etan biclorat 1. 2
C H Cl +
Etena monoclorata.
C, Hg Clci 3KOH = Co H, Cl, (1. 2. 4) + 3K CI + 3H2 0
Ciclohex an hexaclorat Fenul triclorat.
Derivatii prin substitutiune se obtin prin metodele urmat6re:
1. Facnd s lucreze halogenif asupra hidrocarburelor saturate,
maT ales sub influenta ralelor solare:
CH, + CI, = CH, CI + HCI.
Metan monoclorat Clorura de metil.
Acst substituire se p6te face pan la inlocuirea complect a
hidrogenuluT.
CH4+ 4C12 = CCI, + 4HCI.
Metan tetraclorat.
2. Facnd sa lucreze clorul asupra vaporilor hidroCarburelor ho-
mologe fenuluT:
C,H,CH, + CL = C,H,CH, 01+ HCI.
Clorometil fen Clorura de benzil.

3. Trecnd un curent de clor In hidrocarburele ciclice de la se-

ria Cn H2n-6 1nainte, /n prezenta ioduluT, stibiului, staniuluT i clo-
rure de aluminitt, substituirea cloruluT se face numal In locul hidro-
genuluT din catena Inchis. Acesta reactiune se bazza pe productiu-
nea corpilor: I 013, Sn 014, Sb C15, etc., care descompunndu-se cu
usurinta in I Cl, Sn C12 Sb Cl3, pun in libertate cAte o rnolecula
de dor. care in starea nascnda Inlocuesce hidrogenul:
C,H,CH, + I Cl, = C, H, CICH, + HC1 + I 01.

www.digibuc.ro
 248

3. Se mat obtin producte de substitutiune tratAnd ore-carl der--

vatt oxigenatt a hidrocarburelor cu HCI sag Ph 05:
05 IT, OH + 1101= C, H5 CI + 1120
Etanol= Alcool etilic. Etan monoclorat=Clortira de etil.
CH, CH,
I I

CO -1- Ph CI, = C0I2* -I- Ph 0 CI,

Oxiclorura de fusfor.
1 II

CH, CH3
Propanon=Acetona. Prop= diclorat 2.
Ort-care as fi mijlocul de cloruratiune se nasc adese-orl isomerf
cart, pentru a fi deosebiti, se numesc in modul urmAtor.
La hidrocarburele aciclice, se numesc dup num6ru1 de ordine a
atomuldf de C de care este legat halogenul, pe care '1 insemnm
in modul urmAtor:
1. CH, Cl 1. CH8 1. CH, Cl
I I 1

2. CH, 2. CII CI 2. CH CI
1 1 i

3. CH, 3. CH, 3. CH,

Propanni clorat 1. Fropanul clorat 2. Propanul diclorat 1. 2.
La hidrocarburele ciclice '1 numim ca i pe ce-l'altT isomert prin
pozitiune. Vom numi d. ex. :
C, H, CI, 1. 2 C, 114 Cl, 1. 3 06 H, 012 1.4
Fen orto-diclorat. Fen meta-diclorat. Fen para-diclorat.
Derivatil monosubstituit1 ca: CH, Cl, C2 H5 I, C6 H5 Br, etc., se
mai numesc i eterf simpli sag eteri ha-
loica, din cauzA cl eI se formzI cnd
tratAm hidratii hidrocarburelor (alcolit si
fenolit) cu acidl hidrogena% aT haloge-
nilor.
Printre acestt corpl maT 1ntrebuintatI
sunt urmtorii :
Illetanul monocloyat (Clorura de. me-
til), CH, CI, se pOte obtine tratnd me-
tanolul (alcoolul metilic) cu acid sulfu-
ric, in prezenta clorurei de sodig, deci
cu HCI in starea nAscnd:
CH, OH Na Cl -I- SO, 112 =
CH, Cl + SO, HNa H20.
Metanul monoclorat e corp gazos la
Fig. 190. Solidilicarea mercuriulni
temperatura ordinar, cu odre eterat.
prin Cfla CI. Li cheiAcut, fierbe la-240. Evaporat brusc

www.digibuc.ro
 249

scade temperatura sub-40. Cu ajutorul hiY putem s solidificAm mer-

curia Pentru scopul acesta punem mercuriii In tubul B (fig. 190)
care e cufundat Inteun vas cu metan monoclorat A.
Evaporatiunea se face printr'un curent de aer, ce intr prin S,
si ese prin T. Vasul_ A e introdus in sticla C, In care s'a pus clo-
rura de calciii anhidra pentru a usca aerul din ea si a Impedica
astfel condensarea Vaporilor de apa pe suprafata vasului A.
Metanul monoclorat se Intrebuintza ca rcitor In laboratdrele de
chimie si In medicina ca anestezic.
Elanul monoiodat (Iodura de etil), C, H, I, se prepark tratind etanolul (al-
coolul etilic) cu acid iodhidric. Pentru acsta se incaldesce intr'un balon de
sticla A (fig. 191) etanol cu iod i fosfor roqu. Pentru ca etanolul i etanul
monoiodat sa nu se piarda se termina balonul printeun vas lungaret B si
printr'un fecitor C. Ast-fel vaporil lor sunt rcii i se intorc in balonul A.

Fig. 191. Prepararea etann1u1 monoiodat.

Reactiunea se petrece in modul urmator :

3C2 H, OH + Ph I, = 3C2 H, I -I- Ph (OH),
Etanul monoiodat e corp lichid, ferbe la 72 qi e aprdpe de dou ori mai
dens de cat apa.
Metanul triclorat = Cloroformul, CH 013, a fost preparat la 1832
ae Soubeiran In Franta, Liebig In Germania si Guthrie in America.
El se prepara in cantitati marl tratand etanolul cu hipocloritul

www.digibuc.ro
 250

de calciii (CIOCaOCI) si hidratul de calciil la 800. Reactiunea

se petrece in modul urmAtor :
CH8 CO,
a) I + 4 Cl, = 1 + 5HCI.
CH, OH CH 0
Etanal triclorat
(aldehida triclorath dorsi).
C 0, H-COO
b) 2 I + Ca(OH)2 = 2CH Cl3 + C
CHO H-COO
Metanoat de Ca --=Formiat de calehl
Cloroformul e corp lichid, cu miros aromatic pacut si cu gust
dulce. Densitatea luT este 1,5. El se topesce la-62 si fierbe la
610,5. In ap se disolva f6rte putin, maT bine se disolv in etanol
si eter. Se intrebuintzA ca anestezic in medicinA si ca disolvant
In chimie.
Cu alcaliile d acid formic = metanoic :
CH a, + 4KOH = HCOOK + 3K CI + 21120
Metanul triiodat=lodoformul, CH Is, a fost preparat de Serullas
la 1824.
El se prepar inazind etanolul cu iod si carbonat de soda! la
80. Reactiunea este aceeasi ca la metanul triclorat (cloroform).
El e corp solid, cristalis6z in table hexagonale, galbene ca sul-
ful, cu miros ptrundetor. Se topesce la 1209 si se volatilisez cu
inlesnire.
El se Intrebuintz In medicin ca antiseptic.

CompuOT organometalici.
Se cunosc numer6se combinatiuni ale radicalilor monovalenti cu
elementele din grupul al III-lea, numite compus1 organo-metalici, d. e. :
(02 115 K = Etanul potasic (etilura de potasiti sail potasiti etilul)
(C H Zn= Dimetan zinc (metilura de zinc sail zinc metilul)
IC, H5), Al =. Trietan alumina' (etilura de alumina' sail aluminiu etilul)
(C21-15)4Pb= Tetraetan plumb (etilura de plumb sail plumb etilul)
Tot In acst grupa se as6zA de obiceiti si unele combinatiuni
ale metaloiclilor cu aceiasT radicall, precum :
(C21-15)1/Sn=--Dietan stanifi (etilura de staniil sail standietilul)
(C, H5)3 Bo=Trietan bor (etilura de bor sati boretilul)
(C HO, Si =Tetrametan siliciti (metilura de silica:Ise:I silica). metilul)
Acesti corpT ail fost studiatT In special de Cahours In Franca si
Prankland in Anglia (1849).

www.digibuc.ro
 251

Preparada. Ele se prepara prin urmatrele metode

I. Tratand eteriT haloidl cu metale ca : Zn, Pb, Hg, Sn, etc.
20118 I + 2Zn = (CH2), Zn Zn 12
Dimetan zinc.
2. Compusil cu Na, K, Al, se obtin tratand compusil organome-
talici aT metalelor de la 1 (Zn, Pb, Hg, Sn) cu aceste metale :
(C2 115)2 Zn + Na2 = 202 115 Na + Zn
Etan sodic (Sodiumetilul)
(02 111) 2 Hg + Al2 = 2(0, 110,AI 3Hg
Trietanaluminia (Etil aluminiii)
T6te aceste sinteze se fac in tuburT inchise la temperuturT ce va-
riaza Intre 1200-2000.
Proprietdti. CompusiT organometalicT sunt in general lichidi si
fOrte instabilT. ET se alterz in contact cu aerul si umezla, din
acst causa se pastrza in tuburT Inchise. Una se oxidza atat de
repede in cat se aprind In contact cu aerul. Principalele proprietati
chimice ale lor sunt urmatOrele:
1. (C21-15)4 Sn + 412 = 4C2 H6 I + Sn l.
2. Acizil haloidl sa oxigenap 'I descompun, formand hidrocarburi :
a) (02115)4 Sn + 411 CI = 4C2H6 + Sn CI,
b) (02115)2 Hg + SO4H2 = 2C2H0 + SO, Hg.
3. Apa 'T descompune in acelasT mod:
(02 H6), Zn +
21120 = 2C2 H2 + Zn (OH)2.
HidratiT hidrocarburelor (AlcooliT i fenoliT).
Radicalil mono sail polivalenti a! hidrocarburelor pot sa fie satu-
ratT cu unul sa maT multi oxidrilt pentru a da nascere la hidrati.
Numele lor se formza, terminand numele hidrocarburei prin sufixul
ol odata, sail de maT multe or!, S. E.: Metan-ol, Etan-ol, Etan-di-ol,
Prop an-tri-ol, etc. Acesti hidrap, consideratT din punctul de vedere
al functionaril lor, pot fi comparap cu hidratiT metalelor. Ast-fel:
KOH + Az020H =-- AzO,OK 1120 +
CH5OH + AzO,OH = Az0,(OCH,) + H20
IntocmaT ca acestia, prin deshidratare pot sa formeze oxidl d. e.:
AgOIH I Ag\ 0
H2 0
Agl7H I Ag

C2 H50 II C2H6
0 + H2 0
C, 11,17 H I 02115

www.digibuc.ro
 252

Hidratii se impart in done grupe mar!:

1. Alcoolit sunt hidratiI hidrocarburelor aciclice.
2. Fenolit sunt hidratii hidrocarburelor ciclice.

Alcoolil.
istoricul. AcestA functiune a fost introdus la 1836 de Dumas qi Pe ligot, stu-
diind spirtul de lemne (metanol). Berthelot intre 1857 i 1860 separ alcoolii
de fenoli. Kolbe Imprti alcoolii monoacicy in primari, secundart i tem:tart.
Berthelot si cu deosebire Wartz si Friedel contribuir la crearea alcoolilor
poliacicp.
Clasificarea alcoolilor. Alcoolii se impart In diferite grupe, in ra-
port cu numrul oxidrililor ce a In molecula i dupa locul pe care
'1 ocupa acestia.
Numerul oxidrililor in molecula unui alcool este variabil; ast-fel
avem :
CH3 OH, C2114(OH)2, C,H, (OH), , C, 1111 (OH),
ET se numesd Intocmai ca bazele. and alcoolul are un singur
oxidril, el este: monoacid, cand are doi: biacid, cu 3 triacid, etc.
Acst numire se bazza pe proprietatea ce o aU de a putea forma
cu acidii monobazici, compusi In care radicalul acestora s se ga-
ssca de atatea or!, cat! oxidrill are alcoolul, d. e.:
Alcool monoacid: CH,OH AzO,OH = CH, 0 Az 0 + 11,0.
Metanol Metan nitrat
(alcool metilic). (azotat de inetil).
0 Az 02
Alcool biacid: C,I1, < OH
OH 1- 2Az 0,0H =0, 114 < 0 Az C.),
Etandiol 1. 2 Etandiol dinitrat J. 2.
(glicol). Azotat de etilenA (glicol diazotic).

Alcool hexaacid: C, H, (OH), 6Az 02011= C, 118 (0A2 02)4.

Hexan hexol (manita). Hexan hexol hexanitrat
(Manita hexttazotich).

Este forte important a se sci din punctul de vedere al isomerilor

si al derivatilor ce se pot obtine, locul pe care oxidrilul II ocupa
In molecula.
Orl-cat de complicat ar fi molecula hidrocarbureT, oxidrilul nu
pOte ocupa de cat treI pozitiunl. El pOte s fie susbstituit in locul
until atom de H din urmatOrele trel grupurl carI formz hidro-
carburele lineare sa arborescente:

CH, CH2 si CII

&and nascere la urmatrele substitiuni:

CH,OH CHOH si COH

www.digibuc.ro
 253

Presenta acestor grupurT in molecul ne indic treT alcoolT diferitT.

Aceia in care se gsesce grupulCH,OH se numesc alcoolt primari.
A A =CI-1 OH , alcooll secundarl.
A

A A A. . C 0 1-1 . . alcooll tertian'.

Ast-fel pentanul arborescent, presentandu-ne In molecula sa t6te
aceste trel grupurT, ne p6te servi pentru a ar5ta aceste trel felurT
de isomerT :
CH, CH, CH3 CH,

CH3-01 H CH,CH 1 I

H CH,CI OH
I
I 1 I

CH, C H, C HMI CH2

I I 1 I

CH, CH2 OH CH, CH,

Metil 2 Butan Metil 2 Butanol 4 Metil 2. Butanol 3. Metil 2 Butanol 2.
(pentan nenormal) (alcool pentilic primar) (alcool pentilic secundar) (alcool pentilic tertiar)

Aceste trei variet5tT de alcoolf difer nu numai prin constantele

fizice (temperatura topirel si a fierbereT, solubilitatea, densitatea, etc.)
dar i prin proprietAtile lor chimice.
Alcoolit primari da prin oxidatiune doug felurT de corpT :
1. Deshidrogenndu-T, prin oxigen, obtinem aldehide (alcohol de-
hidrogenatum).
CH, C H3
2 + 0, = 2 + 2H2 0
0
CH, OH C

Etanol Alcool etilic. EtanalAldelnda etilicL

Oxidand mal departe, inlocuim 2H prin 0 si obtinem acidin

CH3 CH,
+ 0, = I H2 0.
CH, OH CO OH
Etanol Alcool etilic. Etanoic Acid acetic.

2. Alcolil secundarl dau, deshidrogenndu-se in acelas mod ca

maT sus un singur fel de corpT, numitT cetone:
CH, CH,

2 CH OH + 02 = 200 + 2H2 0.
CH, CH,
Propanol Alcool propilic secundar. PropanonCetona propanuluT.

www.digibuc.ro
 254

3. Alcoold tertian nu dati nicT aldehide, nicT cetone, nicl aci4T, ci

se descompun prin oxidatiune.
Sinteza alcoolilor. Sunt numer6se procedeele, prin care se pte
face sinteza alcoolilor. Principalele sunt urmAtdrele :
1. Inlocuind halogenil substituitT In molecula hidrocarburelor prin
oxidrilT (Berthelot si Wurts 1854-1856.). Reactiunea se face In mo-
dul urmtor :
CH, CH,
a) Ca H, I -I- I =i + Ag I
CO 0 Ag CO 0 (C, HO
Etan lodat Etanoat de argint Etanoat de etil Iodura de argint.
(Iodura de etil). . Acetat de argmt. Acetat de etil.

CH, CH,
b) I + KOH = 02 H5 OH + I

CO 0 (02 HS) CO OK
Etanoat de etil Acetat de etil. Etano1=Alcool etilic. Etanoat de potash"'
Acetat de potasifi.

Prin acst reactiune se pot obtine si alcooliT de o bazieitate

mal mare :
CH, CI CH, 0 COCH,
I CH, I

a) CH CI + I = CH 0 COCH, + 3Ag CI
I
3C00Ag I
CH, CI CH, il COCH,
Propanul triclorat 1. 2. 8. Propantriol triaceticacetat de propenil

CH, 0 COCH, CH, OH

CH,
b) CH 0 COCH, + 3KOH + CH OH = 3
I
CO OK
CH, 0 COCH, C 112 OH
Propantriol 1. 2. 3 Glicerina (alcool triacid)

2. Inlocuind grupul Az H, de la aminele hidrocarburelor, prin OH:

CH, CH,
+ Az 0 OH = + Az, + H, 0
CH, Az H,, CH, OH
Etilamina. Acid azotos. Etanol.
Tot asemenea si in cazul urmtor:
CH, Az H, CH, OH
+ 2Az 0 OH = + 2Az, + 211, 0
CH, Az H, CH, OH
Eten diamina Etandiol 1. 2 = Glicol (alcool diacid).

www.digibuc.ro
 255

3. Descompunnd sulfatii radicalilor hidrocarbonati prin KOH

OH
SO2 + KOH =--- SO, HK + CH, OH
OCH,
Sulfatnl acid de metil Metanol A lcool metilic.
CH, CH,
/ 0 CH
SO, \ CH, + KOH --=-- SO, HK + CH OH
OH
Sulfat acid de popril, 2. ClI,
Propanol 2=Alcool isopropilic sad propilic secundar.
Proprietatt generale. AlcooliI prirnarI ad temperatura fierberii mal
InaltA de cat alcooli1 secundarl corespundetorm, si acestia mat inaltA
de cat ceI tertiart Alcoolif primad si secundaff putin avuti in carbon
sunt lichi41 la temperatura ordinarl, pe cAnd alcooliI tertiarl sunt
soli.41. Ast-fel avem exemplele urmAt6re :
CH, CH,
I I

r
CH2 CH, 1-12 CH3

CH,COH
I ! I

CH2 CH, CH CH OH
I I I

CH, OH CH, OH CH, CH,

Temperatura ferberel 116,4. 1084 4' 970 840 (fuzibil-1-29)
Butanol (Alcool butilic Metil 2 Propanol 1 Butanol 2 (Alcool Metil 2 Propanol 2 (Alcool
primar linear). (Alcool butilic primar butilic secundar). butilic tertiar).
nenormal .
In genere, temperatura de fuziune si ferbere a alcoolilor poliachii
cresce cu numrul oxidrililor. IatA un exemplu:
CH, CH, OH CH, OH
CH, CH, CH OH
CH, OH CH. OH CH, OH
Temperatura ferberel: 102o. 2160. 2900, 4 (la presinne de 766mm5)
Alcool: monoacid. Propanol Biacid: Propandiol 1. 3. fuzibil6-1-170.
(Propilic primar). (Glicol propilic. Triacid: Propantiol 1. 2. 3
(Glicerina .
ProprietAtile chimice principale sunt urmAtrele:
1. Prin oxidatiune grupurile alcoolice, off-cAt de numer6se ar fi
intr'o moleculA, dad nascere la compusii urmAtorI :
a) AlcooliI primarI dad aldehide si acicif, precum :
CH, 011 0110
+ 0, --= + 2H, 0
CH, OH CH 0
Etandiol 1. 2.Glicol. Etandial=Aldehida acidului
Oxalic (glioxal).
CH, OH CO OH
+ 20. -=.-- + 2H, 0
CH, OH CO OH
Etandiol 1. 2. Etandioic=Acid oxalic

www.digibuc.ro
 256

b) Alcoolir secundarr daft cetone, dup cum s'a vclut mar sus.
c) Alcoolil care contin grupuri tertiare, se descompun.
0 molecull., care contine ma multe grupuri alcoolice diferite, d prin oxida-
tiune compuqi miqt1; d. e.:
CH, CH,
CH OH + 202 -= CO 4- 2H2 0
CH,OH COOH
Propandiol 1. 2. Propanonoic
Alcool primar i secundar Acid piruvic foc-
al propanulta. tonli si acid).
2. Prin deshidratare, alcoolii dag oxidr:
CH, 01
a)
CH3 10 H CH,/ 0 + H9 0
2 mol. metanol. Metan oxi metan
oxid de meal.
CH, 0 I H 0112,
b) = ..>0 + H, 0
CHI 0 H CH,
Etandiol 1. 2 Glicol Oxi etan 1. 2. (Oxid de 'etilenii)c

CH, 0 I H
c) = OH2,,,>0 + H2 0
CH I 0 II CH2

CH2 0H bH2 OH
Propantriol 1. 2. 3.=Glicerina. Oxi 2. 3 Propanol (oxidul glicerineD Glicida

3. Putern inlocui hidrogenul oxidrilulur alcoolic printr'un metal:

CH, CH,
2 + K2 = 2 I + 112
CH, OH CH2 OK
Etanol Etanol potasic
Alcool etilic. (Alcool niono-potasic)
Etilatul de potasiit.
4. Oxidrilul alcoolic, oil-care ar fi grupul din care face parte,
pte s5. fie Inlocuit prin CI, Br sag I, cu ajutorul derivatilor do-
rati, bromatr sag iodatl ar fosforultii. Reactiunea se petrece ln ur-
mtrele dou faze:
CH, CH3
1) I
+ Ph C15 = I + Ph0C13 + HCI.
CH,OH CI-12 CI
Etan clorat.---Clorura de etil. Oxiclorura de fosfor.
CH, CH,
b) 3 I + PhO 013 ---= 3 I + Ph 0, H.
CH, OH CH2 CI
Acidul fosforic

www.digibuc.ro
 257

Ace lasl lucru se petrece si la alcoolif poIiacir

CH, 01-1 CH, Br
ell OH
1

CH Br
+ Ph Br, . + Ph 0, H, + HBr.
CH OH OH Br
&, OH
But= tetrol 1. 2. 3. 4.
(.112 Br
Butaau1 tetra-bromat 1.2. 3. 4.
5. Acidl organici si acidl neorganicT oxigenatl del cu alcooliT
compusl comparabill cu srurile minerale, numitl eterl compug.
CH,
CH,
a) CO 0 (TF + H2 0.
CH, I H CO 0 CH,
Cite o moleculi Etanol i Metanol. Etanoatul de inetilAcetatul de metil.
CH, OH 0 CH2CH3
b) SO, =SO
CH2 OH OH OH
Suifat acid de etil.
CH, on CH2-0 COCH,
CH,
c) CH OH + 3 --- CH 0 COCH, + 3H20.
CO OH
CH, OH CH2-0 COCH,
Propan trios 1. 2.8 Etanoic= Propantriol triacetic
Acid acetic. Triacetina Ocarina

Alcoolii monoacill.
Alcoold primart.
Starea natural& NumerosiI alcooll ce deriv de la primil termeni
aT hidrocarburelor pAnA la octan (inclusiv), a fost gasitT In natur,
In plante si in productele de fermentatie ale substantelor zachardse
si ale glicerinel.
Tot ast.fel alcoolul cetilic (C16 H33 OH), cerilic (C H55 OH) si
miricic (C30 H OH) a fost gasip: primul In gr5simea casalotulut
(sperma Ceti), iar ceI-1-altI in cra de albine.
Preparatiunea. Afar5 de metodele generale, prin care se prepar
alcooliI, avem urrnAtrele :
1. Hidrogenancl aldehidele (Wiirtz).
CH, CH,
+ H2 = I
CH 0 CH, OH
Etanal Aldehida etilicii. Etanol Alcml etilic.

17

www.digibuc.ro
 258

Acsta hidrogenarg se face prin sbdi sail amalgam de sodiil, in 4)5.

2. Reducend prin hidrogen clorurile radicalilor :

C1-13 CH,

CH, + 2H3 = CH, + HCI

CO Cl CH2 OH
Clornra de propanoil. Propanol 1 Alcool propilic, primar.
Proprietd0. AlcooliT monoacicli presinta in privinta temperaturilor
de ferbere acelasl raport de crescere, pe care l'am vec)ut si la hidro-
carbure. Ast-fel la ceT linearT se p6te vedea In alturatul tablo ca
temperatura cresce necontenit de la termenul Inti (66) pana la
al optulea (1911. E de observat c alcoolil monoaciql nenormall a
temperaturile de ferbere maT jos de cat ceT cu catena lineara.

AlcoolT monoacicji.

Metanol (alcool metilic) C H, OH ferbe la 670

Etanol ( * etilic) C,H, OH b ) 780,4
Propanol ( * propilic) C,H, OH * * 970,4
1 Butanol i * butilic) C4H9 OH * 116,4
Pentanol I * amilic) C01111 OH k 137,4
..1
.`A
Hexanol I * hexilic) C,II OH * 157
Heptanol ( heptilic) C,H OH * * 176
Octanol i octilic) C,H OH 191

ri Nonanol (alcool nonilic) C, H OH . . . ferbe la 2000

Decanol ( decilic) C101-191 OH . . . * * 210,215
Hexadecanol ( * cetilic) CH OH fuzibil+50 se descompune
Heptadiacontan3I ( * cerilic) CH OH * +79 * *

1 Triacontanol ( * miricic) CH OH * +88 *

,.z.

Metil 2 Propanol 3 (alcoolbutilic nenormal) (CH3)2=CHC112.0H ferbe la 108,4

g. * 2 Butanol 4 (alcool amilic nenormal) (CH,), CHCH,.CH,OH * * 129.
..Q
,.
-,..

Nesatn- J Propenol 3 (alcool alilic) CH3=CHC1-12 OH . . ferbe la 970

re* k Propinol 3 ( b propargilic) CH C CH, OH . . * * 114

AlcooliT monoacicli nesaturatl prezinta un fapt particular si anume:

temperatura lor de ferbere e mai mare de cat a alcoolilor saturati
corespuncietorT i acsta cresce cu atat mai mult cu cat hidrogenul
remas In molecula e In cantitate mai mica ; ast-fel alcoolul propilic
ferbe la 97, pe cand propinolul (alcoolul propargilic) la 114.
Afara de proprietatile chimice generale descrise mai sus, maT avem
urmdtrele reactiuni :

www.digibuc.ro
 259

1. Prin aciclir halogenr se p6te inlocui oxidrilul alcoolic cu CI,

Br sari I:
CH3 CH,
+ HCI = + 1120
CH2 OH CH, Cl
Etanol Etan clorat Clorura de etil.
2. Prin deshidratare obtinem nu numar oxicii, dar si hidrocarburi
din seria On H2n :
CH, CH2
+ SO, H2 = + S041-1, + I-120
CH2 OH OH2
Etanol Etena.
3. Hidratul de potasiii 'I oxidza, punend hidrogenul in libertate,
01-13 0113

CH, + KOH --= CH2

CH, OH CO OK
Propanol 1 (alcool propilic). Propanoat de potasiii.

4. Clorul sat bromul le ia hidrogenul oxidandu-r, si substituin-

du-se in acelas timp, el da aldehide triclorate sail tribromate :
CH, C C13
+ 4013 ,--- 1- 5H Cl
I

-CH, OH CH 0
Etanol. Etanol tricloric (Aldehida tricloratd)
Cloral.

Daca /ma clorul lucrza asupra unui alcool nesaturat, el da pro-

dusT de aditiune.
CH, CH, Cl
CH + Cl2 = CH CI
CII2 011 CH, OH
Propenol 3. Propanol 1 diclorat 2. 3. (Alcool propilic
biclorat) Diclorhidrina glicerinet.
Metanol = Alcool metilic, CH3OH a lost descoperit de Ph. Taylor
la 1812. El se gasesce in natur in frunzele de iarba, urzicA, edera,
porumb, etc.fSe prepara prin distilarea lemnelor in vase inchise (vedi
acidul pirolignos), care dart de la 0,5 0 pana la 1,5 0 metanol.
Metanolul e corp lichid, incolor, cu miros particular spirtos, cu
densitatea 0,814. El fierbe la 67, este forte solubil In apa si aprins
fiind, arde cu flacara albAstrue, putin luminAt6re.

www.digibuc.ro
 260

Prin oxidatiune cla metanal (aldehida formica) si metanoic (acid

formic) :
2CH3 OH + 02 = 2H CH 0 + 2H2 0
2 mol. metanol. Metanal Aldebidg, formica.

CH, OH + 02 = H CO OH + 113 0
Metanoic Acid formic.

Etanol = Alcool etilic (spirt, alcool), C, H, OH.

isioricul. Descoperirea etanolului se atribue lui Abu-Kazis, chimist arab ; (el
a introdus si alambicul in chimie), care l'a numit al-ka-hal,adeca spirt u.yor .
El a fost descris in secolnl al XHI-lea de Arnauld de Villeneuve, profesor la
Montpellier, sub nurnele de spilt de vin . Th. Saussurearata ci etanolul pare
a fi compus din etena si apl, ceea-ce s'a dovedit la 1827 de Hennel*i Faraday,
cari a obtinut cu eten1 si SO4 H2, sulfatul acid de etil, cu care Berthelot ob-
tinu in urma'. prin KOH etanolul.
.5tarea natural& Bichamp a gasit etanolul in corpul animalelor
ai chiar la Omenii, call nu beau lichide alcoolice. El se gasesce in
cantitate maI mare in laptele erbivorelor. Miintz la 1881 gasi eta-
nolul in pament, In apele de plie si In zapada. Apa Senel con-
tine 1 gr. etanol in fie-care metru cub. Fructele dulci : prune, stru-
guri, etc., contin etanol cand incep s putreclesca.
Preparatia. Marl de preparatiile sintetice descrise mai sus, eta-
nolul se prepara In cantitti marl in industrie prin fermentatia al-
coolica a diferitelor substante cad* contin glucoza (vedi i fermentatia).
Aceste substante pot fi de diferite naturl
1) Substantele ce a deja alcool in ele Vinul, mustul de prne, etc.
Prin distilatia vinului se obtine alcoolul industrial numit cognac.
2) Punnd s fermenteze fructele care contin multa glucosa (za-
char de 'Arne) si care pdte fi transformata ast-fel in alcool:
C13 H12 06 = 2C2, H60 + 2CO2
Glucosit. Alcool.

Se intrebuintza ast-fel merele, perele, persicile, etc., bine cdpte

ai cu deosebire prunele:
Acestea sunt puse in vase marl (zacatori) ca se dospesca (fer-
menteze) i pe urma zeama lor (borhotul) este distilat. Ast-fel se
obtine alcoolul industrial numit tuica, rachii1 de perje, slibovita.
3) Se pot intrebuinta i resturile de la fabricatiunea zacharulul
care contin in ele zachr i glucosa.
Ast-fel fermentand melasele ce resulta la fabricarea zaharului din
sfecla se obtine alcool.
Fermentand melasa ce result la fabricarea zacharuluT din trestie
de zachar, se obtine prin distilatiune romul.
4) De ordinar se intrebuintza substantele ce contin amidon sa
scrobela si care putend fi transformat in glucosa, ele pot fi fermen-
tate pentru a produce alcool.

www.digibuc.ro
 261

Aceste substance prime pot fi cerealele, orezul si cu deosebire

la noi porumbul i cartofil.
Fabricele se numesc poverne sa velnite. Acestea cuprind dou
partl :
a) Partea In care se transforma corpul ce contine amidonul In
glucosa (sail In maltosa, corp asemuitor celui-l'alt.). Pentru acsta
cartofii sunt copti In vapori de apa i pe urma mestecati si trans-
formati in pasta fluent (terciii).
Porumbul este sail sdrobit sail umflat prin c6cere in acelasi mod
Si transtormat tot inteun terciil mole.
Se adauga acestor paste substanta capabill de a transforma la o
caldura moderata scrobla in glucosa (500-650).
Acest substanta se numeste diastasa vegetald. Ea se obtine pu-
nnd s incolteasca (germineze) orzul sa graul udat cu apa la o
temperatura potrivit.
Cand bthele sunt bine incoltite ele sunt macinate si amestecate
cu apa si in urma turnate peste pasta de porumb sa carton', ce
a fost rcit mai Intaiil la 450 .
Dupa terminarea zacharificare lichidul acesta este lasat sa se
rcorsca, este pus in nisce zacatori marl i lasat s dospeasca
(fermenteze) pentru ca glucosa s se transforme In alcool, la o
temp. de 250.
Acest fermentare se produce introducend In lichid drojdie (i-
dentica drojdieT de here) 500 gr. pentru fiesce-care mie de litri de
zema.
Transformarea amidonului In glucoza se mat pOte face infierban-
tand substantele amidonOse cu acid sulfuric sail chlorhydric, dar
In acest cas borhotul ce r6mne nu p6te sa fie intrebuinot pentru
ingrasarea vitelor, dupl cum se face de regula in povernele n6stre.
b) Partea a doua a fabricelor de spirt consista in aparatele de
distilatiune.
Aceste aparate sunt asta-zi atat de perfecte in cat pot da de la
prima distilatiune un alcool care s nu contina de cat 4/s apa.
Adesea alcoolul se ciestill pentru a doua 6rA pentru a fi cat se
pOte mai pur si de o concentratiune de 990/0 (Rafinarea).
Aparatele de distilare se basza pe diferenta temperature de
fierbere intre alcool, alcooliT gre i apa.
Vaporil de alcool Si apa care se produc in cazanul de fierbere
al aparatului, se Inalta printio colOna care se largesce din loc in
loc si in care el' sunt zdarniciti prin diferite piedici mecanice
interpuse mersului lor ascendent.
Pe partite mai largite ale aparatulut numite platourT, curge la
partea exteriOra de sus In jos un curent de apa sail de lichid ce
urmza a fi distilat, care rcoresce amestecul vaporilor.
Vaporit de apa i alcooliT gre se condensza mai tnti i se
reintorc In caldare pe cand vaporil de alcool din caus c fierbe

www.digibuc.ro
 262

cu mult mai jos, pot strgbate mai sus si apucnd printr'o tra la-
teralg, r6cita, se condensza la randul lor Intr'un recipient separat.
Pentru a obtinea etanolul anhidru II distilam pe CaO, sag maI
bine pe silicatul de etil, care sub influenta ape! din etanolul Inca
hidratat, se discompune In Si 02 si etanol anhidru (Friedel) :
Si 03 (C2 HO, + H20 = 2C2H5 OH -4- Si 02.
Proprietafi. Etanolul este un corp lichid, forte mobil, incolor, cu
miros placut, cu densitatea 0,792 (la 200). El a fost solidificat in
o masa alba ; fusionza la-130 si fierbe la 780,4. Apa Il disolva
fOrte bine. Etanolul disolv numerOse substance organice (tereben-
tina, alcaloicii, etc.) si Br, I, HgC12, Bo (011)3, etc.
Afara de reacciunile descrise la proprietacile generale, el maI are
proprietatea particulara de a da prin oxidatie nu numal etanalul $ i
etanoicul (acidul acetic), dar si urmatorii compusi, cand e oxidat
cu acidul azotic fumeggtor :
CH O CH 0 CO OH CO OH
I
I
1 I

CH 0 CO OH CH:, OH CO OH
Etandial Etanaloic Etanoloic Etandioic
Glioxalul. :=Acidul glioxilic. Acidul glicolic. Acidul oxalic.

1ntrebuin/area. Etanolul este unul dintre corpii cei mai intrebuintati in in-
dustrie si in laboratOre. Cu el se estrag fOrte multi alcaloidi, acicfi organic!,
etc. El servesce la prepararea materiilor colorante, la fabricarea vapselelor, la-
curilor, etc. Oamenii consuma o cantitate mare de etanol sub form de vin,
bere, rachiuti, licuoruff, etc Se intrebuintza de asemenea in medicink. Abu-
zul de etanol alterza stomacul si arterele si duce in mod fatal la sterilitate
si la nebunie. In genere criminalii si idiotil sunt fii de alcoolici.
Alcoolil secundari. Primul alcool secundar : Propanolul 2 (alcoolul isopopi-
lie) a fost preparat de Friedel la 1863.
Sinteza special& a acestor alcooli se face prin bidrogenarea cetonelor :
CH, CH,
I

CO + H2 = CH OH
CH, CH,
Propanon Propanol 2
Proprietdg Acesti alcooli, pe lang reactiunile generale descrise mai sus,
mai ail urmatOrele proprietap :
1. Substantele deshidratante ii discompun, formand hidrocarburi din seria
Cn Hzn, d. e. :
C, H, . OH = Cs H, + II 0
Propanol 2 Propena
Acst descornpunere se plate face chiar prin aldur& d. e. :
C, 119 OH = C, H,, -I- H, 0
Butanol 2 Butena 2

www.digibuc.ro
 263

In aceste conditii nu se obtin in nici un caz eterii proprii qiT (oxidi) ca la

alcoolii primari.
2. Prin oxidatiune ne da cetone i nici de cum aldehide sail ackli cu ace-
Iai numar de atomi de C.
Alcoa lii tertian'. Primul alcool tertiar : Meta 2 Proysanol 2 (alcoolul butilic)
a fost preparat de Buttlerow la 1864.
Preparatia. Aceqti alcooli se prepar tratand cetonele cu metan zincmetanul:
CH, CH,
CO + (CH,), Zn = CH,
Metan zinc metan.
C-0 ZnCH,
CH, CH,
Prop anon. Metil 2 Propil oxi 2 zinc metan.

.Acest corp se discompune prin apa in modul urmator:

CH, CH,
CH C-0 Zn CH + 2H2 0 = CH, COH Zn (OH), + CH4.
I

CH, CH,
Metil 2 Propiloxi Metil 2 propanM 2
2 zinc metan. (alcool butilic tertiar).

Alcoolul butilic tertiar e corp solid, se topesce la 29 qi ferbe la 820. El are

un miros particular, care smn cu mirosul camforului.
Alcoolfi tertiari nu dail prin oxidatiune nici aldehide, nici cetone, nici acidl,
cu acelasi num'er de atomi de C. PI in oxidatiune puternica se discompun in
acicli mai simpli.

AlcoolT biacicli = Glicoli.

Istoricul. Glicolii a fost preparati de Wfirtz, la 1856.
Starea naturald. S'a gAsit Etandiolul 1. 2 (glicolul etilenic) i cati-va
dintre homologil seT, intre productele de fermentatie ale materiilor
zacharse si ale Propantriolului 1. 2. 3. (glicerinel).
1Vomenclatura glicolilor. GlicoliT fiind alcooll biaciq, ceT dor oxi-
drill at lor pot apartine grupulul primar, secundar sa tertian In
modul acesta putem s avem sse varietAtT deosebite de glicolt
and cele doue grupurT alcoolice sunt prjmare, avem un glicol primar.
secundare s r glicol secun-
dar saIi isoglicol.
and cele doue grupurT alcoolice sunt tertiare avem un glicol ter-
liar sa pseudoglicol.
and un grup e primar i altul secundar avem un hemiisoglicol.
> 2 tertiar hemipseudoglicol.
a secundar 0 I. isopseudoglicol.
Ast-fel avem:

www.digibuc.ro
 264

CH, OH
1

CH2
CH,

CH OH
1 \i
CHB CH3

C OH
Cif,
I

CH,
I 1 I i

CH2 CH OH C OH CH OH
I

CH2 OH CH,
I

CHB CH3 &, OH

Butandiol 1. 4. (Gli- Butandiol 2. 3. (Glicol Dimetil 2. 3. Butan- Butandiol 1. 2. (He-
col primar al buta- secundar al butanu- diol 2. 3. (Glicol miisoglicol al buta-
nulul). lul isoglicoH. tertiar)_pseudoglicol nulul).
al dimetil butanulul
Pinacona.
CH,
CH, I

I HO C CH,
HO CCH,
H 01-1
&, OH I

CH,
MetH 2. Propandiol 1. 2. Metil 2. Butandiol 2. 3.
(Hemipseudoglicol al butanulul). (Isopseudoglicol al pentanulul).

Preparatia. Afara de preparatiile generale maT avem urmatrele :

1. Fierbnd derivatiT bibromati al hidrocarburelor saturate cu car-
bonatul de potasiil:
CH, Br CH2
I

CH, + CO, K2 = CH2 CO3 + 2K Br

I 1

CH2 Br CH,
Propanul bibromat 1. 3. Carbonat de propen.

CH, CH2 OH
I i
CH, CO, 4- H2 0 -= CH2 4- CO,
I
I

CH2 CH, OH
Carbonat de propen. Propandiol 1. 3.
(Glicol propilenic primar).
Proprietegt. Glicolii sunt, in general, corpi lichidi cu temperatura
de fierbere mal ridicat de cat alcoolil inonoacisli si cu densitatea
znal mare de cat acestia. Ast-fel :
Etanolul (alcool etilic) 02 HBOH are densitatea 0,8002 la o, se
topesce la-130 si fierbe la 78.
Etandiolul I. 2 --= Glicolul etilic: 02 114(OH)2 are densitatea 1,125
la 0, se topesce la + 11,5 si fierbe la 197,5.
Afara de proprietatile chimice comune tuturor alcoolilor, maT avem
urmatdrele:

www.digibuc.ro
 265

1. Prin oxidatie glicolil pot da compusI cu functiuni mixte. Ast-fel

de la etandiol 1. 2. (glicolul etilenic) avem compusil urmtorl:
CH2 OH CH, OH CH 0 CH 0 CO OH

CH2 OH CO OH CO OH CH 0 CO OH
Etandiol 1. 2. Etanoloic Etanaloic Etandial Etandioic
Glicol. Acid Oicolic Acid glioxilic Glioxalul Acid oxalic
(alcool si acid). (aldehida si acid). (aldehidA). (acid).

Tot asemenea si la hemiisoglicolI:

CH, CH CH,

CH OFI CH OH CO

CH2 OH CO OH CO OH
Propandiol 1. 2. Propanol 2 oic Propanonoic Acid piruvic
(Hemiisoglicol propilenic). Acid lactic (acid i cetona).

2. OxicliI formatI prin deshidratarea glicolilor se transform cu

usurintl in aldehide qi cetone (prin transpozitie):
CH2 CH,
a) > 0 se transforrna In
CH2 CH 0
(Oxietan 1. 2. Oxid de etilenh). Etanal (aldebidli).

CH, CH,

CH CO
b) 0 se transforrnA in
CII CH,

CH, CH,
Oxibutan 2. 3. Butanon (Metil etilcetonA).
(Oxid de butilena secundarA).
4. Prin deshidratarea a dou e. sail mai multe molecule de glicol obtinem gli-
coil condensati, precum:
< < OH

C,H, < OH
OH
C,H,

C21-14
)0 011

"--... OH
C.114
C2H, < 0
C.5.114 <
0
--\... OH
Etandiol Etanol oxietanol Etanol oxietan oxtetanol
Glicol dietilenic. Glicol trietilenic.
Etandiolul= Glicolid etilenic, se prepar cu maY multa Inlesnire
ferbend etanul dibromat 1. 2 cu ap; se obtine ast-fel 600,0 din can-
titatea teoretic5:
CH,Br CH,OH
+ H20 = -I- 2HBr.
CH,Br CH,OH
El a fost gAsit de Henninger In yin.

www.digibuc.ro
 266

Alcooll triacidi.
Se cunosc [Ana In prezent putini alcooll din grupul acesta.
Intre acestia mai insemnata este glicerina, care servesce de cap
Intregulul grup.

Propantriol I. 2. 3. = Glicerina.
Is /07 kid. Glicerina a fost extrasa pentru intAia &A de Scheele la 1'7'79, care a
numit-o principiul dulce al unturilor. La 1815 Chevreul incepu a considera glice-
rina ca alcool, i dovedi c glicerina se gIsesce in mod constant in tote ma-
teriile grase.
La 1855 Berthelot a dovedit c glicerina e un alcool triacid. TViirtz facu sin-
teza glicerinel (1856) din tribromura de alil, iar sinteza totall a el a fost facut
de Friedel 3 Silva.
Starea naturald. Glicerina se gasesce in cantitate mare in corpul
plantelor i animalelor. Exist in stare libera In oleul de palmierl,
in yin (4-7 gr, la litru, Pasteur) si in productele fermentatiel al-
coolice a sfeclelor. Tte materiile grase vegetale sati animale nu sunt
de cat eteri aT glicerineT, rezultati din combinatiunea ei cu diferiti
acidi din seria Cn H2n+2 si Cn H2n.
Preparatia. Sinteza totall a glicerineT a fost facuta de Friedel si
Silva plecand de la propena, obtinut pe cale sintetica, care tra-
tata cu H I a dat propanul iodat 2. Cu acsta s'a facut sinteza
glicerineT In modul urrnator :
CH, CH_CI

2CH I + 2C12 = 2CH Cl + 2H Cl 4- I,.

CH, CH,
Propanul iodat 2 Propanul biclorat 1. 2.
Pentru a se obtine derivatul triclorat se tratza in vase inchise
cu I CI,.
CH2C1 CH2C1

CH Cl + I Cl, = CH CI + I CI + HC1.
CH, CH,C1
Propanul triclorat 1. 2. 8. Triclorhidrina
glicerina
Derivatul tricloric, fiert cu apa sub presiune ne (la glicerina :
CII, Cl CH, OH

CH Cl 311,0 = CHOH 311 Cl

CH, Cl CH,OII
Propanul tricloric 1. 2. 3. Propantriol 1. 2. 3. Glicerina.

www.digibuc.ro
 267

In industrie se preparl glicerina tratAnd materiile grase cu KOH

sal chiar cu ap la 105, sub presiune. Acstl descompunere se nu-
mesce saponificare.
Materiile grase sunt amestecurl de diferiti eteri ai glicerinel. Ast-fel seul con:
tine cu deosebire stearina, untura contine margarina, untul contine margarina s1
butirina, iar unt-de lemnul contine oleina. Formulele acestor eteri sunt urmatdrele:
0H20 00 CH,---CH,CH, C1-1,000(C113)15 CH,
CH COCH,CH,CII, Cff 0CH(CH2) - CH,
CH,OCOCl12CH,CH, 01130 00(CH,) CH,
Propantriol tributanoic Propantriol triheptadeeanoic
Butirina (tributiratul gliceriner). Margarina (trimargaratul gliceriner).
Saponificarea lor se face in modul urmator : ,
0H3000 (CH,)CH, CFI, .0H CH,
OH 000(0H3)16 CH, + 3H2 0 = CH .0H + 3(CH,)
CH,OCO (CH,) CH, 0112.0H COOH
Propantriol trioctodecanoic Propantriol 1. 2. a. Octodecanoic
Stearina (tristearatul glicerinel) Glicerina. (acid stearic.)
Dupa re'cirea vasului, in care s'a facut saponifiearea, apa contine glicerina,
iar la suprafata ei plutesce acidul stearic in stare solida
Cuvintul usaponifi cat es s'a nascut prin faptul c acest descompunere a ma-
terdlor grase se face de regula cu soda, sad potasa, ast-fel in cat apa contine
glicerina si octodecanoatul (stearatul) dd sodid sad potasid.
Stearatu) de soditi se precipita din apa cu glicerina prin sare (NaC1). Stea-
ratul de sodid si potasid bine framantat si mestecat cu materii odoriferante si
colorante, este batut in forme, sad Idsat in calupuri marl, acesta este sdpunul.
La noi la tara si cu deosebire in judetul Vlasca, se face sapun, mOle, care se
pastrza in 615., din cenusd, care contine CO, K, si grasime de pore. Stearatul
de plumb este sapunul insolubil cu care se face plasturele ordinar. Acidul stearic
este solid si incolor, el servesce la facerea luminarilor de stearina. Pentru aedsta
el se tdrna topit curat, sad amestecat cu 20/, parafina, in tiparuri in care s'a
pus fitilurile impregnate cu borax.
Proprietag. Glicerina este corp lichid, putin mobil, incolor, cu gust
dulceag. Ea cristalisdzA 1n prisme clinorombice, se topesce la 170 si
fierbe la 2900 descompunndu-se partial. In vid de 15mm. distill Mil
a se descompune la 180. Pentru a fi solidificatA ea trebue pAstratl
mal multA vreme la o ternperaturA sub 300.
Prin oxidatie s'a obtinut cu glicerina corpii urmatori :
CH,OH CH,OH
1 1

CH OH CH OH CO 01-1 If
1
1

I 0 I

CH 0 CO OH CO OH CO OH
Propandiolal 1. 2. 2. Propandioloic 1. 2. 3 Etandioic 1. 2. Metanoic
(A ldehida glicericA) (Acid gliceric). (Acid oxalic) (Acid formic)

2. Prin deshidratare glicerina perde 2H2 0 si dA Propenal=acro-

www.digibuc.ro
 268

leina (aldehida acrilicA) ; acsta se produce si cAnd se arde grasimea

la friptul camel. Are miros acru i displAcut.
CH,OH CH,
1

CH OH = CH 2H, O.

CH,OH CHO
PropenalAcroleina (aldehida acrilica).
3. Prin actiunea acidilor monobazicT, glicerina Note da treT feluri
de eteri, formatl cu acelas acid saii cu dor sail trel acidl deosebitl:
CH,OCO CH, CH,0 CO CH, CII, 0COCH,
CH OH CH 0-1COCH,CH2CH, UH 0CO (CH2),CH,
CH,OH CH,OH CI-I2-0 CO(CH2),8CH,
Propantrioletanoic 1. Propantriol butanoic 2. Etanoic 1. Propantriol octodecanoic 1. Buta-
(Monoacetina glice- (Aceto-butirina glicerineT). MOIC 2. Etanoic 3. (Aceto-butiro-
rine). stearina glicerinel).
Ast-fel s'a fAcut butirina. Cu acidiT mineralf, avem:
CH, OH CH, 0 Az 0,
I

CH OH _1._ 3Az 03 OH CH 0 Az 02 + 3H2 0

I

CH, OH CH2 OAzO2

Propantriol trinitric 1. 2. 3.
(Triazotatul glicerinel)
Propantriolul trinitric .1. 2. 3=Trinitrina glicerinel (numita trini-
troglicerina) a fost preparatA de Sobrero la 1847. Ea este un corp
lichid, forte explosibil. Cu acstA substanta svedezul Nobel prepar
dinamita (1862), amestecAnd'o cu pulberi inerte ca: pulberT de sili-
catT (Kieselguhr) sa cu rAd6turA de lemn, cu care s'a fAcut dualina.
Acidif haloidi precum: acidul clorhidric, nu pot inlocui de at 2(OH), dInd
corpii urmAtori:
CHB OH CH, OH CH2 CI CH, Cl
I I

CH OH UH CI UH OH CH CI
,
1

CH, Cl CH, OH CH, Cl CH, OH

Propandiol 1. 2, clorat 3. Propandio11. 3 clorat 2. Propano12,hlielorat 1.3. Propanol 1, di clorat
(Monoclorhidrina pri- (Monoclorhidrina se- Diclorhidrina shne- 2. a. (Diclorhidrina
'mark ferbe 213.) cundarit, ferbe 2200.) trick ferbe 1740.) nesimetrielL ferhe 1824
Pentru a inlocui i pe OH al treilea, tratdm diclorhidrina cu Ph CI,:
CH, Cl CH, CI
3CH OH + Ph CI, = 3CH CI + Ph 03 H,
Acid fosforos
CH, Cl CH, CI
Propan triclorat 1. 2. 3.
(Trielorbidrina glicerinel).

www.digibuc.ro
 269

lntrebuin/area. Glicerina se intrebuinteza in medicink in parfumerie si la

prepararea materiilor explozibile. Dinamita e fAcuta in genere din 2500 silice
i 750/, nitroglicerin.

AlcoolI tetraacicy.

Se cunsce cu deosebire Eritrita=Butantetrolul .r. 2. 3. 4, C, H,

(OH),, extras de Stenlzouse (1848) din eritrina substantA ce se aflA In
planta rocella Montagnei. Se gasesce de asemenea si In alga poto-
coccus vulgaris.
Eritrita este corp solid, cu densitatea 1,45. Ea cristalizezA In
prisme pAtrate incolore, se topesce la 1200 si fierbe la 300 des-
compunend-se.
1. Acidul iodhidric reduce oxidriliI din molecula el. &rid Buta-
nul iodat 2.
CH, OH CH,

CH OH CH I
+ 7H 1 = I + 4 H, 0 + 312
CH OH . CH,

CH, OH CH4
Butan tetrol 1. 2. 3. 4=Eritrita Butanul iodat 2.
Prin oxidatie eI s'ati obtinut derivatit urmatorI :

CH2 OH CH2 OH CO OH
CH OH CH OH CH OH
CH OH CH OH CH OH
OH 0 CO OH CO OH
Butantriolal Butantrioloic= Butandioldioic
Aldehida eritricII. Acidul eritric Acidul tartric.
3. Cu Ph Br, da reactiunea urmAtre :
CH, 011 CH2 Br

CH OH CH Br
+ Ph Br, = + H Br + Ph 03H3
CH OH CII Br
CH2 OH CH, Br
Butan tetrabromat 1. 2. 3. 4.

4. Cu acidul azotic eritrita dA butanul tetrol tetraazotic (eterul

tetraazotic): C, H, (0 Az02)4, care e o substantA explozibilA.

www.digibuc.ro
 270

Alcooli pentaaci4I.
Se cundsce cu siguranta un singur alcool pentaacid numit at abita C, H., (OH),
un isomer al s'efi Xylosa (xilita) De curand d-1 Merck a mal gasit un pen-
tol in starea naturall: Adonita, in Adonis Vernalis (1893). Aceqt1 trei pentoli
sunt isomeri prin positie.
Arabita se obtine prin hidrogenarea arabinoser, care este aldehida ei 0 care
se gasesce in gorna arabica qi in alte cleiuri de pe copaci.
Prin oxidatia arabitei obtinem corpii urmatorI:
CH, OH CH, OH CH, OH
CH OH CH OH CH OH
CH OH CH OH CH OH
1

CH OH CH OH CH OH
CH, OH CH 0 CO OH
Pentan pentol 1.2. S. 4. 5 Pentan tetrolal Pentan tetroloic
Arabita. Arabinosa aldebkla). Acidul arabitie.
Arabita cristalisza din etanol qi se topesce la 102.
Alcooli hexaackli.
Se cunosc pAnA acum trei corpi, cart corespund la formula
C. H8 (011)6 manila, dulcita i sorbita.
Manita a fost extrasA de Proust la (1806) din substanta numit
In comert wind.
Mana este o substantA zachardsA, care se scurge din tAeturile a-
cute In cdja arborelut fraxinus sacharifera din Sicilia. Ea contine
520 , manitA, iar restul zachAr, glucozA i dextrinl.
Manita se mat gasesce In telina, mAsline, mustul de mere si de
cpA i In cAte-va ciupercl ca: agaricus integer, care contine 20/0
manit.
Prepare4ia. Mana se disolvA In apA $ i se descolorzA cu cArbune
animal. Solutiunea se filtrz si manita se depune, prin concentrarea
acestet solutiuni. Ea se redisolvA In etanol, din care cristaliszA In
prisme pAtrate subtirT, cu aspect mAtAsos.
Ea a fost obtinut pe cale sinteticA prin hidrogenarea manosel,
sail a levulozel.
CH, OH CH2 OH CH, OH
I I

CH OH CH OH CH OH
I I I

'CH 0I-1 sail CH OH + 112 = CH OH

I I

CII OH CH OH CH OH
I

CH OH CO CH OH
I

CH 0 CH, OH CH, OH
Hexan pentolal Manoza Hexan pentolon 2 Mani- Hexan hexol Manita.
(aldehida si alcooh. nitoza Levuloza (ceton5.
si alcool).

www.digibuc.ro
 271

Proprietdg. Manita este solid i inactiva asupra lurnineT polari-

zate. Ea se topesce la 66 qi fierbe la 200. E solubill In ap.
1. Prin oxidatia manitel se obtin corpiT urmtori :
CH, OH
(CH OH), CH OH CO OH
CO (CH, OH), (CH OH),
CH, OH CO OH CO OH
Hexanpentolon 2 - Hexan pentaloic.=Acid Hexan tetrol dioic
Manitoza (levuloza) manitic Acid zacharic.
2. Acidul iodhidric da cu manita un hexan iodat 2 (iodura de hexil).
Of Hs (011)6 + 11HE = CH3(C116)3CH.ICH3 + 512 + 6H3 0
3. Acklii oxigenati neorganici precum i H Cl qi H Br pot da eteri mono-bi-
tri pana la hexa-substituiti precum :
Cs Hs (OA z 0) C fl, (0S09.0H)8 08 Hs (0.CO.CH3)4 (OH)2
Hexan hexol hexaazotic Hexan hexol hexasulfuric Hexan hexol tetraetanoic.
(Eterul hexanitric al ma- (Eterul hexasulfuric al (Eterul tetraacetic al manitel
nitel). manitel).
4. Manita incalzita la 200 pdte pierde Hz 0, and un compus analog anhil
dridei : propanol 1 oxi 2, 3, (glicida,) numit manitan, iar la o temperatura ma-
inalta, mai perde o molecula de ap i da manida.

CH CH
CH OH CH

CH OFI cH
CH OFI CH OH
CU, OH CH, OH
Hexan oxi 5. 6. Hexan dioxi 3. 4.5.
tetrol 1. 2. 3. 4. 6, diol 1. 2. (Ma-
(Manitan). nida).
Manitanul e corp lichid, sirupos; absoirbe cu usurinta apa, transformndu-se
in manita.
El pOte s se eterifice de patru ori dand compu5i mai stabil! de cat ai ma-
nitei, cad combinatiile hexaeterice ale manitei se descompun prin caldura in
derivati tetraeterici ai manitanului.
Manida e sirups, a fost insa cristalizata. Ea pi:Ste sa se eterifice cu dou
molecule acide.

Dulcita, Cs H8 (OH) a fost gasita. de Laurent (1848) intr'o substanta zaha-

rds adusa din Madagascar. Se gasesce in melampyrum nemorosum, in rhinan-
lus cliristagalli, etc. Dulcita s'a preparat si prin hidrogenarea galactozei.
Ea cristahsz in prisme clinorombice, se topesce la 188 si fierbe la 275"
Prin oxidatiunea ei se obtine acidul mucic isomer cu acidul zaharic. Cu aci-
dul iodhidric l cu acidii oxigenati dulcita da compusi analog! cu al manitei.

www.digibuc.ro
 272

Afara de acestia call pot merge pana la nonan-nononul C, H

(OH), se mai cunosc si altii in care OH se aflA tot la o caten
aciclica, dar legata de un ciclu s. e.:
,..---CH.OH
C8 1-15CH2OH C H4 \..CH,-OH
Fen-metilol Alcool Benzilic Fen-dimetil-diol.
C, fl,CHOHCHOHCH,OH
Fen-propil-triol sticerina
Alcoolul Benzilic, se gsesce in balsamul de Tollu si in rasina
storax. E liquid si ferbe la -I-- 206.
Se pte prepara in modul urmtor:
C,H, CH, CI + KOH = C6H6C1-1,2 OH + KC1
Prin oxidatie 'Ate da:
C, 1-15 CH 0 C, I-15CO OH
Fen-meti Fen-metiloic= Acid
Aldehida benzoic& benzoic.

Fenolii.
Se numesc fenoll corpil, cad rezult din substituirea unuia sag
mai multor oxidrill in locul hidrogenului dintr'o hidrocarbura cu catena
inchig. Asa dar ei sunt hidrati ai hidrocarburelor ciclice. El pot fi mono-
aciart, biacirit, triacidt, etc., dupa numrul oxidrililor, ce a in mole-
culA d. e.:
C OH COH COH
HC CH HC CH HC CH

HO C COH
i

HC CH HC CH

CH COH CH
Fenol monoacid Fendiol 1. 4 Hidrochinona, Fentriol 1. 3. 5 Floroglucina.
al fenulul Fenoldiacid al fenulta. Fenol triacid al fenulur.

Preparafiunea. Intre procedeele generale, prin call se prepara fe-

nal, mai insemnate sunt urmtrele :
1. Prin descompunerea derivatilor sulfonici ai hidrocarburelor
prin KOH:
C, H, SO, OH + KOH = SO, KH -I- C, H2OH
Benzen sulfonlc (Derivat Sulfit acid Fenol.
sulfonic al fenulul). de potash-2.
OH 1,
C6 H4(S020H), + 2KOH = 2S0, KH + C, 4 -OH 3.
Benzen disulfonlc (Deriva- Fendiol 1. 5. Resorcina
tul disulfonic al benzenuluD. (metadifenolul benzenulull.

www.digibuc.ro
 273

Derivatul sulfonic sat sarea de potasig a acestuia se amesteca

cu KOH Inteo capsula de argint si se calcinza
2. Reducnd aminele hidrocarburelor ciclice cu acidul azotos, ca
si la alcooli.
C,H,AzH, + Az 02 H = I-150HAz2
+ + H2 0
3. Calcinand aciciii fenoli cu oxidul de calcig.
COOH 1.
OH 3. / OH 1.
C, H2 OH 4.
Ca 0 = C, H, OH 2. + CO, Ca
OH 5. OH 3,
Mail 1. fen trioloic 3. 4. 6. Fentriol 1. 2. 8. Pirogalol (fenol
Acid galic. triacid al fenulull.
Proprietdtt. Fenolii sunt in general solidi, cu miros particular pa-
truncltor. Ei se alterza la lumina si inrosesc hartia de turnesol.
Reactiunile generale ale lor sunt urmatrele:
1. Cu hidratii metalelor clag corpi cristalizabili, comparabili cu
srurile minerale:
C, H2OH + KOH = C, H2OK + H2 0
Fenol. Fenatul de Iotasig.
2. Metalele alcaline se substituesc in locul hidrogenului fenolic,
(land fenati alcalini:
2C6 %OH -I- K2 = 2C6 H2OK + H2
3. Fenolil se eterifica mai greg deck alcoolii; eterii formati sunt
Insa cu mult mai stabill deck ai alcoolilor. Eterificarea lor se face
prin urmatrele metode:
a) Tratand fenatii alcalini cu iodurele alcoolice:
C, H2OK + CH, I = C6 H2OCH, KI
Fen oximetan (Fenat do meth).
b) Tratand fenolif cu clorurele radicalilor acidi:

CO II,
OH 1
OH 3
+2
CH,

COCI
==C6H4
OCOCH, 1.
OCOCH, 3.
<
+ 2H CI
Fendiol 1. 8. Clorurii de etanoill Fendiol dictanoic 1. 3.
Resorcina (fenol biacid). (Eterul diacetic al resorcinel).

4. Oxidrilii fenolici pot sa fie inlocuiti prin clor sag brom cu

ajutorul compusilor: Ph CI, sag Ph Br,, ca i la alcooli:
CH, CH,
C6 H, <0H + Ph Cl, = C, 114 Cl
+ Ph 0 CI, H Cl
Metil fenol (Fenolul Metil clorofen
toluenultg). (Toluen noonoclorat)

38

www.digibuc.ro
 274

5. Acidul azotic si sulfuric daii cu fenoli producte de substitu-

tiune numite derivag nitrici si sulfonici, ca si cu hidrocarburele ci-
dice, %And neatins oxidrilul fenolic:
OH
a) C, H2OH + Az 020H = C, H4 <Az 02 + H2 0
Fenol nitric (Ilitrofenol).

CHo CHo
b) Ce H, + SO2 (OH)2 = Cg 112 SO2 OH + H2 0
OH OH
Metil fenol sulfonic.
(Derivatul sulfonic al cresiloluluD.

6. Fenolii monoacidi nu pot da nici un derivat prin oxidatiune, molecula lor

se descompune prin oxidatiuni puternice ca si a alcoolilor tertian'. Fenolii biacidi
se deshidrogenza prin oxidatiune and thinone.
011 0
2C6 H4 < -I- 02 = 206 H4 < -4- 21I 0
OH 0
Chinona.
Fenolit monoacica.
Se cunosc numerosi fenolt monoacidf, dintre carf unir existA in
naturA. ET se extrag din gudronele distilatiunii cArbunilor de pa-
mint i cu deosebire din sm6lele, ce resultA din distilatia lemnelor
in vase inchise.
Principalii fenoli cunoscuti pAnA acum sunt urmatoriT :
so topesce la ferbe la
Fenolul comun C, H, OH 420 1830
Metil fenol (cresilolul) orto . . 0, H, <S3 12 310 188
1
D D meta . D 5 201
3
1
2 2 para . u 360 198
4
1
Etilfenol para 06 H4<g2 14 4 47 2140

Propilfenol para C, 11,<N, 1

4 232
C H, 1
Dimetil 1.2. fenol (xilenol) para C, H, C 11, 2 62 225"
0H 4
C H, 1
Propil metil fenol (timolul) . C, H, 0,117 4 44 230
0H 3
Naftol . C1011, 0 H 1 940 2780-2800
D C1014, 0 H 2 1220 285--290.

Fenolul Co 1150H. El a fost estras de Range la 1834, distilAnd

gudronele rernase de la fabricarea gazului de luminat. Portiunile,
cari trec in tre 180 si 220 sunt tratate cu KOH. Se formzA ast-
.

www.digibuc.ro
 275

fel skull de potasiii, carI tratate cu SO, H2 dail fenoli. Acestia se-
separ in urtn prin distilatie si cristalizare.
Fenolul se mai obtine la distilarea smirnel si altor resine vege-
tale. Ele se mai gasesc in urina animalelor, in mosc si in apele
bAltilor, unde se formzI prin descompunerea substantelor organice.
Probrieldti Fenolul e corp solid, cu densitatea 1,084, cristalisza
in prisme lungi, incolore, se topesce la 420 si fierbe la 183. El e
solubil in 15 volume de ap (la 20), forte solubil in alcool si eter.
1. Fenolul pcite da un eter comparabil cu oxidul de etil prin
reactiunea urmAtOre :
C H6
C,H2OH-FC,H,Az = Az0S020H =o c6H5>O+Az2+SO4H2
Sulfnt de diazofen. Fen oxi Fen.
(Oxid de feni1).

2. Cu SO, H2 fenolul da tref derivati sulfonict si anume :

OH 1.
la rece : derivatul orto C, H 4 <--"SO_OH 2.
OH 1.
la cald: derivatul para C, H, <S020H dimpreuna cu putin din

OH 1.
derivatul meta C, H4 <SO, OH 3.
Derivatul orto se numesce aseptol sag acid sozolic si are o putere
antiseptica fOrte mare.
3. Cu acidul azotic se obtin urrnAtoril trei derivati nitrici :
OH
,OH OH _Az02
C6 114.cs'AZ 02 7 Cg H3 AZO2 , C6 ilg AzOg
Az 02 Az02
Mononitrofenol. Dinitrofenol. Trinitrofenol Acid picric.

Trinitrofenolul este o substant solid, cristalizz in lamele gal-

bene, se topesce la 122 si se descompune cu explozie prin cAldur.
Cu bazele da srurl explozibile ; ast-fel avem:
(Az 0022)1):
Cg H2 (Az 02)3 OK CC: 1-11: (A z 00
>Sr
Picratul de potasid. Picratul de strontid.

Amendou aceste sarurI se intrebuintza in pirotechnie pentru

prepararea fulminantelor explosibile si a f ocurilor de artificii.
Acidul picric e corp otrAvitor, cu gust amar si are o mare pu-
tere de a colora in galben.

www.digibuc.ro
 276

4. 0 reactiune caracteristicg a fenolului este urmatOrea (

0 Br 6.
+ 4Br2 = C, H, 11Brr
C, H2OH
\ Br
35: + 411 Br
1.
Hipobrounit de tribromfenol
(Tribromfenolbrom).
Acesta este corp alb, care se obtine tratnd fenolul disolvat in apg prin brom.
intrebniniare. Fenolul este un antiseptic puternic; din cauza acsta se in-
trebuintzd in medicina; el este otrAvitor. Se intrebuintz forte mult in in-
dustria materiilor colorante,
Fenolif biacia11. Se cunosc numerosi fenoli biacidi, intre cari prin-
cipaliT sunt urrntorif :
Fendiol 1. 2 = Pirocatechina C H4 <OH 12.. se topesce la 104 si fierbe la 245
1.
Fendiol 1. 3 = Resorcina. . idem 3. "
n 11800 0 276
1.
Fendiol 1. 4 = Hidrochinona idem 4. ).
169 D 1) se sublimg.
C1131.
Metil 1. fendiol 3. 5=Orcina C, H, OH 3 a 1070 P P 2900
OH 5.
Naftendiol = Oxinaftolul . C H6<g1141 1860 H H-
Fendiolul 1. 2=Pirocatechina exista sub forma de guaiacol leterul
sal monometilic) in creosot care se obtine la distilatiunea lemnelor.
Din acesta se prepara in modul urmator:

C6 144
< OCH +HI-=-C,H,< OH
OH
0H + CH, I
aletanoxifenol 2 Fendiol 1. 2
Guaiacol. Pirocatechina.

Fendiolul 1. 3.Resorcina se gasesce in resinele : galbanum, assa

foetida, etc. Cu acidul azotic d trinitroresorcina. Incalchta cu anhi-
drida aciduluI ftalic d nascere la nisce materiT colorante numite
juoresceine :
C, H, OH (4)
>0 (2)
OH CO C C6 H, OH (4)
C, H, < + C, H, < > 0 = CO1-14 >0
OH CO CO
.Fendiol 1. 3 Anhidrida dirnetil fen Fluoresceina.
Resorcina. dioic Anhidrida Ralicl.

Derivatul tetrabromat al fluoresceinei este o materie colorant numit 5. eosina,

avnd formula urmtore:
C, II,011 (4)
C, H,
>0 (2)
011 (4)
C

<CO> 0
C, Br,

www.digibuc.ro
 '277

Fendiolul 1. 4= .Hidrochilwna se obtine prin hidrogenarea chi-

none!. Ea e o substantg dimorfg, cristalizzg in prisme hexagonale
si in lamele clinorombice.
Fenoll triaciP. Se cunosc urmgtoril:
OH 1.
Fentriolul 1. 2. 3 = Firogalolul C, H3OH 2.descoperitde Scheele
OH 3.
la 1786.
Afarg de preparatia prin acidul galic se mai obtine descompu-
nend cu KOII derivatul clorosulfonic al fenolului
OH 1. OH 1.
C, H, SO,OH 2. +3KOH=C6 H, OH 2. +SO, K2-1-K Cl-FH, 0
CI 3. OH 3.
El se topesce la 115 si se intrebuintzg in fotografie pentru a
desvolta imaginea negativa.
OH 1.
Fentriolul 1. 3. 5=Floroglucina, C, H, OH 3. se ggsesce in o mul-
\ OH 5.
time de gome-resine i glucosit Ea cristalizezg in prisme volu-
mimise si se topesce la 218.
Feijolil suPeriorl. Se mai cunosc Inca fenolii urmtori:
Fentetrolul= 7'etraoxibenzeiml: C, H2 (OH) fuzibil la 1480.
Fenhexolul = Hexaoxibenzenul: C, (01I) cristalizza in prisme subtifi, albe-
cenu01 i se descompune la 2000 fara a se topi.

Aldehidele
Aldehidele sunt corpi, car! rezultg din alcoolii primari prin des-
hidrogenare. Numirea lor se formezd din numele hidrocarburei ter-
minat prin sufixul al. and functiunea aldehidg se repetg de mai
multe or!, se adaogg sufixul dial, trial, etc.
Acstg deshidrogenare se face luAndu-se doi atom! de hidrogen
de la grupul alcoolic : CH,OH, d. e.:
CFI CH,
I

CH, CH, CH CH
H2 = 0 = CH FT, =
CH, OH CII,OH 0 = CH
Et an ol Etanal Propenol Propenal Aldebida
Alcool etilic. Aldolilda aceticS. Alcool alilic.

C, H,CH,OHH, = C,H,CHO
Fenil metanol Tolnenol Fenil metanal (Toluenal Alebida
(Aleool benzilic). benzoich, esenta de migdale amari.

www.digibuc.ro
 278

In aldehide nu se afl oxidrili de si avern 0 Si H la acelas a-

torn de carbon ; arnndou aceste elemente sunt legate direct de
carbon, pe cand In oxidril hidrogenul e legat de oxigen i prin
acesta numaT de carbon.
Kekule a dovedit acest fapt prin reactiunea urml.tre
CH, CH,
+ Ph CI, =-- + Ph 0 CI,
CHO CHCI,
Etanal. Etan dic1orat 1, I.
Cu corpir cari a oxidrili, In molecull avem din contra reactiunea urrngtdre :
CH, CH,
+ Ph CI, = + Ph 0 CI, + H CI
CI1,OH CH,C1
Etanol Alcool etilic. Etan monoclorat (Clorura de etil).
CH, CH,
+ Ph CI, --= + Ph 0 CI, + H CI
COOH COCI
Etanoic--Acid acetic. Clorura de etanoil (Clorura de acetil).

Istoricul. Etanalul (Aldehida &ilia.) a fost preparat prin oxidatia alcooluld

de Dobereiner (1821). Liebig la 1825 dovedi c aldehidele sunt alcooli deshi-
drogenatl i creg numirea aldehid, adica : alcohol delddrogenatum.
Starea naturald. Cate-va aldehide exist in stare natural sub
forma de oleurT esentiale sag in combinatiunT sub forma de gluco-
sidt. Ast-fel aldehida benzoic . se pte extrage din glucosidul nu-
mit amigdalina, care se gsesce In rnigdalele arnare.
Preparatia. Sunt maT multe metode generale pentru prepararea
aldehidelor ; principalele sunt urrnAtrele:
1. Prin oxidatia alcoolilor corespundtorT :
CH, CH,
2 + 02 = 2 + 2H, 0
CH,OH CHO
Etanol Alcool. Etanal Aidehida etilicii.
CH,OH CHO
+ 202 = -I- 211, 0
CH,OH CHO
Etandiol 1. 2 Glicol. Etandial flex..
Oxidatiunea se face prin mijlcele curente, pe latigg care se maT
adaog5. negrul de platin i acidul azotic.
2. Prin hidrogenarea clorurelor acide :
Co H5COC1 H = C, H,COH H Cl
Omura de fenil metanoic Fenil metanal
(Clorura de beuzil). (Aldebida benzoic5).

www.digibuc.ro
 279

3. Prin calcinarea srurilor de calciii alle acidilor organici, ames-

tecate cu formiat de calciii :
CH, H

CO 10 CH,
1CO 0>Ca 1
C010 I + 1CO 0> Ca I .2 + 2CO3 Ca
CHO
1-1., H
Etanoat de Metanoat de Ca Etanal.
Ca--Acetat de Ca. Formiat de Ca
4. Prin deshidratarea alcoolilor poliacidi ; in acest caz aldehida se obtine
printr'o transpozitie moleculara.
CII,OH CH,
= + 2H, 0
H2OH CHO
Etaneiol 1. 2 Glicol. Etanal Aldehida.
CH,OH CH,
CH OH = CH + 211, 0
CH,OH CHO
Propantriol 1. 2. 3=Glicerina. Propenal Acroleina.

Propriettig generale. Aldehidele In genere sunt corpi lichidi ;

cele cu catena lineara ati temperaturile de ferbere mai sus decat
cele cu catena arborescenta.
Si la aldehide se observa c acelea, call corespund hidrocabure-
lor nesaturate ca si alcoolii lor, au temperatura de ferbere mai sus
de cat cele saturate. Aldehidele alcoolilor diacidi sunt corpi solidi
si nu pot distila de cat in vid.
Tabelul urmator ne arata variatiunea temperaturei de ferbere la
principalii corpl din acsta grupa :
Se topesce la: Fierbe la
Metanal (Aldehida formic) . H CHO gaz
Etanal ( a acetica) . C H, CHO 21
Propanal ( a propionica) C, H, CHO 49
Butanal (
. butirica) . C, H7 CHO 75o
Pentanal ( a valerica) . C, H, CHO 102
Hexanal ( a caproica) . C, 1-111CHO 1280
Heptanal ( a onantilica) C, 111,CHO 154
Hexadecanal( a palmitical C H3ICH 0 58,5 192(Ia 22 mm.)
Metil 2 .Propanal (Aldehida isobutirica) ( CH,),= CH-CHO 630
.illetil 3 Butanal( a isovalerianica) ( CH,),=-CH-CH,-CHO 91
Propenal ( a acrilica) . . . CH,:=CH-CHO 52
Butenal ( a crotonica) . . CH,=- CH-CH,-CHO 104
Fenil nietanal ( a benzoica) . . C, 14CHO . . . 179

www.digibuc.ro
 280

Se topesce la: Fierbe la

Etandial ( * oxalia=glioxal OHCCHO . . 1601=e)---
CHO 1. A
Dimetil Fen dial ( 3

*
*

*
ftalia . . . C
6
II4<''-CHO
idem
2.
1.
'-
900
se sublira
* ) .
3.
3 3 ( . idem 1. 114-115
4.
Din acest tabel se pte vedea ca diferinta intre temperaturile de
fierbere ale homologilor adevrat1 cresce cu o cantitate constanta de
la un termen la altul. Faptul acesta se observa si la hidrocarburl.
Principalele proprietati chimice ale aldehidelor sunt urmatrele:
1. Aldehidele dati alcoolt prin hidrogenare:
CH, CH,
+ H2 =
CHO CH20
Etana I. Etanol.
2. Prin oxidatie aldehidele dati acicy:
2 C, H5CHO + 02 = 2C6 H,COOH
Fenn metanal Toluenal Fenil metanoic_Acid benzoic.
(Aldehida benzoicfr).

3. Acelas lucru se produce prin actiunea hidratilor alcalini:

CH, CH,
1

C1H2 + KOH = CH2 + H2

jHO CO OK
Propanal Aldehida. propionicfr. Propanoat de potasia (Propionat
de potasid).
4. Aldehidele pot da producte de aditiune:
CH, CH, CH, CH,
a) + II CI = +HCAz = - OH
CH
OH b) CFIO Metan nitril OH
CHO Cl C Az
Etanal. Cloro etanol I. 1. Nitril propanol 2.
(Monoclorhidrina etilideniell.) (Cianhidrina etilidenicil.)

CH, CH, CH, CH,

c) -I- Az H, = OH
d) +SO,KII= HO
CHO CH CHO CH SO,K
Az H2
Amin etilol 1. 1. Etilol sulfonat de K. 1. 1. (Monosul-
(Arnina glicolulul etilidenic). fonatul de potash-fi al glicoluluI etilidenic).
5. Aldehidele se polimerizz cu inlesnire dand compusT, cad pot fi aldehide
si alcooll.

www.digibuc.ro
 281

CH, CH,
08 H,CHO - 06 1-1500 CHO 01-10H
-= 1
-._-.
L
0, H,CHO C, H,CHOH CH, CH,
2.1no1. Fenil metanal Difeniletanolon=Bem. I

-.=Toluena1 zoina. CHO

(aldehida benzoict) (cetonit ai alcool). CHO
2 mol. de etanal Butano13 al=Aldol
(aldebiclit) (aldehidit ai alcool).
6, Aldehidele reduc skurile -ffietalice ca: azotatul de argint, sulfatul de cupru,
etc., J'AsAnd metalul in, stare liberd.

Etanal=Aldehida acetica
CH,CHO.
Ea se prepara In cantitt1 marl oxidand etalonul (alcoolul) prin

Fig. 192. Preparanea eta.na1uluT (aldehidel).

Cr3 07 K, si SO, H3. Amestecul de etanol, ap si acid Sulfuric se

pune in sticla F (fig. 192), de unde curge picatura cu picatura in
retorta A, in care se afi o Solutiune concentrata de Cr2 07 K2 in-
caldith pe o baie cu api.
Etanalul (Aldehida) d'impreun cu alte substante, cati se formza
in acelag timp, trece prin vasul B i racitorui C. In acestea se con-
densza si se aduna substantele cu care este amestecat (precum e
etanoatul de etil), iar aldehida se condensza in vasele D si E re'cite
prin ghiata cu sare.

www.digibuc.ro
 282

Proprietql. Etanalul (aldehida) e un lichid forte mobil, cu den-

sitatea 0,807 (la 0). Ea fierbe la 21, se disolyA in apA, etanol si eter.
12:ecit mai mult timp, depune un corp cristalizat, a carui formula este
(C, H4 0)n ; 0 se numesce metaldehida. Acest corp se sublima. la 115, iar prin .

distilatie d aldehida pura.

Sub influenta unor substante ca : SO, H 11Q, Zn, CI,, etc., d un alt polimer
numit _paraldehida, a card formula este (C, H4 0)3, Acesta p corp lichid, fuzibil
la 100 i fierbe la 124, Constitutikparaldehidel este urmatdrea :
CH,

\0 C11

/ \ 0
CH,HC 0 CH CH,
Fenil metanalu1=Toluenalul (Aldthida benzoicd. Esenta le mig-
dale amari), C, 1-15CHO, se preparA descompunnd amigdalina
prin ap:
C2 0 H27 Az 0 2112 0 = C, 1-15CHO CAzH 2C61112 0,
Amigdatina. Fenil metanalul. Metan-nitril Hexan pentolal
(Achl cianhiciric). =Glucoza.
Ea se mai p6te prepara i prin distilatia benzoatului si formiatu-
lul de calci. Este corp uleios cu miros plAcut de migdale amari,
fierbe la 180, se disolvA in apa, etanol i metan oxi metan (eter).
Tot aice avem aldehida salicilicA, corp care e i aldehidA si phenol.
Grupurile subsituite sunt In orto:
0 1.
C6 H4 2.
Ea are un miros placut si se afl in oleul din planta Spiraea
Ulmaria. Ferbe la 196. OxidatA d nascere la acidul salicilic :
OH 1.
C6 H4 2.
and grupurile sunt in_para i in functiunea fenol, avem un metil, atunci avem
aldehida anisicd ce se gsesce in oleuI de anis:

C, H4 0 1.
'`.--,OCH, 4.

Cetone.
Cetonele sunt corpI carl se formzA prin deshidrogenarea alcoo-
lilor secundari. Numele lor se formza, din acel al hidrocarburel,
terrninat cu suflxul On. and e o dublA cetonA, se adaoga sufixul
dion i asa maT departe trion, etc.
AcestA deshidrogenare se face scotend 2H din grupul= CH OH
precum:

www.digibuc.ro
 183

CH, CH, CH3 CH3

CHOH H2 = CO CHOH H2 = CO
CH, CH, C2 H3 C2 H5
Propanol 2 Propanon (Dimetil- Butanol 2 Butanon 2.
(Al000l isopropilic). cetona) Acetona. (Alcool isobutilic). (Metil-etilcetona).

Functiunea cetonic pdte s se repete de atatea ori intr'o mo-

lecula, de ale oni se afla functiunea alcoolica secundara.
Locul ce grupul CO ocupa In rnolecula, se indica ca si la alcoolii
secundari prin cifre. S. E.:
CH, C2H5 CH, GE, CH, C6 H5
I I I I

CO CO CO CO CO CO
I I I I I

CS H7 C2 H5 C,H, C3H7 C6H5 C,H,

Pentanon 2. Pentanon 3. Hexanon 2. Hexanon 3. Fenil etanon Difenilmetanon
Hipnona. Benzofenona.
Preparalia. Cetonele se prepara.
1. Prin oxidatiunea alcolilor secundari (Friedel, 1858);
CH3 CH,

2 CH OH + 02 = 2C0 + 2H20
1

I I

CH, CH,
Propanol 2. Propanon Acetona.
2. Prin distilarea sarurilor de calciii ale acidilor organici:
Co H5
C, H,---JCO 0 Ca = CO + CO, Ca
1

C, H, C010 1

Fenil metanoat de Ca
Benzoat de calcifi. (20145
Difendmetanon.

3. Inlocuind clorul din clorurile radicalilor acidi printr'un radical

monovalent. Acsta se face cu ajutorul compusilor organometalici:

.
C2 H5
CH3
CH
Ic2 g >Zn
i

2 CO + Zn Cl2
2C0 Cl a 5 i

CH,
Clorura de etanoil (acetil). Etan zinc Etan. Butanon.

Froprietd/1 generale. Cetonele sunt corpi lichidi si solidi, la cati se

observa aceiasi crescere regulata a temperaturel fierberei ca si la al-
dehide, alcooll si hidrocarburi.

www.digibuc.ro
 2S4

Dicet6nele a temperaturile de fierbere cu mult maT Make de cat

cetonele; ast-fel Pentandion 2. 4 (acetonilcetona) C, H, 0,, fierbe la
136, pe cand Petanon 2, (metil:propicetona) C, 1110 0, fierbe la 103.
Urmatorul tabel ne arata temperaturile de topire i fierbere ale
principalelor cetone:
,..-----..---,
Temperatura
TopireI Fierberel
Propanon (Dimetilcetona --= acetona) . CH, CO CH, . . . 56,5
Butanon (Metiletilcetona) . . . . . CH, CO C,H, . . 81
Pentanon 2 (Metilpropilcetona) CH,CO C,H, . . . 103
Hexanon 2 (Metilbutilcetona) . CH, CO C,H, . . 127
Pentanon 3 (Dietilcetona) . . (C,H,), CO . . . 1010
Beptanon 4 (Dipropilcetona) . . (C,H,), CO . . . 144
Enatriacontanon 16 (Dipalmitilcetona) . (C15H,11, CO . . . 83o
Pentatricontanon 18 (Distearilcetona) . (CII), CO . . . 850
Fenil etanon (Metilfenilcetona) . CH, CO C, H6 . . 205 202
Difenil metanon (Difenilcetona) . . (C,H,), CO . . . 480-49
. 295
Butandion 2 4 (Acetonilcetona). CHCOG H9 CO CII, 136
Octandion 4. 5 (Dibutiril) . . . . C,H, COCO CA. 250

Dintre reactiunile cetonelor mai principale sunt urrnatrele:

1. Prin hidrogenare cetonele daft alcooll secundart:
CH, CH,

CO + H2 = 1

CH OH
C2 116 02 H6
Butanon (Metiletilcetona). Butanol 2 (Alcool isobutilic .
Cand hidrogenarea este insuficient cetonele da alcooli tertiarI:
CH, CH,
CII, CH,
CO + CO + H2 = HO C C OH (Friedel)

.--.,..
(

CH, CH, CH, CH,

Dimetil 2. S. Butan-
2 mol. de propanon (acetonA). diol 2. 3 Pinacona.

2. Cu Ph C15, Oxigenul cetonelor este Inlocuit prin dor, IntocmaT

ca la aldehide:
C, H, C, H,
1
1

CO + Ph Cl, = C C12 + PO Cl,

1
1

C6 H6 C6 H6
Difenil metanon (Difenilcetona). Difenilmetan diclorat.
3. Cetonele, ca si aldehidele, se combina direct cu CAz H,
SO, Na H, etc.

www.digibuc.ro
 285

CH, CH, CH3 OH3

OH
= Metan
r i

CO C Az H = CH,COH; CO + SO, Na H = C<-3 Na

1 nitril 1

Acid manludric. I

CH, CAz CH, CH,

Propamon. Metil 2 Propanol Propanon. Propanol 2 sulfonat
2 nitril 3. de Na 2.
4. Prin oxidatiune cetonele sunt desfacute in dou molecule acide,
precurn:
CH,
CH,
2 CO + 302.= 2 I +2
600H COOH
CH,
Propanon. Etanoic Acid acetic. Metanoic Acid formic.
Propanona =Acetona, (CH,),CO, a fost preparata de Courtenvaux
(1754) prin distilatia etanoatuluf de calcia. Ea se gasesce in urinele
perselnelor cad sufer de diabet sacharat.
Propanona e un lichid incolor, cu miros plAcut, fierbe la 5605; se
disolv in ap, etanol Si metan oxi metan (eter).
Camfora, Co H16 0. Ea e cetona hidrocarbure C10 H,,. Ea e pro-
dusa maT ales in Japonia, de arborele Laurus camphora. Trunchiul ar-
boreluT e taiat In bucatl mid. Ele sunt puse in o caldarealambic
speciala i Incaldite cu apa. Vaporii apei duc camforul la partea
supericir unde s'a pus pae curate de orez. Acolo camforul se
condenseza prin racire sub forma unei turte de Cam for, pe arid
apa se condenseaza maT departe.
In urma e purificata prin sublimare. Ea e incolora, sfarimicisa,
cu miros aromatic placut. Se topesce la 175 si ferbe la 2040. Arde
cu o flacara fuliginos. E solubila in alcool i eter.
Pus pe apa se invartesce cu mare iutlamiscare giratprie; dar
e destul sa fie o urm de grAsime pentru a opri acesta miscare.
E de ajuns a vari in apa virful unti ac trecut prin prul capulut
Se utilisa mult in industrie si In medicina ca sedatif. Disolvata in
alcool cld spirtul de camfora ce se utilisa pentru frictiuni.
Chinone.
Se numesc chinone corpii, cari se formad prin deshidrogenarea
paradifenolilor, precum:
0

HC
/ COH

CH HC
C

0 CH
\ HC
C

CH
Hs = I
sa
HC
/ CH

COH
HC 0 CH
C
/.
HC

C
CH

www.digibuc.ro
 286

Mar insemnata in acsta grupa este : azinona fenuluf.

Pentru a o representa ne servim Inca de formula No. I, cu tote
a multi incep a prefera formula No. II.
Istoricul. Chinona fenulul a fost preparatg de Woski ezensky (1838) prin
oxidatia acidulul chink, care se gasesce in cOja de china, de stejar, de uhn
qi de frasin. Formula de constitutie a chinonelor a fost data de Graebe (No.1).
Preparatia. AfarA de metoda generala prin deshidrogenaiea pa-
radifenolului, s'a mai obtinut chinona si in modul urmator:
1. Oxidand fenul prin Cr 02 Cl2 :
2C6 ET, + 302 = 2C6 H, 02 + 2H, 0
2. Oxidand fenilendiamina prin Mn 02 -I- SO, El,:
AzH2
2C,H4 <- Az -I- 02 --1-- 2H2 0 = 2C6 H, 02 + 4Az Hs
FenilenparacHamina. Chinona.

Proprietdfi, Sub influenta hidrogenulul in stare nascenda chinona

da urmatorii corpl :
OH (1)
C El,<0 ____OH (1)
COL14.....0}1 (4)
I

___.0 (1)
C61-14`*-011 (4)
FenoldioxifenolChinhidrona. Difenol 2. 4 Hidrochinona.

Chinona e corp solid, galbui, se topesce la 116 si se sublimza

in cristale prismatice ca acele.
Clorul si bromul dail cu chinona producte de substitutie ; s'a ob-
tinut ast-fel chinona tetracloratd, numita si cloranil : C6 014 02.
Antradiona = Antrackinona. Antracenul da prin oxidatiune un
compus numit pe nedrept antrachinona, care este o dicetona ciclica:
H

2C,H, C

C
/ C, H, + 302 = 206 H4 CO

CO
08 H4 + 2112 0

H
Antren. Antradion (Antradicetona)
Antra chinona.

Antradiona e corp solid, cristalizat in ace galbene, se topesce

la 273. Tratata cu Br sail SO., H2 da derivat! bisubstituiti In posi-
tiile 1.2. Acesti derivati tratati cu potasa ne del dioxi-antradiona .

www.digibuc.ro
 287

(1.2) nurnitA alizarina, care are 2 grupurT cetonice si 2 grupurl fe

nolice in moleculA:

HC
/
CH C=OCBr

C
\ / C Br
C HC
//
CH C OCOH
C C C.OH
+20KH. + 2K Br
//
I I

HO C

C H C OCH
C CH FIC
/ C
%
CH C OC H
IC CH

Dibromoantradiona, 1. 2. Dioxiantradiona 1. 2 Alizarina.

Acst sintezA a fost facutA de Grebe si Liebermann (1868). Al zarina
existA in rAdAcinile de garantA din care s'a extras multA vrerne inainte
de preparatia el sinteticA.Ea e O materie colorantA f6rte cAutatA, cris-
talizzA in ace rosiT portocalii, se topesce la 2760, se sublim fArA a se
descompune i e solubill in etanol si in apl ferbinte. Ea dA o colOre
rosie forte frum6sA. Tot cu ea se obtin nuantele violete i negre.
Corpi cu functiuni mixte.
Aldehide-alcoolt. Se gasesc in naturA numerosT corpi carT ail in
molecula lor grupurl alcoolice i aldehide in acelasi timp ; uniT ah
lost obtinutT i pe cale sinteticA, d. e.:
CH 0
CHOH

CH 0 CHOH

CH, OH CH, CHOH

CHOH CHOH CHOH

CHO CH, CH, OH

Propandiolal Aldehida glicerich. Butanol 3 al 1= Aldol. Hexan pontolal Aldosa,
(alcool primar, secundar si aldehida). (aldellidh i alcool se cundar). Glucoza aide hidh, alc.
prim. si secundar.
Cetone alcooll se nurnesc corpiT, carT a in molecull grupurl al-
coolice si cetone, unele dintre ele existA in naturA, altele a lost
preparate prin sintezA, d. e.:
0119011

CHOH

CHOH

CH3 CHOH

CO CO

CH,OH CH, OH
Propanonol Alcool Hexan pentolon 2 CetozA, levuloza
piruvic (cetonil i alcool). (cetonh, alcool primar si secundar).

www.digibuc.ro
 288

Aldehidele-alcooli, cari se gasesc in natura, sunt mai tot-d'a-una

Impreura in fructele dulci. Principalele sunt urmardrele:

Glucoza=Aldosa, hexan-pentolal.

Glucoza a fost extras mai intaiiI de Loewig si Proust. Ea se gas

sesce in cantitate mare in natura: mai tote fructele dulci, (precum:
strugurii, prunele, portocalele, etc.), de asemenea mana, mierea, za .
harul i glicosidii contin glucoza. Afara de acestea glucoza se mai
gasesce si In corpul animalelor precum i in urina persdnelor cad
sufer de diabet zaharat.
Preparatia. Glucoza se estrage din mustul strugurilor in modul
urmator:
Mustul se filtrza, se decoloreza cu carbune animal, se concentreza
prin evaporare i glucoza se depune In mase compacte cristaline.
Aceste cristale se trateza cu etanol rece, care le spala de urmele
de levuloza, pe care le contin.
De regula glucoza se prepara din zachr sail din amidon (scrobela).
Zachrul fiert cu H Cl sail. SO, 112 se desface in glucoza i levu-
loza (zachar intervertit). Din amestecul acestora se smite glucoza
dup cum s'a descris mai sus, dupa ce s'a scos mai intaiii acidul
sulfuric cu Ca (OH),.
In industrie glucoza se prepara din arnidon, care se fierbe cu acid
sulfurie. i celuloza pus in aceleasl conditii, da glucoza.
Proprieteill. Glucoza e o substanta solida, incolora, cu gust dulce
(de 21/2 oil mai putin duke de cat zacharul). Ea cristaliseza cu o
molecula de apa se inmOie la 60, se topesce la 86 i perde apa
de cristalizatie la 110. Cristalizata fiind din o soluOune facuta cu
metanol (alcool metilic), ea se depune In prisme mici anhidre, cad
se topesc la 146. Ea deviaza planul de polarizatie la drpta cu-1-56.
Glucoza, avend in molecula pe langa functiunea aldehidica i un
grup alcoolic primar si 4 grupuri secundare, pdte da nascere la mai
multi derivati. Ast-fel :
1. Prin hidrogenare ne da un alcool hexaacid:
Ca 1-112 0, + 119 = CO H14 08
HexanpentolalGluooza. Hexanhexol Manita.
2. Prin oxidatie obtinem urmatorii acidi:
CH,OH CH,OH CH20H COOH
I I

2 (H OH)4 + 02 -= 2(CH OH)4 2(CH0HI4 + 302 ---: 2(HOH4) + 2H2 0

I
I

CHO CO OH CHO COOH

Glucoza. Hexanpentoloic Glucoza. Hexantetroldioic
Acid gluconic sail manitic. Acid nicharic.

www.digibuc.ro
 289

3. Cu clorurele acide sail cu acidiT, glucoza pte da eteri tetra-

substituiti:
CH2OH CH3
I
I

(CH OH), + 4COCi =-- C, H, OH

1
1
(0 COCH3), + 4H CI
CH 0 CHO
Glucosa. Clorura de eta- Hexan pentolal tetra etanoic
noil (acetil). Tetraacetina glucozeI.

Al 5-lea oxidril al glucozei nu s'a putut inlucui de cat in eterii

micsti, precum sunt urmatorii:
Co Hi 0.0.(S041-I)4 Co Hi an (C2 02 1-13)4 Co Hi 0.(A203) (C2 113 02)i
Hexantetrolal clorat, tetra Hexantetrolal clorat tetra-etanoic Hexan tetrolal nitrat, tetra eta-
sulfonic (Eterul cloro-sul- (Eterul cloroacetic al glucozeT). noic (Eterul azoto-acetic al
furic al glucozel). glucozel).
4. Glucoza se combina cu unii oxidl metalici; ast-fel avem corn-
pusiT urmatori: C, 1112 06, Ca 0 ; Ca H11 06, Ba 0.
Glucoza In contact cu Na CI, depune un compus cristalizat a carui
formula este: (C, H12 06)2, Na Cl + H2 0.
La 1700 glucoza perde o molecul de ap a. transformandu-se in
slueozan, care e analog manitanuhd si duleitanulut.
Co H12 00 = C, 1-110 05 + Ho 0.
Glucoza. Glucozan.

La teniperaturi rnai inalte ea da caramel (zachar ars) si in urma

se distruge.
Intrebuintarea. Glucoza e forte intrebuintat in industrie pentru a inlocui za-
harul. Cu glucoza se fac siropuri, licuoruri, se indulcesce vinul, etc.

Levuloza = Cetoza, hexan-pentolon 2.

Levuloza, se gsesce tot-d'-una irnpreun cu glucoza. Ea se pre-
para In moduI urmator: Mierea, sa zaharul intervertit, tratat cu hi-
-drat de calcia d nascere la glucozat de calci, i levulozat de cal-
ctn. Acesta din urrna fiind insolubil in apa se separ de primul prin
filtrare. Levulozatul de calciii pus In apa, in care se introduce un
curent de CO2, da levoluza i carbonat de calciii.
Levuloza se mai prepara lasand s fermenteze- o solutiune aps
de miere. Glucoza se distruge mai iute prin fermentatie de cat le-
Tuloza. Dup ce tta glucoza s'a distrus, se concentrza solutiunea
si se obtine levuloza.
Proprietati. Levuloza este de obiceiti lichida; s'a obtinut i crista-
lizat In ace fine mtasse. Ea se disolva in apa si in alcool diluat
si este mai dulce de cat glucoza.
19

www.digibuc.ro
 290

Levuloza deviazA planul de polarizatie la stauga cu 106 (la 15).

Puterea de deviatiune scade cu crescerea temperaturei, ast-fel la 90
este numal-5.
Levuloza d5 compusi analogi cu ai glucozel, iar prin oxidatiune
dA acidul mucic isomer cu acidul zaharic.
Atail de glucozal, levtilog i galactoza se mai cunosc din acst grupa: gen-
fianoza, formoza, eucalina qi sorbma.

Bioze sa Biglucoze = Zacharoze.

C12 H22 11 = C12 H14 03 (OH)3.
Se numesc zacharoze nisce substante, a c5ror proprietate co-
mun este de a se desface prin hidratare in dou6 molecule de
corpi din grupul glucozelor sag levulozelor, prin urmare ele pot
fl considerate ca anhidride ale acestora.
C, H, 0 (OH),
>0 + 112 0 = 2C6 H12 06
Cg H7 0 (OH)4
Melezitoza (din pinus larex). 2 mol. glucozti.
Cg H7 0 (OH),
>0 + H, 0 = Co H12 Og + C6 H12 06
Cg H7 0 (011)4
Zaharoza (zaharul) Glueozit. Levaloz2.
Din cauza acsta ele se mai numesc i bioze. Se cunosc pa.nA.
acuma urmAtoril corpi mai principali din acstA grupg: Zacharoga,
lactoza, precum i maltoza, melitoza,trehaloza i sinantroza. Ele se
extrag din plante i animale.

Zacharoza (Zachrul).

Istoricul. Zacharul se cundsce Inca din anticitate, Alexandru cet

Mare Pa adus in Europa din Indii. Cultura trestiei de zachar s'a
introdus in America in secolul al XV-lea. Marggraf descoperi za-
charoza in sfecle (1745) si nu mult dui:A acsta incepu sA se fa-
brice zacharul in Europa.
&area naturald. Zacharoza se gAsesce in trestia de zachAr, in
sfecle, in morcovi, In multe fructe (zarzare, pierseci, prune, smeur5),
in trunchiurile de mesteac5n, In porumb, etc. Mana de Sinai' (Egipet),
este o plantA numitA tamarix manifera, care contine 520/0 zahar.
Zacharoza nu s'a gAsit in corpul animalelor.
Preparatia. Zacharoza se estrage din trestia de zachar si din sfecle.
Din acestea se sc6te sucul zacharat In modul urmAtor :
a) Trestia este storsa de sucul sg fiind trecutA intre dou cilindre
metalice apropiate, care se invirtesc in sens invers.

www.digibuc.ro
 291

b) Fabricatiunea zacharulut de sfecIA.

Zacligrul se extrage in Europa numat din sfecla de zachgr. Za-

chgrul clis colonial se extrage din trestia de zachgr. Sfecla de zachgr
contine pAng la 18/, zachgr.
Extragerea zacharului din sfeclg se face in modul urmgtor : dupg.
ce sfeclele s'au spglat sunt tgiate in cilindri subtiri, cu ajutorul u-
nor masint speciale.
Extragerea zacharului din aceste suvite este basatg pe fenomenul
difusiunei. Se scie cg dacg o celulA organicg, care contine in sucut
sat diferite substante disolvante, este cufundatg in apg, o parte din
substantele disolvate aflate In interiorul celulet trec prin peretit et
in apg, iar apa intrg In celulg. Acstg schimbare de substante are
loc atat timp 'Ara cand sucul din celulA i apa inconjurAtre contin
aceiasi cantitate de substante in solutiune. Se intelege usor cg schim-
band apa de mat multe ort putem extrage tot zachgrul care se aflA
disolvat in sucul celular al sfeclelor. Difusiunea se face mat repede
la temperaturi mat ridicate i Incetzg la 750, din causg cg la acst
temperaturg membranele celulare pierd proprietatea ce aveail de a
lgsa s. trcg prin. ele substantele disolvate.
Aparatele in care se face difusiunea se numesc difusorir i sunt
asezate mai multe la rind formnd a baterie.
Zrna care resultg din difusiune si care contine aprdpe tot zacharuI
aflat In sfeclg, este supusg unet noui operatiuni care are de scop
purificarea de substante strine. Acstg operatiune se chiamg car-
bonatatiunea i consistg in a adguga lichidulul ce ese de la difu-
sorit o anumitg cantitate de lapte de var. Prin acsta se separg
materiele albuminoide, materiele colorante i ca sgrurt de calcit eel
mat multi acidt organici, acidul fosforic, precum i substante gela-
tindse i pentozele. Zma care resultA este limpede i putin co-
loratg. Cum se adaugg in tot-d'auna un exces de lapte de var,
calcea rrnasg liberg se combing cu zachgrul Si d5 un zacharat de
calci solubil care in urmg ar impiedeca zacbarul sg cristaliseze ; de
aceea se introduce un curent de bioxid de carbon care descompune
acest corp and nascere la carbonat de calciti care la rindul hit
contribue In mod mecanic la purificarea lichidului zacharat. Lichi-
dul zacharat este separat prin filtre speciale de precipitatul resultat
si in urmg concentrat in aparate anume care functionza subt pre-
siune scgzutg.
Dupg o noug filtrare siropul acesta se concentrzg in aparate
cu vid pang and zacharul Incepe sg cristaliseze. Din aceste apa-
rate siropul care contine cristale de zachgr in el este scurs In nisce
basinurt mart spre a se rci. El trebue sA fie tinut continuu In mis-
care pentru a nu otine o masg solidg prin rcire.
In urmg se separg cristalele de siropul necristalisat In aparate
speciale si se obtine ast-fel zachgrul brut. Siropul se concentrzg

www.digibuc.ro
 292

din nog si se lasI sl se cristaliseze mai departe obtinendu-se ast-fel

un al doilea product. Siropul care resultl dup separarea celui de
al treilea product se numesce melasa si de si conVne 450/0 ziachlr,
nu mai este cristalisabil din causa multelor substante strAine care
se afll in disolupe.
ZachArul obtinut ast-fel trebuesce a fi rafinat. Rafinarea se face
de regull disolvand zachlurl brut, in apl, decolornd solutia cu
negrul animal sag cu sAnge si cristalislndu-1 din nog.
Solutiuni1e concentrate, recite in tiparuri conice, depun zacharul sub
forma de cptni.
Proprietd(1. Zacharoza e tin corp solid, cristalizat in prisme cli-
norombice, cu densitatea 1,6. Ea se topesce la 160, este dextrogirl
(+64,1 , la 200) si forte solubill in apA.
Inalditl la 2000 se transforml in un carp bran numit caramel,
cu care se colorezA licuorurile. La o temperaturA mai inalt zacha-
roza se descompune dand un carbon forte curat si dur.
Zacharoza p6te functiona ca alcool octacid ; ast-fel cu AzO, H a
eterul tetranitic, care e o substan tl. fOrte explozibill, iar :cu clorura
de etanoil dl eterul octaetanoic, o substantl albl insolubilA in apl :
012 li/4 Os (OH)4(0Az02)4 C,2 Hi, 03 (-0 COC1-13)8.
Eterul tetraniric al zacharozel. Eterul octoetanoic al zacharozel.
Prin actiunea acidilor minerall (Biot 1833) sail a fermentului berei
(Dubrunfaut 1832), zacharoza se transforml in glucezl si levulozl.
Transformarea acesta se numesce intervertirea oacharulld.
Cu Ca 0 dA zacharap de cliciii solubill cari ail formulele urml-
tore : C H 03 (OH)8.Ca 0 ; C H,4 Os (OH)2.2Ca 0 ;
C12 I-114 03(01118.3Ca 0.

Lactoza.
Se gasesce in mici cantitati in fructele arborelui care produce cauciucul, in
fasole si cu deosebire in lapte.
Preparatia. Laptele mamif erelor, dupa ce s'a scos prin chiag si in 'Irma prin
caldura caseina i albumina (casul si urda), las un zer in care se Oa numai
sasurile din lapte si lactoza. Acest zer depune prin concentrare cristale de lac-
toza. Cristalele acestea redisolvate in ap qi decolorate cu carbune animal, dail
lactoza curata.
Lactoza cristalisz in prisme rombice drepte cu o molecula de apl. La 1400
perde apa de cristalizare, devine brun si se topesce la 205. Are un gust putin
dulce, se disolvi in 7 parti apa si este insolubill in etanol.
Lactoza da un eter octoetanoic ca si zacharoza i un eter pentaazotic (C
H 03 (01-1), (0Az 0,),) care se topesce la 139 si explodza. la 1550.
Trioze = Triglucoze.
C4H, 0 (011)4

0
041-1,0 (OH), --= C H 0
0
C811,0 (OH),

www.digibuc.ro
 293

Se cunosc p5.115. acurna .Rafinosa si Melesitosa. Ele se dpsfac prin hidratare

ij modul urmalor:
018 H 016 + 2; 0 = C, H 09 + C, H 09 + C, H 06
Glucos`a Levu lose Galactose
Dup5. Maquenne (1800) Dextrina e o triosk.
Alcoog poliglucozicl.
(C6 1110 05)n.
Se cunok in natura mat multi corpi, cart prin reactiunea lor
dovedesc a fi produsi prin deshidratared mai multor molecule de
aldoze. In acst grupa avem: arnidonurile, gamete, cdulozele.
Amidonurile sunt substante cu aceleasl caractere, cart exist tn
plante, dintre cart unele forte r6spandite'ca amidonul (amilul), iar
altele mai putin Aspandite ca lichenina (cetraria Islandica), mu-
lina lii inula helenum i glicogenul din ficatul animalelor.
Amidonul
Amidonul sail amilul se gsesce in o multime de plante, sub

20.
Fig 193. Amidon.. Fig. 194. Fecuih.
Fig. 195. 0 celull de axnidon
umflat il. ei cr5pat5, prin ap5,.
forma de celule eliptice at caror -tdia-
metru variaza de la 0 mm.,002 para la
Omm., 185.
Ast-fel se gasesce in grail, porumb,
secara, etc. si In cartofi, cand pOrta
numele de f ecultt.

Vat* ' rv.ffr,

11111111193NUOt.
4,1%L.N1P711V
-10
BIM I 107

Fig. 196. Prepararea amidonulol Fig. 197. Propararea fecule1.

www.digibuc.ro
 294

Amidonul secrepara din grail in dou moduti :

a) Punnd graul In apa i lasandu-1 sa putredsca. Materiile
azotate (glutenul) se distrug prin fermentatie, iar amidonul r6mane
neatins i se izolza in modul urmator:
Graul putredit se introduce in sad si se sdrobesce sub apa. TS-
rata (celuloza) rmne in sac, iar amidonul este scos de ap si se
depune in pulbere fina.
b) Se iea faina si se face un aluat cu api. Acesta se framnta
Inteun curent de apa (fig. 196), care ia amidonul 9i-1 depune pe
cand glutenul r8mane In mktg. Acest proceded este cu mult maT
bun, fiind-ca nu infectza atmosfera ca primul si din caus ca glu-
tenul obtinut se Intrebuintza la facerea painel pentru diabetic,
sag amestecat cu faina la facerea pastelor (macartine, fidea, etc.).
c) Amidonul din cartoff (fecula) se prepara radnd cartofiI (figI
197) pe o sita, unde sunt framntall cu apa. Fecula trece prin sita
si se depune in vasul exterior.
Proprietdtt. Amidonul este insolubil in apa si In alcool. Fierban-
du-1 cu apa. la 500, o parte din el devine solubila si se obtine un
lichid lipicios numit cocd. Coca filtrat d un lichid, care tratat cu
etanol, depune o pulbere alba, lipicids, solubila in apa si in alcool
diluat, numita granuloa. Amidonul, incaldit la 1600, se transforma
lute() substanta solubila, numit dextrind.
Acidul sulfuric diluat, transforma amidonul In glucoza.
Acidul sulfuric concentrat, amestecat cu amidonul, d eterf fdrte complec0.
S'a izolat eterul urmator : C41H65030(S0411)5.
Acest eter corespunde la urmdtdrea formulh, pentru amidon (C, H 051,=
C H 03,.
Se cundsce de asemenea eterul monoazotic (C, H, (Az03) 04)n numit xiloidina.

Diastasa vegetala, adica substanta azotata, ce se estrage din or-

zul incoltit, pusa In contact cu amidonul, 'I transform in doue
substante solubile : glucoza i dextrina, iar dupa cat-va timp se
transforrna si dextrina In glucoza. In acest mod In timpul germi-
natiunel semintelor, amidonul insolubil din cotiledoniI acestora se
transform in glucoza, cu care se nutresce planta mica pana la
desvoltarea radicelei i gemulel.
Coca de amidon se colorza in albastru cu cantitatI micf de iod.
Acst a. colcire dispare cand o incaldim i reapare cand o rcim.
Formula sa pare a fi (C6H1001)8 I $ (C, H 05), I,. (Bouvier 0 Mylius, 1892).
Dextrina, nC, Ho 0,, se prepara dupa cum am vlut mat suso
prin deshidratarea amidonului, sag prin incaldirea lui la 170-200,
sg prin deshidratarea glucozel, solvata in alcool, prin un acid con-
centrat. Ea e o substanta solida, solubila in apa, &and o solutiune
cleidsa numita ciris.
Dextrina nu fermentza si nu reduce srurile metalice. Fiarta cu
acidir diluati ea se hidratza i d glucoza.

www.digibuc.ro
 295

Sciinta tinde a separa mai multe dextrine.

Cu ele in comert se fac productele numite : Gomelin, gomeina,
leiocom, etc.
Gomele naturale, ca cleiul de pe arborii de la noi, goma arabicd,
care se produce pe unite acacil din Arabia, sunt tote formate prin
dextrine naturale.
Tratate la cald cu acidul sulfuric, ele daU arabinoza = pentan-
tetrol-al. Oxidate cu acidul azotic, del acid oxalic si mucic.
Gomele se tiring in medicina, i in industrii pentru a forma t6te
produsele ce servesc a lipi.

Celuloz a.
Celuloza este substanta, care formza scheletul vegetalelor. Ea se ga-
sesce sub numele de tunicznd si in regnul animal la tunicerl i ascidit.
Celuloza se gsesce in stare destul de curata in m6duva de soc,
in bumbac, etc. Ea se prepara ferbnd aschil de lemn cu o solutiune
apOsa de sulfit i carbonat de sodiil. Celuloza format se spala cu
apa. distilata. Hartia svedeza de filtrat este celuloza curata.
Celuloza e o substanta alba, insolubila in apa, alcool i oleuri, cu
densitatea 1,5. Ea se disolva in licOrea cuproamoniacala (veqi pag. 158).
0 solutiune de Zn Cl, transforma celuloza in o materie analoga
amidonului, care se colorza in albastru prin iod si se transforma
in glucoza prin caldura.
Acidul sulfuric concentrat disolva celuloza i, dupa o ferbere de
mai multe ore, o transforma In glucoza.
Celuloza, muiata In acid sulfuric concentrat i splata imediat in
apa. (la Izidroceluloza: (C, Hio 05)2 H, 0, numit i perg-ament vegetal.
Acsta e o substanta translucida, mai tenace de cat hartia.
Acidul azotic concentrat transforma celuloza intr'un eter hexanitric
numit piroxil, a carur formula este : C H 0, (0Az 09)5.
Acsta substanta insolubila in etanol i eter, este fOrte explosibill.
Dac tratain celuloza (bumbacul) cu azotat de potasiil si acid sul-
furic, se obtine o substanta fOrte explozibill, solubila In etanol si
eter, care e un amestec de celuloza tetranitica : C12 H 06 (0Az02)4 si
celuloza pentanitrica: C12H1605(0Az 02)5. Solutiunea acestei substante
Inteun amestec de etanol si eter se numesce colodid si se lutrebuin-
tza in rnedicind pentru acoperirea Si lipirea rnilor si In fotografie
pentru acoperirea sticlei cu o pelita care se face sensibila prin clo-
rura sa bromura de argint.
Celulosele nitrice udate cu o solutiune alcoolica de camfor si
comprimate cu putere, da o masa compact care se pOte colora si
lucra cu usurinta, numit celuloid.
Cu acsta se imitza ivoriul i bagaua si se produc nenurnrate
obiecte industriale. Acst substant, fiind aprinsa arde fr explosie.
Conservarea lemnelor. Lemnele pot fi conservate In mai multe
Moduri:

www.digibuc.ro
 296

1). Ferite de contactul cu umedla, prin acoperirea lor vapsi-

rea cu diferite lacuri. Aceste lacuri se fac sail din oleil de in
fiert, cu minium, cerusa, alb de zinc, etc; sail din diferite rsine,
disolvate in spirt de lernn, etc.
2. Injectand in lemne, cu deosebire o solutie de Calaican verde
(SO, Fe) $ i mai ales de Calaican albastru (SO, Cu).
3). Injectand in lemne o solutie de creozot. Acst substanta,
se obtine la distilarea lemnelor In vase inchise pentru obtinerea
smOlelor gudrOne de lemne ai adesea-ori $ i a acidului acetic.
Creosotul contine cu deosebire un amestec de fenoluri, ce se
obtin cu toluen: Cresilolurile.
Pentru injectarea lemnelor, acestea sunt bine uscate, $ i in urma
pusa ln nisce aparate in care la cald, se face vidul. Ast-fel urmele
de apa si aer din poriT lemnelur sunt sc6se. Imediat atunci se in-
jectza, cu putere, solutia de cupru saa de creosot in ele.
Ast-fel se pastrza mult vreme, de ore-ce nici insectele nici pu-
tregaiurile nu le pot ataca.
Traversele de fag, pot sa servsca ast-fel 35 anT, pe cand alt-fel
de abia durza 5 ani.

Fabricatiunea hartiei.

Hartia se fabrica din celulosa. Inainte se intrebuinta ca material

de fabricatiune numai sdrentele $ i In special cele de in $ i canepl.
Cu progresul industriei se intrebuintza actualmente si celulosa ex-
trasa din lemne care insa da o hartie de calitate inferiOra, de Ore-
ce acesta hartie este usor atacata ai ingalbenita de lumina.
Pentru fabricarea hartiei din sdrente, se ia sdrentele ai dupa ce
s'aa curatat se descuamza In aparate speciale. Produsul care re-
sult este decolorat cu clor, sail clorura de var (amestec de clorur
$ i hipoclorit de calcia).
Dupa acsta se spala si se descuamza mai departe pana and
tOta substanta este transformata inteo mas flbrOsa. Pasta acsta
este incleiat amestecand-o cu o sulutiune de resin In soda si In
urma cu alaun sail sulfat de aluminia. Sulfatul de aluminia pune
In libertate resina care rmane amestecata cu fibrele. Amestecata
cu mult ap ea cade pe o banda de sal care se invarteste ai ast-
fel apa scurgendu-se fibrele formal un fel de fOie destul de con-
sistenta. Acst f6ie este comprimata printre 2 cilindri care se In-
vartesc In sens contrar. In urma este uscata.
Pentru facerea hartieT din lemne si mai ales din resinOse, se iaa
trunchiurile acestora $ i se sparg in bucati midi. Acestea sunt stri-
vite si disociate fin in apa calda. Ele se decolorza cu acidul sulfos,
$ i in urma se procede ca si cu pasta facuta din sdrente.
Pentru hartiile colorate se pune in pasta inainte de a o trece
pe banda-sita, materia coloranta necesara.

www.digibuc.ro
 297

Fermentatiuni.

S'a observat Inca de mult, cA mustul de pme (strugurT, prune,

mere) lAsat In contact cu aerul, spumega prin desvoltarea gazulul
C 02 iar lichidul contine in locul glucozeT, care a disprut, etanol.
Acest lucru se numesce de obiceiil ferberea mustulul. In modul
acesta se prepara vinul, rachiul de prune (tuica), tescovina si vinul
de mere si pere.
Se scie de asemenea, cl vinul lAsat In contact cu aerul se otetesce
prin faptul ca. etanolul (alcoolul etilic) sal se transforma in eta-
noic (acid acetic). Laptele lasat In aceleas1 conditiunT se Inacresce si
s'a veclut si in acest caz ca zaharul din lapte klactoza) dispare si e in-
locuit prin Propanoloic (acidul lactic).
Ace las acid lactic se produce la facerea borsuluT din tarate sail
la Inacrirea (murarea) castravetilor si a verzel. Acidul lactic In acest
caz se formza prin descompunerea glucozeT, care s'a format prin
hidratarea amidonulul.
De asemenea od-ce substanta organica (lemne, cadavre, etc.) pu-
tredesce eliminand: amoniac, hidrogen sulfurat, CO, si H2O. T6te
aceste transformari se numesc fermentaliunt.
Cauza lor -a fost cunoscuta de cutend. Pasteur Inca de la 1859 a
dovedit ca. In tote aceste transformarT se petrece un act vital si
anume: In fie-care din aceste cazurT se afl o plantA monocelulara
microscopicA, care adusa de aer, se desvolta, traesce si se Inmul-
tesce f6rte iute. Aceste plante s'ail numit fermentl; ele sunt de mal
multe felurT si pot da* nascere la urmatrele fermentatiuni:
1). Fermentatiunea alcoolicd se produce prin o plantA microscopica
numit sacharomyces cerevisiae (drojdia cke bere) care se nutresce cu
glucoza, si escretza etanol (alcool etilic) si CO,. Ea este causa prin-
cipala a fermentatiuneT alcoolice, prin care se obtin vinul, berea, tuica,
rachiurile, romul si tote beuturile spirtOse fermentate. In timpul vie-
teT lor acestI fermentf mai produc un principia activ, solubil In apa
numit invertina, care are proprietatea de a hidrata zacharoza sail a-
midonul si a le transforma In glucoza. Glucoza formata este transfor-
mata de fermentul organisat (sacharomyces cerevisiae) In etanol si CO,.
Invertina se numesce ferment solubil sail neorganizat.
La facerea paineT, cand aluatul dospesce, se petrece tot o fer-
mentatie alcoolicA. Drojdia introdusa in aluat, prin invertina, trans-
forma putin amidon In glucoza, si acsta e transformata in urma
in CO, si etanol. Acesti corpT se dilatA, fac ca aluatul sa cresca in
cuptor, si se pierd din causa calduteT.
Transformarea glucozer In etanol se represinta prin formula ur-
mAtOre : .
C6 H12 05 = 202 II, OH + 2002.
Pasteur a dovedit ca pe langa acestea se maT formza si alte sub-
stante straine ca: propantriolul 1. 2. 3, (glicerina), butandioicul (acidul

www.digibuc.ro
 298

succinic), propanol 1 (alcool propilic), metil 2 propanol (alcool butilic)

si cu deosebire metil 2 butanol 4 (alcool amilic).
.Fermentatiunea acetica se produce printr'un ferment organisat, nu-
mit mycoderma aceti, care se nutresce in timpul vieteI cu etanol (al-
coolul etilic) din vin sag rachiuri (ce contin nurnal 200/ etanol) Si
excretza etanoic (acid acetic). Otetul este yin in care etanolul a
fost Inlocuit cu etanoic (acid acetic).
Fermenta(iunea lactica, se produce printr'un ferment special myco-
derma lactis care desface maT Inti lactoza in galactosa i glucoza
ci pe acestea in propanoloic (acid lactic). Odata cu formarea propa-
noloiculuf in lapte, caseina (casul) se inchga si se produce lapte acru.
Fermentatiunea putreda, prin care se descompun substantele azo-
t6se, and ca producte ultime: Az Hs, H,S, CO i H20, se dato-
resce unor plante microscopice, numite bacteril cart consuma sub-
stantele azot6se si le transforma in corpi din ce in ce mai simpll
pa.na cnd se reduc la acesti ultimi corpi.
Vinul. Struguril bine co ptl, curatitl de pat-tile stricate, i pentru
anumite specif de vin, stafiditI putin la sore, stint striviti, in anu-
mite aparate de pisat i stors1 la teasc. La noI se face adese-orl
acst operatie cu piciOrele.
Zma lor numit must este lsat in vase deschise, pentru a fer-
menta aprope trel s6pt6rnani i pe urma e pus In butOie marl, in
care fermentatia continua Inca Ora In primavara.
Dupa ce s'a aseciat partile In suspensiune i s'a depus i tartra-
tul acid de potash'', pe fundul vasuluI, vinul este transvasat in alt
vas. Ceea ce rmane se numesce drojdie; atund incepe fermenta-
tiunea a treia ce durz pand la facerea cornplect a vinuluI. Pen-
tru vinul de Cotnar, trebue trei ant
Cidrul. Acelas lucru se p6te face cu merele sag perele bine cOpte.
Obtinem ast-fel must de ?nerd sag pere, si yin de mere numit cidru.
Berea. In loc de mustul p6melor, se 'Ate face o b6utur alcoo-
lica slaba, numita Berea, care contine numaI 2-6% alcool, luand
orz, harneit, apa, i dospla (ferment).
Orzul trebue sa fie de bura calitate si avut in amidon.
Prin hameig se Intelege, flrea femela uscata de la Humulus Lupalus.
Apa trebue sa fie usra. Si curata. Fermentul, e identic cu cel in-
trebuintat la fabricele de alcool pentru a face s dospesca masa
zacharOsa obtinuta cu porumb sag cartofi. Operatiunea se face in
modul urmator :
Orzul e tinut In apa 50 70 ore. El se urnfla si abs6rbe Rana
la 50/o apa. Apa in care a macerat, spald tOte mural-Hie si par-
tile solubile, usor fermentescibile. Ea e departata.
Ordul, e intins In carnerele de germinatie In straturri grose de
15c111 si lasat cel mult 10 dile s Incoltsca. El se Inclldesce cam
cu 100 deasupra temperaturel camereL Acesta e maltul crud. Fiind-ca
orzul incoltesce mal bine primavara, berea ce se obtine cu el se
numesce bere de Martie. Pentru a opri germinatia, orzul e resfirat si

www.digibuc.ro
 299

vinturat pentru a se usca si perde caldura, sati uscat prin vaporr,

care infierbanta podela pe care e intins. Dupa cum prajirea e mai
Inaintata, se obtin bell mai inchise, i m4u1 e galben sa brun.
Maltul e macinat gros si pus in apa. Temperatura p6te s se ri-
dice de la 300 la 700. Se obtine ast-fel mustul de orz, care contine
maltosa (un zachar fermentescibil ca glucoza) i decstrine; acute prin
transformarea amidonulul in timpul germinatiunei. El mai contine
alhumina vegetala, peptone, substante extractive si sucuri mineralei
El este galben sa brun, dup cul6rea maltulul. Pentru a da bere.
gustul putin amar si caracterele el speciale, se adaoga mustului pul-
bere de hameiil (500 gr. la 1 hectolitru de malt) i totul este fiert
In caldAri speciale.
Mustul acesta este In urma racit si pus in zacatori marl, in ca-
mere forte curate sa fermenteze. Se adaoga drojdie de bere curata,
care transform maltul In alcool si bioxid de carbon.
Si aid avem fret fase in fermentatie. Prima e tumultu6s si fer-
mentul se Inmultesce. Cele-l'alte sunt din ce In ce mat linistite.
Prima dureza de la 7-10 dile. Ultima fermentatie se face in piv-
nite recite cu gheta sail artificial la -I- 1-2 unde .berea e pusa in
butthe marl, i cand se depune i drojdia. and acesta ultima fer-
mentatie s'a terminat, dupa. 4-5 luni, berea e gata i p6te fi pusa
in butie mid.
Painea, pte se fie dospita. i ne dospita.
Ne dospit, p6rta numele de Azma (azima), sa turte la Ora.
Ea se face framantand Mina de grab. muiata In apa, i putin sa-
rata, si in urma c6pta In cuptor. Azma se mistue mai greti ca
painea dospita.
Acesta se face, amestecand faina cu apa i dupa ce s'a adalogat
sarea necesara se pune i drojdie de bere, sa o bucatica din a-
luatul facut mai in urma, pentru alt cuptor de paine, i muiat in apa.
Acsta parte e bine framantat cu bratele si mai ales in mod
mecanic.
Prin dospire, aluatul tinut la un loc cald, se Incaldesce de la sine
putin si cresce. Cu cat cresce mai mult cu atat el e mat bine fer-
mentat.
In timpul acestai o parte din amidonul din faina e transformat
in glucosa, prin fermentul solubil i o parte din acsta in alcool
Si bioxid de carbon, prin fermentul organisat. Umflarea radica-
rea aluatului se datoresce tocmat faptulut nascerel bioxidulul de
carbon, care produce golurile In aluat.
Prin c6cere, aluatul perde, parte din apa, alcoolul i bioxidul de
carbon,atunci ele dilatndu-se pentru a esi, desfac i mai mult
aluatul i miezuI painel e patruns de mid gaurele.
C6ja e amidon, caramelisat, adeca transformat prin caldura in
dextrine, glucosa si caramel (zachar ars).
Dospirea se p6te face si in mod chimic fall ferment.

www.digibuc.ro
 300

Pentru acsta se pune in aluat bicarbonat de amoniii, care prin

caldura se desface in :
0Az HA
CO--\"--
OH = CO, + Az H, + H, 0
.
Aceste gaze si vapurT fac aluatul poros ca si fermentarea droj-
dieT. Ast-fel se fac pesmetiT pentru ceaiii, etc.
Se maT pOte face pane cu procedeul vechiii a lul Liebig.
Aluatul e 1mi:oat-tit in dou6. 0 parte e framantat cu bicarbo-
nat de natriii, si o parte cu acid clorhidric.
Amestecandu-le impreuna prin o noul framantare, aceste dou6
partT se produce sarea, ce trebue aluatuluT, si gazele ce'l distind.
....---.0 Na
CO \ 0 H + H Cl + CO, = NaC1 + H, 0
Procedeul cel maT bun e cel cu drojdia de bere. Amidonul e
transformat partial in producte mat asimilabile si glutenul maT um-
flat si divizat, In cat e maT usor atacat de sucurile digestive.
Painea facuta cu fling, ce contine tote partile grauluT, afara de
tarata mare, e cea maT hrnitOre. Cea facuta cu faina pith, de caL
I, contine putin gluten, si e maT putin hrnitOre.
Cea mar putin hranitdre e painea de cartoff, ea trebue tot-d'a-
una venduta ca atare, pentru a nu Insela pe consumator.
Conservarea substantelor organice. Am vdut modul d e conser-
vare a lemnelor si In urma vom vedea cum se conserv pieile, ge-
latina, etc. Alimentele se conserva In modul urmator :
Conservele alimentare. Orl-ce substanta organipt, fie ea vege-
tala sail animala, lasat la actiunea fermentilor, ce plutesc In aer,
p6te fi descompusa, maT ales in aerul umed.
Pentru a putea pastra substantele alimentare avern necesitate de
a le 'Astra fail se fermenteze, ceea-ce In casul acesta e maT ales
fermentatia putrida. Multe substante, de natura vegetala pot fi nu-
maT uscate, ast-fel avem : Mazerea, bobul, fructele bine uscate,
faina, pesmetiT, zacharul, etc.; altele trebuesc skate si apoT uscate,
ast-fel avem icrele tescuite, carnaliT uscatT, pastrama.
In aceste casuri dacd ele nu sunt udate, se pot pastra, de Ore-ce
fermentii si mucegaiurile le ataca cu greil.
Conservarea seriOsa si maT bun a alimentelor, se bazza pe sus-
tragerea substanteT fermentescibile de la actiunea fiinteT: bacteridieT,
scizornicetuluT, etc., ce il ataca.
Pentru acOsta se Intrebuinteza urrnatOrele procedeurT, basate tOte
pe acelas principiii : isolarea de aer si fermenti.
1) Afumarea. Carnurile, sat-ate si afumate se pastrz maT bine.
In fum se afl fenoli, cad depunendu-se pe carnuri le apara de
putredire, fiind antiseptici; asa se pastrza suncele, slaninele, $ i chiar
animalul Intreg.
2) Acoperirea cu 0 substanta grasa sail cu cra, ori siropul con-

www.digibuc.ro
 301

centrat. Asa se pastr6z ou6le, icrele si chiar carnea, fructele za-

charate si dulceturile.
3) Acoperirea cu substante chimice antiseptice. Ele sunt nu-
mer6se, dar adesea sunt oprite de regulamentele sanitare, fiind o-
travit6re, vecil: Hg Cl2, acidul boric, SO , H Fl, acidul salicilic,
formolul, etc.
4) Cel maT bun mijloc e de a steriliza substanta alimentara prin
caldur si a o pastra ferita de aer.
Asa se pastrza : laptele concentrat, diferite carnurT, preparate In
felurite modurT, legumele, fructele, etc.
Pentru acsta, alimentul e pus in un vas de tinichea si cand e
incalclit bine si e antiseptic, se inchide mica deschidere lasata pentru
esirea vaporilor de apa.
Aceste conserve se pot pastra forte mult timp, dar trebuesc con-
sumate indat ce sunt deschise.

A c iqi I.
Se nurnesc acicil corpiT carl, se formg prin oxidatia alcoolilor
primarT sail a aldehidelor. Acsta oxidatie consista in a inlocui 2H
prin 0 in grupul alcoolic (CH,OH se transform in COOH).
sail a inlocui H prin OH In grupul aldehidic (COH se transform
InCOOH).
Grupul COOH caracteriseza functiunea acida si se numesce
carboxil. El p6te fi substituit odata sail de maT multe orl in locul
hidrogenuluT din hidrocarburele aciclice sail cicl!ce. Pentru a numi
un acid ne servim de numele hidrocarhurei, terminat prin sufixul
oic odata, ori de maT multe oil, dupl cum carboxilul se repeta de
mai multe orT, d. e :

CH3 COOH COH

C311,COH
COOH COOH COH
Etanoic Etandioie Timetil fen trioie
(acidul acetic) (acidul oxalic). (aeidul trinnesie).

Bazicitatea aciclilor se socotesc dupa numrul carboxililor, ce se

OA in molecula lor; ast-fel acidul acetic (cu un COOH) este mono-
bazic, acidul oxalic (cu 2COOH) bibazic, acidul trimesic, tribazic si
acidul melic, hexabazic.
.Preparatia. Metodele generale, prin care se prepara aciclil sunt
forte numerOse; principalele sunt urmatOrele:
1. Prin oxidatia grupurilor alcoolice primare si a grupurilor alde-
hidice:

www.digibuc.ro
 302

a) CH2 CH,
+ 0, = + 1120.
CH.,OH COOH
Etanol (alcool etilic) Etanolc (acid acetio)
CH,OH COOH
2 + 30, =2 4- 2H, 0
CH,OH COOH
Etandiol 1. 2 (Glicol). Etandioic (Acid oxalic).
b) 2C2H5CHO .-I-, 02 = 2C6H5COOH
Fenil metanal (aldehidil benzoic()) Fenil metanoic (acid benzoic).
2. Tratnd cu hidrat de potasiti derivatiT tricloratl al hidrocarbu-
relor, in care clorul e legat la acelas atom de carbon:
C6H5 C6115
I + 3KHO = + 3KCI + H2 0.
C CI, C0011
Fenil metan triclorat Fenil metanoic
(Toluen triclorat). (Acid benzoic).
C CI, COOH
I + 6KOH = + 6K Cl + 21120.
C CI, COOH
Etan hexaclorat. Etandioic (ac. oxalic).

3. Tratnd cu KOH cianurile radicalilor hidrocarbonatT (Reactiu-

nea lui Pelligol),
CH3 CH,
+ KOH + 1120 = I
+ Az II,.
CAz COOK
Etan nitril (Cianura de metil). Etanoat kAcetat) de Potasig.
CH,CAz CH,COOK
CH CAz + 3KOH + 31120 = CH COOK + 3AH3.
CH,CAz CH,COOK
Metil 3 pentan trinitril 1. 5. 31. Metil 3 pentan trioat (Tricarbalilat)
(Tricianura de Mil). de potasiii.

Acstal reactiune se pcite face 0 cu H Cl.

CH, CH,
CH, CH2
+ H CI -i- 2H2 0 -,--- + Az H, CI
CH, CH,
CAz CO OH
Butan nitril (Cianura de propil). Butanoic (Acidul butiric).

Proprietati. Intre reactiunile achiilor cele maT principale sunt ur-

mAtrele :

www.digibuc.ro
 303

1. Cu bazele ei pot da saruri acide, neutre sari bazice :

COOH COONa CH,
0, H,
COOK COONa COOPb--OH
Etandioat monopotasic Dimetil Fen dioat de sodift Etantat (Acetatul)
Oxalatul monopotasic Ftalatul bisodic bazic de plumb.
(Oxalatul acid de potasila. (Ftalatul neutru de sodiii).
Tot ast-fel cu alcoolii dati eteri acicf, neutrii sa alcoolici; d, e.:
COOH 000(C21-15) CH,
C, H,
COO(C113) 000(02115) COOCH, CH,OH
Etandioat monometilic Dimetil Fen dioat de Etil Etanat de Etanol
Oxalatul monometilic, Ftalatul dietilic. Etandiol monoetanoic,
(Oxalatul acid de metil). (Ftalatul neutru de etil). Monoacetina glicolulul).
2. Pentaclorora de fosfor inlocuesce 011 dinteun acid prin clor ;
CH, CH3
a) I
+ Ph CI, = I + Ph 0C13
COOH COCI
Etanoic (acid acetic). Clorura de etanoil acetil).
COOH,
--s CO01151 2Ph CI, = Co H,
b) C, H4<.." < COC1
COC1 + 2Ph 0013+ 2HC1
Dimetil fen dioic Clorura de dimetil fen
(acid ftalic) dioil (ftalil).

3. Aciclii (sail sarurile lor), calcinati cu oxidul sail hidratul de

calciii, pierd CO, din grupul carboxil si dati hidrocarburi mai putin
avute In carbon de cat acidul :
C1-1,

COO
COO >Ca + Ca (OH), = 2CH4 + 2CO, Ca
Metan
CH,
Etanoat (acetat) de calcid.
C00
C, 114 < COO > Ca + Ca (0102 C,H, 2CO3Ca
Dimetil fen dioat Fen.
Ftalat) de calcia.
4. SArurile de amoniii ale acidilor, fiind calcinate, perd apa si se
transformA in corpif urmAtori:
a) Pierdend o molecuiA de apa dati amide, d. e.:
OH, CH,
H, 0 =
000Az H, COAz H,
Etanoat (Acetat) de amonift. Etanamida Acet-amida (acetil amida).

www.digibuc.ro
 304

CO0Az H, COAz R,
2H, 0 =
CO0Az H COAz H2
Etandioat (Oxahtt) de amoniu. Etendiamida Oxamida (oxalil diamida).
b) Perclend o a doua moleculA de apA putem obtine sitrilt.
CH, CH3
H2 0 =
COAz H, CAz
Etanaunida Etan nitril Acetonitril (cianura de metil).
COAz H2 C Az
21-1, 0 = I

COAz H, C Az
Etandiamida Etandinitril Cianogenul (dinitrilul).

Acidil rnonobazici.
Starea natural& Acesti aciqi sunt forte respanditi In naturA atat
th plante cat si In animale. Et se gAsesc in stare liber sag in corn-
binatiuni cu glicerina sag alti alcooli. Ast-fel metanoicul (acidul for-
mic) existA in tumid, urzici, sudOre, etc. Etanoicul (acidul acetic)
dirnpreunA cu multi dintre homologil sY, precum i octodecenoicul
(acidul oleic) si fenil metanoicul (benzoic), s'ag gAsit in seul cu care
e ung lanA oilor Buisine 1886). Materiile grase sunt eterii propan-
triolului (glicerinei) cu mai toti aciclii grasi i In special cu hexade-
canoicul (acidul palmitic), heptadecanoicul (acidul margaric), octode-
canoicul (acidul stearic) si octodecenoicul (acidul oleic). Fenil me-
tanoicul (acidul benzoic) existA In srnirnA. si In urinele ierbivorilor.
Fenil propenoicul (acidul cinamic) se gAsesce In scortisOrl (cina-
momum aromaticum).
Preparafia. AfarA de procedeele generale, descrise mai sus, mai
avern urmAtOrele:
1. Prin actiunea hidratului de potasig asupra alcoolilor rnonoacidi:
CH, CH,
+ KOH = + 2H,
CH, OH COOK
Etanol Etanoat de potasia.
2. FAcnd sA lucreze CO, asupra compusilor organometalici a./
potasiului:
a) CH, K + CO, = CH, COOK (Wankbn 1859).
hictan monopotasic Etanoat de potash).
(metilura de potasifi).
b) C, H, Br + Na, + CO, = C, 1-15 COO Na + Na Br
Fen monobromat. Fenil metanoat Kekule 1866
(Benzoat) de sodhl.

www.digibuc.ro
 305

3. Aciclil corespuncitorl hidrocarburilor ciclice se obtin trecnd

CO2 Intr'o hidrocarbur, In presenta clorureI de aluminiii:
C, H, + 002 = C, H,COOH
Fen Fenil metanoie.
Reactiunea se petrece in modul urtnaltor :
a) C, H, + Al CI, = AI CI,C, H, + H CI
h) Al CI,C H, + CO, = C, II, COOAl CI,
c) C, H, COOAl Cl, + H Cl C, COOH + Al CI,
Proprietafile generale. Acidif monobazici prezinta aceleasI relatiuni
Intre temperaturile de fierbere i topire, pe cart le-am observat la
alcoolI si hidrocarburi. Si la eI se observa ea acidil cu caten ar-
borescent ferb la temperaturl mal scaclute de cat ceI cu catenA li-
niarl si cel nesaturatI ferb mal sus de cat cei saturatt. Tabelul ur-
mAtor ne arata principalif acicir monobazici i constantele lor:
Deneitatea Temperatura
topirel fierbarat
Metanoic (Acidul formic) . . . HCO.OH 1 22 8,6 99
Etanoic (Acidul acetic) .. . . CH,CO.OH
Propanoic (Acidul propionic) . CH3CH,C0.0H . .
Butanoic (Acidul butiric).. . 0H3(CH02.00 OH
... 1,05 16,7
0,99
0 96
118
1400
161
.1! Pentanoic (Acidul valerianic) . CH3(CH,13.CO.OH . . . . 0 96 200 185
Hexanoic (Acidul caproic) . . CH3(CH2)4.CO.OH . . . . 0 95 2 2050

Hexadecanoic (Acidul palmitic) C,, H 0 62

Octodecanoic ( D stearic) . C18 H38 O2 69,2

t, - Meta 2 Propanoic (Acidul isobutiric) (CH,),--=CH COOH 0 95 155

, 2 Butanoic ( 0 isovalerianic)(CH3)2=CCICH2COOH.. . 0,95 174
"P.
ca
c, ), 2 Pentanoic ( v isocaproic) (CH,),=CHCI-I,CH,COOH 0,93 200

. . CHE=CHCOOH
Propenoic (Acidul acrilic) . 7 1400
rs Buten 2 oic (Acidul crotonic) . CH,CH=CHCO.OH 72 182
Cu

9 Octodecenoic (Acidul oleic) . . C U 0, 14

Fenil Metanoic (Acidul benzoic) . . C,H5 00.011 . 1,29 1200 250

Etanoic (Acidul a toluic) . C0115CH,00.011 760,5 262

s Propenoic (Acidul cinamic) . C,H,CH=CHCO.OH . . . 131 300'

Naftil Metanoic (Acidul naftoic) . . C10117.CO.OH 1 160
a 0 . a . . , 2 182peste300

Intre proprietatile chimice ale acestor acicji mai Insemnate avem

urm6tdrele:
1. Clorul, bromul i iodul se pot substitui in locul hidrogenului.
Iegat de carbon si nici de cum In locul hidrogenuluI din grupul acid.
20

www.digibuc.ro
 306

Reactiunea se face In modul urmtor:

CH, C 013
I
+ 3012 = I 4- 311 Cl (Dumas 1840).
COOH COOH
Etanoic Triclor etanoic
(Acid acetic). (Acid triclor-acetic).

Ast-fel se cunosc corpii urmAtorT :

CH2 Cl CH C12 C CI, C Br,
I
I 1

COOH , COOH , COOH , COOH

Etanoic Etanoic Etanoic Etanoic
monoclorat diclorat triclorat tribromat
2. ACidil prin deshidratare del anhidride, precum:
CH,
CH
1
H2 0 300 > 0
= CHBCO
2 COOH
Etanoic Oxid de etanoil Anhidricla acetick.

C6 116 CO
206 li, COOH H, 0 = 0.., u .500
Fenil metanoic=Toluenoic Oxid de fenil metanoil=Anhidrida benzoicA.

3. Distiland srurile de calciti ale acestor acicp, obtinem cetone:

(CH, CH,
i
,C00 2 Ca = CO + CO, Ca.
Etanoat de Ca I

CH,
Propanon=Agetona.

C6 H6
C6 116COO -
C, H,.000 .> Ca = ko + CO, Ca.
C6 H6
Fenil metanoat sad. Toluenoat Difenil metanon
(Benzoat de calcid) = Benzofenona.
4. Dac distilrn sgrurile de calciii ale acestor acidT, atnestecate cu
metanoat (formiat) de calcia, obtinem aldehide, precum:
(CH, 113 CH,
=I + 2C04 Ca.
.000 )2 Ca + )2 Ca 2CHO
Etanoat de Ca Aletanoat de Ca Et anal.

www.digibuc.ro
 307

5. Cu SO, H, dag derivat1 sulfonid:

CH, Oil CH,SO,OH
I + SO, =I + 11,0
COOH OH COOH
Etanoic sulfonic
(acid acetosulfuric).
OH
C, 115COOEI -4- SO, = C, H, (SO, H)-000H + 1430
OH
Toluenoic Sulfonic (acid benzosnlfuric).
6 Acidir monobazid nesaturaff se combing direct cu hidrogenul sag cu ha-
logenii, transformandu-se in acicll saturati:
CH, CH,Br CIJ C,H,
CH + Br, = CHBr CII -4- Br, = CHBr
COOH COOH CH CHBr
Propenoic Dibrom 2. 8. Propanoie
Acid acrilic. Acid bibronlopropionic. Cam COOH
Fenil 3 Propenoic Acid dibrorno-
Acid cinamic. fenil propionic.

Metanoicul = Acidul formic.

H COOH
Istoricul. El a fost descoperit de S. Fischer' la 1760 in furnicile roOi.
Preparalia. .Bertlielot a Idcut sinteza metanoiculuI infierbantAnd
intr'un vas Inchis KOH cu CO:
KOH + CO = HCOOK
Metanoat (Formiat) de potasiii.
In cantitt1 mati se prepar inadind part! egale de etandioic cu
propantriol; ast-fel se obtin pan la 75A, din cantitatea teoretic5.
In acest caz se formz un eter monoetandioic al propantriolulul
(MonooxaIic al glicerineI), care se descompune In propantriol (gli-
cerina), metanoic (acid formic) si CO,:
CH,OCOCOOH CH,OH
CHOH + HO = CHOH + CO, + HCOOH
CH,OH CH,OH
Propantriol monoetandioic L Propantriol Metanoic
(Eterul monooxalic al glicerine1). Glicerina. Acid formic.
Preparatiunea ac6sta se face In aparatuI fig. 198. In retorta de sticl
C se pune amestecul de etandioic i propantriol. Metanoicul se adunA
In R, iar prin tva deschis ese CO,.
Proprietdg. Metanoicul este corp lichid mobil, cu miros ptrun-
d6tor si cu densitatea 1,23. La 00 se solidifica and cristale, cari

www.digibuc.ro
 308

se topesc la + 8,6. El fierbe la 99 si e forte solubil In apa, etanol

si etan oxietan (eter).

Fig. 198. Preparatia metanoicului (aciduluT formic).

Acidul sulfuric '1 transforma in apa. si CO H COOH = H20 + CO.

Vaporil lui trecuti printr'o Ova incalcfita la 160, se transforma in
CO, si H.
Metanoatul (formiatul) de potash", incaldit la 250, perde hidro-
genuT si se transform in etandioat (oxalat) de potash'''.

Etanoicul = Acidul acgtic.

CH,COOH.
Irtorieul. El a lost gasit in otet (vbnum eseidum) de B. Valentin, iar in se-
colul XVIII s'a obtinut pur i cristslizat.
Preparatia. Afara de sintezele generale descrise maI sus, s'a mal
preparat etanoicul de Melsens (1844) din etanoicul triclorat (acidul
triclor-acetic); acsta preparatie a fost cel d'intaiii exemplu de sub-
stituire a cloruluI prin hidrogen:
Cd.1 CH,
+ 3H2 = I + 311 Cl.
COOH COOH
Etanoic triclorat Etanoic.
(Acid tricloracetic).
In cantitaff marl' se prepara etanoicul prin metOdele urmatOre :
1. Oxidand etanolul prin negrul de platina. Pentru acsta se pune
negrul de platin pe nisce farfuriOre, call se ascia pe rafturI Intr'o
camera facut din lemn i sticla, plina cu vapori de etanol. Etano-
lul se oxidza transformandu-se in etanoic, dupa reactiunea ur-
matdre :
CH, CH
I --I- 02 = 1 + H, 0.
CH_OH COOH
Etanol Etanoic

www.digibuc.ro
 309

Pentru o cat-hell de 40 m.c. se intrebuinte.za 17 lcgr. negru de

platin, care oxidzI pe fie-care di 150 litri etanol.
2. Se mai preparl prin distilatia uscatl a lemnelor in vase inchise ; in acest
cas se numesce acid pirolignos.
Lemneie taiate in bucati (cu o lungirne de 60 cm.), se introduc intr'un ca-
zan de metal A, care are o capacitate de 1m.c. si este incliclit pe cuptorul j':
Prpductele distilatiunei trec prin nisce tevi metalice in itcitOrele B, unde se
condensk 0 curg intr'o cameral subteran in vasele C. Aceste producte sunt
Compuse din :
Gaze ,.,, 27-30 la 100 kgr. lemne.
AO. acida -, , 23-30
Sm615. . . . , 7-10 D n 0
Carbune 28-30 ;> v z .
a) Gazele sunt amestecuri de hidrocarburi ca si gazul de luminat. Ele sunt
conduse in cuptorul f, undp stint arse.

Tiewo IMEINIM7
.-RAN1711.00
4114-15161 MAWR
::,:4-10.1v14tigh;
kr17--lr es. VAR:aila

Fig. 199. Prepararea acidnInt pirolignos.

b) Apele acide sunt formate din apl, care contine etanoic, putin metanoic
si alti acidi grasi; de aseminea metanol, etanoat de metil si fenofi.
c) Smlole sunt a,preope identice cu cele de la distilarea cdrbunilor de plmint.
Apele se distill pentru a se culege metanolul si in urma sunt neutralizate
cu apl de var Se formzI etanoat de calci, care re'mlne disolvat. Solutiunea
se ferbe, se evaporg si se calcinzal etanoatul de calcil rmas. Acesta re-
zist la dalcinare pe clnd substantele strline sunt distruse si carbonizate. El
este disolvat din nog in apl, si tratat cu 11 Cl. Etanoicul (acidul acetic) for-
mat se sc6te prin distilare.
3. Putem s preparlm etanoicul i prin distilarea otetului, (fie acesta natural
din yin) sail artificial (din etanol).
Otetul se obtine prin fermentatia aceticl produs de fermentul numii myco-
derma aceti. Metoda cea mai practicl. pentru prepararea lui este urmtOrea
(Schiitzenbach 1823).

www.digibuc.ro
 -3,10

Intr'un butoiil (fig. 200) se mai pun afarg de fundurile obicinuite Inc. alte
dou funduri Ourite, unul in B si altuI d'asupra deschiderilor o. Intre aceste
2 funduri se pun pe strujituri de lemne, pe care se gig mycoderma.

Fig. 200. Mieoderna aeeti. Fig- 201:Prepararea otetniul din etanol (aldool).
Prin Ova scurt t se tOrn etanol diluat cu 90 parti apai care contine si pu-
'ting z6m5. de cartofi, sfecl sail orz. Etanolul ajunge pe fundul B, de unde cade
piatur5. cu picAtura peste strujiturile de lemn, din cauz c gaurile. fundului
B sunt astupate cu nisce sfori inodate. .11.1ycoderma transform etanolul in eta-
noic (acid acetic), cafe se adunl pe fundul inferior, de unde se scdte prin
deschiderea r. Aerul necesar vietel fermentului intr prin deschiderile o, se ri-
dick inaldindu-se putin, la partea superb:VI si ese prin tva lung5. t.
100 kgr. etanol consuml 69 kgr. oxigen din aer si dail 129 kFr. 5 etanoic
si 35 kgr. 5 apal.
Proprietelti. Etanoicul e un lichid mobil, cu densitatea 1,05 la 200
El fierbe la 118 ; prin rcire dA cristale, carl se topesc la 17:
Se combinl cu o moleculA de apA pentru a da carberina etilica.
CH,
I /OH
COH , corp lichid cu dehsitatea 1,075 la 15.
\ OH
Etanoicul dA numercise gruff cu metalele nu-
mite Etanoari (acetati), carl se intrebuintz in
comert 0 in industrie.
Fenil metanoic=Toluenoic (Acidul benzoic).
C51-10--COOH.
El a fost gasit de Blaize de Vik?re in smirna
7-13 (styrax benzoin). Pentru a-I prepaya incAldim smirna
pisatA i amestecat cu nisip inteo capsull de fer
(fig. 202).
D'asupra capsule se pune o hArtie de filtru, gAu-
Fig. 202. Prepararea
Fenil metanoicului. rita cu acul i acoperitA cu un con de hartie gros

www.digibuc.ro
 311

Acidul benzoic se sublimza in cristale la partea superidra a

conului.
In industrie se prepara cantitti marl de fenil metanoic tratand
cu acid clorhidric acidul hipuric, extras din urina cailor.
CH2Az HCOC6 H5 CH2AzH3 CI
I
+HC1+1-12 0=-C6 H5CO0H+
COOH COOH
To hien amid etaniloic
Acid hipuric Fenil metanoic. Clorura de amin etaniloic
(benzoil glicocol). Clorhidrat de glicocol.

Proprieteitl. Fenil metanoicul (acidul benzoic) cristaliseza in foite

lucitdre sail in ace !call se topesc la 1200 si distill la 2500. El e
forte putin solubil In apa si formza saruri numite Fenil metanoap
sail toluenoali (benzoafil.

Acidi bibazici.
Acesti acidi sunt destul de numerosi. Multi dintre ei exista in na-
tura in diferite combinatiuni. Mal Insemnati intre ei sunt urmatorii:

Etandioicul=Acidul oxalic.
Istoricul. El a f ost descoperit de Savau (la 1773). A fost studiat de Scheele
(1784), iar sinteza lui din elernente s'a fcut de Drechsel (1868).
Starea naturald. El se gasesce in macris (oxalis acetosa) si in
iasca (boletus ignarius). Sunt lichene In terenuri calcarOse, cari ail
jumaate din greutatea lor Etandioat (oxalat) de calcil El se mai
gasesce ca etandioat de fer (humboldtita) si In corpul omului si al
animalelor sub forma de etandioat de calcil Cate odata in stari ne-
normale, urina contine atat de mult etandioat de calciil, in cat acesta
se depune In basica, dind nascere la calculi sail pietre.
Proprietdfi. Sinteza din elemente a etandioicului (acidului oxalic)
s'a facut trecnd 002 asupra potasiulul:
COOK
2CO2 + K,
COOK
Etandioat dipotasic
Oxalat de potasirt.

In cantitati mart s'a preparat mult vreme prin oxidarea zacharu-

lui cu acid azotic. Acum Ins se prepara Incaldind raci6tura de lemn
cu KOH la 200 pe table de tucia. Se obtine ast-fel 44 etandioic
si 0,5A metanoic (acid formic).
Proprietelli. Etandioicul cristalisza cu 21150, ceea-ce pare a con-
firma faptul c in starea acsta el este o dicarberina Ca 0, H2 +
2H2 0 = 05 (OH).

www.digibuc.ro
 312

OH
C OH Cristalalele lul sunt prisme monoclinice, cad, in-
OII
OH cAldite repede, pierd apa de cristalizare si se to-
C OH pesce Ia 212..
OH
Incgldit la 150 se descompune in metanoic si CO,.
Alcaliile '1 transformg in carbonat punend hidrogenul in libertate:
C, 04 K, 2KOH Ka + 2C05 112.

Etanoicul nu pte da anhidridg prin deshidratare (cu SQ, H,),

pentru cA se descompune cu usurintg in modul urmgtor :
C2 04 H2 = CO2 4- CO 4- H2 0.
El pte da dou6 felurT de st-url i eterT:
COOK COOK COOC2115

COOH L)OK LOC,H,

Etandioat rr:onopotasic Etandioat dipotasic Etandioat diet ilic
Oxalat acid de potasid. Oxalat neutru de potasiA. Oxalat neutru de etil.

Butandioic = Acidul succinic.

COOH CH, CH, COOH. .

El a fost descoperit la 1550 de Agricola care l'a numit sal suc-

cinae volatilae. Se gasesce forte respandit in naturg, in : chihlibar,
resina bradilor, etc. Absintul, lAptucile, sangele si urina bmenilor
contin mid cantitgti de acest acid.
El se preparg in cantitgt1 marl prin distilatia chihlibarului pulverizat
intr'o retortA (fig. 198). In vasul rcit se culege un corp uleios, care
contine cristale de butandioic. Acestea se disolvg cu KOH, formln-
du-se butandioatul de potasiii. Din acesta se precipit acidul cu H Cl.
Butandioicul cristaliszA in prisme monocline, cu gust neplgcut.
El se topesce la 180, distill la 235 si se disolvg putin in eter.
Anhidrida lui tratat cu Ph C15 da douT derivati clorici:
CILCO CH2COC1
0 + Ph C15 = Ph 0 C12 --F.
CH2 CO CH, COC1
Oxicl de butandioil Clorudi de butandioil
Anhidrida succinicii. (succini1).

CH200
In acelas timp se obtine si isomerul 0.
CH2 CC!,
Oxid de butandioil 1. 4,
diclorat 4.

www.digibuc.ro
 313

Dimetil fen dioic = Acidul italic.

COOH
C H4 <COOH

Acest acid existA in trei start isomere : orto, meta si para. Cel
mai insemnat dintre acestia este ortodimetil fen dioic = acidul or-
toftalic (1.2), descoperit de Laurent (1836).
El se obtine prin oxidatiunea naftenulut sail a antrenulut :
CH=CH
2 CG H4 I +902 = 2C ,H4< COOH 1.
COOH 2.
+2112 0+4002
CH=CH
2 niol. nafetn. Ortodimetil fen dioic
Acid ortoitalic.

Ortodimetil fen dioicul cristaliszA in prisme scurte, solubile in

apA caldA, etanol si in etan oxi etan. El se topesce mai sus de
200, dar incepe sA se descompuna chiar de la 140. Anhidrida lui,
tratatA cu Ph 012 d. doi derivati clorati isomer!:

C, H, < COM
COC1 i C, H, < CO
C C12
> O.
Clorura de dirnetil Oxid de dimetil fen d:oil 1. 2.
fen dioil (ftaliD. diclorat 2., (Anhidrida cloroftalicS).

Cu acsta din urmA Baeyer obtinu (1871) producte de substitu-

tiune in locul celor 2 atomi de clor numite ftaleine, precum :
C, H, C, HOlf
C -C, H, C C, H2OH
C,H,< >0 C,H,< >0
CO CO
DietilftaleinaOxid de Fenolftaleina Fluoresceina fenolulul
dimetll fen dioil 1. 2, dietilic 1., Oxid de dimetil fen dioil 1. 2, difenolat

Aceste substante dati nascere la materii colorante de o insemnA-

tate destul de mare.
Acicji alcooli si acidi fenoli.
Functiunea alcoolicA si fenolicA p6te exista odatA sail de mai
multe ori In molecula until acid mono sail polibazic. Se nasc ast-
fel corpi cu functiuni mixte, cart pot sA reactioneze in acelasi
timp ca acidi prin grupurile carboxilice i ca alcooli prin grupurile
alcoolice (primare, secundare sa tertiare) sa ca fenoli prin oxidrilii
fenolict. Urmatorii corpi ne pot servi ca exemple:

www.digibuc.ro
 314

CH, OH COOH ,OH

C3114'COOH
CO OH CO Metil fenoloic Acid salieilic
(acid si fenol).
EtanoloiAciel glicolic (alcool
primar si acid). CH OH OH
CH,
CO OH 6
T_T OH
CH OH Butanoldioic Acid malic (acid CO OH
bibazic i alcool secundar).
CO OH CH, OH Metil fentrioloicA cid galie
(acid monobazic si fcnol).
Propnnol 2. oic Acid lactic
(acid si alcool secundar . CH OH
CH, CH,
CH OH
CO H
1
CO 011
CO OH Butantrioloic Acid eritric
(acid monobazic, alcool
meta 2 Propanol 2. oic. Acid primar i secundar).
oxid-isobutiric (acid sl alcool
ter(iar).

Proprietdff generale. Acesti corpT pot s dea eterT cu alcoolii prin

functiunea acida sag eterl cu aciii prin functiunea a1coolic5, d. e.:
CH, CH,

CH OH + C. H, OH = CH 0H+1-120
CO OH CO 0 C.,H,
Propanol 2 oic Etanol Propanol 2 oat de etil
Acid lactic. Lactat de etil.
CH, CH,

CH OH + C,H, CO OH = CH 0 CO C, H, + H,0
CO OH CO OH
Propanol oic Metil benzenoic Toluenoil oxi 2 propanoic
Acid lactic. Acid benzoic. Acid benzo-lactic.

Prin faptul c fie-care grup alcoolic primar sail secundar p6te da

nascere la grupurI aldehidice, carboxilice sail cetonice, acesti corpT
pot da prin oxidatie compusl micstT si acidT cu o bazicitate su-
peridra.
CH,OH CH 0 CH 0 CO OH
2 =2 + 2H, 0 2 + Oa .=. 2
CO OH+
Etanol oic
02
CO OH
Etanal ()id
, CO OH
Etanal oic
I

CO OH
Etandioic
Acid glicolic. Acid glioxilic Acid oxalic
(acid si aldebidii). (acid bibazic).

www.digibuc.ro
 315

In aceleasT conditii propanoloicul (acidul lactic) da propanonoicul

(acidul piruvic): CH,COCO OH, care este cetona si acid in
acelas timp.
Principalil corpi, cart apartin acestel serif sunt urmatoriT:

Etanol oic = Acid glicolic.

Exibt in struguri ne copti si In foile de vita salbateca.
Se obtine oxidand etanolul cu acidul azotic prin reactiunea ur-
matore:
CH, CH, Az02
I
+ Az 02 OH = +H. 0
H2 OH CH, OH
Etanol mononitric.
care spantaneil se descompune:
CH, Az 02 CO OH
2 1 .= 21 + Az2 + H2
1-1.2 OH CH2 OH
E cristalizat, incolor, solulbil in apa, alcool, eter, etc. Se topesce
la 80'. La 1500 distila descompunendu-se In parte, prin deshidratare,
In o pulbere alba, fusibila la 2000 si care e anhidrida sa:
CH, OH CH,
H2 0 = I 0
dO OH CO

Propanal 2 OiC --= Acidul lactic.

Exist urrnatoriT douT acicil lactici isomerl:
CH2 OH CH,

CH, CH OH

CO OH CO OH
Propanol 1 oic--Acidul Propanol 2 oic Acidol
lo,ctiC normal, lactic de fermentatie.
Cel d'intaiti nu s'a gsit pana acum in natura si a fost obtinut
numaT prin sinteza in modul urmator.
0112 I CH,OH

CH,
I

+ Ag OH = CH2 + Ag I
I

CO OH CO OH
Propanoic iodat 3. Propanol 1 oic
Acid lactic normal.

www.digibuc.ro
 316

Prin oxidatiune acest acid nu da propanonoicul (acidul piruvic)

ca isomerul lor ci se transforma In propandioic (acid malonic),
care e homologul superior al etandioicului: CO OHCH2CO OH.
Propanol 2 oic =---: Acidul lactic de fermentatie, s'a gasit de Scheele
in laptele acru. El e forte r6spAndit In natura. Se gasesce In muschI,
sAnge, urina, lacramI, saliva, fiere, sucul gastric, etc. In sucul gastric
se gasesce m cli s6ma. In tinerete. T6te varietatile de lapte acru,
borsul, z6ma a varza si de castraveti, braga, contin de asemenea
propanol 2 dP
Preparatia Principalele metode prin cad s'a facut sinteza propanol
2 oicului sunt urmatrele:
Tratand etanalul cu metan nitrilul si in urma. cu KOH.
CH,
CH,
a) + C Az H = CH OH (Gautier si Simpson 1867).
I

CH 0 i

C Az
Etanal. Metan nitril. Propanol 2 nitril.
CH3 CH.
1
1

b) CH OH + KOH + 112 0 = dH OH + Az II,

i
C Az CO OK
Propanol 2 nitril. Propanoloat (Lactat) de potasid.
2. Tratnd alanina (amino 2 propanoic) cu acid azotos, Strecker (1851):
CH, CH,
1

CH Az FI, + Az 0 OH = CH OH + Az, + Fl2 0

1 1

M OH CO OH
Amino -propanoic Propanol 2 oic
Alanina. Acid lactic.

Proprietlitt. Acest acid e corp lichid, sirupos, cu densitatea 1,22,

forte solubil In apa si In etanol. Prin distilatie se descompune In lac-
Held, oxid de carbon si apa.
Propanoloicul da cu bazele saruri numite propanoloati (lactaft), ca:
CH, CH, CH,
i

CH OH CH OH CH OH
I

CO 0Ca 0 CO
I 1

CO OK
Propanoloat (Lact at) Propanoloat (Lactat)
de potasid. de calciii.

Prin deshidratare da compusii urmatorI, carl pot fi considerafi ca prodncte

www.digibuc.ro
 317

de eterificare ale functiune acide de la o molecul, cu functiunea alcoolia de

la o a doua molecul de propanoloic.

a)
CO OH
I _ 1-110 CO

CH OH + HO CH
I
I
CO OH
I

= dH 0 CO + H, 0
1 I I

CH, CH, CH, OH OH

I

CH,
2 mol. Propanal 2 oic. Propanoloat de propanoloic
--Lactatul de lactil.
CH,
I

CO OH HO CO CO-0CH
I I

b) CH OH -i- HO CH = 011-0 CO + 2H, 0

1 1

I I I

CH, CH, CH,

2 mol. Propanol 2 oic. Lactida Oxid de propanil 2 oil.

Butanol dioic = Acidul malic.

El a fost descoperit de Scheele la 1785. Se gasesce allturea cu
acidul oxalic, citric, tartric i tanic in numerse plante i fructe
precum in : mere, ciresi, fragi, bdbe de soc, lAptuci, tutun, bbe
de sorb (sorbus aucuparia), etc. .
Preparafia. Prima sintezA a acidului malic a fost fAcut de Kthule
la 1860, tratAnd butan dioicul bromat cu hidratul de argint :
CO OH CO OH
1 1

CH2 CH2
1
+ Ag OH= 1 + Ag Br
CH Br CH OH
1 1

CO OH CO OH
Butan dioic bromat Butanol dioic
Acid bromosuccinic. = Acid malic.

Se mai pdte obtine, tratand asparagina (extrasS din sparanghel) cu acid

azotos.
CO OH CO OH
I I

CH Az H, CH OH
2 1 + 2Az 0 OH = 1
+ 2Az, -1- 2H, 0
CH, CH,
1 1

CO Az 112 CO OH
Asparagina Butanamin 2 Butanol dioic
amid 4, oic. Acid malic.

www.digibuc.ro
 318

Proprietd11. Butanoldioicul (acidul malic) e un corp cristalizat si

frte deliquescent.
El se topesce la 1300 si se disolv usor in apl si etanol. El p6te
fi dextrogir sail levogir, dupa natura substantelor din care se prepar.
Prin deshidratare perde apa, and butendioicul (acidul maleic):
CO OH CO OH
1 1

CH OH CH
) 0 =C 1H
OH2 CH
1 1

CO OH CO OH
Butanol dioic. Buten dioicAcid maleic.

Tratat cu H I d butan dioic (acid succinic) :

CO OH CO OH
1

CH2 CH2
1
+ 211 1 = 1 + fra 0 + 12
CH OH CH2
1 1

CO OH CO OH
Butanol dioic. Butan dioic.

Cu bromul d butanol dioic monobromat (acid malic monobro-

mat), cu care se preparl butandiol dioicul (acidul tartric) :
CO OH CO OH
1 1

CH Br CH OH
9 I
+ Ca (OH)2 = 2 I + Ca Br2 (Kekuld).
CH OH CH OH
1

CO OH C1 O OH
Butanol dioic bromat. Butandiol dioic Ac. tartric.

Butandiol dioic = Acidul tartric.

Acidul tartric este un acid bibazic si de dou oil alcool secun-
dar in acelas timp. El corespunde butanului si butan tetrolulut 1. 2.
3. 4. (eritritel):

www.digibuc.ro
 319

CH3 CH, OH CO OH
CH2 CH OH CH OH

LT, CH OH CH OH
CH, H2OH CO OH
Butan. Butan tarot 1-4 Eritrita. Butandiol dioic Acid tartrie.
Totql el pdte fi legat de grupul metanului, la care s'aii substituit trei grupuri
diferite in locul a trei atomi din H :
I 0 = COH I
I HO (

1H - COH
0 = COH 1

De ad resultg c molecula acidului tartric este nesimetrica tata cu carbonul

metanului i se pdte prevedea c acidul tartric va putea s fie dextrogir, levogir
sad inactiv, dup cum grupurile acestea vor ocupa dre-cari pozitii diferite in
molecula.
De fapt se cunosc patru corpi, cad corespund la formula de mai sus a aci-
dului tartric :
Acidul tartric dextrogir descoperit de Scheele la 1769.
levogir Pasteur 1853.
.b

inactiv Pasteur s 1853.

La acestea se mai adaoga acidul paratartric sad racemic,inac-
tiv prin compensatie, resultand din amestecul unel molecule dex-
trogire cu una levogird. descoperitd de Kerstner la 1822.

Acidul tartric ordinar (dextrogir) existl destul de

rspandit in natur In : struguri, seva vieT, gorun, ana-
nas, p5pAdie, garant5, cartofi, nal:4, etc.
Preparatia. El se extrage din tartru (drojdie de vin) Fig. 203. Cristale
care este tartrat acid de potasiti, In modul urmtor : de tartru.

CO OH CO OK CO 0
CH OH CH OH CH OH
+ Ca (OH) = I Ca + 21-190
2 CH OH CH OH CH OH

CO OK CO OK CO 0
Butandiol dioat monopotasie Butandiol dioat dipotasic Butandiol dioat calcic
Tartrat acid de potasiii. --Tartrat neutrudepotasiti. Tartrat neutru de ealciA.
Tartratul neutru de potasiti e transformat in tartrat de calciii in-
solubil prin Ca CI, :
C, H, 06 K, + Ca C1, = C, IT, 06 Ca + 2K Cl.

www.digibuc.ro
 320

Tartratul de calci, tartrat cu SO, H2 ne da SO, Ca si acid tartric.

El se mai obtine In timpul oxidatiunei glicerinel, manitel l lactozet
cu deosebire a glucozei i levulozei, amestecat cu putin acid pa-
ratartric.
Proprietiift fizice. Acidul tartric cristalisza in prisme marl, cu o
fata hemeidric la drpta (fig. 204), solubile In etanol i apa. El se
topesce la 135 si deviaza la drpta planul de polarisatie.
Acidul tartric lebogir se pdte obtine
in modul urmator
1. Cristalizind paratratratul dublu
de sodia i amoniii se obtine un ames-
tec de cristale, dintre cari unele he-
miedre la drpta, altele la stnga, cari
pot fi separaLe pnele de altele.
Cristalele cu fata hemiedria la
stinga dail acid tartric levogir, prin
procedeul descris la prepararea aci-
dului dextrogir din tartrat acid de
Fig. 204. Acid tartric levogir. Acid tartric 2. Addul paratartric disolvat in ap5.
dextrogir.
este lasat sferrnenteze prin (vibrionii
fermentatiunei butirice j penicillium glaucum). Acidul dextrogir se distruge si
ne rmne acidul levogir curat. El se descornpune la 2000, cristalisda in prisme
monoclinice cu o fat hemiedticl la stinga i deviazi planul de polarizatie
la stinga.
3. Acidul .paratat tric exist in ore-cari drojdii de vin si se produce in timpul
fabricatiunei acidului dextrogir, cand temperatura trece peste 1100.
In sM tezele urmatdre se obtine in tot-d'auna un amestec de acid paratartric
si acid tartric inactiv.
1. Prima sinteza a acidului tartric s'a facut tratand butan doicul
dibromat 2, 3, (derivatul bromat al acidulul succinic) Cu Ag OH.
CO OH CO OH

CH Br CH OH
2Ag OH = 2Ag Br (Perkin si Duppa 1860)
CFIBr CH OH

CO OH CO OH
Buten dioic Butandiol 2. 3. dioic
dibromat 2. 3. Acid tartric.
2. Lasand mai mult timp impreun un amestec de etandial (glioxal),
metan nitril si acid clorhidric (Streker 1868);
CO OH
CH 0 CH OH
+ 2C Az H 2H Cl + 411, 0 = 2Az H, CI
CH 0 CH OH
Etandial. Metan'nitril.
CO OH

www.digibuc.ro
 321

Reactiunea se petrece in modul urmator:

CAz CAz CO OH
I I I
CH 0 CII OH CH OH CII OH
I + 2CAz H = I ; + 2H Cl + 41-12 0 = I
I + 2Az 114 CI
CH 0 CH OH CH OH CH OH
I I

CAz (i_lAz CO OH
El se mai preparl punend impreunl parti egale de acid dextrogir d levogir
(Pasteur). Combinatia se face cu desvoltare de aldura. De asemenea dac . se
inaldesce tartratul de etil sail de cinconind, sa chiar acidul tartric dextrogir
la 175 se produce acid paratartric i putin acid inactiv.

Proprietag El cristalisza cu o molecula de apa sub forma de

prisme monoclinice, intre carI unele ail fata hemiedrica la sting;
altele la drpta. La 1000 perde apa de cristalizare.
Acidul tartric inactiv, se obtine prin oxidatia butan tetrolulul 1-4
(eritriteI) i sorbitel cu acidul azotic, sail prin oxidatia butendioicu-
ILA (ac. maleic) cu permanganat de potasiil. Pasteur a dovedit el
In tot-d'auna cand se incalclesce un tartrat levogir sa dextrogir la
1700 se obtine acid paratartric si acid inactiv. Izingfleisch l'a pre-
parat singur facend s lucreze oxidul de argint asupra butandioi-
culuI dibromat 2. 3. (acidului bibromosuccinic) obtinut cu acid suc-
cinic de sinteza.
Proprietati. El cristalisza In prisme lune cu o molecull de apa,
se topesce la 1400, se asemana cu acidul paratartric, de care se deo-
sebesce prin faptul ca nu se desface In acid dextrogir i levogir_
Incalcht Insa la 1750 Iundlcisclz a dovedit c se transforma In
acid paratartric.
Proprietafile chimice ale acidilor tartrici. Tote cele patru varietatl
descrise mai sus, presinta aceleasI reactiura.
1. Prin actiunea caldurei se obtine acidul ditartric sa anhidrida
tartrica.
COOCO i
CO
1

I 1

CH OH -..1-1 OH CH
I I

CH OH CH OH CH OH
1 I I

CO OH CO OH CO OH
Oxid de butandioloie oil
Acid clitartric. Anhidrida tartricit

2. Caldura la 220 'I descompune, dand etanoic, propanoic, me-

tan oic, etc.
3. Cu Ph CI, se obtine compusul:

21

www.digibuc.ro
 322

CO OH CO CI

CI H OH CI H CI
I
+ 4Phl CI, = I + 4H Cl + 4Ph 0 CI,
CH OH CH CI
I 1

CO OH COd l
Butandiol 2. 3. dioic. Clorura de butandioil diclorat 2. 3.
4. Acidul tartric da urm5trele feluti de eteri:
CO 0 C2 H5 CO OH CO 0 C, H5
I I

CH OH CH 0 AzO CH 0 COCH,
I I

CH OH CH 0 AzO, CH 0 COCH,
I I I

CO 0 C, H, CO OH CO 0 C, H5
Butandiol dioat dietilic Butandiol dioic dinitric Butandiol dick dietanoic
Tartrat neutru de etil Eterul diazotic al Eterul diacetic al
aciduluT tartric. tartratulul de etil.
Intr e grurile minerale mg insemnate sunt urmMrele :
CO OK CO 0 Sb 0 CO OK
I I

CH OH &-I OH CH 0
i
CH OH CI H OH CH 0 Sb
I

CO 0 Na
Bulandiol dioat de potasiii ei
CIO OH K
Butandiol dioat de po-
CO 0/
Butandiol dioat de po-
sodiii tasiii ei stibil tasiii ei stibiii
Tartrat Idublu de potasiii ei Tartrat de potasiii 1} i de Tartrat de potasiti ei
sodiii (sarea lut eignette). stibil (emetic). stibiii.

Acidul citric.
A fost preparat de Scheele la 1784 din sucul de lamAe. El exisa
In numerse fructe acide: portocale, chitre, mandarine, etc.
Din sucurile acestor fructe se extrage acidul citric transformAndu'l
in citrat de calciii, si descompunendul pe acesta cu S04112.
Sinteza acestul acid a fost fa:cuff de Grimaux si Adam la 1880. El au oxi-
dat propanol 2 diclorat-1.3 (diclorhidrina simetrica) si cetona obtinuta ail tratat-o
cu metan nitril:
CH2 Cl CH,CI
I

a) 2 CH OH + 02 --=-- 2 CO + 2112 0
I I

CH2 CI CU, Cl
Propanol 2 diclorat 1.3 Propanon diclorat 1. 3.

www.digibuc.ro
 323

CH, CI CH, CI
b) CO C Az H = (13
--CA
z
CH, Cl &, CI
Metil 2 Propanol 2
nitrll 2., diclorat 1. 3.
Acest corp tratat cu un acid, clA acidul urmAtor:
CH, CI CH, CI
L<Caa + H CI + 2H2 0 = Ce-H + Az If, CI
CH, CI CH, CI
Metil 2 Propanol 2 diciorat 1.3 oic
Acesta tratat cu cianura de potashi, ne d urmAtorul compus dinitrilic (di-
cianhidrina), care prin acidul clorhidric se transforml in acid citric.
CAz CO OH
CH, CH,
0H
C <000H + 21-1 CI + 411, 0 =
I
I 011 2Az H, CI
I
---00 OH
OH2 CH,
CAz CO 011
Metil 3 pentanol 3 dinitril 1.5 oic 3. Acid citric Metil 3 pentanol 3 trioic 1.5.3i

Proprietart. Acidul citric cristalisza in prisme romboidale marl

cu o molecula de apa si se topesce la 1000. La 150 pierde apa
de cristalisare si in urma se topesce la 153. El se disolva in 4
parti apa i e putin solubil in etanol.
Acidul citric este tribazic Si monoalcoolic. El formza numer6se
srurl si eted numitT citratt, precipita sarurile de baria $ i nu preci-
pita pe cele de calciii; din causa acsta se intrebuintzi In chimia
analitica.
Se cunosc eteri de forma urmatre:
CO 0 C2 H, CO 0 C2 H5
i
CH2 CH2
.
I

HOCCO 0C2H5 CH, 00-0--CCO 0 Cali,

I

CH2 CH2
I 1

CO 0 C21-15. CO 0 C,H,
Citratul neutru de etil Metil 3 Pentanol 3 Citratul acetic de etil=.-Metil 3 Pentanol B
trioat de etil trioat de etil, etanoic.

Metil fenoloic i.z = Acidul orto-oxitoluenoic = Acidul salicilic.

Dintre cet tre ackT Metill fenoIoicl (oxibenzoici) cunoscuti, cel mar
important e acidul orto-oxitoluenoic, numit i salicilic. El a fost ob-

www.digibuc.ro
 324

tinut de Piria la 1838 tratnd cu KOH metil fenolalul (aldehida

salicilicA):
011
C,H, < OH
CH 0 + KOH = Cg F14 < CO OK + H2
Metil fenolal Aldebida saliciliclt. Metil fonoloat de potasid Salicilat de potasid.
Acest acid e destul de rspandit In naturA.; ast-fel se gasesce in
stare liber In spiraea ulmaria si sub formA de salicilat de metil in
oleul de Wintergreen (scos din gaultheria procumbens).
Sinteza acidulul salicilic a fost fAcut de Kolbe In modul urmItor:
OH
C6 114 ONa + CO2 = C6 Fig < CO ONa
Fenat de natri5. Metil fenolat de sodid.
Proprietdtr. Et eristaliszA in prisme dreptunghiulare, se topesce
la 1550 si se sublimA in ace frutn6se, and 'I incAldim cu Incetul.
In apl se disolvA putin. Prin incAlclire pierde succesiv doug mo-
lecule de apA, and corpil urmtorl
C, H, < COH0
0 OC
>
C611 4 < CO 0 C,H,
C, H, < 0CO OH
Anhidrida salicilic. Acidul disalicilic.
Cu Ph Cl, dA clorura de metil fenoloic (benzoil) ortocloratA =
clorura de salicil.
OH CI
C, H, < CO OH 2Ph CI, = C, HEL < co c1 + 2PhO CI, + 2H CI
Clorura de metil fenoloic clorat
Clorura de salicil.
Acest corp d cu apa fenil metanoicul (acidul benzoic) ortoclorat.
Cu clorura de etanoil, oxidrilul fenolic se eterificA:
OH C FI, 0COCH3
C6 H4 + = C, H4 + H CI
CO OH CO CI CO OH
Metil fenoloic etanoat
Acidul acetilsalicilic.
Se cunosc numerosl eterl al acidului salicilic, d. e.:
CH" c."
0H
CO 0 CH,
Metil fenoloat de metil
(Salicilatut de mail) Esenta
I
C, H, < OH
CO 0 C,H,
Metil fenoloat de fenil
(Salicilatul de fenii) Salolul.
de Wintergreen.
SArurile sale, cu deosebire salicilatul de sodiii i salolul, sunt f6rte
Intrebuintate In medicinA.

www.digibuc.ro
 325

Metil fentrioloic = Acidul galic.

El a fost descoperit de Scheele (la 1785). Este forte rspandit In
natura in numerdse plante, d. e: in cojile de m6r, capsulele de quercus
aegylops si fructele de caesalpinia coriaria, etc.
In industrie se prepara lasa.nd s fermenteze In timp de o luta
acidul tanic intr'o solutiune alcalin. Acesta se transforma prin hi-
dratare in metil fentrioloic.
Sinteza lul a fost facuta de Lauteman (1866), plecand de la metil
fenoloic diiodat (acidul diiodosalicilic), care se obtine din acidul sa-
licilic si iod:
OH
OH + 2K I
Co H2
OH
+ 2K0I1 = Co H2 OH
CO OH CO OH
Metil fenoloic diiodat Metil fentrioloic
Acid diiodosalieilic. Acid galie.
El cristalisz cu o molecula de apa in ace matasOse, se topesce.
la 2200 descompunendu-se. Este putin solubil in apa, mai solubil In
etanol i etan oxietan. Caldura '1 descompune in CO, si pirogalol:
OH 1 OH 1
Co H,
0H2 =,- Co F1, OH 2 + CO,
OH 3 OH 3
OH OH 5
Meti.1 fentrioloic. Fentriol 1. 2. 3. Pirogalol.
Incaldit cu PhO CI, la 130 se eterifica and acidul digalic.
OH OH
OH OH
Co 112
OH
Ca Ha 01-1
CO 10Hi CO
01 H 1
+ H0
01-1 0
Ca H2 OH
OH 06 112
CO OH OH
CO OH
2 inol. acid galic. Acid digalic.

Acidul digalic, dupa lucrrile lul Schiff, este identic cu acidul tanic.
Se cunosc urmatdrele feluri de eteri ai acidului galic, dupl cum 'I
tratam cu un alcool sag cu clorura de etanoil (acetil).
/ OH 0 COCH,
Co H, OH
Co Hi 0COCH,
OH 0'COCH,
CO 0C2 H5 CO OH
Mitil fentrioloatul de etil Metil fentrioloie trietanoic
Galatul de etil. Acidul triacetil galie.

www.digibuc.ro
 326

Acidul tanic = Acidul digalic.

El a fost descoperit de .Lowis in secolul trecut, In c6ja de stejar,
unde se gAsesce panA la 134. Gogosile de ristic i in special cele
de Alep (gallae tureicae) contin panA la 62%.
Acidul tanic se extrage punend pulberea de gogosi de Alep Inteun
aparat de extractie cu eter amestecat cu apA. Apa disolvA taninul
iar eterul disolvA materiPle grase i substantele colorante, cu care
plutesce la suprafata apel.
Acidul tanic e o substantA solid, incolorl i transparentA, care
se descompune prin cAldurA.
Inc Aida cu oxidul de etanoil (anhidrida aceticA) d eterul penta-
etanoic prin eterificarea celor 5 oxidrili fenolicr: CI, H, (C2 113 CO)2hi
Cu srurile de fer dA un precipitat negru, coagulzA substantele
albuminOse si este forte astringent.
Intrebuinietrea. El se intrebuintz1 in industrie pentru tablcirea pieilor i pen-
tru facerea negrelei (cernelei) de calitate bun. Pentru acsta se tratza. 1 kgr.
de pulbere de nuc galica pe rind cu 14 litri ap5.. Dup filtrare se adaog5. so-
lupunei 500 gr. sulfat feros (calaican verde).
Se mai pune pupn5. gom arabic zachar pentru a se da lustru cernelel.
Tdbacirea pieilor. Pieile animalelor asa cum sunt luate dupl ele
nu se conservA, putrezesc i prin urmare nu ar putea fi intrebuintate
la nimic daca nu ar fi supuse unel operatiuni prealabile, tabAcirea.
Prin tAbAcire pieile devin imputrescibile si capAtA insusirr speciale
carr le fac a fi un articol indispensabil omulur.
TAbAcirea p6te fi de mar multe feluri: 1) cu argseala; 2) WA.-
cirea minerala; 3) tAbAcirea cu uleuri.
Prepararea piedor. Pieile inainte de a fi supuse operatiunilor tA-
bAcirer proprig zise, sant tinute mar mult timp in apl spre a se
curata de murdArie. In urtnA se procedeazA la curAtatul pArulur.
Acesta se face in mai multe felurr.
1). Prin provocarea uner fermentatiuni putrede.
Se iag pieile, se indoesc in sensul lungimer si cu perul In afar-A
se asecIA una peste alta intr'o grOpl sag cutie unde sunt lasate
40 ore. Fermentatia Incepe cu degajarea de amoniac i pieile se
incAlzesc. CAldura si amoniacul lucrzA asupra tesuturilor pieilor, le
urnfl, si face ca parul s se scOtA usor.
2). Cu ajutorul laptelur de calce.
Pieile sunt tinute timp de o septmhni In lapte de var din ce
in ce mar concentrat.
Pieile bine curAtite de per sunt supuse uner operatiunr care are
de scop a unfla tesuturile si a le curata de carbonatul de calciii
ce s'a depus pe ele in casul and depilarea s'a fAcut prin ajutorul
calcer. Pentru acesta pieile sunt muiate Inteo bae in care se pun
materil fermentescibile acide (ca tarltele, escremente de animale sag
acid clorhidric orr sulfuric fOrte diluati).

www.digibuc.ro
 327

Pieile devin ast-tel, odat sag chiar de dou orT, maT gr6se de
cat eraii, umflandu-se si sunt bune de tAbAcit.
Tdbdcirea cu argelsilel. Ca argAsela se intrebuint6zA c6ja diferi-
tilor arbori, de preferintA cea de stejar. De asernenea gogosile de
ristic, etc., substante ce conlin tanin.
TAbAcirea se face In modul urmtor : inteo gropA anume fAcutA
se pune pe fund un strat gros de 7-8 cm.. cu tAbAcela ce a ser-
vit deja, peste acesta un strat maT subtire de tAbAcelA pr6sp6t5 pe
care se asecia pielea, peste acesta iar un strat de argAselA de
3-4 c.m., iarAsi o piele si asa mai departe pana ce gropa e pling
de 50 c.m. de la gurA In jos. De-asupra se pune un strat mai
grog de tAbAclA pr6sptA. si in urmA un strat de 15-20 c.m. de
c6je deja IntrebuintatA. Peste acestea se t6rn apl panA ce gr6pa
se umple si se lag totul sl stea 2 luni. Dupl acest timp se go-
lesce grOpa, se pun pieile din not' la loc dar in ordine inversA si
Intrebuintand argAsell prsptA se lasA sA stea 4-5 lunT si iar se
Inlocuesc substantele tanante in acelasT mod. La a treia schimbare
pieile stau 6-7 lunT.
In locul acestuT procedeti se p6te Intrebuinta un altul maT expe-
ditiv punend pieile in contact direct cu extractul de substance ta-
nante.
Pieile ast-fel preparate sunt curAtite, uscate, unse, lustruite.
Tdbdcirea minerald se face cu ajutorul alaunului (Petra acra). Pieile curatite
se cufunda intr'o bae care contine alaun si sare de bucatarie. Dupa 24 ore se
scot si se pun la uscat. Prin uscare pieile se intaresc, nu mai sunt de loc
flecsibile si trebuesc prelucrate in urma in mod mecanic pentru a le da fiecsi-
bilitatea necesara.
7dbdcirea cu uleig. Dupa ce pieilt ad fost preparate tocmai ca mai sus,
sunt intinse pe o masa si unse cu uleiii animal (de peste sad de balena) sail
cu unt-de4emn, in urina sunt framantate Ora ce uleiul intra in ele, iar unse
si iar tramantate si asa mai departe pang ce grasimea nu mai este absorbita.
Dup acesta pieile sunt atirnate pentru a le usca putin de apa si in fine puse
gramada intr'o camera caldicica unde sunt tinute mai mult timp. Excesul de
grsime se departza cu o solutie dilnata de soda. In modul acesta se fabrica
asa zisa piele de capridra.
Teoria telbaciret. Cea mat veche teorie admite cA taninul se corn-
binA cu cesAtura pieleT intocmal cum se combinA cu substantele
clei6se, (land nascere la compusT neputrescibilT.
Knapp (1858) crede cA prin tAbAcire nu se formzA nicT o corn-
binacie a taninuluT cu pielea. Dupl el fibrele care fortnzI tesutul
pieleT sunt desfAcute 6re-cum prin operatia prealabia care are de
scop depilarea si umflarea si aceste fibre IntocmaT ca fibrele tecstile
animale sag vegetate au insusirea de a fixa pe ele substantele ta-
nante, grAsimi, sAruri, Intocmal dupA cutn cele d'intaig atrag si fixeza.
colorile. Fibrele invAluite cu ast-fel de substance nu se mai pot lipi
prin uscare oi pielea remane flexibilA.

www.digibuc.ro
 328

EteriT.
Se numesc eterl, compusi cu constitutiune forte deosebitA, carT ad
fost grupatT mai de mult Impreura numal prin faptul cA in genere
avead un miros plAcut ,eteric> care se apropie de al eteruluT ordinar.
Ast-fel am vedut la pagina 251 el corpii, cart resultA din hidro-
carburT prin substituirea urtuT atom de hidrogen prin clor, brom sad
iod, se numesc eterl haloicil, d. e.: CH, CI, C5 H, CI, etc.
Ace las radical hidrocarbonat monovalent, (metil, etil, fenil, etc.),
pte sA fie substitutt in locul hidrogenulul dintr'un acid oxigenat or-
ganic sad neorganic, and nascere eterilor compusf (vecIT pag. 303).
Produsele de deshidratare ale alcoolilor si fenolilor monoacicIT (Etan
oxietan (oxidul de etil), Fen oxifen (oxidul de fenil), etc., vedI
pag. 273)] pOrtA numele, de asemenea, de eteri proprid dist
EteriT pot fi grupatl in modul urmAtor :
Eteri

eterl salini.

eteri oxigt (eterT ordinarT) oxigenati compu0

propriii 441 micetI cu acid neorganic cu acid organic

(CH,), 0, SAJL CH, CI Az 0, CII, CH,CO, CII,
(C2H5)2 0 C,H, CI SO4 (O2H511i C, H, CO,C, H,
(C,H,), 0 0 C,H, 01 C,H, (Az 0j,

comparabilT eu: comparabili en: comparabili cu: comparabill cu : comparabil! en :

K2 0. K Na 0 K Cl Az 0,.K CH, 00, K
Na, 0, etc. Na CI SO, Pb (C,H, 00,), Ca

Eteril salinT si modul lor de prepratie, precurn i catf-va dintre

eteril nitric! mai principal!, ad fost studiati de odatA cu alcoolii si
acidiT. Principalul dintre eteriT oxicil este eterul etilic.

Etan oxietan=Oxidul de etil (Eterul ordinar).

Acest corp se numesce improprid i eter sulfuric sad eter.
istoricul. El a fost preparat la 1540 de Valerius Cordus (oleum vini dulce)
prin actiunea acidului sulfuric asupra etanoluld.
Preparatia. Etanolul tz-atat cu acid sulfuric a sulfatul acid de etil.
C2 H6 OH + SO, H2 = SO, H C2 H6 + H5 0
Etanol Sulfat acid de etil.

Acest corp (obtinut de Dabit 1808), este identic cu corpul care se

formzA cand trecem etena in acid sulfuric (Hennel si Faraday 1827).

www.digibuc.ro
 329

Sulfatul acid de etil pus In contact cu etanolul, d nascere la etan

oxi etan (eter).
SO4 H C2 H6 4- 02 H6 OH = (C, H,), 0 + SO, 112
Williamson a dovedit ca daca sulfatul de metil, etil, etc., se pune
In contact cu alt alcool de cat acela din care s'a format, se nasce
un oxid mixt :

SO4 H C2 H, + 0, H7 OH = C2 H5> 0 + SO, H2

Propan oxietan__ Oxid de etil i propil.
Pentru a prepara eterul ordinar facem un amestec de 5 vol. etanol
(de 9Q0/0) cu 9 vol. SO4 H2 (d --= 1,84) la rece, i '1 punem /rite()
sticla cu robinet (fig. 205), din care '1 lasam sa curgra incetul cu ince_
rin)

ozk

Wan,S5Ilill okx

Fig. 205.Prepararea etan oxietanulul (eterului ordinar).

tul printeun tub intr'o retorta, in care se incalciesce acelasZ amestec

pang la 140. Eterul distiIand trece prin f6citor si se condensza' In
balonul din drpta.
In locul acidului sulfuric se p6te lua Bo, 0,, Ph, 06 sa Zn Cl,
topit.
Proprietdg Eterul e un lichid mobil, cu miros caracteristic, cu
densitatea 0,736 (la 0). El ferbe la 350 si nu se solidifica la--80.
Se disolv In 10 prci apa si e torte solubil In etanol.

www.digibuc.ro
 330

Incidit cu SO3 (IA sulfat neutru de etil (Werther 1848):

/ 0 C2 115
(C2 H5)2 0 + SO, = SO2
\O C2 H5
Etan oxietan. Sulfat neutru de etil.
Ou Ph CI, avem reactiunea urmkre :
(C,H,), 0 + Ph CI, = 2C2 H, CI + Ph 0 C12,
Clorul se substitue in locul hidrogenului din molecula etan oxi etanuluT (ete-
rului) in parte sail in totaL Ast-fel a obtinut Malagutti corpul : (C, CU, 0,
etan oxietan a'ecaclorat.
Intrebuintarea. Eterztl se intrebuintez 5. ca disolvant si pentru diferite sinteze
in chimie. Se intrebuintza de asemenea in medicin ca stimulant si din cauza
temperaturei seadute ce se obtine prin evaporarea lui este un bun anestezic
local.

Aminele.
Aminele sunt corpi, cart rezult prin lnlocuirea unuia sa tutu-
ror atomilor de hidrogen din amoniac safl hidrat de amoni prin
radicalfc mono sat polivalenp ai hidrocarburelor. Dup nuairul
substituirilor acute in molecul, aminele se numesc primare, se-
cundare sa tertiare, d. e.:
/CH, / CH, / CH,
H H
AzH HOAz H CIAz
\H
Metilamina
\H
Hidratui de metilamoniii
\
Clorura de metilamoniii
H
H
(aminii primarft). (bidratul amineT primate). (clorura aminel primare).

/CH, / CH, / CH,

CH, CH,
Az CH3 HOAz CI--Az_ H
\H \H \H
Dimetilamina Hidratul de dimetilamoniii Clorura de dimetilamoniil
(aminii secundarl). (hidratul amina secundare). (Clorma aminel secundare).

/ CH, / CH, / CH,

Az" CH, CH,
HOAz CH, CH
\ CH,
CI Az CH,
\H \H
Trimetilamina Hidratul de trimetilamonifi Clorura de trimetilamoniii
(aminti tertiar11). (hidratul amineT tertiare). (clorura aminel tertiare).

/ C 143 / CH,
HOAz CH
L. rvr_TS.3 CI. Az CH rr2
\ CH, CH,
Hidratul de tetrametilamonifi Clorura de tetrametilamoniA
(hiciratul de amonia cuaternar). (clorurit de amoniii cuaternar.)

www.digibuc.ro
 331

Radicalit substituitt pot fi si deosebif, d. ex.:

/ CH, / CH,
/ CH,
Az C,H, Az -- C,31-1 HOAz - C H
r:2u5
L 7
NH \ C, H7 \ C4 fig
Fenil metilaznina Fenil propil metilamina Hitiratul de butil-propil-
etil-metil amonia.
Acesti corpt se mat numesc si monoamine, fiind-c5 molecula lor
se formz 5. din o mo1ecul6 de amoniac. Se cunosc i corpi cart se
formz6 din dou6 sag mai multe molecule de amoniac, prin faptul
cI hidrocarbura intrebuintat este bivalenta sat pohvalent5; acesti
corpt se numesc diamine, triamine, etc.:
Monoamine: Diamine: Triamine:
CH, Az H2 / Azi-L,
CH, Az H, I
C6 H3 AZH2
CH, Az H \ AzH .

Metanamina=Metilamina. Etandiamina li. 2. Fen triamina.

Tote aceste exemple ne dovedesc cl In realitate grupul monova-
lent (Az H,)' Inlocuiesce OH alcoolic sag fenolic, pentru a da nascere
la amine.
Acst substitutiune se [Ate face si in alcoolii sail fenolii poliacili, de mai
putine orii de cat avem oxidrili. Rezulta deci c putem avea amine-alcoolf, salt
amine-fenoll, etc., s. e.:
CH, Az H, / Az H,
CH, Az H, Az
C, H,1 Az 11212
I

I
CH OH
CH, OH I
\ OH 2
CH, OH
Amino 2 etanol Monoamina Amino 3 propan dioll. 2Monoamina Triamino feno1=Yenol-
glicolului (glicolareina). glieerinel (glicerinamina). triamina (triamiclofenol).
Istoricul. Aminele a fost descoperite de Wiirtz la 1849. Ele ail fost studiate
in special de Wiirtz qi Hofmann (1850). Cati-va corpi din acsta serie s e cu
nosceaU cu mult mai inainte; ast-fel fenilamina fusese descoperita la 1826 de
Unverdorben.
Stalea naturald. Aminele se gasesc In mare cantitate In productele
de distilatie ale materfilor azotate (cOrne, came, alcaloidi, etc.). In seul
de pe lana oilor, Buisine (1887), a ggsit metilamina i trimetilamina.
Tot ast-fel tritnetilamina s'a &it In pescele stricat, in urinele omu-
but si in numerOse plante (sorbus aucuparia i chenopodium vulvaria).
Preparatia. Aminele, cart se gAsesc in natur se pot extrage prin
distilatie fractionat.
Intre metodele sintetice, prin care se prepar6 aminele, mat insem-
nate sunt urmtrele:
1. Tratnd cu KOH o carbimidA compusg. (Wiirtz), d. e.:
0 = C = Az CH, + 2KOH = CH, Az H + CO3 K2
Metil-earhimida. Metilamina.

www.digibuc.ro
 332

2. Hidrogennd nitrilele hidrocarburelor (IWendius):

CH, CH,
+ 2H, = I

C Az CH, Az H,
Etan nitril=-Acetonitrila. Etanamina=Ethamina.
Prin metodele acestea obtinem numar amine primare.
3. Hidrogennd derivatil nitrici (Zinnin):
Hll Az 02 + 3H9 = C5 H11 Az H, + 2H2 O
Nitroi.entanul. Pentan amine (amilamina).
Prin acest prodedeil se pot obtine cu deosebire poliaminele, d. e.:
/C,H, Az 02 /C, 114 Az H,
CHC,H, Az 09 + 9H, = CHC, H, Az H, + 6H2 0.
\ C61-14 Az 02 \ C6 H4 Az H2
Trinitrofenil metan (Derivatul trinitric Tri-amino-fenil-metan=Paraleucanilina
al trifenilmetanulul). (Triamina trifenilmetanulut).
4. Tratnd amoniacul cu eteril haloidi (Hofmann):
Az II3 + C2 H, I = C, H, Az H, I
Iodnra de etilamonit.,
Acest corp tratat cu hidratii alcalini d. etilamina prin distilare:
C, H, AzH, I + KOH = C, H, AzH, + K1 + Ha 0
Prin acest procedet se obtin aminele primare, secundare si ter-
tiare in acelas timp, cacI iodura de etil lucrza in urml i asupra
aminelor formate:
C, H, Az H2 + C, H6 I = (C, H5)2 Az 1-12 I
Eth amina. Iodura de dietilamoniii.
(C. H5). Az H + C2 H6 I = (C2 H5)9 Az H I
bietilamina Iodnra de trietilamonih.
Acest procedeti este fOrte practic pentru a obtine tote aminele
de odata, si a le separa in urm printr'o metod special.
Separarea aminelor clupd .procedeul lid Hofmann. Prin sinteza lur Hofmann se
obtin In acela timp urmtorif corpi:
C, H, Az H, I; ( C, H6)2 Az H, I; (C2 H,), Az H I 0 (C, HO, Az I.
Acestea tratate cu KOH ne dail hidratiI lor:
C2 H, Az H3 OH; (C, B,), Az H2 OH; (C2 H,), AzH OH 0 (C2 HO, Az OH.
Acqtia se separ de iodura de potasiii prin distilatie qi in ace1a timp se
descompune qi hidratul de tetrametilamonia:
(02 11,14 Az OH = (C2 H,), Az + H2 0 -1- o, 114
Dupg distilatie rmAn, prin nrmare, numai primii trel corpl. Solutiunea lor
tratat cu (oxalatul) etandioatul de etil d un precipitat cristalizat.

www.digibuc.ro
 333

Acest precipitat se formal prin reactiunea etandioatului de etil (oxalatului

de etil) asupra amine primare :
CQ 0 C, H, CO Az H (Ca HO
+ 2C, H, Az H, OH= I + 2C, 115 Off + 2E4,0.
CO 0 C, H5 CO Az H (C, Hs)
Etandioat de etil. Hidratul de etil amonin, Etan diamida dietilica 1. 2. (*nil oxamida).
Cristalalele izolate prin filtrare i tratate cu KOH dad amina primard, care
se izolzd prin distilatie :
COAz H C2 H, COOK
+ 2KOH = 2C, H, Az H, +
COAz H C, H, COOK
Lichidul, in care se depuseserd cristalele de etandiamida dietilicd este un
amestec de doul corpl, cari se pot separa prin distilatie. Corpul volatil este
trietilamina [(O,H,), AzI, care nu se combln cu etandioatul de etil, Lichidul
remas contine dietiloxamatul de etil produs in reactiunea urmdtdre :
COO 0, H, CO Az (02 H,),
COO C, 1-15
+ (05115)5 Az 112 OH = I
CO 009 H,
-I- Ca H, OH + II, O.
Etandioatul de etil. Hidratul de dietil amonia. Htan-dietil amido-oat de etil (Dietiloxama-
tul de etil).
Acest corp tratat cu KOH cid etandioat (oxalat) de potasid, dimetilamina si
etanol, care se separ d. usor prin distilatie, de ore-ce dietilamina fierbe la 570,
pe cnd etanolul fierbe la 78.
Protrietag Aminele sunt in genere corpi lichicli la temperatura
ordinar si f6rte volatili.
Temperatura de fierbre a lor cresce cu cat ne urcam in seria ho-
mologilor adev6rati, fiind mai inalta pentru aminele hidrocarburelor
ciclice.
Poliaminele a temperatura de ferbere cu mult mai sus de cat
monoaminele. Allturatul tabloti contine exemple de diferite feluri
de amine.
,---,--,
Temperatura
topirel fierberel
Metilamina
Etilamina
./ . . - CH,Az H, . . . . _
0113-0112Az H
, ... .. , 18,7
Propilamina . . . . CH,CH,CH,Az 1-12 - 40
Butilamina 01-19-0E-19C113CH2Az Hy . 760
Pentilamina OH, (OH2)CH9Az li, . . . . . . . 103
Dimetilamina . ,(0112), = Az H 64,4
Dietilamina (03 H9 )5 Az H . . . . . . 4 . . .- 57"
Trimetilamina . . (CH,), -= Az . , _ 90,3
Trietilamina . . . . (C, W3= Az . 890

Propenilarnina (alilamina) CH, = 011Z11Az H, _ 580

Fenilamina C, H,Az H, 8 183
Difenilamina IC, 11512 Az H 54 3100
Trifenilamina . (C6 I1,3 =_- Az
.......
, . . 117 se distruge
Fenil metilamina . . . C, H5 . CH, Az H . . 190
Fenil dimetilamina . . C H, . (CH,), Az . . 5 1920
Etan diamina . . . , C, H4 (Az HO, 123

www.digibuc.ro
 334

Principalele proprietati 'chimice ale aminelor sunt urmatrele :

1. Aminele primare, fie ele mono sag di-amine, etc., tratate cu
Az 02 H dag reactiunea urmatre :
a) C2 H, Az H2 + Az 02 H = C H, OH + A; + H2 0 ,

Etilamina. Acid azotos. Etanol.

Cu tote aminele obtinute de la propan in us, obtinem numai al-

coolT secundar1 prin acest reactiude.
b) C, H6 Az H2 + Az 0, H = C, H, OH + A; + IL 0.
Fenilamina. Acid azotos. Fenol.
Aminele cu catene ciclice dag fenolul ca termen de descompu-
nere al unui compus diazoic :
C6 H5 Az H2 + 2Az 0 OH = C6 115Az = Az-0 Az 0 * 2112 0.
Fenilamina Acid azotos. Azotit de diazofen.
C6 H0Az = Az-0 Az 0 + H2 0 == CB H5 OH + Az2 -I- Az 02 H
2. Aminele secundare dad cu acidul azotos reactiunea urmatre:
(C2 H02 Az H + Az 02 II = 02 115
Dietilamina. Cg II, Az + H2 0.
0 Az/
Dietilamina nitrozat1). (Nitrosildietilamina).
Aminele tertiare nu del nici o reactiune cu acidul azotos.
3. Aminele hidrocarburelor cu catene Inchise del cu Inlesnire
producte de substituire prin elementele halogene sag prin acing:
a) Co H2 Az H2 + 3Br2 = C, H2 Br, Az H2 + 3H Br
Wribrom fenilamina = Aniline tribromata.
A. 1-12
by C, H6 Az H2 + SO4 112 = CO H4 < SO H + 112 0.
a
Amino fen sulfonic (derivatul sulfonic al anilinel).
4. Hidratil aminelor polisubstituite se descompun prin distilatiune
In amina tertiara, apa si o hidrocarbura din seria Cn H2 n. Grupul care
ese din molecula este in tot'd'auna cel mai putin avut in carbon d. e.:
/C2 H,
CIT7
HOAz ra
H =--AzC,H,
/C51-17
+ C2 114 + Ha 0
A-19
C61-111
\ C5 H11
Hidratul de pentil-butil- Pentil-butil-propil-amina. Eten.
propil-etilamoniA.

Cand ins intre grupurile substituite se afla i grupul metil, acesta

neputend da nascere la o hidrocarbura de seria Cn H20, ese din mo-
lecula sub forma de alcool.

www.digibuc.ro
 335

/C, H /d2 115

HOAzC2 H2
H7
= AzC, 117 + CH, OH
\ fIH, \C, H,
Hidratul de butil-propil-etil-metil amonia. Butll-propil-etilamina. Metanol.
5. Monoaminele, diaminele, etc., se pot combina direct cu aciliT
haloidI sa oxigenati, Wand srurl In raport cu numrul grupurilor
amine, pe carT le ail in Molecula, d. e.:
Cg H5 Az H, CI , (C113)2 Az H2 0 Az 02
Clorura de fenilamonid. Azotat de dimetilamonid.
(02 H5)3AzHO CH, Az H, el
;,` SO2
(C2 115)3 Az H 0/ CH, Az II, Cl
Sad atul neutru de trietHamonia. Clorura de etandiamonfil 1, 2.

Fenilamina = Anilina
Istoricul. Numele de aniline' vine de la ana, care in limba portugez In-
semn4a. indigo ; prin distilarea acestel: substante s'a obtinut anilina de Unver-
dol ben la 1826.
Freparafia. Anilina se prepara reducnd prin hidrogen nitro fenul:
C, H, Az 02 + 3H2 = (' , H, Az H2 + 2H2 0
Acsta hidrogenare se face de obicehl prin fer si acid clorhidric.
Proprietag. Anilina e un lichid incolor, cu miros slab, caracteristic,
cu densitatea 1,04 (la 00). Ea se topesce la-186 i ferbe la 183.
Este forte putin solubil in ap, usor solubila in etanol i etan
oxietan. Atat hidrogenul din catena Inchisa cat i hidrogenul din gru-
pul Az H, pcSte sI fie substituit prin corpi simpli sa prin radicalI.
a) C, H, Az H, L, = C, H, I Az H, I
lodura de iodofenHamonia.
b) 2 C, H5 Az H2 -I- K2 = 2 06 H5 Az H K + 112
Fenilamina (Anilina) monopotasica
Tot ast-fel s'a obtinut i anilina dipotasica : C, H, Az K2.
Cu acWI corpi sad obtinut aniline substituite prin diferiti radicall hidrocar-
bonati (amine secundare i tertiare), d. e.:
C6135 AzHK + CR 115 Br = (C, 115), Az H' K Br
Fenilamina mo- DifenHamina.
nopotasica.
Ca 115 Az K, + 2C, H, I = C, H5 Az (C, H,), + 2K1
Fenilamina dipotasica Fenildietilamina.
Oxidand anilina prin permanganatul de potasiti s'au obtinut cor-
pil urmatori :

www.digibuc.ro
 336

C,H, Az H, C, H, Az H
a) 2 + 02 = 2 I + 1-11 0 , (Hofmann).
C,H, Az H, C, H, Az H
4 mol. Fenilamin. Fenhidrazofen (Difenil-
f bidrazina simetricit).
C, H, Az H, C, H, Az
b) + 02 = II + 2H2 0 (Mitscherlick 1834).
C, H, Az Hg C6 II, Az
Fen azofen =Azobenzenul.

115 Az H, C, H, Az
c) 2 30 2 =2/ > 0 41420 (Zinnin 1826).
C, H, Az H2+ C, H, Az
Fenoxiazofen = Oxiazobenzenul.
intrebuintarea. Anilina si cti-va din homologii se sunt bazelp unel serii in-
tregi de materii colorate numite colori de anilind.
Toluidine. Pot exista trei toluidine du0 cum grupul metil si
amino, vor fi in orto, meta sail para.
Toluidina, din comert, e un amestec de orto si para.
C6 H4 CH3 Az H, 1. 2 ferbe la + 190
1. 3 + 197
1. 4 + 200, fusionz5. la + 45.
Toluidinele se obtin hidrogenand, derivatiT nitrici ai toluenuluT.
Ele servesc in industria materiilor colorante.

Triamina trifenilrnetanului = Triamidotrifenilmetan.

(Para Leucanilina)
Acest corp este un derivat aminic al trifenilmetanuluT in care gni-
purile fenice a cAte un grup Az H, in pozitia para. El se numesce
para leucanilina din cauzd c este incolor si este capul unei serif
de homologi, earl pot da nascere la diferit derivat. Formula brut
si pea de constitute a leucanilinei este urmatrea:
/ Cg H4 AZ H2 C, H, (CH,).Az H,
'CH C, H, Az H,
\ C6 1-14 AZ Hg
CH CH H CH CH
CH
\ C, 114 Az H
C, B, Az Hg
CH CH H CH CH
H,AzCC>CGCc>CAzH,
CH CH
I

0 CH CH
H,AzC\
CH
C 6
I
C
\ CH CH
CAz H,

HC CH
C

CH, IIC1
"\\ CH
HC \/,, CH IIC\ CH
CAz F12 CAz FJ
Tri-aminofenil metan=Para-Leucanilina. Di-aminofenil-aminometofenil-metan
Leucanilina (Metilparaleucanilina).

www.digibuc.ro
 337

Acesti corpi pot avea numerosi isomer( si prin substituirea hi-

drogenuluT lor cu radicalii hidrocarbonati da numerost homologl.
Constitutia lor a fost studiata de fratiT E. si 0. Fischer la 1880.
Inlocuind hidrogenul liber al metanulut prin. OH, sati un element
halogen vom avea derivatil urmatort :
C, H, Az H2
HOC C5 H, Az 1-1, CIC
/ CeH, Az H,
C, H, Az H,
\ C, H, Az H, \ C, 114 Az H,
Rozanilina (Hidratul de paraIeucanilin1). Fucsina (Clorura de paraleucanilinti).
Tri-aminofenil-metanol. Tri-aminofenit-metan clorat.

Rozanilina se nasce prin oxidatia unui amestec de anilina, orto-

toluidina. C, H, /CH, 1. .
\ Az H, 2. s, paratoluidina Az H2 4. \/CH 1.

cu acid arsenic. Ea este o substanta cristalizata In ace sail lamele

mid, se Inroseste la aer si se disolva In etanol si In ap alda.
Tratata. cu H CI da fucsina,
Fuesina a fost preparata la 1859 de Verguin la Lyon. Ea crista-
lisza In lamele romboidale de colre verclue, cii luci metalic. Este
frte solubila In apa, pe care o colorz In rosu intens.
Incalclit cu H CI la 2000, se descompune in modul urmtor:
C, H, Az H,
CI C C, H4 Az H, J2H CI = 3C4H, Az H, Cl C,H,< CH3
\ C, H4 Az H, 13112
Az H, CI
Fuesina. Clorura d fenilamoniii. Clorura de metofenil
anionii (toluilamonhi).

Azaleina este azotatul para-leucanilinel Az 0 0 C (C, H, AzH2)3.

Ea este o materie colorant, de coldre rosie si se Intrebuintza pen-
tru colorarea stofelor.
Tioletul de Paris, descoperit de Lauth la 1861, a fost obtinut
tratand fucsina cu metanul iodat :
C, H, Az H, / C, II, Az H (CH,)
Cl C C, 114 Az
\ C, H, Az H,
II, + 3CH,I = CI C
Tri-etilaminofenil-metan clorat.
\ C, H, Az H (CH,) + 3H I
C k H4 Az H (CHO
Tri-fenil-aminofenii-metan clorat.

and se ia C2 H, I in loc de C113 I, se obtine violetul lui Hof-

-mann numit si Dahlia.
Substituind 3 radical( fenia obtinem albastru de fucsind numit si
albastrul de Lyon:
C,H, AzH (C2 115) / C,H, AzH (C, H5)
Cl--C C, H4 AzH (C2 H5) Cl C C,H, AzH (C, H5)
\ C,H, AzH (C2 H5) \ C,H, AzH (C, H5)
Tri-etilaminofenil-metan elorat Trifenil aminofenil-metan clorat
= Violetul Jul Hofmann. =Albastrul de Lyon.
22

www.digibuc.ro
 338

DacA la prepararea violetului de Paris se Introduce o cantitate

mai mare de metan iodat peste etanoatul de rozanilinA, disolvat In
metanol, se obtine i o materie verde, solubill in apA sArat, numitA
verde stabil sail verde splendid. Constitutia acestuia, e urmAt6rea :
CH, I

C,H, AzH (CH,)

ClC C,H, AzH (CHO
\ CH4 AzH (CHB)

CH, I
Verde splendid.
Se cunsce de -asetnenea verdele onalathit, care e produsul de
substituire prin etil al diaminei trifenilmetanului, formula lui de con-
stitutie este urmAtrea
C,H, Az (C, 1-15)2
HOC
\ C6114 Az (C, F15)2
C,H,

Vopsitoria.
Culdrea proprie a unui corp este datoria proprietatei ce el are
de a absorbi o parte din radiatiunele colorate ale spectrului si de
a lasa pe cele-l'alte s trct prin el, clacl este transparent ; sati sA.
le reflecteze dacA este opac.
Mai multe elemente ca cuprul, cobaltul, nichelul, dail cornbina-
tiuni colorate, pe and altele nu dail de cat combinatiuni incolore.
Cand coloratia nu e produsA de un corp colorat care Intr In
combinatiune, trebue s admitem c acstA proprietate depinde de
constitutia intimA a substantel.
La acsta din urmA categorie apartin substantele colorate organice.
Se cunosc numer6se casuri In care dou8 substante care contin
carbon combinat cu unul sail mai multe din elementele H, 0, S, Az,
de si avnd aceiasi compositie elementara. (adicA aceiasi cantitate
din fie-care element) sunt ; una incolorA. cea-l'altA coloratA.
Singura explicatiune evident a acestei diferente de proprietate
este de a admite cA modul de grupare al atomilor in molecula unid
Corp, determind proprietatea de a absorbi sag reflecta o parte din radia-
tiunile colorate din spectru, ceea ce prin urmare determind coloratia sa.
Un corp p6te sA fie colorat i s nu ailDA proprietatea de a trans-
mite coloratia sa la alte substante, adicA sal nu fie colorant. Nici
odat un corp colorant nu este incolor.

www.digibuc.ro
 339

In industrie se intrebuintz1 diferite metocle de vopsit (a colora)

dupA natura fibrelor si a materiel colorante ce se IntrebuintezA.
In tot casul firele sag tesAturile ce voim sA vopsim trebuesc In-
thig spAlate cu fOrte mare ingrijire pentru a fi curAtite de grAsime,
care nu le-ar permite sA se imbibe cu solutia colorant ; apoi tre-
buesc albite.
SpAlarea in genere se face cu solutiuni alcaline de Az H, OH,
C081(2, CO8 Na2, mai mult sag ma putin concentrate, sag cu SA-
pun. Albirea se face cu bioxid de sulf, hipoclorit de calcii, apA
oxigenatA, etc.
Mal multe materii colorante se fixz5 de-adreptul pe fibrA. Unele
se fixzA pe lAnA, mAtase, (adicA pe fibrele anirnale) si nu se fixzA
pe bumbac, sag pe alte fibre vegetale. Altele din contra se fixzA
pe matase sad MI.
Ast-fel de substante se zic materit colorante substantive, pentru
lank mAtase sag bumbac.
In aceste casuri firele sag tesAturile pentru a fi vopsite, se In-
troduc de-adreptul in solutiele materiilor colorante (I) (a cAror con-
centratie e determinat prin experienta). Dupa c se vopsesc, se
scot, se usucl i apoi se spal bine cu apA.
Alt procedeg de vopsire consistA in a produce' de-adreptul pe
fibrA materia colorantA, pe calea chimicA ; adicA ImbibAnd mai Intai
fibra cu o substanta, l'AsAnd-o s se usuce i pe urmi introducand
fibra pregAtitA ast-fel, In solutia unei alte substante, care conbinen-
du-se cu prima produce rnateria colorant.
Am vedut c unele materil colorante se fixzA direct numai pe
unele fibre si nu pe altele ; afarA de acestea mai stint fOrte multe
care nu se fixzA direct pe nici un fel de fibre. Pe tOte acestea,
putem s le fixAm pe ori-ce fibrA voitn cu ajutorul unor corpi nu-
mii neerdanfi. In general acesti mordant'', sunt sruri inorganice,
mai ales acetati de aluminiii, zinc, crom, fier, etc., care subt influ-
enta vaporilor de ap sub presiune se descompun usor, and
nascere hidratilor corespunzAtori (coloidali insolubili) si acid acetic
volatil. Intre mordantii organici, cel mai important este taninul,
care se intrebuintzA de obiceig asociat cu emeticul; In acest cas
se fortnzA uq compus de acid tanic i oxid de antimonig, care este
insolubil si fixela cu mare usurinta materielse colorante basice. Pen-
tru a vopsi, se inbibA intAi fibra cu solutia mordantului, gAsitA prin
experienta cea mai proprie, apol uscAm fibrele si le vaporisAm,
adicA le tratAm cu vaporii de apa supra incAlziti, pentru a insolu-
biliza mordantul care rernne fixat pe fibrA; In urrnA se introduc
fibrele ast-fel pregatite In solutia materiel colorante. Mordantul a-
vend proprietatea de a retine materiele colorante, flbrele remAn
colorate.

(1) Disolvantii materiilor colorante sunt in general : apa alcalinisatd sad aci-
dificatA, sad mai rar alcoolul.

www.digibuc.ro
 340

Vopsirea fibrelor se face de obiceiti la cald, afara de casurile cand

materia coloranta sau fibrele alterndu-se la cald, vopsirea -se face
la rece.
Imprimarea pe tesaturI.
In genere and tesaturile afl aceiasi culre pe -ambele fete saU
acelasi desemn, ele sunt sag vopsite, dupa ce a lost tesute, sa
tesute cu fire deja vopsite. 114 comerciti unele tesaturi si mai ales
pAnzele, a desemnuri acute numai pe o fata, pe cea-l'alta desenk
nul este forte slab sail de loc, sa chiar este un desemn care nu
coincide cu cel d'antal. In aceste casuri, vopsirea a fost facuta prin
imprimare.
Pentru acsta, se intrebuintza niste cilindri metalici cu desemnuri
in relief, pe care se pune mordantul i materia colorant, incleita cu
putina guma, amidon, albumina, etc., ca s oprsc materia colo-
ranta de a se scurge afara din relief. Panza ce voim s vopsim se
trece printre cilindrul acesta, ast-fel pregatit, i un alt cilindru cu
suprafata neteda, care- se invartesce in sens contrar celui d'antal, si
face ca panza sa fie in contact cu cilindrul vopsit. Se Intrebuin-
teza atatia cilindri cate coloti trebuesc se fie pe desemn. Dupa im-
primarea fie-carel colori, panza trebue uscata, vaporisata, bine spa-
lat si uscata din nou.

Hidrazinele.

Hidrazinele sunt corpi, cad se formg prin substituirea radicalilor hidro-

carbonati monovalenti in grupul H,:=AzAz=H,.
Ele pot da nascere la patru felud de producte de substitutie si la isomed
prin poSitiune d. e.:
a) CH, > AzAz < H c) CH, > AzAz < HH
H H C,H,
Metilhidrazina. Fenilmetilhidrazina.
b)
ciiRA > AzAz < ,d) CH,
> A. ZAz < C,H,
H
Fenilhidrazina. Metan-hidrazo-fen
Cele simetrice sunt considerate ca derivate ale grupuld hid razo (d). Cele
nesimetrice sunt considerate ca hidraene (a. b. c).
Azotul pdte s'I. devira pentavalent; de aid se nasce grupul hidrazonia corn-
parabil cu amoni, d. e.:
C,H,
0C2,_,H5
L., n5
AzAz H,
H/
Fenildietilhidrazonhl

www.digibuc.ro
 341

Amide le.

Amide le sunt corpi cart se formkg prin substituirea hidrogenului

din amoniac prin radicalt acidl. Ele pot fi prbnare,secundare, ter-
tiare ca i aminele, d. e.:
/H /H / CO CH3
Az H Az CO CH3 Az CO CH3
\ CO C, li, \ CO CH3 \ CO CH3
Toluen amida=Benzamida Dietanamida=Diacetamida Trietanamid.a=Triacetamida
(amid& primarii). (amid& secundarl). (AmidA tat-tiara).

Acidit polibazici dail poliamide, d. e.:

/ Az H, CO Az H,
CO [
\ Az H, CO Az H2
Carbodiamida=Urea EtandiamidaOxamida
(diamida acidulul carbonic). (diamida acidulul oxalic).
Se pte de asemenea ca nu tact carboxilit until acid polibazic sg
fie transformati In grupuri amide; In acest caz avem amide acide:
CO OH

CO
/ 011 CO OH
1
1

CH,
1

\ AzH, CO AzH CH,

I
Aminometanoic= Etanamidoic= CO Az II,
Acidul carbamie. Acidul oxamic.
Butanamidoic=
Acidul succinamic.
Preparatia. Metodele generale, prin cart se preparg amidele, sunt
uringtrele:
L Deshidratand sgrurile de amoniti ale acitlilor mono sail poli-
bazici.
CH3 C113 C00AzH CO Az 133
1
1120 = 1 1
21120 = 1
CO 0Az 114 CO Az H, ; CO 0Az 114 CO Az H,
Etanoat (acetat) Etanamida Etandioat Etandiamida
de amoniii. (acetamida). (oxalat) de amoniii. --oxamida.
2. Tratand cu amoniac clorurile acide sag eterit aciclilor;
C113 CH3
1 I

a) CH, -I- Az 113 = CH, + H CI

1

CO Cl &) Az H2
Clorura de propanoil. Propanamida.

www.digibuc.ro
 342

CO 0 C2 II, CO Az H2
b) + 2Az H, = I + 2C2 H, OH
CO 0 C2 H, CO Az H2
Etandioat (oxalat) de etil. Et andiamida Oxamida
3. Amidele secundare se pot prepara tratand amidele primare cu
clorurele acide sail cu acid clorhidric, d. e.:
CH2 CH, CO CH,
a) + = Az CO CH, + H Cl
CO Az H2 CO CI H
Etanamida. Clorura de etanoil. Dietanamida.
CH, CO CH,
b) I + H Cl = Az CO CH, + Az H, CI
2C0 Az H2 H
4. Amidele tertiare se prepar tratnd nitrila cu anhidritele acide
la 200, d. e.:
CH, CH, CH, CO CH,
+ = Az CO CH,
C Az CO-0 CO CO CH,
Etan nitril. Oxid de etanoil. Trietanamida
Propietdfi :
I. Tratate cu H2 0 sail cu Az 02 H, amidele clail acicil :
C, H, C, H,
I + 112 0 =
CO Az H2 CO 0 Az H,
Toluenamida (Benzatnida). Toluenoat (Benzoat) de amoniii.
CH, CH,
1
-I- Az 02 H . I + Az2 + H2 0
CO Az H2 CO OH
2. Prin deshidratare clati nitrill:
CH, CH,
H20 = I

CO Az ii, C Az
Etanamida Etannitril.
3. Diamidele pot da nascere sub influenta ciuldl.rcl" la imide. prin
perderea unor molecule de amoniac.
CO Az H2 CO
I

Cif, CH2
Az H, = I Az H
CH2 CH,
1

CO Az H2 CO
Butandiatnida Butanimida Suecinimida.

www.digibuc.ro
 343

Hidrogenul de la amide si imide p6te s fie lnlocuit prin metale

sati prin radicalr hidrocarbonati monovalenti, d. e.:
CI I, CO

CH, CO Az II CH,
Hg Az Ag
CO Az H Ag CO Az H CH,
CH3 CO
Etanamida argentica. Etanamida mercurial. Butanimida (Succinimida)
argentica.
Carbodiamida = Urea.
Az H,
0 =C
Az H,
Istoricul . Urea a fost descoperia de Rouelle (1773). W older la 1828 fcu
urea prin sinteza, iar Dumas la 1830, apropil urea de oxamidd, considernd-o
ca o diamid.
Starea naturald. Urea se gsesce In urina omuluI si a multor
mamifere. Omul eliminzl aproximativ 40 gr. uree pe di. Ea pro-
vine din oxidatiunea substantelor azotate din corpul nostru.
Preparatia. Urea se extrage din urina omuluT in modul urmAtor:
Se concentrez urina si se tratz cu acid azotic. Se formal ast-
fellazotat de uree, care fiind insolubil se izolzA prin filtrare. Acest
azotat de uree se decolorz la cald prin negrul animal si se tra-
tz a. cu carbonat de bariii. Azotatul de bariii format, cristaliszA mai
Intaid si dup5. filtrarea lul, solutiunea concentrat find, depune urea.
Sinteza ureei s'a acut In modul urmtor:
1. Tratnd isocianatul de potasiii (carbimida potasicl) cu sulfatul
de amoniti ; se formz isocianatul de amoniu care d. urea prin
transpozitie molecular:
a)1 20=C=Az K SO, (Az H412 = 20=C=Az (Az H,) + SO, 1(2.
Carbimida potassicl (Isocianatul de potasil) Carbimida amonica (Isocinatul de amenia).
Az H,
b) 0 = C =Az Az II, = CO
Carbimida amonicil. Az H,
Carbodiamida Urea.
2. Tratnd clorura de carbonil sati carbonatul de etil cu amoniac:
Az H2
a) CO CI, -1- 4Az H, = CO + 2Az H, Cl.
Az H,
0 C2 H5 Az H,
b) CO 2AzH3 = CO + 202 H5 OH.
0 C2 H, \ Az H,
Carbonat de etil.

www.digibuc.ro
 344

ProprietdIt. Urea cristalisz in prisme rombice lungArete, are

gustul salpetrulut, se topesce la 1320, iar la o temperatur mat ri-
dicatA se descompune.
1. aldura o transforms in biuret (Wiedemann):
/Az 113
Az ii
CO CO
Az H,
Az H, = Az H
Az FI, CO
CO
\ Az H2
Az H,
Bhiret.
2. Acidit i alcaliile o discompun sub influenta clduret, in mo-
dul urmAtor:
Az H2
CO + H20 = CO, + 2Az H,
Az H,
3. Apa la 1400 (in tuburt inchise) sati fermentul bacillus ureae
(Van Tkiegem, 1864) transforml urea In carbonat de amoniti:
Az 112
CO + 2H20 = CO,(Az HO,
\ Az H,
4. Clorul, anhidrida azotds si acidul azotos, descompun urea:
/ Az 112
a) CO + H20 3C12 = CO, + Az, + 6HC1.
Az H2
Az H,
b) CO 2Az 0 OH = CO, + 2Az, + 31120.
Az H,
5. Urea, p6te sl se combine cu acigit, prin unul din grupurile
amigene: Az 112, precum:
Az II, Cl /Az H, 0 Az 02
CO CO
Az H2 Az H2
Clorhidratul de earbodiamidit Azotatul de earbodiamidA.
6. Se pot obtine uree, In care hidrogenul din grupurile Az H2,
e lnlocuit in parte sail In total prin radicalt hidrocarbonati mono-
valenti; acestea se numesc uree alcoolice; d. e. :
Az HC, 115
a) 0 = C = AzC, H5 + C2 H, Az H, =CO
Etil Carbimida Etilamina Az HC, 115
Dietilurea.

www.digibuc.ro
 345

Az (C, 113)2
b) CO C12 + 2(02 H5)2 AzH= CO
Dietilamina Az (02 115)2
Tetraetilurea.
7. and hidrogenul din grupurile Az H, e Inlocuit prin radicall
acicy, avem ureide, d. e.:
Az H.CO.CH, Az HCOCO.OH Az HCO
CO CO CO 1

Az H, \ Az H, Az HCO
Etanoil ureida (Acetilureida) Urea etanoilicA Etandioilurea Acid parabanic
(Acidul oxaluramic). (Oxalilureida).

Nitrilii.
Se numesc nitrili, corpil carT se nasc din hidrocarbure prin in-
locuirea a treT atornI de hidrogen de la un atom de carbon prin
azot. Clasa acsta de corpT a fost creaa de Dumas la 1847.
ET se pot prepara prin urmtrele metode:
1. prin deshidratarea aminelor, d. e.:
CH, CH3
H, 0 =
CO Az H2 CAz
Etanamida kAcetamida). Etannitri).
CO Az H, CAz
2H, 0 .=-=
CO Az H2 CAz
Etandiamida (Oxarnida). Etandinitril Cianogen.
Din acestea se p6te vedea cl prima amida posibil, metanamida
(formiamida), ne-ar da prin deshidratare corpul urmator, numit
acid cianhidric:
H CO Az H2H, 0= H CAz
Metanamida (Formiamida) Metannitril
Acid cianhidric (nitril formic).
2. Tratnd derivatil haloicy aT hidrocarburelor prin ci anurlle alcaline:
a) CH, CI -1- CAz K .=-. CH3CAz + K Cl
Metait clorat. Metan nitril potasic Etan nitril
Cianura de potasiii. (Acetonitril sea cianura de metil).
CAz

b) CH2 Cl CH,
1 + 2C Az K -=. + 2K Cl 1

CH, Cl CH,

CAz
Ftan diclorat 1. 2. Metan nitril potasic. Butan dinitril (Nitrilui succinic).
Cianura de etilend.

www.digibuc.ro
 346

1. ProprietV. Nitrilil tratatT cu KOH sail cu H CI si ap, del

acidi (reactiunea liii Pelligot).
a) HC Az + KOH + H, 0 = HCO OK + Az H,
Metan nitril Metanoat de potasid.
b) CH,C Az + KOH + H2 0 = CH,CO OK + Az H,
Etan nitril Etanonat de potasifi.
CO OK
c) C AzC Az + 2KOH + 2H2 0 = I + 2Az H,
CO OK
Etan dinitril Etundioat de potasiil
CH, CAz CH2CO OH
d) 4- 2H CI + 4 110 0 = + 2Az 114 Cl
CH2 CAz CH2CO OH
Butan dinitril Butan dioieAcid suceinic.
2. NitriliT pot da amine prin hidrogenare (reactiunea lui Men-
dius 1862):
CH, CH,
I + 2H, =
CAz CH2 Az 112
Etannitril Etilamina.
C Az CH,AzH,
+ 4H, =
C Az CH,AzH,
Etan dinitril Cianogen Etandiamina.

Metan nitrilul = Acidul cianhidric (Nitril formic).

HCAz.
1sloricul Acest corp a fost descoperit de Scheele (1782), care l'a numit acid
prusic
Starea naturald. Acidul cianhidric se gAsesce In maT multe plante
precum: florile de piersicT, foile de ciresT, slmburif de piersicT, zar-
zAre, cirese, migdale amare si In rAdacina de iatropa maniho. Tuica,
ratafia, kirsul contin micT cantitati de acid cianhidric.
Preparatia. El se preparl descompunend amigdalina sa tratAnd
cianura de mercur cu H CI san H2 S.
(C Az), Hg 21-1 Cl = Hg CI, + 2CAzH.

Proprietati. Acidul cianhidric este un corp lichid, cu miros de

migdale amare i f6rte otrAvitor. El ferbe la 26,5 si se solidificA
la-15. Densitatea luT este 0,697 la 180.
Aprins fiind, arde cu o flacAra albAstrue violetA.
El se polimerizeza cu usurinta and trimetan nitrilul (acidul tri-

www.digibuc.ro
 347

cianhidric): C, Az, H,. Se transforma in metanoat de amoniii, prin

hidratare, iar prin hidrogenare, In metilamina.
H C Az + 2H2 0 == HCO 0Az H, metanoat de amoniii.
H C Az + 2H, = CH,Az H2 metil amina.
Cu metalele da numer6se sarurr, (prin Inlocuirea hidrogenului sii)
numite cianure, carr se as6m6na mutt cu sarurile haloide.
Intre acestea mar insemnate sunt urmat6rele:
Cianura de potasiti -= Metan nitrilul potasic, C Az K, se obtine
prin descompunerea ferocianurer de potasiil prin caldura (la rosu).
Ea cristalisaa in cuburi si se topesce la rosu. Solutiunea &I este
alcalina si se transforma cu timpul in metanoat (formiat).
Ea este frte otravitdre i precipit azotatul de argint, formand
cianura de argint.
Ferocianurele fi fericianurele. Acidul cianhidric p6te da nascere
prin polimerizare, la corpr mar complexT, a caror constitutie a fost
indicata de Friedel de la 1887, numite cianure duble.
Aceste cianure duble (ferocianure i fericianure), sunt datorite
presenter acidulut ferosi feri-cianhidric In moleculele lor:
Tratand ferocianurele cu acid clorhidric, obtinem acidul ferocian-
hidric, a card constitutie este urmat6rea:
C =Az H C=AzK
H Az =C Co=Az K Az C C= Az
Fe Fe
HAz=C C= Az K AzC C= Az
C=AzH C=AzK
Ferocianura de potashi.
Acidul ferocianhidric
Acidul ferocianhidric este un corp alb, cristalizat in lamele micr.
Hidrogenul 1ur p6te s fie inlocuit prin diferite metal; dnd saruri
numite ferocianuri.
Ferocianura de potasiii se obtine tratand o sare fer6s prin cia-
nura de potasiti. Solutiunca fiind concentrata depune cristale gal-
bene de ferocianura: (C Az), Fe lc + 3H00.
Ea da prin dubla descompunere, nurner6se sarurI, din causa acsta
se Intrebuintza ca reactiv pentru a caracteriza diferite metale:
(C Az), Fe K, 2(Az03'2 Pb.(C Az), Fe Pb, -+- 4 Az 03 K.
Cu sarurile de fer obtinem dour corpi, dupa cum se intrebuin-
tza o sare fer6sa sa o sare ferica:
a) (C Az), Fe K, 2S04 Fe= (C Az),Fe, 4. 2SO4 K9.
Ferocianura de potasig. Ferocianura, ferasit.

b) 3(CAz)0Fe K, 2(SO4)3 Fe, = [(CAz,Fe], (Fe,), 6SO4K3.

Ferocianura fericaAlbastrul de Prusia.

www.digibuc.ro
 348

Ferocianura fercSs e un corp de coldre albA, pe cAnd ferocianura

fericA e un corp albastru, numit albastrul de Prusia, forte intrebuin-
tat in vApsitorie.
Ferocianura ferOsa se oxidzI cu incetul la aer transformAndu-se
in ferocianur feric i sesquioxid de fer.
6(C Az),,Fe, + 302 = 2[(C Az16Fel3 (Fe,), 2Fe203.
Ferocianura ferdbff Ferocianura ferie/t.
Ferocianura de potasiii se intrebuintza la prepararea oxiduluT de
carbon (Bunsen) si a aciduluT cianhidric (Wailer):
a) (CAz),Fe K, 6SO4 H, 6H20 = 6C0 3SO4 (Az H,),
2SO4K0 SO,Fe.
b) 2 (C Az),Fe K, +
3SO4 H, = 6HC Az + 3SO4 (C Az),Fe, K,
Ferocianura de
potasiii ai fer.
Fericianurile sunt formate din acidul fericianhidric. Acest acid
rezultA din unirea a dou6 molecule de acid ferocianhidric, perdend
hidrogen; formula lui e urrnAtrea:
(C Az) Fe,H, = H, Fe (C Az),(C Az)6 Fe Hg.
Acidul fericianhidric se obtine tratAnd fericianura de plumb cu
acid clorhidric
(CAz) Fe, Pb, 3SO4 H, = (C Az), Fe, H, 3SO4 Pb.
Acest acid e un corp instabil, cristalizat in ace de colOre cafenie.
Fericianura de potasiii, (C Az) Fe, KG, se obtine introducnd
un curent de clor intr'o solutiune de ferocianurA de potasiti:
2(0 Az), Fe K, + Cl, = (C Az),, Fe, Kg + 2K Cl.
Fericianura dA prin dubla descompunere diferite grurl, ast-fel cu
skurile ferse da un precipitat albastru, numit albastrul lut Turnbull,
pe cand cu sArurile ferice nu se obtine nici un precipitat, ci numal
o coloratiune brunA:
a) (C Az),, Fe, Kg 3SO4 Fe= (C Az),, Fe, Fe, + 3SO4 K,.
Fericianura fer6s1
(albastrul luT Turnbull).
Infrebuintarea. Ferocianura i fericianura de potash"' se intrebuintzX ca reac-
tivi in laborator din cauzd c dad precipitate sad coloratiuni caracteristice cu
numerese metale. Nici unul din acWi" corpi nu este otravitor, ceea ce dove-
desce mai mult a in cianurile duble nu mai avem acid cianhidric, ci numal
elementele lui legate in mod diferit intre ele.

Metan nitrilolul = Acidul cianic.

Az _ COH.
Sunt numerosi corpT, carT se asmnA prin constitutia lor cu me-
tan nitrilul. Ast-fel se cunosc urmAtoriT

www.digibuc.ro
 349

HCAz C1CAz HOCAz H, AzCAz

Metan nitril Metan nitril clorat Metan nitrilol Metan nitrilamina
Acid cianhidric. Clocura de cianogen. Acidul cianic. Cianamida.

Acidul cianic nu a fost izolat In stare pura, dar se cunosc f6rte

multT derivatT aT luT; ast-fel:
C1C Az + 2KOH Metan
= Az
Metan nitril clorat.
COK KCI + H20.
nitrilol pota.sic (Cianat de potasia).
Tot ast-fel tratand CICAz cu etanolul sodic vorn avea metan ni-
trilolul etilic (cianatul de etil):
C1C Az + C,H, 0 Na = Az COC,H, + Na Cl.
Etanol sodic Metan nitrilol etilic
Oxidrilul metan nitrilolului (aciduluT cianic) pOte fi Inlocuit prin
sulfhidril si se cun6sce ast-fel metan nitril thiol potasic (sulfocia-
natul de potasiii): AzCSK, care e un reactiv f6rte cautat pentru
srurile de fer, cu urrnele carora da o colOre rosie de sange.
Acidul cianic, care a fost doscoperit de CloZz, la 1866, are ca
isomer imida ureeT numit carbimida saU acid isocianic: 0=C=Az H,
descoperit de Liebig i Wader (1822), cu care \Wirtz (1848) fact'
aminele. Si la acest corp hidrogenul azotului pOte fi inlocuit prin-
tr'un metal sail radical formand isocianegit, isomerT cu cianatif,
precum :
0=C=AzK , 0=C=AZC2H5.
Carbimida etilica.
Carbimida potasieli

Etandinitil = Cianogenul (Nitrila oxalica).

CAz CAz.

El a fost preparat de Gay-Lussac (1811 , descompunnd prin cal-

dur metan nitrilul mercuric (cianura de mercur):
(CAz), Hg =-- Hg CAzCAz
Metan nitril mercuric. Etandinitril Cianogen.

Se maT 'Ate obtine prin distilatia etandioatulul (oxalatuluT) de

almond"):
CO 0Az H, CAz
41-1, 0 =
CO 0Az H, CAz
Etandinitrilul Cianogenul, e un torp gazos, se licheface la 250
la presiunea normala sail la temperatura ordinar sub presiunea de 4
atmosfere. El fierbe la 21 si cristalisza la-340. Este forte otravi-
tor si arde cu flacara roza. Trecut peste potash'', incalc,lit intr'o Ova, da
cianura de potash'. Tratat cu KOH da cianura i cianatul de potash":

www.digibuc.ro
 350

CAz CAz = CAz K + CAz OK H, 0

+ 2KOHMetan
Etandinitril nitril potassic Metan nitrilol potassiet
Solutiunea lui apds, l'isat la luminA, se Inegresce dnd mai multi
corpi, intre cari gAsim i etandioatul de amonin :
CAz CO 0 Az 114
+ 4H, 0 =
CAz CO 0 Az 114
Etandinitril. Etandioat de amonid.
Cianogenul, in contact cu hidrogenul in stare nsc'end, (11 dia-
mina glicolului :
CAz CH, Az H,
I + 4H, = j
CAz CH, Az H2
Etandinitril. Etandiamina.

Piridine i Chinoleine.
Paralel cu seria fenulul i a naftenulul s'ail g5sit dou6 alte sera
aprdpe identice cu acestea, cu singura deosebire numai, c termenit
lor sunt corpi azotati, carl difer in mod teoretic de fen, naften i ho-
mologil lor prin faptul c un grup CH, din catena inchis este inlocuit
prin azot. Capil acestor sera sunt: Piridina i Chinoleina.
Az CH Az

HC CH HC C CH

HC CH HC C CH

CH CH All
Piridina. rhinoleina.
Ambii acesti corpi pot primi substitutiuni In locul hidrogenulul
ce an In molecul ; ast-fel inlocuindu-1 prin radicall hidrocarbonatl
obtinem homologii lor, iar inlocuindu-1 prin OH, 0, CO OH, etc., vom
avea corpi asemenea celor ce se obtin de la fen.
Homologil an forte multi isomeri In aceste serii, ast-fel productele
monosubstituite ale piridinel, d. e.: metilpiridina (picolina), sunt In numr
de trei, dup pozitiile pe cad le ocupl grupul CH, fata cu azotul.
Az Az Az

1105 1C.CH, 1105 1CH H05 1CH

HC4 2CH HC4 2C.0H3 1104 2CH
3 3 3
CH CH C. CH,
Picolina 1. Picolina 2. Picolina 3.

www.digibuc.ro
 351

Num6ru1 isomerilor pentru rnetilchinoleinA se ridic la spte.

.Piridina este o substant lichidl cu densitatea 0,986 la 00 Si fierbe
la 116,7. Ea se extrage din oleurile obtinute prin distilatia c6rnelor,
Oselor i altor substante organic; in cart se gAsesce alAturea cu mat
multi homologt.
In stare purl se obtine prin distilatia acidilor carbopiridici cu oxid
sic calcift:
C, H., AzCO 011 + Ca 0 = 0 H Az + CO, Ca
Pirithn metanoic (Acidul carbopiridic). Piridina.
Chinoleina este un lichid cu densitatea 1,095 la 200 i fierbe la
2390. Ea se obtine prin distilatia oleiurilor de 6se, gudronelor de la
distilatia cArbunilor de pAmint sa prin distilatia cu KOH a unor al-
caloidt ca: cinconina, chinina, strichnina, etc.
Se cunosc urmAtorit derivatt mat principalt de la acesti corpi :
Piridina monobrornata . C5 114 Az Br (2)
Derivatul sulfonic al piridinet C,H, Az (SO, H) (2)
Acidul carbopiridic = acidul nicotianic C5 1-1, Az CO OH (2)
Acidul pentacarbopiridic. C, Az (CO OH),
Chinoleina bicloratA . . . . . . C, 113 Az C12, (1. 2)
Oxichinoleina . . . . . . . . . . . C, H, Az (01I) (1)
Acidul carbochinoleic = acidul cinconic . C, H, Az (CO OH) (3)

Alcaloidil.

Alcaloidit sunt compusi azotatt cu constitutie nu tot-d'auna bine

cunoscutA, cart se produc : in plante (alcaloidi naturall), in animale
(leucomaine), In timpul putredirii materiilor organice (ptomaine) i prin
sintezA in laboratOre (alcaloidt artificial1).
S'a reusit a se face in mod sintetic mat multi dintre alcaloidit na-
turalt si a se afla prin descompunert constitutia until mare nurnr
dintre cei-l'altt. Din tote aceste lucrArt s'a putut vedea cA alcaloidil
sunt substante fOrte complexe, mat in tot-d'auna cu functiuni mul-
tiple, d. e.: fenoli, alcooli, etert, acidT, amine, amide, etc., substituite
in catena piridinet, chinoleinet si a homologilor lor.
Istoricul. La 1792 Fourcroy observa mai intaiii c apa, in care macerase cja
arborelui Cinconia era alcalina si dedea un mic precipitat. La 1804 Sekuin des-
coperi o substanta cristalina in of5iii. Sertuerner ietre 1804 si 1817 izola perfect
substanta lui Sdguin pe care o numi morfind i pe care o caracteriza ca o baza.
apropiind'o de amoniac, De la acdsi a. data incepur a se gasi alcaloidi
in multe plante intrebuintate in medicina. Ast-fel la 1820, Pelletier si Caventore
izolara chinina din cdja de Cinconia. Lucrarile lui Warts si Hofmann de la 1849
asupra amoniacilor compusi, faptul ca chinoleina fusese descoperita de Gerhardt
la 1845 prin distilarea chininei, strichninei, etc., cu KOH, precum si prezenta
bazelor piridice descoperite de Anderson la 1851 in oleurile animale, facura, ca stu-
diul alcaloiqilor sa fie reluat. La acestea se adaogar in urma descoperirilor lui
Selmi (1872) din ltal i a,,tornainelesi leucomainele in urma lucrarilor lui Gautier (1882),

www.digibuc.ro
 52

Starea naturald. In numer6se plante se gasesc unul gait mai multi

alcaloic,li, adesea combinati cu taninul sa cu corpi analogi a-
cestuia.
In lichidele otravit6re, secretate de diferite animale : serpi, scor-
pil, etc., precum si in lichidele produse in diferite boli exist nu-
mer6se leucomaine iar In productele putredirel cadavrelor se gasesc
ptomainele In stare libera sari combinate cu diferiti acidi.
Extragerea alcaloitfilor. In genere, prepararea alcaloidilor naturali
se face in dou moduri :
I. Facnd sa lucreze asupra plantei
pulverizate o baza puternic ca hi-
dratul de calchl, care se combina cu
acidul alcaloidului, pe cnd acesta
este izolat prin diferiti disolvanti (ben-
zen, metan triclorat, etc.), saii prin
distilatie daca e volatil.
Se pi:Ste face si In mic acsta ex-
tractie, punnd pulberea care a cost
tratat cu Ca(OH), (si uscata. In urma)
In vasul B (fig. 205), din ca,i;e eteruI
sa alcoolul extrag alcaloidul disti-
land din vasul A prin tubui t si con-
densandu-se in balonul C, de uncle
curge peste substanta din B. ..
2. Se mai p6te trata planta pulve-
rizata cu acid sulfuric diluat, care for-
mza cu alcaloidul un sulfat solubil
fl apa.
Acsta solutiune izolata prin fil-
trare de restul pulberei, se tratza cu
KOH sail Ca (OH), pentru a se izola
alcaloidul.
Alcaloidii se Impart in doug parti
dupa cum et sunt facuti numai din
carbon, hidrogen si azot sail din car-
bon, hidrogen, azot i oxigen. Cel
Fig. _205. Extragerea vocal klilor.
d'intAI se numesc si alcaloidt
iar alcaloidt ficg.
Principalii alcaloicy volatili sunt urmatoril :
Piperidina . . . . C H Az in piper niger (piper).
Conicina . . . . C8 H Az
Metilconicina. . . C H Az } din cicuta virosa (cucuta.).-
Nicotina . . . C,,H Az, din nicotiancz tabacum (tutun).
Cadaverina . . . C, H Az,
Putrescina . . . . C4 H12 Az,
Hidrocolidina . . C8 1113 Az
produse prin fermentatia bacte-
Parvolina . . . . C H Az riana.
Corindina . . . . CoR, Az

www.digibuc.ro
 353

Printre alcaloichI ficsI maI Insemnati sunt :

Atropina . . . C171-123 Az 08 din atropa beladona (matraguna)
Acontiina . . . . C881145 Az 0,2 din aconitum napelus (spanz).
Piperina . .' . . C12 H12 Az 08 din piper niger )piper).
Morfina . . . . C01-112 Az Os
Pseudomorfina. . . (-rill,. Az 04
Apomorfina . . . C1711,2 Az 02
Codeina . . . . CH Az Os
Tebaina . . . . C19 H21 AZ 03 din papaver somniferum (mac).
Papeverina . . .C-20-H28Az 04
Laudanosina . . C91H27 Az 04 I
Narcotina . . . . C22H22 Az 07
Narceina . . C22 H_ g Az 02
etc.
Pilocarpina . . . . din pillocarpus penatifolius.
Chinina . . . . C2 01-12 4 AZ2 02
Chinidina . . . .
Chinicina . . . .
Cinconina . . . Ci9H22 Az2 0
Cinconidina . . .
din Cinchonee.
Cinconicina . . . z
Paricina . . . Cialis Az 0
Homocinconidina. CH 22 A __z2, 0 I
Aricina . . . . C22 H20 AZ2 04
etc.
Strichnina . - . C21-
H22A Z2 0
Brucina . . . . C221120 Az2 04 din strychnos nux vomica.
Muscarina . . . C H Az U.
Tifotoxina . . . 02 H Az 02 1.ptomaine.
Tetanina . . . . C131132 AZ2 04 j
etc.
Piperidina se obtine tratand piperina cu KOH (Cahours) (vedi
piperina). Ea e lichid, cu proprietati bazice pronuntate i fierbe
la 106.
Ladenburg la 1884 a dovedit ca piperidina este hexahidropiridina :
Az AzH
TIC CII H2C CH,

HC CH H2 C CH2

CH CH2
Piridina. Piperidina.

Conicina (comina sail cicutina) se extrage din conum maculatum

Ea se ma! gasesce In cucuta alaturea cu metil-conicina. Este forte
23

www.digibuc.ro
 354

otrAvitre, fierbe la 167, este dextrogirA $ i are densitatea 0,886.

Formula el este C8 1117 Az si s'a dovedit cA este propilpiperidina:
AzH

H2 C CHCH, CH,--CH,
H, C CH,

112
Conicina Propil-piperidina.

Sinteza el a fost fAcutA de Ladenburg hidrogenand alilpiperidina.

Conicina este ultimul termen de hidrogenare al propilpiridinel homo-
logul piridine:
08 H Az C8 H13 Az 08 1115 Az C8 1r17 Az
C, H, (cs HO Az
Propilpiridina conyrina. Tropidina. Paraconicina- Conicina.

Nicotina se gsesce in foile de tutun. Ea are un miros forte ne-

plAcut, densitatea 1,01 (la 150), e solubild In etanol i ferbe la 241.
Este levogirA i fOrte alcalinA. Prin oxidatiune cu Az 02 H dA aci-
dul carbopiridic sa nicotianic: C, H, (CO OH) Az.
Prin actiunea sodiule asupra solutiunel alcoolice de nicotinA se
formza dipiperidilul. Formula de constitutie a nicotine pare a fi
urmAtdrea:
Az CH, Az CH,

HC CH kz. HC CH Az
\OH
TIC C C CH HC C HC CH,

C HC CH 0 H2 C CH2
H
Nicotirma. Nicotina.

Nicotina se combinA cu dou molecule de acid clorhidric and d

sare neutrA.
Atropina se gasesce in atropa belladona, cristaliszA in ace matA-
scise putin solubile in apa, solubilA in eter i maT cu smA in etanol.
Ea este alcalinA, cu gust amar si se combinA usor cu acicliT. La
90 se topesce, iar la 1400 se volatilisa FiartA cu acidul clorhidric
se hidratzA si se discompune in modul urmAtor:
C17 H23 AZ 08 + H2 0 = C8 Hi 03 + C8 H18 Az 0
Fail 2, prop anol 3, oic. Tropina.
Acidul tropic.

www.digibuc.ro
 355

Siriteza atropinel a fost facuta la 1879 (Ladenburg i Rfigkeiner)

combinandu-se acidul tropic cu tropina.
AzCH, CH,OH
CH,OH HOH,CH, C,
H"
\ CH CHC, H, AzCH,
CH C0 H6 +
H, C CH
1

COO 1.CH,), >

+ H, 0
If
C CH
COOH
CH, H2 C CII
Fenil 2, propnnol 3 oic. Tropina.
Acid tropic.
CH,
lropatul de tropin5,-- A.tropina.

Atropina este forte otravitre, are proprietatea de a dilata pupila

si produce uscaciunea in gat.
Piperina a fost estrasa din piper de Oersted 1819). Ea este o sub-
stanta fara gust, cristalisza in prisme clinorombice, fuzibile Ia 128.
Este o baza slaba, se disolva in etanol, eter i apa fierbinte. Solu-
tiunea alcoolica are gust intepator i piparat.
Piperina se disconipune prin KOH (in etanol) in modul urmator
(von Bobo si Keller, 856).
C4 1140O2 K
C17 Ho Az 03 + KOH = C6 0> CH, + C, II, Az.
Piperina. Piperonatul de potasiii. Piperidina.

Formula piperineY este urmatrea:

CH, CH,
CH = CH CH = CHCOAz \ CH,
CH, CH,
C
0 >CH
iltorfina este In cantitate de 10-15/o in opiul de Smirna, care e
sucul uscat al maculut papaver somniferum). Ea cristalisza In prisme
mid, are gust amar si produce somnul and e luata in cantitate mica.
Tratata cu pulbere de zinc la cald, da fenantrenul. Din reactiunile
sale rezulta ca In molecula et avem 2(OH), al cat-or hidrogen pdte fi
inlocuit prin potasiil sa eterificat.
Ast-fel Grimaux la 1882, tratand o solutiune de morfina in KOH
si cu CH, I, a obtinut codeina :

C17II17Az0 <
OH
OK
+ CH, I = Cr, H17 Az 0 < OH
OCH,
K I.
Morflna monopotasien. Morflna monometilicii Codeinn.

www.digibuc.ro
 356

Se cunsce de asemenea metilcodeina sa dimetilmorfina: O H

Az 0 (OCH3)2
Inc AlditA fiind, perde H, 0 transformAndu-se in apomorfind: C
H Az02, care se intrebuintzA in medicinA ca vomitiv.
Morfina dA c,oloratiune rosie cu Az 0311 i albastrA cu Au Cl3. Ea
e forte otravitre; antidotul el este cafeaua.
Codeina sail metilmorfina cristalizzA In prisme grOse ortorombice
luzibile la 1500, solubile in eter. Ea se intrebuintza in medicinA Si
e otrAvit6re.
I'llocarpina se extraga din pillocarpus penatifolius. Ea este lichidA
dextrogirA, solubill in apA, etanol i cloroform. Cu H Cl $ i Az 03 H
d sarurI bine cristalizate. FiartA cu apI se discompune in trimetil-
aminA si acid piridinlactic (corespunetor acidului lactic de fermentatie);
CH,
C11 1115 Az, 0, + 112 0 = Az (C113 3 + C5 H, AzC(OH
\ CO OH
Pilocarpine. Trimetilandna. Acid piridinlactic.
Acidil hidratza pilocarpina, transformAnd-o In pilocarpidind si
metanol:
Cii H16 Az2 02 + H2 0 = C10 H14 Az2 02
Pilocarpina. Pilocarpidina
+ CHs OH
Metanol.

Formula de constitutie a acestor corpi e urmAtOrea :

CH, CH3
CH CH CH CH
CH CH,
HC Az C Az <04, HC Az CAz CH,
CH CH CH3
CH CH 1

CO 011 CO 0
Pilocarpidina. Pilocarpina.

Pilocarpina produce transpiratie abundentA si sialoree (abundenta

salivel). Ea e forte otrAvit6re.
Chinina se gAsesce dimpreunA cu alti alcaloidI in speciile Cinchona
calisaya, Cinchona succirubra si C. Huanuco, care cresce pe inaltimi
de 1600m.-2500m . C6ja acestor arborl contine apr6pe 1 I, chining.
Chinina este o substanta amorfA, fAra colOre si miros, cu gust fOrte
amar, se topesce la 177. DisolvatA in acill este levogira. Solutiunea
el in apl este f6rte alcalinA si absOrbe CO, transformAndu se in
carbonat de chininA solubil. Cu acidi dA sAruri solubile, Intre cati
mal insemnate sunt sulfatil de chinind:
Sulfatul bazic de chinind sau sulfatul ordinar, C20 Hs, (Az2 02)2,
SO, H2 + 7H2 0 cristalizzA in ace prismatice fine mAtAsOse, este
eflorescent, pierdnd la aer 14,130/0 ap din greutatea sa. El este
greu solubil In apl (1 parte sulfat In 581 pArtl al:A. la 15).

www.digibuc.ro
 357

In apa acidulata cu SO, 114 se disolv usor and sulfatul neutru

Solutiunea acestuia este forte amara.
Sulfatul bazic este forma sub care se Intrebuintza chinina de obi-
ceiti in medicina.
Sulfatul neutru de chinind (numit impropriti sulfat acid):
C20 H7 4 (Az, 03 ), S 0, 112 -1- 81120 se disolv torte usor in apa si
se obtine disolvand sulfatul bazic In acid sulfuric. Distiland chinina
cu KOH, obtinem chinoleina, metilchinoleina lepidina) i metanoat
de potasiti.
Chinina este o metilcinconina, IntocroaI dupa cum codeina este
metilmorfin.
Formulele de constitutie ale chinineI i cinconineI, par a fi ur-
matdrele:
Az CH Az CH
HO HO
13
>C C CH
CH, >C C COCH3
I 1 i

H2C CH CH 112C CH CH

C-H CH C-H CH
1

C CH, C CH,
HC CH CH2 NC CH CH2
1 1

HC C CH2 HC C CET,

CH Az CH Az
Cinconina. Chinina.

Strichnina C H Az, 02 se extrage din strychnos nux vomica.

Ea este o substanta solida, cristalisza in octaedril cu baza dreptun-
ghiulara, este incolora, fr miros, cu gust fOrte amar. Se topesce
la 284 si fierbe In vid la 270, este lovogira, putin solubila In apa,
etanol Si eter si forte otravitre. Distilat cu KOH (in etanol) da
chinoleina i hon-sologil acesteia. Ea pi:Ste da producte de subsitu-
tiune; ast-fel se cuncisce mononitro i dinitro-strichnina.
Brucina este strichnina, In care 2H sunt lnlocuiti prin 2 grupurl
(0 CH,)
C2 3 H26 AZ2 04=C16 H17 (C3 H4 ()CHO Az 2 0 2(A. Skenstone
Hansen).

Substance gelatinose i albuminse.

In sucurile economieT animalelor i plantelor, precum i In tesu-
turile insolubile ale lor se gasesc substante azotate forte complexe

www.digibuc.ro
 358

contiriend suit si fosfor, care nu se apropie de nici una din func

tiunile studiate 'Ana' acum. AcestI corpi a fost studiati in timpul
din urma de Schritzenbercer. Prin distilatia lor se obtin corpl forte
variati intre cari: amide, amine si compusi .din seria piridinei pre-
cum si sulfura i cianura de amoniii. El s'ail Impartit in doug grupe:
I. Substanle gelatindse saii cleidse, intre cari avem urmatorii corpT:
Gelatina, care exista In grane si in special in materia azotata
din grafi nurnit gluten si Gelatina care se gsesce in 6se.
Ele se precipita prin etanol din solutiunea aps (land o mash
solida transparenta, fail gust si fr miros Disolvate in apa calda,
ele produc piftia. Acst proprietate b pierd daca le fierbem cu
etanoic concentrat sa cu acid azotic. Taninul precipita gelatina
din solutiune, formand cu ea o combinatie imputrescibill : din cauza
acsta se tabacesc cu tanin peile, carT contin putina gelatina. Me-
tanalul o intresce ast-fel, In cat se fac diferite obiecte industriale.
Fierte In acid sulfuric ele del glicocol, leucin i all acidl ami-
did precum si corpurT din seria piridica.
In cornert se extrage gelatina fierband 6sele in vase inchise (au-
toclave). Cleiul de pesce (ichtiocolul) este gelatina pura, care se
obtine din membrana intern a bsicel inotatre a morunului. Ea
este decolorata prin acid sulfuric Cleiul ordinar (colic forte) se
fabrica cu resturi de piele, cOrne, etc.
Chondrida se extrage prin fierbere din sgarciurl i tendOne. i ea
produce piftie cu apa fierbinte, dar se deosebesce de primele prin
faptul c ea se precipita, din solutiunea apOs prin alaun, etanoat
de plumb si alte sarurT metalice. Clorura mercurica nu o precipita,
ca pe cele dinti i fiarta cu acid sulfw ic da numai leucina si nu
da glicocol.
2. Substance alumindse, carT se impart in treT grupe :
Alburnine, fibrine i cazeine. Schritzenberger le da urmat6rea for-
mula. generala : C21, 11350 Az 0.
Discompuse cu SO, H, sa Ba (011)2 la cald, ele &it glicocol,
leucina, acid aspartic, etc., iar prin fermentatia putreda da fenol
si ptomaine.
a) Intre albumine sunt urmatOrele substante :
Albumina din albusill bide, care se coagulza la 720, se precipit
prin etanoatul de plumb si este dextrogirl. Ea se disolva in alcalii
si se precipit prin acidi, etanol i eter. Gauthier (1869) i Bechamp
a dovedit ins cd in albusul oulul sunt maT multe telurl de albu-
mina cari se deosebesc unele de altele prin puterea rotatOre.
Albumina din send sdngelul numit serind difera putin de cea
dinti prin puterea rotatre si prin proprietatea ca : injectat fiind
in vinele unui animal, se asimilza, pe cand cea-l'alta este data a-
far prin rinichi.
Albumina din plante are mare asemnare cu albumina din oil si
se gsesce in sucurile plantelor. Vitelina, care se gasesce disolvata
in galbenusul ouluT, este un amestec de alburnina i caseina.

www.digibuc.ro
 359

b) Fibrinele, din punctul de vedere chimic, se comporta ca al-

bumina insolubil, de care se deosibesc prin structura lor fibrcisa
si prin proprietatea ce ail a discompune apa oxigenata.
Fibrina din sange se coaguleza, cand ese sangele in contact cu
aerul, (land o masa fibr6s1, elastica numita chiagul sangeluT. Uscata
fiind, devine dura si fragila, este insolubila In ap, si In acid clor-
hidric diluat.
Fibrina din muscla numita miosind se OA In stare disolvata in
masa musculara, de unde pdte fi precipitata prin o solutiune diluata
de clorura de sodiii.
Fibrina vegetald exist in glutenul din gruntele cerealelor ala-
turea cu glutina (Ritthausen).
c) Caseinele coprind urmatrele dou substante :
Caseina din lapte, pare a fi albumina disolvata In alcaliT. AcicliI
si clziagul precipita o substanta care contine putin acid lactic si
fermentul lactic, caldura insa nu o coaguleza de cat la 1300-140 .
Caseina din plante numit legumind, se gasesce in grauntele le-
guminselor, este identica cu cea-l'alt si se precipita prin acidT.
Ea exista cu deosebire in mazere, fasole, linte. Aceste producte
sunt tot atat de hranitdre ca carnea.

www.digibuc.ro
 NOTITE BIOGRAFICE
ALE

UNORA DIN CEI MAI MARI CHIMISTI.

I
z

_
Weda-'

. g);:f
.

r:
ttZtAf

Baeyer, Adolf v. s'a n5scut in 30 Noembre 1835 la Berlin. Ta-

tAl sfi a fost un erudit general prusian. El a debutat mal intain ca
profesor la Academia comerciald .din Berlin si a trecut in urm ca
profesor la Universitatea din Strassburg. Acum ocupa catedra de

www.digibuc.ro
 362

chimie de la Munich, pe care a avut'o marele Liebig. Este unul dintre

cei mai mail chimisti ai Germaniei. El a descoperit fluoresceinele si
scatolul, a introdus pulberea de zinc ca reductor si a fAcut numerse
sinteze insemnate, intre cari: a oxiindolului, a isatinei si a albastrului
de indigo. La ultimul congres de chimie de la Geneva, din 1892,
Baeyer a luat partea cea mai activg.
Ballard, Antoine Gerome, s'a ngscut la 30 Septembre 1802 la
Montpellier si a murit la Paris in Aprilie 1876. El a succedat pe
Thenard ca profesor de chimie la Sorbona i la 1850 a ocupat
locul lui Pellouze la College de France.
El a descoperit bromul !a 1826 si a studiat in special derivatii
bromati si extractiunea sgrurilor din apa de mare:
Berthelot, Marcelin Pierre Ei<50-. s'a ngscut la 29 Octombre 1827
la Paris. El ocupg locul de profesor la College de France, este
membru i secretar perpetuil al Academiei de Sciinte si a fost mi-
nistru al instructiunii publice in Franta. La 1848, fgcend sinteza
etinei, a deschis o cale noise chimiei organice, care este in mare
parte creatiunea sa. El este nu numai cel mai mare chimist al
Frantei, dar unul dintre cel mai marl chimisti ai timpului nostru.
De mai bine de 20 ani se aflg in fruntea dmenilor de sciint cari
a creat termochimia. Principalele publicatiuni ale lui, sunt urmg-
trele:

/ ''134116

. t ,..7t
-, '-'."
...
-1,.."?...' , -; . .
e t ., ',' =

;: :cr ,

'3.74;4
" ch. .
.
rIj

Chimie organique foncke sur la synthese 1860. La synthese chimi-

que 1875. Mecanique chimique fondee sur la thermochimie 1879. Les
origines de l'Alchimie 1885. Chiniie des anciens 1889. La rkolution
chimique-Lavoisier 1890.

www.digibuc.ro
 363

Berthe lot a spin acel admirabil adevr: Chimia'st creieazei obiectul

studiilor sale.
Berthollet, Claude Louis, (Comte de), s'a nscut la 9 Decembre
1748,1a Annecy, in Savoia si a murit la 6 Noembre 1822, la Ar-
ceuil, Paris. El a studiat mat Inti medicina Si la anul 1794 era
profesor de chimie la scOla normala si la scOla politechnica din Paris.
A fost membru al Academiel i unul dintre cei mal mart chimisti al
secolului. Inca de la 1785, a impartasit vederile marelul Lavoisier
asupra nouel directiuni data chimiei. El a fcut cercetrt asupra a-
moniaculut, acidului cianhidric, hidrogenului sulfurat, clorulul si ful-
minatului de argint. A descoperit cloratul de potasiii si a formulat
legile, dupa care se fac reactiunile intre corpuri.
Elements dP Part de la teinture 1791, Recherches sur la loi d' af -
finite 1807, Essai de statique chimique 1803.
Berzelius, IOns Jacob, s'a nascut la 29 August 1779, la Westerlosa
Ostgothland, si a murit la 7 August 1848, la Stockholm. A studiat
medicina i chimia la Upsala si mai in urma la Erlangen, in Ger-
mania, a fost putin tirnp medic militar in Stockholm. La 1807 fu
numit profesor de chimie i farmacie.
El a creat teoria electrochimica, a determinat forte multe greutatt
atomice si a simplificat metodele de analiz. A fost un eminent pro-
fesor si a produs elevi ca: Rose, Mitscherlich, WOhler, Gme lin, Mag-
nus, Arfvedson, Kolbe, etc.
Bunsen, Robert Wilhelm, _este nascut la 31 Martie 1811, la Got-
tingen. A fost numit la 1836, profesor de chimie la Cassel, la 1838
in Marburg, la 1851 in Breslau, la 1852 in Heidelberg, uncle a trait
retras de la catedr din 1889. El a lucrat putin in chimia organica,
studiind cacodilul i derivatil sI, dar a fost unul dintre eel mat marl
cercetatort in chimia analitica, unde a introdus numerOse metode
pentru analiza corpurilor solide si a gazelor. A introdus irnpreuna
cu G. Kirchhoff analiza spectrala si a descoperit rubidiul i cesiul.
Lucrarile lui principale sunt :
Volumetriche Analyse 1854. Gasometrische Iktethoden 1857, Chemisehe
Analyse durch Spectralbetrachtung, mit Kirchhoff 1861. Anleitung zur
Untersuclzuug der Aschen :aid Mineralwasser 1875; Flammenreactio-
nen 1880.
Chevreuil, Michel Eugene, s'a nascut la 29 August 1786, la Angers
si a murit la 9 Aprile 1889, la Paris, in virsta de 103 ant. La 1810
a fost profesor de chimie la institutul lut Fourcroy. De la 1826 'Ana
la mOrte a fost directorul manufacturei de gobelinuri din Paris, iar
de la 1830-1879 a fost profesor de chimie la cMuseum (gradina
plantelor), La 1813 incepu studiul s'eti asupra constitutiunei materiilor
grase, in urma se ocupa cu numerdse cestiuni de chimie pura i apli-
cata si consacra mai bine de 20 ant pentru studiul fizic i chimic al

www.digibuc.ro
 364

armoniei colorilor. El a fost capul societAtilor de agriculturA, and

o impulsiune puternicA acestel ramuti, i membru al Academiel de
sciinte.
Recherches chimiques sur les corps gras 1823. Des couleuts et de
leurs applications aux arts industriels 1864.
.Danton Yohn, s'a nAscur la 5 Septembre 1766, la Eaglesfield, Cum-
berland si a murit la 27 Julie 1844, la Manchester. A fost profesor de
1/4, '..qfp:
*""1, -,.,SW.f.**5,,,
: 4 :,

-&:, .

1711
71
t .

'
s

fizicA i matematica la New-College din Manchester si a tinut multe

conferinte sciintifice in Anglia si Scotia. El s'a fAcut renumit prin
introducerea teoriei atomice i prin aflarea legal proportiunilor mul-
tiple, dupa care se combinA corpurile.
New system of chemical philosophy 1808.
Davy Humphry, s'a nAscut in 17 Decembre 1778, la Penzance,
Cornwall, si a murit la 29 Maiii 1829, la Geneva. A inv6tat chirur-
gia Si farmacia. La 1802, a lost profesor de chimie la Royal Insti-
tution din Londra. A cAlkorit mult prin Franta si Italia $ i a fAcut
lucrArI de cea mai mare insemnAtate in sciintA. Electrochim:a este
creatiunea sa ; In acest mod a izolat potasiul, sodiul, calciul, magne-
siul, bariul, etc. El a preparat clorura de carbonil, hidrogenul fosfo-
rat solid, amalgamul de amoniti si a dovedit cl sunt si acid1 fArl
oxigen (acichI haloidT). S'a ocupat i cu chimia agricolA si a inventat
lampa de sigurantA.
Elements of chemical Philosophy, 1810-1812.

www.digibuc.ro
 365

Dumas 7ean Baptiste nascut la 14 Julie 1800, la Alais, a murit

la 11 Aprilie 1884, la Cannes. A fost farmacist la Geneva, unde a
publicat lucrarT asupra sangeluT si In urma sfatului lul Humboldt,
s'a dus la Paris, la 1823. El este unul din intemeietoriT sc61e cen-
trale, a fost profesor la Sorbona i la facultatea de medicina. De la
1849-1852, a fost ministru al Agriculture i Comerciuld. El a luat
parte activa la desvoltarea chimie organice, facnd numer6se sin-
teze, si introduse la 1834 teoria substitutiunei. El a facut analiza ape

a aeruluT, a bioxidului de carbon, a determinat greutatea atomica a

iodului, fosforului, sulfulul, mercuriuluT, etc., si este Intemeietorul
teorieT homologilor.
Trait de chimie oppugn& aux arts, 1828. Leon sur la philo-
sophie chimique, 1837.

Friedel Charles, profesor de chimie organica la Sorbona, unde a

Inlocuit in 1885 pe amicul sii Wfirkg. Inaintea acestei date era pro-
fesor de mineralogie la aceeasi universitate. Era membru al Acade-
mie de sciinte i s'a distins in mod cu totul superior pe terenurT
sciintifice f6rte variate, ilustrand universitatea ParisuluT, atat in do-
meniul mineralogie cat si al chimief organice. A reprodus pe cale
artificiala forte multe minerale si a facut numer6se sinteze, Intre
cari cu deosebire a glicerineT. Prin introducerea clorurel de aluminiti
a pus la dispozitia chimistilor una dintre metodele cele maT gene-
rale si simple in acelas'i timp, prin care s'a imbogatit f6rte mult
num6rul corpurilor, cu deosebire dintre cele cu catena ciclica.
Laboratorul de chimie organica, pe care '1 conducea la Sorbona

www.digibuc.ro
 366

era punctul de plecare al celor mai insemnate lucrari de chimie

otganica si locul unde generatiunile noui ail capetat:mai,_. mult in

Franta directiunea nou6 in chimie.
Cours de chimie organique, serie grasse 1887.
Cours de chimie organique, serie aromatique 1887.
Cours de minralogie. Mineralogie generale. Falls 1893.
Acest mare chimist care era si un bun filo-roman, a lost per-
dut sciintei la Aprilie 1899.
Gay-Lussac, Louis Yoseph, s'a nascut la 6 Detembre 1778, la St.
Leonard in Limousin, si a murit la 9 Maiil 1850 la Paris. La 1798
intra in scOla politecnica, fu cel mai apropiat si distins elev al lui
Bertholet, si la 1808, a fost numit profesor de fizica la Sorbona.
El descoperi borul la 1808, studia iodul si descoperi etandinitrilul
la 1815. Lui se datoresce titrometria Si construirea eudiometrelor.
La 24 August 1804 facu dimpreura cu Biot o ascensiune cu ba-
lonul, la 16 Septembre (acelasi an), facu singur aceeasi ascensiune
pentru observatiuni sciintifice. La 1808 el formula legea dupa care
se combina gazele. Intre aid elevi distinsi a avut pe Liebig.
Hofmann, August Wilhelm von, s'a nascut la 8 Aprilie 1818, la
Giesen si a murit la 5 Maiil 1892 la Berlin. El s'a ocupat mai intaiii
cu fllosofia i dreptul, mai in urma studia chimia la Liebig. La 1845
a fost numit profesor la Bonn si la 1848 profcsor la Royal College
of chemistry si la monetaria din Londra, de unde trecu la Berlin la
1865. El a luat parte insemnata la desvoltarea chimici organice si
a studiat multa vreme, in acclasi timp cu Wartz, amoniacii compusi

www.digibuc.ro
 3(17

unde a f4cut multe descoperiri asupra materiilor colorante (aniline).

A fost unul din cei mai distinsi chirnisti din Germania, si s'a Oat

-
mult timp in capul line( pleiade de chirnisti formati in laboratorul

www.digibuc.ro
 b68

sal. S'a distins de asemenea ca scriitor cu deosebire In biografiile

chimistilor: Wirtz, WW1 ler, Dumas, Gries, etc. Mort la 5 Maiii 1892.
Kekule, August Friedrich s'a nascut la 7 Septembre 1829 in Darm-
stadt si a murit In 3 lulie 1896 la Bonn. Intre 1858-1865 a fost
profesor la universitatea din Gand, iar in maul la Bonn, unde s'a
ilustrat prin lucrarile sale. In 1859 lund ca baza tetravalenta car-
bonulul, introduse in chimie teoria constitutiunel benzenulul, prin
care studiul chimiei organice a devenit usor i forte interesant. Prin
lucrarile sale si cu deosebire prin vederile sale teoretice, a contribuit
in mod prodigios la desvoltarea chimiel organice.
Lehrbuch der organischen Chemie 1859. Chemie der Benzol-deri-
vale, 1867.
Lavoisier, Antoine Laurent s'a nascut la 26 August 1743, la Paris
si a fost decapitat la 8 Maiii 1794 in acelas oras
Lavoisier este unul dintre cel mai marl &nest ce a avut Francia,
si din cei mai ilustri cu care se falesce omenirea. Chimia incepe
cu Lavoisier ca sciinta, el .a scos'o din calea veche i obscura pen-
tru a arata importantul set.' rol In sciinte, i viitorul maret la care
trebue s tinda. NumerOse descoperid furl facute de el intr'un timp
relativ scurt, lata de ce ilustrul chimist \Wirtz dicea la inceputul
dictionarului de Chimie ca La chimie est une science franaise. La-
voisier a introdus cumpena in Chimie, el a formulat legea conser-
vara materiel: Nimic nu se i'erde, nimic nu se creacd in naturd.,

Lucrarfle sale asupra oxigenulul, aerului, ape, combustiunel si re-

spiratiunel, fac epoca in sciinta prin claritatea si profunditatea cu-
getarei i prin exactitatea metodelor. Nomenclatura modern incepe
tot de la el.
Lavoisier iubia sciinta i o cultiva cu pasiune. El era avut si

www.digibuc.ro
 369

ocupa cele maT Mahe situatiunT financiare. Era unul dintre fermiers
generaux adica din acei ce luau cu arend vAmile i contributiunile
indirecte ca: tutunul, spirtusele, etc. Cu Ulan cinstea sa dovedita,
el plati cu viata faptul de a fi fost alAturT cu cei-l'altI fermiers, carT
abuzasera de situatia lor. Ura contra acestor OmenT fu atat de mare;
In cat Lavoisier, care incontestabil e unul din ceT maT marT Omen!
genial! ce a avut Francia, incA nu'si are statua sa, cu tate ca e ab-
solut dovedit ca era un suflet nobil, un caracter integru, si maT
presus de tote, un pasionat admirator i cercetator in sciinte.
S'at gsit maT t6te scriptele i instrumentele, care prin ingrijirea
d luT Grimaux, chimist de elita, aa fost expuse la Paris in 1889,
Cea maT bunA biografie a luT Lavoisier, in care se pcite vedea viata
acestuT mre i nefericit om, este:
Lavoisier 1743-1794, d'aprZ's sa correspondance, ses manuscrits,
ses papiers de famille et d'antrcs documents inidits, par Edouard
Orimaux, Professeur a l'ecole Polytechnique et a l'Institut Agrono-
mrque, Agrege de la faculti de Medeczne Paris 1888.
Lucrarile luT Lavoisier incep a fi presentate Academiel de sciinte,
care a avut in urrna onrea de a'l avea membru, la 1763, si se
terminA cu diva mortei sale. Ele s'au publicat de Ministerul instruc-
tiuniT publice Oeuvres de Lavoisier. Paris, MDCCCLXIV, 4 volume.
D-na Lavoisicr lucra cu sotul sea in laborator si tinea registrul
cercetArilor nou. Ea a publicat dupe mrte. mare parte din lu-
cradle sotului sea, din care multe scrise pana in momentul execu-
tiunii si ne terminate Inca.
Litbig Justus. S'a nascut la 15 Maia 1803 la Darmstadt, si a

24

www.digibuc.ro
 370

murit la 18 Aprilie 1873, la Munchen. El studil mai intAiil farmacia

si in urm chimia la Bonn, Erlangen si Munchen. De la 1822 pang
la 1824, fu trimis s studieze la Paris, unde se aflail pentru acelast
scop Mitscherlich, Gustav si Heinrich Ros, Runge etc. Parisul in
.acea epocA avea un mAnuchiti de 6meni de sciintA superiorl ca
Gay-Lussac, Thnard, Du long, Chevreul, Vauquelin si Al. de Hum-
boldt, care a locuit i lucrat mult vreme in capitala Franciet.
La 1824 a fost numit profesor la Universitatea din Giessen, unde
prin importanta lucrArilor sale de chimie organic, cu deosebire,
fund o adevratd sc6l de chimie, la care se formar: Fehling,
Frank land, Fresenius, Gerhardt, Hofmann, H. Kopp, Muspratt, Reg-
nault, Stenhouse, Strecker, Williamson, Wirtz, etc.
El a indicat separarea nichelului de cobalt, si a fost unul dintre
inceptorii teoriei radicalilor, a lucrat asupra cianurilor, aratand im-
portanta lor in galvanoplastie i asupra etanalului (aldehidet), arAtAnd
intrebuintarea but in argintuire. Liebig a luat parte activA la pro-
gresele chimiei fisiologice.
Die Clumie in ihren Anwendungen auf Agrikultur und Physiologic
1876. Organische Chemie in ihren Anwendungen auf Physiologie und
Pathologic ;1846. Chemirche Briefe 1878. Naturwissenschaftliche
Briefe tur moderne Landwirtschaft 1859. Suppe fiir Sduglinge. Ialz-
resberichte fiber die Fortsckritte der Chemie 1847-1857. Randwrter-
buck der reinen und angewandten Chemie 1842-1856. Annalen der
Chemie und Pharmacie 1832.

.1'47

Mendelejeff, Demetrius, este unul din cei mat mart chimisti al Ru-

www.digibuc.ro
 371

sieL E profesor la scla politechnica din St Petersburg. S'a ocupat

de Fisica si a facut cercetati asupra Capi1aritiL Dupa incercarile
sri Chancourtois (1862), New lands (1865) si Lothar Meyer (1869),
Mendelejeff Inca din 1869 propuse o clasificatie a elementelor dupa
ponderea lor atomica. Acst clasificatie e de o mare utilitate.
Galium, descoperit la 1875 de Lecoq de Boisbaudran,si Germanium
descoperit la 1886 de Winkler, erati deja prevNute In sistemul sat'
periodic al elementelor,
Tratatul WI de Chimie, a fost de curnd tradus in limba germana
(Grundlven der Chemie, 1892, Leipzig).
Pasteur, Louis, s'a ngscut la 27 Decembre 1822 la Dole in Jura
si a murit la 28 Septembre 1895.
El a ocupat In Franta i In lumea sciintifica aceeasI situatiune, pe
care a avut'o Lavoisier in secolul trecut. La 1848 a fost profesor la
liceul din Dijon, iar de la 1849 1854 la universitatea din Stras-
sburg. Primele sale lucrati sunt relative la cristalografie si la po
larisatiunea rotat6re. Acestea 'I condusera la studiul fermentatiuneb,
producnd lucrati, care ati contribuit mult la avutia FranteI prin
faptul c a al-Mat metodele sciintifice de a 'Astra vinul, a face berea,
otetul, etc. In aceeasi directie se ocupa cu 136la gandacilor de matase
si In urrna afil altoirea contra turbreI Si carbuneluf la vite. El a
fost in capul institutuld, ce pcirta numele s6a, In care se fac cele
mai insemnate lucrarT de bacteriologie.
Etude sur le vinaigre, 1868. Etude sur le vin, 1872. Etude sur la
bicre 1876.

Saint Claire Deville, s'a nascut la 11 Martie 1818, la St. Thomas

In Antile si a murit la 1 Iulie 1881 la Paris. El a fost profesor la
Sorbona si director al laboratorultil de la scOla normal, s'a ilustrat
prin cercetarl asupra disociatiuneI i asupra aluminiulu, siliciuluT,
boruld i platina
Scheele, Karl Wilhelm, s'a nascut la 19 Decembre 1742 la Stral-
sund, si a murit la 21 Maiii 1786 la Koping, In Suedia. A trait tta
viata ca farmacist In conditiile cele mai modeste si a fost apr6pe ne-
cunoscut de t ompatriotiT sI. Cu tote a a trait putin, lucrarile sale
sunt atat de variate si numerose, In cat, dupa Lavoisier ocupa intaiul
loc de onre intre chimistii secoluluI trecut. El a descoperit : oxigenul
clorul, fluorura de silici, hidrogenul arseniat, aciqil manganuluI, mo-
libdenului, wolframuluI i arsenicula In chimia organica facu nume-
rOse descoperirt ca: glicerina, acidul tartric, acidul lactic, acidul uric,
acidul malic, acidul citric, acidul galic i acidul tanic.
Chemische Abhandlung von der Luft und dem Feuer 1768.
Schfitzenberger, Paul, nascut la 1827 la Colmar. A fost profesor
la sc6la industriala din Mithlhausen Si pana la 1870 la universitatea

www.digibuc.ro
 372

din Strassburg. La 1876 a fost numit profesor la College de France

in lucul lui Balard. El a fAcut numer6se lucrArT, Intre care cu deo-
sebire : Memoire sur les matieres albuminoides 1879.
Trait de chimie generale, 6 vol., 1879-1886.
Wohler, Friederich, s'a nAscut la 31 Julie 1800, la Eschersheim,
lAnga Frankfurt a. M. si a murit la 23 Septembre 1882 la Gottingen.
A studiat mai inti medicina Si in urmA chimia cu Gmelin si Ber-
zelius. El a fost profesor la scla profesionalA din Berlin la 1825
1831, iar la 1836 a fost profesor la Cassel. A avut un rol aprope
tot atAt de mare ca i Liebig producend numerosi chimisti marl ca
Beilstein, Fittig, Knopp, Kolbe, Limpricht, Schreerer, Staedeler, etc.
El a cultivat chimia mineralA i organicA; a fAcut sinteza ureei (1828),
a descoperit azotura de bor, a izolat aluminiul si a arAtat aseme-
narea dintre sj1icii, carbon si titan.
Grundriss der Chemie, 1833 Die Mineralanalyse in Beispielen. 1861,
Lelabuch der Chemie.
Wiirtr, Charles Adolphe, s'a nascut la 17 Noembre 1817 la Stras-
burg si a murit la 12 Maiu 1884 la Paris. A studiat farmacia si me-
dicina si a fost elevul lui Liebig, Balard si Dumas.
El a urmat lui Dums ca profesor la facultatea de medicinA din
Paris, iar la 1877 i s'a creat o catedrA de chimie organicA la Sorbona.
-:e;.n
..t!)

t".7.4.,;., 4
,
r
,.. .
t -.
: 9, . ,,f .., '.'

A fost profesor ilustru i lucrAtor neobosit, a jucat un rol insemnat

in desvoltarea chimiel. Lui se datoresce In mare parte introducerea
teoriei atomice in Franca. La 1849 a descoperit carbimidele i amo-
niacii compusi, la 1856 a preparat glicolii, In urma aldolul, etc.
Lecons de philosophic chimique 1863. La teorie atomique 1879.
Dictionnaire de clzimie pure et applique 1868. Traite elementally de
chimie medicale 1864.

www.digibuc.ro
 PRETUL UNUI EXEMPLAR 5 LE
PRETUL UNUI EXEMPLA .5 La

www.digibuc.ro