Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
CURS ELEMENTAR
DE
DR C. I. ISTRATI
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESCI.
ki.t
a' 4
1 41.'
Lavoisier, rdormatorul chimici
1743-1794.
Editia a III-a, revdut i adaos, conform cu noua nomenclatura in chimia
organic si cu programul statului.
www.digibuc.ro
LUCRARE PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA.
CURS ELEMENTAR
DE
DR C. I. ISTRATI
PROFESOR LA IINIVERSITATRA DIN BIICURESCI.
-4y 14.1N-
+6z-0
1.*
,
Lavoiger, reformatorn1 chimieT
1748-1794.
EdiOa a III-a, revclut si adaosA, conform cu noua nomenclaturryn chimia
organici 1 cu programul statulul.
www.digibuc.ro
LUCRARILE DE CIIIMIE ALE, AOTORTJLUI
www.digibuc.ro
&die aciota tuet,ase, mentovigi,
EllaAes Friedel
Fost profesor de .chimia organica la Sorbona,
Membru al Institutului,
etc. etc. etc.
www.digibuc.ro
TABLA DE MATERII
PAG.
www.digibuc.ro
VI
Pug
---_,-
,.
Radicalit compuri . - 05
Hidrogenul sulfurat= Sulfura de hidrogen (Acidul sulfhidric) 6*
Conthinatiile Cl, Br ,ri I cu 0 fi cu 0 ,Fi H 67
Combinatiile S, cu 0 si cu 0 fi H . , . . ,- . , 69
Acidul 'sulfuros . . , . . . . . ., 70
Bioxidul de sulf = Anil' drida sulfurs5.
Acidul sulfuric '1- r .
. .. - t 6 71
73
Acidul disulfuric. , . . . . . . ,.. . -
Trioxidul de sulf = Anhidrida sulfuricl
,
.
.
.
,.. ..
..
.>
.
.
s . 77
78
Familia III. Azotul (Nitrogenul) 786
Argonul 81
Aerul
Fosforul. Fosforul ordinar
Fosforul rosu (amorf)
. . ,. .....
i
6- .
82
86
88
Arsenicul , 89
Stibiul (antimoniul) . 90
rombinatia corpilor din familia a III-a cu Izidrogenul . 91
Hidrazina, Hidroxilamina . . . . . . 92
Compusil azotului cu hidrogenul. Amoniacul 92
Amoniul si compusil seT . . . 94
Compusit fosforuluI cu hidrogenul 96
Fosfura de hidrogen gazdsA 96
Fosfura de hidrogen lichicl , . . 4 . a 97
Fosfura de hidrogen solid. r 97
Compusil arseniculuI cu hidrogenul 98
Compufit corpilor din familia HI cu Cl, Br ,si I . . . . 98
...........
Combivatiunile corpilor din familia III cu 0 fi cu 0 si H. . 99-
Acidul azotos . . . . . , . . . . 100
Acidul azotic (nitric) . . , . . . 100
Protoxidul de azot . . .
Bioxidul de azot
.. .
I 103
104
Trioxidul de azot. (Anhidrida azotds). Tetra oxidul de azot . 105
Penta-oxidul de azot (Anhidrida azotic6) 107
Acidul fosforos 107
Acidul fosforic normal (ortofosforic) . , . . 108
Acidul metafosforic. Acidul difosforic (pirofosforic1 . . . 109
Trioxidul de fosfor (Anhidrida fosfors). Pentoxidul de fosfor.
(Anhidrida fosforic) 110
Acidul arsenios. Acidul arsenic , ,, 111
Trioxidul de Arsen (Anhidrida arsenis) 112
Pentoxidul de Arsen (Anhidrida arsenic5) , 113
Combinatiunile arseniculul cu sulful , 113
Acidit si oxidil stibiuluI , 113
F amilia .1V . Carbanul .. . 114
Siliciul 119
Combinapunile corpilor din familia IV (C, Sid cu hidrogenul
si cu elementele halogene 120
www.digibuc.ro
VII
Pag.
Combinatiunile corpilor din familia a IV-a cu 0 si cu 0 si H 120
Oxidul de carbon ...... , ...
CompusiT carbonulut Acidul ortocarbonic si carbonic . . . 121
. . , . . . .
Bioxidul de carbon . ,- . . - , . . . . , . . . . . .
122
123
CompusiT siliciula Acidul ortosilicic. Acidul silicic (ordinar). 126
Bioxidul de siliciu . . . . . . . . , 127
CompusiT cu sulful Sulfura de carbon .
Famzlia a V-a. Borul. Acidul boric . , , ...
Grupul 111. (Metale). Familia I. Metale alcaline
.
. .
1
. L
127
128
129
.
Sodiul (Natriul) .
Potasiul (Kaliul) . . . .
Familia II. Calciul .. . . .
.... . . ..... 130
. 138
142-143
Strortiul. Bariul , . . . . . . 148
Magneziul . 149
Zincul 151
Mercuriul = Hidrargirul. 153
Cuprul (ararna) 157
Argintul . t s 160
Aurul . . . . . . .
1 t 163
Familia a III-a. Aluminiul 165
Familia IV; Staniul, Plumbul . 172
Bismutul, Cromul . . . 1 i 178
Manganul 180
Fierul 181
Nichelul 188
Cobaltul. Platinul . 189
Privire generalg asupra elementelor si combinatiunilor lor. Nc
menclatura chimicg. . 191
Legile, dupg car! se fac reactiunile intre sgrurT si combina-
Vunile lor. Legile luT Bertholet 196
Clasificatia elementelor 197
Sistemul periodic al elementelor 201
www.digibuc.ro
VIII
Pag.
Fenul (Benzenull = Ciclohexantrien 238
Cn H2n-8, Cn H2nI 0, Cn H2n-12, Naftenu1=Naftalenui 240
Cn H2ni4, Cn HinI6 242
Cn H2n-18. Antrenul, fenantrenul si tolanul . . . . 242
Petroleul brut (pacura = titeiti)
Gazul de luminat . . . . . . .........
CompusiT hidrocarburelor cu FI, CI, Br si I
,
243
245
247
Etanul monoiodat . . . .
Metanol triclorat = Cloroforrnul
....... .
Metanul monoclorat = Clorura de metil
.
248
249
249
Metanul triiodat (lodoform). Compusl organometalid , 250
Hidratif hidrocarburelor (alcolif si fenoliI) 251
Alcoolit Clasificarea alcoolilor 252
Alcoolf monoacic,11. Alcoa primarf . . , JP 257
Metanol (Alcoolul metilic) . 259
Etanol = alcool etilic ,. . . . 260
AlcooliT secundarI 262
Alcoolif tertiarf 263
Alcoolif Wacky = Glicolf
.....
Alcoolif triacislf, Propantriol 1. 2. 3. =--- Glicerina
Alcoolif tetraacidI . . . . . . .
Alcoolif pentaacicit AtcooliT hexaacigt Manita
Dulcita. Alcoolul benzilic
.. ..
263
266
269
270
272
Fenolir. Fenolif monoacicli. Fenolul , . 274
Trinitrofenolul 275
Fenolif biacicti. Pirocatechina. Resorcina. Hidrochinona 276
Pirogalolul. Floroglucina . . . 277
Aldehidele 277
Etanal = Aldehida aceticl 281
Cetone 283
Propanona = Acetona. Camfora. Chinone 285
Corpurf cu functiunI mixte. Aldehide-alcooll. Cetone-alcooli 287
Glucoza = Aldoza 288
Levuloza 289
Bioze sail Biglucoze = Zacharoze. Zacharoza (Zacharul) . 290-
Lactoza. Trioze = Triglucoze 292
Alcoolf poliglucozici. Amidonul 293
Dextrina 294
Celulosa. Conservarea lemnelor 295
Fabricatiunea hArtiel 296
Fermentatiunf 297
Vinul, cidrul, Berea 298
Painea . . 299
Conservarea substantelor organice 300
Aciclif 301
Acuclif monobasid 204
Metanoicul = Acidul formic 307
www.digibuc.ro
IX
www.digibuc.ro
ERATA
La pag. 8 rindul al 25-lea, sg se cetdscg, dupg ... on-ce gaz, i la aceia,r1
temperaturd i presiune.
* 16 rindul penultim, in loc de un vol. sg se citscg: doul vol.
. . 45 * al 15-lea ecuatiunea; 6HC1 + Fe, = 2Fe Cl, + 3H,
sg se inlocuiascg cu urnigtrea ; 4HC1 -I- Fe, = 2Ee Cl, + 2112
Clurura &remit.
(de ore-ce in presenta H ngscnd nu se pdte obtine o sare fericg).
Div
49 rindul al 14, a se pune pa 0,, ast-fel:
0
care e formula peroxiclilor, si explicg mai
Bu
usor nasterea apei oxigenate)
11 CI
B/1 0 + H
si a Ba CI,.
www.digibuc.ro
XI
La pag. 158, rindul al 5-lea, in loc de ... O. azotat, cupros, sa sa citsca: ...
da azotat cupric, ...
s A 165, rindul 1. Sesquioxidul de aur in locul Trioxidul.
s s 170, rindul al doilea : (SO4) Cr 80, Nas + 12140, sulfat dublu de
crom Vi sodia, in loc de Ain
n n 178, la crom. Formula Cromitulul de fer e (Cr, 04 Fe).
s 189, ultima parte de la Cobalt, a se ceti, in locul ultimei frase: Cand
e uscat pe hartie, contine apa de cristalisare 0 e roz deschis.
Pus la caldura., perde apa, si devine albastru.
P SI193, rindul al 15-lea. Mn 0,0H in loc de Mn 020H.
208 rindul al 11-lea a se ceti: CH2 in loc de CH.
s 42 in local
CH,
CH, a se pune CH,
(2H 11
HC C <11
a u 241, rindul 8 de jos in sus, a se ceti: fen dioic in loc de neften dioic.
s . 243, rindul 6 de jos in sus, a se ceti; A lsacia in loc de Alnacia.
s , 246, rindul 7 de jos in sus, a se ceti :Naften in loc de fen.
1.) s 252, rindul 9 a se se ceti : 3(On H2)2 Ag -I- Al, =
s 11 252, la alcool biacid; se oadauga + a.H2,0 si la ale hexaacid se a-
dauga + 611,0
.. . 268, rindul al 7, a se ceti: Cale o rnoleeuld Etanric si ',Wand.
. . 259. la 3) sa. se adauge la urma + 21-4.
a . 271, formula hexan pentoloicului va fi urmatrea:
CH, OH
I
(011.0H),
I
CO.OH
idem la cele trei > a se pune > 0.
s a 276, la formula Fluoresceinei, a se pune ia inceput 2Ca 114 < OH
OH
si la urma + 2H., 0.
s 284, rindul al 17, a se ceti: Pentandion.
298, rindul 8, a se ceti: Bacillus lactis.
'303, rindul la a), a se adaoga la urma. + 1101
www.digibuc.ro
Tdte exemplarele earl nu vor purta semndtura mea, vor fi consi-
derate ca contra-facute.
d, r----,---7,
.7/'---,4------
www.digibuc.ro
INTRODUCERE.
www.digibuc.ro
2
a)
....
-:?..
otn
Matematici
fMatematicile
lAstronomia
. 1. Matematicile pure
2. Mecanica rationala
4 =a
:=, ..sg 3. Astronomia
co
gi 4. Cristalografia
fFizica fFizica
iChimia 1Chimia ...e. 5. Fizica
----''' S
:= 6 Chimia
A. g=
103
vet 7. Mineralogia
...1, V
(1)
13.
....
4_.0
.3
1 8. Fisiologia (1)
4-. "A (Sratigrafia
,2 9. Geologia (Paleontolo-
CIS
... { Biologia
V -.P. 10. Botanica (2) [gia
1. :Er 11. Zoologia
-oz..; 12. Antropologia (3)
www.digibuc.ro
3
www.digibuc.ro
4
www.digibuc.ro
5
Organizati .
Numal corpiT pAtnintesci,
Plantele
Animalele ...... f Botanica.
www.digibuc.ro
6
www.digibuc.ro
7
www.digibuc.ro
8
www.digibuc.ro
9
TAZAINa+AgC1
ceea ce se p6te asecja ma! bine ast-fel :
Na Cl + Az Os Ag = Az 0, Na + Ag Cl.
In acest caz observm cA de amendoue partile semnuluT = avem
acelas fel si acelas numer de atom! ; avem prin urmare o egalitate
sag ecuatiune chimica.
Numrul moleculelor se reprezint printr'o cifr scris la stnga
lor, ast-fel dou melecule de acid clorhidric se scriii : 2HC1.
Greutatea rnoleculara, 0 greutatea atomie. Din faptul Ca
atomil ag un volum variabil, ce contine o cantitate anumitA de
materie, rezult a fie-care atom are o greutate deosebitA. Cel ma!
usor dintre totI atomiT este atomul de hidrogen, care cantAresce abia
0 gr., 000,000,000,000,000,000,000,2. Din cauza acesta el s'a luat
ca unitate de mesurA pentru esprimare greutatilor celor-l-alti atom!.
Ast-fel atomul de hidrogen fiind luat = 1 avem :
H = 1, 0 = 16, S = 32, Fe ==. 56, Hg= 200, etc. ; adica, ato-
mul de 0 cantAresce de 16 orT mai mult de cat cel de Hidrogen,
atomul de S de 32 orT, cel de Fe de 56 orT, etc.
De fapt nu se cAntAresc atomil, nicT moleculele, pentru a se afla
greutAtile lor, ci aceste raporturT reies din comparatiunea datelor ca-
ptate In studiul analitic al corpilor.
Ast-fel in 100 gr. marmorl gAsim 40 gr. Calcium, 12 gr. Carbon
si 48 gr. Oxigen, ceea-ce se p6te reprezenta In modul urmAtor :
C 0, Ca (Carbonat de calcium).
In 18 gr. apA gAsim 16 gr. Oxigen si 2 gr. Hidrogen, ceea-ce se
pOte reprezenta prin formula : H2 0.
www.digibuc.ro
10
www.digibuc.ro
11
www.digibuc.ro
12
Greuati atomice
Simbolul dupg L. Meyer si Seubett Calduri
NUMELE atomului si
valenta /la iInnttarebu-
te de H=r 0-r specifice
. ,
obiceiii
.
www.digibuc.ro
13
GrentAti atomice
, Simbolul dupl L. Meyer si Seubert Clduri
NUMELE atomului si specifice
valenta lui . iInnttarteebL
obiceiii
H =I 0 = 1
-1,-
69,9 4,38
-
,079
0,06265 ,23
26 Indiii . . . . In III 113,4 113,4 7,108 0,0569
27 lod I I, In, v, VII 127, 126,54 7,9284 0,0541
28 Iriditi Ir n, w, vI 193, 192,5 12,06 0,0326
29 Lantan . -,- . . La w 139, 138,5 8,680 0,0449
30 Lithi 7, Li 1 7,01 0,439 0,9408
31 Magneziil . . 24,
. Mg n 23,94 1,500 ,2499
32 Magnan . . . . Mn n, nr, yr, vn 55, 54,8 3,43 0,1217
33 MerCutitl (Hidrargir) Hg 1, n 200, . 199,8 12,52 1,0319
34 Molibden . . . Mo w 96, 95,9 6,01 0,0722
35 Natriti (Sait) . Na 1 23, 22,995 1,4408 1,2934
36 Nichel
37 Niobiii .
38 Osmiti ,
Ni II, iv
Nb 1
os II, w, In, \Tin
58,8
94,-
199,_
58,6
93,7
195,-
3 67
5,87
12.2
-
0,1082
0,0311
39 Oxigen . . . . 0 II 16,-- 15,96 1,00 0,25
40 Paladiti . . . . Pd n, Iv-, vI 106,5 106,2 6,66 0,0593
41 Platin . . . . Pt II, Iv, VI 197,18 194,34 12,177 0,0324
42 Plumb pb n, IV 207,- 206,39 12,932 1,0314
43 Potasiu (Kant) . , K1 39,-- 39,03 2,446 0,1655
44 Rodit} Rh II, Iv-, yr
104,- 104,1 6,52 0,0580
45 Rubidill . . . . RIO 85,-
Run w, vi,vm 104,-
85,2 5,34 0,077
46 Ruteniti
47 Scandiii
48 Selania
.
.
.
.
.
.
..
.
.
.
.
.
Sc
Se it, w, Iv
-
79,_
103,5
43,97
78,87
6,49
2,755 , -
0,0611
4,942 0,0762
49 Siliciti Si w 28,- 28,0 1,754 6,2031a232
50 Sulf s II, IV, VI 32,- 31,98 2,0037 0,1776
51 Staniii Sn w 118,-. 117,35 7,353 0,0562
52 Stibill (Antimonlii) . Sb III, lt 120,- 119,6 7,494 0,0508
53 Strontitx
54 Tanal .
.
.
.
- .
.
.
. Sr n
Ta V
87,5
182,-
87,3
182,-- 5,47
11,42
0,074
55 Telur
56 Terbiti . . .
Te n, iv, vI
Tb
128,-
(150) - - -
126,7 8,00 0,0474
57 Thaliii .
58 Thori5 .
. . ,
. . .
TII, in
Th w
204,-
231,5 -
203,7 12,76
231,96 12,534
0,0336
www.digibuc.ro
14 .
Grentaff atomice
Simbojul dup.& L. Meyer si Seubert
atomului si Calduri
NUMELE Intrehu- specifice
valenta lui intate de H=1 0 = 1
obiceid
H Cl
0 moleculh de 0 molecul de dor Dou molecule de acid
hidrogen clorhidric
Cl LI
ZCl.
H
H
Amoniac Acid clorhidric Clorura de amonill
www.digibuc.ro
15
(1) Numal and acestl sulfura contine putin fer liber, 'Ate s'ai fie atras de
magnet.
(2) Caloria este unitatea, cu care se m6s6r1 cndura. Intelegem prin calorie
cantitatea de cIldur5., ce o intrebuintz5. 1 gr. ap5. pentru ail ridica tempera-
tura de la 00 la 10. Pentru 1 kgr. (=-1000 gr.) acsta calldur va fi de 1000 orl
mai mare; si in cazul acesta avem 0 caldfie mare: 1 cal. mare=41000 cal. midi.
www.digibuc.ro
16
www.digibuc.ro
17
www.digibuc.ro
18
www.digibuc.ro
19
www.digibuc.ro
20
Prin sinteza s'au obtinut nenumeratT corpi, carT flu exista. In na-
tura i dintre carl uniT sunt de o mare insemnatate pentru nece-
sitatile vieteT.
Sinteza are un rol forte Insemnat mai cu sOma In chimia organica.
www.digibuc.ro
21
www.digibuc.ro
22
www.digibuc.ro
23
H CI 2
Ast-fel la (I) raportul volutnelor .
Cl 1
H CI 2
la (II) raportul volumelor . . .
H, 0 2 1
11 1 ' 11- 2 1
. 143 0 2 Az I-I, 2
la (III) raportul volumului . . -=
0 1'
.
Hs 3
Az 1-1, 2
i
Az 1.
Se observ trig in acest cas cl, dac g. volumele componentilor
sunt egale, volumul compusulul este egal cu suma volumelor corn-
ponentilor, ex.: casul (1). DacI nu se intampla acsta, volumul corn-
pusulut e mai mic de cat suma volumelor componentilor, adic se
face contractiune; 1/2 pentru casul (II) si 1/2 In casul (III).
Clasificarea corpilor simpli. Nu avem /ma in chimie o cla-
sificare sciintific. S'ati fAcut totust progrese marl de cat-va timp,
grupandu-se corpil simpli In diferite modurT, tug clasificatiile fAcute
In modul acesta nu pot fi studiate, cu succes, de cat In urma cu-
noscintelor speciale cap6tate, studiand fie care corp In parte. Ele
vor fi, prin urmare, expuse la finele chimiet inorganice.
Inainte de a merge mat departe, e necesar a se sci a studiul
chimiet se imparte In dou6 prtl mart :
1. Chzmia neorganicd care se ocuptt cu studiul corpilor simpli
in parte si al compusilor, la cart pot da nascere si pe cart mf-am
numit corpt neorganici.
2. Chimia organica se ocup cu studiul corpilor organici.
Corpfi organici, fiind tot-gl'a-una formati din carbon combinat cu cei-Palti
corpi simpli si cu deosebire cu hidrogenul, oxigenul, azotul, etc., studiul lor
prt si numele de chimia carbonului. Ca atare ea nu ar fi de cat un capitol
al chimiei neorganice si ar Initea fi pusa la studiul carbonului. Faptul ins ca
originea acestor corpi este cu totul particulara, formati fiind numal prin plante,
(1) n H2 + 1 n CI,1 = n H Cl n H Cl n H,
1 volum 1 volum 2 volume
(3) n H, + n Az, =
1 1 n Az H, 1 n Az H, I
(2 n 0, n H, 0 n H, 0
1n 11, I
www.digibuc.ro
. 24
www.digibuc.ro
25
Na OIHI Na H
Na o rH I Na > Cs +H> O
Hidrat de sodig Oxid de sodiC Oxid de hidrogen
2 molecule (IV)
Acelast lucru se p6te intampla si cu metaloidit.
Hidratit kr se numesc acidt.
-
AcicliT inrosesc hrtia albastr de turnesol i del prin deshidra-
tare arida mataloidilor, s. e. :
CI 0 I I-11 CI
CI {0 H I CI
> 0 4- H2 0
Hidrat de chlor sari Oxid de Apa.
Acid hipoeloros clor
(2 mol.)
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
CHIMIA NEORGANICA
Grupul I.
Hidrogenul.
Simbolul i greutatea atomica. H=1; Greutatea moleculcra. H2=2.
ktoricul. Acest corp a fost izolat pentru prima dr de Cavendish la 1766, care
i-a dat numele de aer injiamabil.. Lavoisier art la 1784 cl face parte din corn-
pozitiunea ape( si-i ddu numele,"pe care-I pcirt (Hidrogen= generator de apa).
Starea naturala. Hidrogenul liber a fost gasit de Bunsen In gazele
cad es din fumerolele din islanda si de Devi lie si Leblanc in cele din
Italia (Toscana). Multe ape mineralizate gazose contin hidrogen. El
ese din pamint impreunA cu alte gaze in Ioca1itiIe unde se gsesce
pacura. La BalcoT, In judetul Prahova a fost gasit in gazele ce ieseati
din pamint prin o crap6tura. El se maT gsesce in atmosfera. (1,5
din 10,000 partI, Gautier) si in mare cantitate In fotosfera srelui
si a altor stele fixe.
Afar de acestea hidrogenul se gasesce In nenum6rate combina-
tiunT. Ast-fel apa, care e rspandit in cantitate atat de mare pe su-
prafata pamintuluT, contine hidrogen in cantitate de 14 din greutatea
sa. Pacurile, cArbuniT de pmint si tote plantele i animalele ail hi-
drogen in substantele din eari sunt acute.
Preparatia. Hidrogenul se obtine prin descompunerea apeT sail a
unor acidi.
1. Prin electroli.7a apel, adica descompunerea eT prin curentul electric.
Apa este compus din hidrogen si avigen, adicA dintr'un corp
electropozitiv (hidrogenul) i altul electronegativ (oxigenul). Punnd
electrodiT celor dol poll a unuT element electric in apa, acsta se
descompune : hidrogenul se duce la polul negativ si oxigenul la polul
pozitiv.
2 H2 0
2 molecule apII
=2 molecule2 deH,hidrogen + 02
1 molecul/L oxigen.
www.digibuc.ro
28
(1) Se numesc epruvete sag cilindril de sticlg, nisce vase cilindrice inchise la
un capt i deschise la cel-l'alt. Ele pot avea diferite grosimi.
(2) In ambele cazuri metalele vor trebui sg fie qterse bine, cu hgrtie sugeTore,
inainte de a fi aruncate in at* de petroleul in care se pgstrza.
www.digibuc.ro
29
1$1
l!'a?
'........N./....X:
ALEIL 9
i'11111111V0
11
Ow07,
144117-1--
-.4.4011r '
InErlp
,
www.digibuc.ro
30
obiceid acidul clorhidric sad' sulfuric, iar ca metale sincul sad ferul.
Reactiunea se pate arata prin ecuatiunea urmatre :
2H Cl
Acid clorhidrie
-I- Zn
Zinc
. Zn < Cl
CI
Clorura de zinc -.,--- Zn 012
+ H2
Hidrogen.
11) Diluarea acidului sulfuric se face turnand cu incetul acidul in ap, i nici
de cum apa in acid.
www.digibuc.ro
31
www.digibuc.ro
32
www.digibuc.ro
33
aerul care infra t1 acesta (difuziune), se face un gol, care tinde a fi umplut
prin apa. Experienta se p6te face 0,in mod invers (Fig. 10). Vasul poros
comunica Cu un singur tub D indoit in forma de U, umplut pe jumtate
cu apa colorata. Hidrogenul intra prin tubul B, in afara de, vasul poros sub
clopotul de sticla C, care '1 acopere. El ptrunde prin peretil vasului pOios
mai iute de cat p6te sa iasa aerul din acesta i rezult deci o crescere de
presiune in launtrul acestui vas, care face ca nivelul lichidului in tubul D sa
scada in ramura D i s se ridice in ramura liberi.
Pentru a proba permeabilitatea platinului qi ferului prin hidrogen, Zeville
s'a servit de urmatorul aparat :
Teva T (fig. 11) e facuta de fer sa platin i p6te fi incalgita la temperatura
inalta In cuptorul, in care este aqeclata. Acesta Ova primesce hidrogenul prin
www.digibuc.ro
34
www.digibuc.ro
35
Grupul II.
Familia I, coprinde corpiT : Fluor, Clor, Brom si Iod, numitT si
demente halogene, fiiind-cA se combinA direct cu metalele si dati sdrurf.
Fluorul.
Fl = 19 ; Fl, = 38
Istoticul. Aloissan l'a izolat in mod complect in 1887.
Starea naturald. Fluorul nu existA liber in natur. El se gseste
combinat cu calciul in fluorura de calcia" (fluorina), combinat cu Alu-
miniul 1i sodiui in cryolitd. Se maT psesce in apatitd, topaz, se
si in smaltul dintilor.
Preparalia. Moissan a preparat fluorul, descompunend prin un
curent electric acidul fluorhidric, flcut bun conduc-tor, prin disol-
varea In el de K Fl.
2H Fl = H, FI,
Acid fluorhidric, Hidrogen, Fluor.
Fluorul in acest caz, fiind electronegativ se duce la polul +, iar
hidrogenul, find electropozitiv se duce la polul
Aparatul a fost fIcut dintr'un
tub de platin Intors in formA de
U (Fig. 15) astupat cu dopurT de
cryolitd prin carT treceati electroclii
de platinA si care se umplea cu acid
fluorhidric lichid.
www.digibuc.ro
36
www.digibuc.ro
37
www.digibuc.ro
38
www.digibuc.ro
39
Bromul.
Br = 80 Br, = 160
Istoricul. A fost descoperit la 1826 de catre chi-
-mistul frances Balard, analisand sarurile aflate in apele
<le cristalisare ale sarei de bucatarie, ce se scot din
-baltile skate in sudul Frantei. Se numesce Brom din
cauza mirosului s displacut.
Starea naturald. Nu se gsesce In stare li-
bera In natura. Exista ca bromurii de sodiii,
potasill sa ,magneziei In unele ape minerali- Fig. 22. Arderea cuprulul In
clor.
sate, in apele marilor (0 gr. 4-0 gr- 6 bro-
mura de magnesiil la litru) i cu deosebire In apa din marea mrta,
care contine 1 gr. 3 bromura de potasiil si 3 gr. 153 bromura de
-magnesit, Intr'un litru de ap.
Unele mine de sare contin de asemenea mid cantitati de bromuri.
Preparatiunea. Bromul se prepara in acelas mod ca ci clorul, cu
-deosebire c ln loc de clorura de sodiil (Na Cl) se iea bromura
de 8odiii (Na Br) :
2NaBr Mn05 2SO4H2 = SO4Na2 SO4Mn
.Bromnra de Bioxid de Acid sulfuric Sulfat de sodiii Sulfat de mangan
sodiii mangan
2H,
Apa
0+ Br2.
Brom
Aparatul difera putin,
din cauza ca bromul este
lichid. In C se Incalciesce
amestecul ; bromul se con-
densza /n balonul R, care
e rcit prin apa rece ce
curge din vasul F.
Proprietdg fizice. Bro-
mul e un corp lichid, de
colre rosie bruna, cu mi-
Fig. 22. Aparat pentru prepararea bromulul.
ros neplcut, Intepetor ai
sufocant, cu gust acru si
-arcitor. Vaporil irit i distrug caile respiratre, iar In starea lichid
.este arcitor si forte otravitor. Densitatea lu la 0 este 3,18. El fierbe
la 60 si la acst tetnperatura densitatea vaporilor este 5,94.
La-24,5 se solidifica, In lamele cenusil fusibile la 70,3
La 0 formza cu apa lzidratul de brom B12 10H20, analog
hidratulul de clor. La 550 se disolva. In 33 volume de apa.
Cloroformul, eterul i sulfura de carbon 'I disolva In mare canti-
-tate, colorandu-se in rosu. Din CS, se depune In cristale
www.digibuc.ro
40
Iodul.
I = 127 ; I = 254.
Istoricul. Iodul a fost gsit de Cow-tots la 1811 in cenusile plantelor nu-
mite varech.
Starea naturald. Iodul nu exist in stare de libertate. El se ga-
sesce combinat, mai cu sm ca iodura de soditi In cenusa plantelor
maritime fucus si varech, precum si in bureti si In ficatul pescelui
gadus morrhua (din care se sc6te oleul de ficat de pesce). Exista sub
forma de saruri In apele de mare si in unele ape minerale, precurn
si in minele de sare de la Stassfurth (Prusia).
Freparatia. Iodul se prepara tratand iodurul de potasill disolvat
in apa prin clor gazos :
2K1 CI, = 2K. Cl I,
lodura de potasiii. Clor. Clorura de potasia. lod.
Acdstd, substituire a iodului prin clor se explicd prin datele termo-chimice,.
caci :
K + = KI + 79,800 cal.
K + Cl K Cl + 105,600 ) deci
KI + Cl = K Cl+H-25,800 cal.
Pentru a se obtine iodul pur se pune in nisce vase de pamInt A
cari sunt Incaldite Inteun cuptor B urnplut cu nisip. lodul se vola-
tilizza si se solidifica pur in vasele exteri6re D (Fig. 24).
Proprietati fizice. Iodul e solid
cenusifi, cristalizat In _foi sail
lame opace, cu iuci semime-
talic. Densitatea sa este 4,9. E1
se topesce la 114, i ferbe la
18403, and vaporivioletl cu den-
sitatea 8,7. Incalclind vaporii de
iod la 1400, densitatea kr scade
la 5,3, ceea-ce probza ea mo-
lecula (12) tinde a se desface
e'ts
(disocia) In molecule cu ate un
Fig. 24 Sublimarea iodului. singur atom, ca la cadmid, melt
www.digibuc.ro
41
RECAPITULARE.
Simbolul si valenta. .. . Fl r, in a r, HI, v, vit Br 4 nz , T11 1 l' UI' V' '
Greutatea atomic5 . . 19 35,37 79,76 + 126,5
Temperatura de topire . 102 --, 703 + 1140
p fierberel . . 330 + 600 + 18403
Densitatea. 1,14 1,47 (L) 3,18 (L) 4,95 (S)
Coldrea (gaz) incolor galben-verde rosu violet
o (lichid) galben rosu brun
(solid) . . . . . -- negra
CAldura de combinatie cu
hidrogenul. . . . . + 22,000 cal. + 9,500 cal. 7,000 cal.
Caldura de combinatie cu
potasiul . . . . . . +105,600 cal. +93,000 cal. +79,800 cal.
www.digibuc.ro
42
fluorhidric, care atac sticla numal in prtile desvelite prin scriere. In urma
sticla se sterge de cra cu o flanell calda. Fig. 26 arata vasul de plumb in
.care s'a pus Ca Flf-I-SO, H, si sticla, pe care s'a gravat.
Ncidul fluorhidric este un amestec puternic; ast-fel laptele. urina, bulionul,
carnea in care s'a pus chiar numai 1/2,20, acid fluorhidric, nu mai putregesc.
www.digibuc.ro
43
www.digibuc.ro
44
drul 'de fonta (tuciii) C (fig. 28), si turnhm peste acesta 130 kgr. acid sulfuric.
Acidul clorhidric sp culege in
o serie de vase 0, 0' pline
cd apai, in care se disolvg.
ProprietayI fizice. Aci-
. dul clorhidric e un gaz
incolor, cu miros Intep6-
tor si cu gust forte acru.
,,IAM 1111ERIIIIIMIF Densitatea lig este 1,20.
Ifni 1, fr, Al I VI or
El se licheface la 00 sub
o presiune de 26,2 at-
mosfere, sa la '80
(Faraday), la presiunea
ordinarg. In stare lichidg
el este incolor, mobil, si
are densitatea 1,27. Lichid
:t
ritial08111111112 ferbe la-80; se solidificg
In cristale albe, fusibile la,
11507. El este fOrte so-
lubil In apg; la 00 un vo-
Fig. 28. Prepararea acidulta clorhidric in industrie. lum de apg disolvg 500 vo-
lume de acid clorhidric.
Acesta disolutiune are 36/, acid uscat.
Ea se Intrebuintzg de obiceiil In laborator si in industrie, ca acid
clorhidric. Ea se preparg In aparatul figura 29. In balon se pune
Na Cl SO, H2. Acidul clorhidric desvoltat se spal in A si se di-
solvg In B si C.
Iutela cu care acidul clorhidric gazos se disolvg In apg se pOte
argta prin urnatrea experientg.: Sti-
cla A (Fig. -.30) se umple cu gaz acid
clorhidric perfect uscat si se astupg cu
un dop de cauciuc pgtruns de un tub
de sticlg subtire i Inchis la captul
Fig. 29. Prepararea disolutiund-apose de acid Fig. 80. Solubilitatea gazulta acid
clorhidric. clorhidric in apit.
din afarg. Cufundgm captul acesta al tubuluT Intr'un vas cu apg
www.digibuc.ro
45
www.digibuc.ro
46
Formula . . ......
Greutatea molecular5. . .
H Fl
20
H Cl
36,37
H Br
80,76
HI
127,54
Temperatura fierberel
A fusiunei . .
. +19,5
92,5
80
115,7
73o
87
34
510
Densitatea (gaz) . . . . 1,29 2,71 4,44
Temperatura de fierbere a
solutipneI saturate . . 1100 126 1280
Densitatea acestut lichid. 1,27 1,47 1,70
Cantitatea de acid anhi-
dru la suta de parti din
solutiune 36/, 36% 48,17/ 57,7/o.
Formula Hidratulul . . . HFI--1--2H20 HCl+81-120 HBr4-5H00 HI-I- 5H20
www.digibuc.ro
47
Oxigenul.
011 = 0II /\
011 0, I
1 moleoulit de oxigen 1 molecula de ozon
Oxigenul ordinar.
0 = 16 ; 09 = 32.
Istoricul. P,iestley in Anglia la 1772 si la 1774 prepara oxigenul. In acelasf
timp (1774-1775) '1 prepara i Scheele din Svedia, fara a cuniisce nirnica din
lucrdrile lul Priestley. La aceiasl epoca (1772-1774) marele chimist francez
Lavoisier descoperi oxigenul. pe care if studia in mod complect, aratand rolul
ce '1 are in oxidatie, in combustiune si respiratie.
www.digibuc.ro
48
www.digibuc.ro
49
Cloratul trebue sg fie fdrte curat, ca tume de substage organice face explosie.
3. Calcinnd bioxidul de mangan (ftirolusita).
3Mn 02 Mn, 04 02
Bioxid de mangan. Oxid salin d.e mangan Oxigen
www.digibuc.ro
50
Fig. 34. Arderea ear, Eig. 35. Arderea fosforu, rig. 86. Arderea &mini In
bonulul n oxigen. lul eaii eulfaltd In oxigen. oxigen.
www.digibuc.ro
51,
Ozonul.
0, = 48.
Istorieu1.4 El a fost descoperit la 1840 de cgtre Schonbein. Bequerel i ?rimy
a dovedit c ozonul e a stare alotropitd a oxigenglui.
Starea naturald. El exista r6spandit in attnosfer mat cu setn in
stratele superire (in cantitate de greutatea aetulm). Pre,
4,1
50 000 din
zenta sa se datoresce fulgerelor i vegetatiune, care absorbind si
descompunnd bioxidut de carbOn, eliberz in urm o parte din
oxigennl acestuia sub forma de ozon. Ore-cari carpi, precum esenta
de terebentina, oxidandu-se, ozonifica '43xigenul din aer. Din cauza
acesta arborii, carl produc resine, ca bradii, fac ca atmosfera d'im-
prejurul lor sa fie mat Incarcata cu ozon,
Preparalia. Ozonul flu s'a obtinut Inca in stare de puritate.
Pana acum s'a obtinut nutnai ozon amestecat cu 500/0. oxigen.
www.digibuc.ro
62
www.digibuc.ro
53
usturoiului.
f
II... pArtl de ozon in atmosfera, se recunosc dui:A
miros.
La 0, oxigenuf ozonizat, comprimat find cu incetul panA la
175 atmosfere, se colorzA in albastru indigo. Sub influenta detenteI
se obtine o brum alba., de ozon solidificat.
Ozonul Iichid ferbe la-110.
Proprietelll chimic4 Dup Berthelat, transformarea a 3 molecule
de oxigen in 2 molecule ozon, se face cu absorbire de cAldura, cad
2 OA = 3 02 + 29,600 calorii.
Ozonul se combinA direct la temperatura ordinarA cu I, S, Ph,
As, Az si Hg.
In genere el oxidzA toff corpil oxidabil/ la. cald sad la rece, s. e.:
3 SO, + 03 = 3 S00.
Bioxid de sulf Ozon Anhidrida sulfuridt.
Sulful (Pucisa).
S -- 16 ; S2 = 64 (la 10000).
Istoricul. El a fost cunoscut din timpil eel mai vechi, culegndu-se cu usu-
dup.' klimprejurul vulcanilor.
www.digibuc.ro
54
zondenszg sulful
31 din care curge
in nisce hardae cu
apa. (fig. 42).
Fig. 42. Extragerea sulfulul nativ prin distilare la Puzzole.
2. Procedeul Calkeronilor. La Catana, Palermo, etc , din cauza lipsel
metrul de 10-20m, inconjurate
cu un zid inalt de 11/2-2m nu- -
e
de combustibil, se fac nisce wit circulare, putin inclinate, cu dia-
Calcinarea se face in cilindrele de fer A (Fig. 44), iar sulful curge prin b
in vasul cu apa C.
Acest procede se intrebuintzg in trile avute in pirite.
Rafinarea sulfulut. Sulful obtinut prin off-care din aceste pro-
cedee tontine incg 2-30/0 materii straine. Pentru a-I avea pur, 11
distilgm.
Acsta operatiune se face in aparatul fig. 45. Sulful brut se to-
pesce in caldarea d, clop prin Ova F in cuptorul B, unde se eva-
porz i vaporit se condensza in camera G.
www.digibuc.ro
--55
Fig. 44. Prepararea sulfuluT din pirite. Fig. 45. Rafinarea sulfuluT.
Fig. 46. Sulf octaedric. Fig. 47. Creuzet. Fig. 48. Sulf prismatic.
www.digibuc.ro
56
www.digibuc.ro
67
Ig(0)>S<(,31-1H 0 r= S 0 + 2 H2 0
Tetra hidratal sulfulul Biosid de eulf apti,
www.digibuc.ro
,58
cu oxigenul si pro-
Fig. 46. Alembic pentru distifarea apeX duce apg.
Experienta se face In modul urmtor:
Hidrogenul se produce In vasul a (fig. 50) trece si se usucg In
c b In care se aflg vat, i arde In d. Vaporil de apl se conden-
www.digibuc.ro
59
www.digibuc.ro
60
4
www.digibuc.ro
61
din M.
Fig. 56. Descompuuerea apel prin potas41.
www.digibuc.ro
62
www.digibuc.ro
63
(fig. 64) si viAriend (fig. 65), pe lngg care se mai ggsesce o multime de
sjori, alge, fermeng i mucegaiull.
c 0 4::4LT_
e0 ss 83
eocol6 -`8`.- op 0 08 92, i818 ca,
eq)Trn,_ 4 6
':==> cP c 1;3
cP B Fi3 ER?
Fig. 58. Zoog lea. Fig. 59. Diplococcus. Tig. 60. Sarcine.
o6
110",,,ot v CT.
.
o0 ou T%
2 al) % 4 C'Te-es.
f Lra.. ,,h0 110)A%
. 01
)!0.
Pr0 .1"
%0 8
rig. 61. Bacilil desvoltail Fig. 62. Bacill Fig. 63. Bacterii. Fig. 64. Vibrioni.
www.digibuc.ro
64
08 + H2 02 = 2 0 + 202
Ozon Ap oxigenata Ap Oxigen.
www.digibuc.ro
65
www.digibuc.ro
66
Tote aceste reactiunT se pot face intr'un aparat ca, acela pentru
prepararea hidrogenuluT, sail maT bine inteun aparat Kipp.
Proprietdp fizice- El e un gaz incolor, cu miros displacut de ou6
stricate. Densitatea luT este 1,1912. Apa disolva la 0 de 3-4 orT
volumul s611 de H, S. Acsta solutiune se intrebuintg de obiceiii
ca reactiv si se prepar in aparatul descris la pag. 37. La 00 se
licheface sub presiunea de 16 atmosfere sag la-74 sub presiunea
ordinara ; la-910 se solidifica. In cristale albe.
Lichefacerea se face in tubul descris la pag. 38 in care se intro-
duce bisulfura de hidrogen (lichid), care se descompune in sulf si
hidrogen sulfurat :
2S2 H, = 2H2 S + 52
Bisulfur de hidrogen Hidrogen sulfurat Sulf
Hidrogenul sulfurat lichid are densitate 0,9.
Proprietali chimice. El este un acid slab, se pte forma prin coal-
binarea direct a sulfulul cu hidrogenul la 440, iar la rosu-alb se
descompune in H si S.
Clorul descompune hidrogenul sulfurat si produce acid clorhidric :
2H2 S + 2C12 = 4H Cl + S.
Iodul '1 descompune numaT in solutie.
Hidrogenul sulfurat arde in oxigen in presenta until corp aprins :
2H2 S + 302 = 2S02 + 2H2 0
Oxigenul umed 'I descompune sail '1 transform in S, sail in acid
sulfuric :
2H2 S + 02 = 2H2 0 + S2
Asa se depune sulful in apele sulfurdse ;
sail H2 S + 202 = SO, H2
Dumas a observat cl din causa acsta rufele de la statiunile bal-
neare sulfurOse sunt iute distruse prin formarea aciduluT sulfuric.
Dintre metale aurul si platinul n'ail nicl o influenta asupra luT;
www.digibuc.ro
67
Combinaliile CI, Br fi I cu 0 si at 0 si H.
Am vdut cA I atom de CI p6te sl inlocuiascA 1 atom de H
intr'o moleculA de ap pentru a da monohidratul de clor, numit
acid liipocloros. Acsta revine a admite cd I atom de clor e corn-
binat cu 1 oxidril. Gratie valentei sale el ne da urmAtoril hidrati,
cari totI ail caracter acid :
Cll OH = monohidratul de clor = acidul hipocloros.
Clut (OH)8= trihidratul de clor = acidul cloros tip.
Clv (OH)5= pentahidratul de clor = acidul cloric lip.
Civil (OH)7= heptahidratul de clor = acidul percloric tip.
TotT acestI corpT pot sl piard o parte din oxigenul si hidro-
genul kr sub forma de apA, pentru a se transforma In acigl cu mai putin
hidrogen sail chiar In oxic,11, nurniti anhidride (aciql anhidri1=--fArA apA).
C1-10 H
= CI
> 0 + H, 0
C1-01
2 molecule Ziri
Cl
Oxid de cloranhi- Aph
dridA hipoclorOsA
C1-0C1 C1,0
10H III 0
GIM 0 -
1 0 H -7 H2
\0H
I
De asemenea
Acidul cloros tip Acidul cloros ordi- Apri.
narCl 0, H
Acest acid cloros p6te s mai piarda apA pentru a da un oxid,
ca si acidul hipocloros.
www.digibuc.ro
68
el l
oll GI
>0+H
0
0
ri
et 1H 0
0 tit
Trioxid de cloranhidrida c1ortisaC13 03
In acest mod putem avea uringtorii corpi:
IntAla A doua A treia Ultima
deshidrat are deshidratare deshidratare deshidratare.
CIOH C12 0
Acid hipocloros
C1(OH)3 Cl 0 (OH)
Anhidrida hipoclor6s1
Acidul cloros
C12 02
Anhidrida c1or6sii
-
C1(OH)6 Cl 0 (OH, Cl 02 (OH) C12 05
Acidul clorie
a--(oH), a o (oH), a 02 (oH), a o, (OH) 02 07
Acidul perclorie
Dintre acesti hidratl si oxicli posibili se cunosc In mod positiv
numai cel numiti.
In acest mod putem s5 ne d5m sma si despre compusiT posibilf
al bromului si lodulul. Se cunosc urmAtoriT acidl:
Br OH Br 02 (OH) Br 03 (OH)
Acidul hipobromos Acidul bromic Acidul perbromic.
I OH I 0 (OH) I 02 (OH) I 0, (OH)
Acidul bipoiodos Acid iodos Acid iodic Acid periodic.
Stabilitatea acestor compusi este in raport invers cu greutatea
atomicA a eleinentelor halogene, pe carT le contin. Prin urmare corn-
pusii oxigenatl al iodulul sunt ceT maT stabill, apol vin al bromului
si in fine al clorulul.
Froprietdp fizice si chimice. AnIzidrida hipoclordsa, este un lichid
de cob:ire rosie ca sngele arterial, cu miros iritant. Ea fierbe la
+ 5o.
Anhidrida clordsa, este un gaz galben vercluT, se licheface Inteun
amestec de ghiall si sare dnd un lichid galben-auriti.
Acidul hipocloros este un lichid gAlbui, cu miros petrundetor ne-
placut, cu gust arcltor, dar nu acru. El se discompune cu usurinta
la temperatura ordinar.
Putem s5.-1 preparrn in modul urmAtor:
2 Hg 0 + 202 + H2 0 = 2C1 0 H + (Hg 0 + Hg C12)
Oxid de mercur Clor Apa Acid hipocloros Oxiclorura de mercur
Preparatia se face In aparatul fig. 66. Clorul se produce in balonul
de sticl, de unde trece In vasele splAtre si ajunge in tva cu Hg 0
rkit5. Acidul hipocloros format se condensz1 in ultirnul vas r6citor
si se adun in vasul de sub el.
www.digibuc.ro
69
www.digibuc.ro
70
Acidul sulfuros.
0 S OH
s 0 (0 H), = 82
El se prepara disolvand bioxidul de sulf In apa.
S 0, + H, 0 S 03 H2
Bioxid de sulf Apd Acid sulfuros.
Aparatul in care se face
acsta reactiune este alltu-
ratul (fig. 67). In balon se
formza bioxidul de sulf,
care se spal In A si este
retinut In apa din B i C,
Acidul sulfuros reduce
cu usurinta acidit : azotos,
_:akk azotic, arsenic, manganic,
1, N, etc., pentru a se oxida ci
Fig. 67. Preparatia disolntinnei de acid sulfuros. a se transforma in acid sul-
furic :
S 0, 1-12 + 2Az 03 H = S 04 H2 -1- 2Az 02 + H2 0
Acid sulfuros Acid azotic Acid sulfuric Hipoazotida Apit
0 = s<OO H + 0
Ca(OH,) = 0=--S<0>Ca -I- 2H, 0
H
Sulflt neutru de mach'''.
www.digibuc.ro
71
Q
0\ ,00 = SO, = 64.
lstoricul. Acest compus s'a cunoscut de odatl cu sulful. Principalele sale pro-
prietti aC fost studiate de Stahl; compositia sa a bast determinatl de Lavoisier.
Starea naturald. El se gAsesce In emanatiunile vulcanilor activl
si In solfatarT.
Preparatia. Bioxidul de sulf se preparl arciend sulful sa piritele
in aer sail In oxigen:
S2 1- 204 = 2S02
4Fe S2 + 1102 = 2Fe20, + 8 SO2
Pirita Sesquioxid de fer.
www.digibuc.ro
72
www.digibuc.ro
73
SO2 -1- 2 Az 02 OH = 00 \ -s OH
OH 4. 2 Az 02,
Acid azotic Hipoazotida
De asemenea sub influenta
scanteiel electrice sail a spongiel
de platina la 250-300 4e corn-
bina cu oxigenul:
2 SO2 + 02 -= 2 SO,
Anbidritla sulfuric&
Acst e. tendinta de a se oxida se
manifesta 0 in reactiunea urmatore:
SO2 Pb 02 = SO, Pb
Bioxid de plumb Sulfat de plumb
Combinatiunile acestea se fae cu
desvoltare de caldura 5 une-ori si
de lumina.
Hidrogenul reduce bioxidul
de sulf i dupa cum este in can-
titate mica sail mare sulful, este I
pus in libertate sati transformat Fig. 70. Formarea aciduluf sulfuric prin
in hidrogen sulfurat: aetionea SO, asupra Az 03 H.
2S02 -1- 4H2 =
4H2 0 sad: S
SO2 + 3112 2H2 0 + H2S
=
Chiar hidrogenul sulfurat reduce bioxidul de sulf:
2S02 + 4H2 S = 4H2 0 + 3S2.
In acest mod se formza depozitul de sulf pe cstele vulcanilor.
Intrebuintarea. El se intrebuintza ca mijloc decolorant, ardnd sulful intr'o
camera in care se atirna obiectele ce voim s decoloram sa trecnd un curent
de gaz peste corpii suspendati in apa alcaling, s. e.: la descolorarea celulosei
in fabricarea hartief. El este un puternic desinfectant. Pentru scopul acesta
este Iasat 48 ore in camerele, pe cart voim sa le desinfectam (spitale, cazarme,
etc ), unde 1 preparam arcjend cam 20 gr. sulf pentru 1 m. cub de aer.
Se mai intrebuinteza la fabricarea acidului sulfuric $ i in ma0nele lui Pictet
pentru facerea ghetei.
www.digibuc.ro
74
www.digibuc.ro
75
In eamerile de plumb.
mera cu polite C,
aptusit cu plumb
,si in celel'alte came-
re, ce urmzl. In ca-
mera cu polite bio-
xidul de sulf se ridi-
cA in sus d'impreu-
n cu vaporil de al:4
din T, si intalnesce
in mersul lui acidul
sulfuric format deja,
inarcat Inca cu hi-
poazotid, care se
scurge pe polite de
sus In jos pentru a
perde acestl vapori.
Bioxidul de sulf, va-
porn de apa, acidul
azotos si azotic, ce
s'ai1 format, trec in
camera C, in care in-
cepe formarca acidu-
lui sulfuric si deshi-
dratarea ackplor azo-
tului. Productele ga-
zse ale reactiund
trec mai departe in
camera D, unde S 0,
www.digibuc.ro
76
www.digibuc.ro
77
pus prin zinc, prin cAldur sag prin 6re-carl metaloicif sag metale,
pentru a produce hidrogen (pag. 30), sag bioxid de sulf (pag. 71).
Vaporil de acid sulfuric, trecuti dimpreunA cu hidrogenul printr'un
tub IncAlclit la rosu, dag nascere la urmAtrele reactiunT :
SO, H, H, = SO, + 2H2 0 sag
2SO4 H, + 6H2 = S, 8H2 0
Dac hidrogenul e in mare cantitate avem chiar :
.
www.digibuc.ro
78
www.digibuc.ro
79
modul urmator:
Se limitza o portiune Ore-care de aer punn- -
Azotul se mai p6te izola prin actiunea cuprulul asupra aerului la cald.
www.digibuc.ro
80
to
ticb'Y
\ -4 \ "c--.."4.
curge din I. El este uscat in vasul B, care contine plata ponce imbibatg cu
8 04 114 Teva C D contine rgzdturi de cupru Incalqite, cari retin oxigenul,
iar azotul se culege in E.
Cea maT bun preparatie pentru laborator consist In a incalcli
o solutiune concentrata de azotit de amonih, Inteo retorta de sticla
(fig. 76). Azotul se culege sub apa.
Az02 Az
Azotit de amoniu.
= idem
= (formula
Armrational6.).
0 Azy1-1, Az2+2H20
Froprietdli fisice. El e un gaz incolor, fara miros i fail gust, are
densitatea 0,972 (in raport cu aerul), si este de 14 orl maT gret
de cat hidrogenul. El a fost -lichefacut la anul 1878 fiind rcit la
136 sub presiunea de 150 atmosfere, In momentul detente. In
stare lichida este incolor, are densitatea 0,885 (1a-194), fierbe la
www.digibuc.ro
81
catT-va dintre e, ast-fel Bo, Si, Mg, Al, Fe, etc., se combina direct
cu Az. Sub influenta scnteelor ele,ctrice azotul se combina direct
cu oxigenul, producend diferitl oxidl. Daca facem un amestec de
Az si 0 Intr'un eudiometru (fig. 77) si trecem maI multe scinteI
electrice In el, coldrea luT devine rosiatica (Az02) si volumul scade.
In aceleasT conditiT In timp de 8-10 ore, cu o bobina Ruhmkorff
puternica, azotul se combina cu apa, pentru a da azotitul de amo-
nig (Berthelot):
Az, + 4H20 = 2Az02.AzH4
Azotul din atmosfera se combina cu 0 si cu vaporil de apa, and
azotitul sail azotatul de amoniti sub iufluenta fulgerelor, In timpul
furtunelor si acestI corpT se disolva In apa de pldie. Berthelot a
combinat direct Az cu H sub influenta descarcarilor lente (efluviT).
De curand, industria chimicA, a reuqit, trecnd un curent de aer (amestec
de 0 qi de N) prin un aparat in care se aft, CaO, s formeze:
NO.0 > Ca si
s
NO,-0 > Ca
NO.0 N0, CI
azotit de ealei azotat de ealei
prin descArcalrile electrice.
Acgti corpi, servesc de ingraVIninte pentru hold; de Ore-ce azotul e in-
di spen sabil vegetatiunel.
Descoperirea acsta va fi de un mare viitor pentru agricultural.
Argon.
A = 40 (pondere atomica).
Istoric. Acest corp a fost descoperit in atmosferA la 1894 de caltre Lordul
Rayleigh si. W.,/ Ramsay,
Starea naturald. Atmosfera contine aprpe 1.3 procente In pon-
dere la suta.
El se afla In gazele ce produc mai multe ape minerale : Cauterets,
Voslau, etc. Se afl In mai multe minerale, ca: Cleveita, Uraninita,
etc., de unde este pus In libertate prin IncAldire.
Se prepare); scotand oxigenul din aer, prin unul din procedeele
cunoscute. Azotul ce rmne contine argonul, de care se pdte se-
para Incaldit cu Mg; acesta fixza azotul and o azotura de mag-
nesiii: N, Mg iar argonul rmane in libertate.
Proprietdit fisice. E un gaz incolor, inodor si respirabil.
D = 1,376. E de 21/2 oil maT solubil in apa. ca Azotul. A fost
liquefecut si solidificat :
Fusionza la 1895, si ferbe la 185.
Pana acum nu s'a obtinut cu el comp*
www.digibuc.ro
82
Aerul.
lstoricul. Aristotel qi discipolii sei admiteail cg pgmintul, apa, focul si aerul
stint 4 element; cari se pot transforma unul in altul. Pat acelse credea cd aerul
este format din apg si foc. Numai la 1630 Jean Rey, observg cg metalele incal-
dite in contact cu aerul castigail in greutate si admitea a o parte din aer se
fixzi pe aceste metale pentru a le transforma in oxidi. Mayow la 1669 ex-
prima in mod clar ideea cg in aer exista particule, prin care se face nitrifi-
carea, se oxideza metalele si cad sunt necesare arderel si respiratiunei. In fine
de la 1772 cu inceperea lucrgrilor lui Rutherford, Priestley 0 cu deosebire ale lui
Lavoisier, se putu fixa adevrata compozitie a aerului.
ProprietO fisice. Aerul e corp gazos, incolor, inodor si fara gust,
1 litru de aer cantaresce (la 0 si 760mm.) 1 gr. 293, asa dar este
de 773 or! mai usor de cat apa si de 14,5 or! ma! greil de cat hi-
drogenul.
Aerul se liqueface cu usurinta In present. El ferbe la 190.
Derisitatea aerului liquid fata cu apa la + 4 e de 0,9951. Cautciucul
si ouele, plutesc pe aerul liquid. Un burete inpregnat cu aer liquid
face explosie, prin ferberea acestuia.
Industria incepe s utilizeze aerul liquid, care are in tecnica un
mare viitor.
Solubilitatea, indicele de refractiune si propriefatile chimice ale aerului sunt
in raport cu natura corpilor, din cari e facut. La 2000 atmosfera s'ar trans-
forma in un strat lichid (compus din 0 si Az) gros de 11m., 5 pe Wt . supra-
fata globului (Dewar, Londra).
Compositia aerulut. Aerul este un amestec de maI multi corpI,
Intre carl ma! principal! sunt oxigenul, azotul si argonul:
In volume re greet/LIT
Oxigenul 21,00% 23,2 /0
Azotul ..... 78,06 0 75,5 0/0
Argonul 0,940 0 1,94/0
Pe langa acstea ma! contine : Hidrogen, ozon, bioxid de carbon,
vapor! de apa, etc., precum si diferite pulberi si mucegaiurI (or-
ganisme).
Ozonul se aflg. In cantitate de 9-250 mgr. . . . in 100 m. cubl.
In aproprierea oraselor (observatorul de la Montsouris, Paris) se ggsesc numal
2 mgr. in 100 m. cub!.
Bioxidul de carbon variazg de la 26,63 pang la 31,19 in orasul Paris, pentru
100.000 volume aer sail in genere 0,0003 in volurn.
Vaporil de od se gasesc in cantitate de 0,004 0,005 din volumul aeruliff.
Amoniacul se ggsesce in cantitate de la Ogr.,002 in 1 m. cub de aer.
Acidul azotos fi azotic se gasesce in cantitate forte mica.
Gaze hidrocarbonate, de asemenea tOrte putine.
Aerul mai contine cantitgti mici de cristale de clorurd de sodid (cu deosebire
pe lngg termul mgrei), sulfat de calcid, sulfat de sodid, etc., si pulber%, intre
cart pgrticele feruginose de origine meteoricg si organisme : mucegaiurf fi bacterii.
Compozitia aerulul in azot si oxigen este constantg, numal la supratata ma-
rilor s'a observat cg cantitatea de oxigen este f6rte putin scgdutg din cauza
solubilitgtii mai marl a acestuia in apa..
www.digibuc.ro
83
www.digibuc.ro
84
www.digibuc.ro
85
CP co
1:0
ce,
c4I:DZI 0 cc%:_.
R, u
co
s c9
Fig. 83. Torule de drojdit Fig. 84. Diplococr. Fig. 65. StreptecocT
din aer.
.9
tj
00
n e,40
047:Pio
p
ft c'uo
tIN =4 P(1 gp
ant.03,
Fig. 86. BacteriT. Fig. 87. BaciIT. Fig. 88. VibrionT.
www.digibuc.ro
86
Fosforul.
Se cunosc bine doug starr alotropice ale acestui corp :
Fosforul ordinar si fosforul rope.
z Fosforul ordinar.
Ph = 31 , P, = 124.
Istofical. El a fost descoperit la 1669 de Brand, camatar si alchimist din
Hamburg, care '1 obtinu calcinand la o temperatura inalta rezidiul obtinut prin
evaporarea urinelor; acest procede5 a fost tinut secret. Knnckel, chimist din
Wittemberg i Boile in Anglia reusira a'l extrage din urina.. La 1769 Gabn 'I
descoperi in cenusa Oselor si Scheele indica procedcul pentru extractiunea lui.
Starea naturaM. El nu exista In stare libera, se gasesce insa ca
fosfat de fer, calci i magneziti. Fosfatul neutru de calciti exista
In mare cantitate in terenurile has si cretacic, unde e datorit 6selor
de mamifere, pas'eri si reptile, carl existati in acele epoce.
Fosforul exist in C5sele anirnalelor sub forma de fosfat neutru de
calciti; el exista de asemenea in creer, in lapte, in icre i In plante,
Si cu deosebire in seminte.
Apatita contine 800/, fosfat neutru de calciti. Fosforita 50 9000.
Preparatia. El se extrage din cenusa 6selor si din unir fosfati
minerall.
Pentru (1) scopul acesta se ia 6sele uscate, din care s'a scos oseina (Cleiul)
si grasimea prin autoclave si se calcinza.
Cenusa lor este pulverizata fin; ea contine 80-82 0 fosfat neutru de calciil
(1) Este bine ca acesta parte s fie invtata dup ce mai intaia s'a5 inv.&
fat compusii oxigenall a! fosforultd.
www.digibuc.ro
87
Dup ce tot sulfatul de calcil s'a depus pe fundul vasului, se separI lichi-
dul in Tare e disolvat fosfatul biacid de calcid,
se evaporezI plug cnd devine sirupos in nisce
calldati puse d'asupra cuptorului (fig. 89), se a-
mestecl apoi cu earbune pulverizat i cu silice (ni-
sip), se usua si se introduce In nisce cilindrii de
gres, uniti printr'un conduct exterior a, unde
se calcinzI. Fosforul distil $ i se adunl. sub apl
in butdele b.
Prin calcinard fosfatul acid se transform in meta-
fosfat de calcia (Ph 04), Ca H4=(Ph03), Ca-F2H2 0,
Fosfat acid de Metafosfat
de calciii.
1. (Ph 04), Ca, -1- CO, Ca + 3SO4H, -= (Ph 04)2 Ca H, + 2804 Ca+CO,
2. (PHO,), CaH, -I- 2Si 02 + 10C = Ph, + 2Si 03 Ca + 1000 + 41120
Proprietdri fizice. Fosforul ordinar e un corp solid, incolor sail
slab colorat in galben deschis, translucid, atat de mole in cat p6te
fi sgariat cu unghia.
Densitatea luI la 100 este 1,83. El cristalisk in dodecaedriI
romboidali.
Sub 00 este sfarimicios ; acest fapt se intampl si dac contine
sulf (1 Vo0), cand devine i dur. Mirosul seu semena cu al usturoiu-
Inf. El se topesce la 440,4, transformandu-se inteun lichid, care nu
se solidific de cat sub 30 Si ferbe la 287. Insolubil in ap el
se disolva forte putin in alcool i mai mult in sulfura de carbon,
benzen si materiI grase. El este un corp otravitor.
ProprzeMli fizice. Fosforul e corp combustibil, se combina usor
cu Cl, Br, I, 0, S, etc. Ast-fel fosforul introdus in clor, arde la
temperatura ordinara cu cea mg mare usurinta, transformandu-se
www.digibuc.ro
88
www.digibuc.ro
89
daca punem fosforul ordinar sub influenta razelor solire (sub apa).
Acsta transformare se face cu pierdere de caldura.
Ph ordinar = Ph rosu + 19,200 caloriT.
El e un corp amorf, de colre rosie, insolubil In sulfura de car-
bon si maT In toll disolvantif; nu e otravitor ca fosforul ordinar.
Densitatea luT este 2,148. El se transforma in vaporT la 260 sub
presiunea ordinara, acestl vaporT condensandu-se dau fosfor ordinar.
ProprielV chimice. El nu e fosforescent la intuneric si nu se
aprinde inainte de 260. Aerul umed '1 oxidza forte Incet, fail al
face luminos.
Clorul, bromul Si iodul, se combina usor cu dinsul, Ins fall des-
voltare clq lumina. Energia luT de combinatiune e cu mult maT mica
de cat a fosforulul ordinar, din cauza c la formarea lur din fosfor
ordinar s'ati perdut 19,200 caloriT; din cauza acsta este si maT sta-
bil de cat Intaiul.
Intrebuintdrile fosforuluI. Fosforul ordinar si fosforul rosu se intrebuintza
pentru fabricarea chibriturilor; se consuma pe fie-care an peste 200.000 kgr.
fosfor pentru acest scop. Fosforul ordinar i compusii s'ef se intrebuinteza si
in medicina.
Ele se fac cu fosfor ordinar saa cu fosfor amorf.
In arnndou'd cazurile betele sunt acute din lemn de brad sag plop bine us-
cat. Cele cu fosfor ordinar se fac in modul urmator: Se mciie betele in sulf
topit la 1250 (chibrituri de puci6sa), saa in acid stearic topit (chibriturile obis-
nuite), dupa acesta sunt cufundate intr'o pasta facuta. din :
Ph ordinar . . . 3 partI.
Goma. . . . . 3 D
Bioxid de plumb 2 D
Nisip fin . . . .2 D
Arsenicul.
As = 74,9; As, = 299,6
Istoricul. Ore-cari compusl aT arsenicului eraa cunoscuti de filosofii greci :
Aristotel, Dioscorid, etc., cari 'I numeaa ecpaeyncOv. Abia in secolul al XV
Albert cel Mare qi B. Valentin '1 descria ca element.
La 1733 chimistul Brand '1 descrise tn mod amnuntit, aratand c arsenicul
alb (As, 03) este un oxid al acestuia.
www.digibuc.ro
90
Stibiul (A ntimoniul).
Sb = 119,6
istoricul. Plinig numia Stibium sulfura de antimoniii (Sb, S,, stibina).
B. Valentin, caltre sfirqitul secolului al XV-lea izola acest corp.
Starea naturald. El se gasesce combinat cu sulful (stibina) In
Franta, muntil Harz, Suedia, Borneo, etc., si sub forma de oxid de
stibiu (Sb, 03) in Algeria.
www.digibuc.ro
91
www.digibuc.ro
92
www.digibuc.ro
1
93
www.digibuc.ro
94
www.digibuc.ro
95
Az Fig H CI = Az H,.Cl
Clorura de alnoniurn.
+ 1120 = Az H,.OH
Hidratul de amoniii.
In acesti corpi azotul care e pentavalent, alturi cu hidrogenul,
da nascere la gruparea Az FI Amonium, monovalent, cad da hi-
drat, clorura, sulfati, etc., ca si un metal monovalent.
Amonium este dar si el un radical compus (pag. 65) si jdcA
rolul until radical simplu, ca potasiul, etc.
Natriul (IA cu mercurul un amalgam : Na+Hg.
Tot ast-fel face si amoniul : Hg+AzH,, amalgam de amonium.
Acesta se prepar, amestecand amalgamul de natriti cu o solutie
concentraa de tipirig :
(Na + Hg) + Az H, Cl = (Hg NH,) Na Cl
El este instabil.
Clorura de amozii = Tipirig: Az H, Cl. Se prepard tratand cu
HCI, apele amoniacale, ce se produc in fabricarea gazului de lu-
minat, sail din distilarea apelor cu urine din latrine, mai ales cand
se fac turte uscate de materii fecale pudreta necesare ca in-
grasaminte pentru camp.
Isolat din aceste ape, el e purificat prin sublimare.
El e intrebuintat in industrie, la spoitul vaselor, la lipitul ci cu-
ratitul un or metale, In medicin si la prepararea amoniacului (vecli
p. 921.
Sullatul de amonia, SO, (0Az H,),, neutru, se obtine ca si do-
rura, tratand apele amoniacale cu acid sulfuric in loc de acid clor-
hidric.
Carbonatul neutru de amonifi, CO, (0.Az H,), se prepara tratand
sulfatul de amoniii cu creta :
SO
0 Az H,
CO
0 Ca = CO O--Az H, + SO, Ca.
= 0 Hz H, 0 0Az H,
Acesta se obtine in solutiuni, separandu-se prin distilare de sul-
fatul de calcia.
Daca e tratat cu un curent de CO, se obtine cel acid, care e
cristalin Si inalterabil la aer :
CO
0Az H, + CO, + FT, 0 = 2C0 0AzH,
0 Az H, 0H
Carbonat acid de amoniiI=Bicar-
bonat de amonia.
Acesta se Intrebuinteza la prepararea soda
www.digibuc.ro
96
www.digibuc.ro
97
www.digibuc.ro
98
www.digibuc.ro
99
www.digibuc.ro
100
www.digibuc.ro
101
lt 1,.. L
,
r, R.
\..,. ,
ll'k'i- il
. \
,
.
VAS
amon,TH NO. 10,29 .
01,:(Ii,
. ....... ,I,h.,.
.
',, Wilnl,ii:tITC111111RoOhl \*;
www.digibuc.ro
102
www.digibuc.ro
103
Protoxidul de azot.
Az, 0 = 44.
Istoricul Acest gaz a fost descoperit de .Priestley la 1776, ficad s'a." lucreze
bioxidul de azot asupra;pulbereI umede de fier.
Preparafia. Se obtine de obiceig Incaldind azotatul de amonig
Intre 2300 $ i 2500, In o mica retorta de sticla, fig. 105.
Az 08 Az H4 = Az, 0 + 2H2 0.
Azotat de amoniii Protoxid de azot.
Ink
\\ -
\ \7: N
www.digibuc.ro
104
Bioxidul de azot.
Az 0 = 60
Irforicul. El a fost preparat la 1772 de Ha lles.
Preparafia. Pentru a '1 prepara tratgin acidul azotic diluat cu Cu, Ag, sail Hg.
Cuprul lucr6z5. asupra acidului azotic, and azotat de cupni si hidrogen;
acesta reduce acidul azotic 0 d Az 0.
8 Az 03 H + 3 Cu = 3 (Az 03)2 Cu -1- 2Az 0 + 4 H, 0.
Reactiunea se face in aparatul araturat (gg, 109); gazul se culege sub apg.
Proprietd r I fisice. El e un gaz incolor, cu densitatea 1,039. Gustul si mirosul
Iii
Fig. 110. Prodncerea amoniaculuY prin actinnea hidrogentdur asnpra bioxidulul de azot.
www.digibuc.ro
105
Tetraoxidul de azot.
Az, 0, = 92
El este un corp lichid, incolor, care se solidifica la-200, (land
cristale incolore, fuzibile la-120. La 0 incepe a se colora in rosu si
coldrea devine cu atat mat intens, cu cat temperatura este mat ri-
dicata, ast-fel in cat la + 22, in momentul fierberei sale, se trans-
forma In vapori rosit. Din studiul densitatel vaporilor la 1500 se
constata ca greutatea moleculara nu mat corespunde la formula Az, 04,
ci la Az 02. Dect tetraoxidul de azot este stabil numat in stare
solida i lichida. sub 00, iar de la acst temperatura el Incepe a se
disocia, ast-fel ca la temperatura fierberet (+22), 34,44 din mo-
leculele sale sunt disociate si transformate in molecule Az 02. Acst
disociare este complecta. la 150. lath constitutia lor :
0 = Az11,1_ 0
0 0 = 2 Aziv <
0 A Z.V 0
Tetraoxid de azot Hipoazotida
www.digibuc.ro
106
www.digibuc.ro
107
Acidul fosforos
Ph (OH), = 82
El se obtine alAturea cu acidul fos-
foric i hipofosforic prin oxidarea lent
a fosforului In contact cu aerul i apa.
Fosforul se pune pentru scopul acesta
in nisce tevi de sticl puse pe o plnie,
se acopere cu un clopot si se trn din
cand in cnd caw putin ap asupra
luI (fig, 112). De obiceiti se prepar
descompunnd triclorurul de fosfor prin
ap5. :
Ph Cl, + 3H2 0 = Ph (OH), + 3H Cl.
c 'rar-14;
Acest acid e un corp solid, cristalizat,
se topeSce la 700 i e forte solubil in ap. Fig. 112. Prepararea acidulur
fosforos.
Srurile lui se numesc fosfiti. Wart z. a
dovedit ca el p6te s dea numai sArurT monoacide i neutre, asa dar
este bthazic
Ph (OH), OK fosfit monopotasic = fosfit acid de potasiii
Ph (OH) (OK), fosfit dipotasic = fosfit neutru de potasiii
. Faptuf c'5I al treilea atom de H nu p6te fi inlocuit printeun me-
tal, face si se crda c formula sa de constitutie ar fi urmt6rea :
/ OH
0 --= Ph OH
\H
www.digibuc.ro
108
0 = Ph op
/0H
\ =o FH I
/OH
Ph =0 + H2 0
Acid metafosforie (comparabil acidulul azotic;.
www.digibuc.ro
109
www.digibuc.ro
110
0 = Ph
/ 00 > Pb
/0 +2H3 S = 2PbS + Ph, 07 H,
0 = Ph 0 > ph Acid pirofoeforic.
\0
Pirofoefatul de plumb.
Acidul se obtine cristalisat prin evaporare; el e solubil in apg, se hidratdzi
usor cu deosebire la cald, transformandu-se in acid fosforic normal.
El e un acid tetrabazic. Sarurile lui se numesc .piro fosf .
Pirofosfatii neutri, solubili, dafi cu Az 0, Ag un precipitat alb (Ph, 0, Ag).
www.digibuc.ro
111
1+ Ha 0 = 2P 03 H acid metafosforic
Ph, 0, +2H2 0 = P, 07 H4
+3H2 0 = 2P Q H,
) pirofosforic
) fosforic normal
+5H2 0 = 2P 0, H5 ) ti p
Acidul Arsenic.
As 04 H,
Acest corp se prepara, ca i acidul fosforic, oxidand arsenicul
prin acid azotic, sau oxidand acidul arsenios prin clor.
As 03 H, + H, 0 + Cla = As 0, 148 + 2H CI
El e corp solid, cristalizat in prisme rombice.
El e un acid tribazic intocmai ca acidul fosforic, da prin urmare
3 felurT de sarurT, numite arseniag :
As 0, H, K AsO4HK2 As 0, K,
Arseniat biacid de potasid Arseniat mono-acid de potasid Arseniat nentru de potasid.
sad monopotasic sad dipotasic sail tripotasic
Inckit fiind la 1400-1800 el pierde o molecula de apa (din 2 molecule acid)
si cla acidul diarsenic sad piroarsenic:
2As 0, H, = As, 0, H, + H, 0
Acid arsenic Acid piroarsemc
Incalqindu-1 la 2000 se transforma in acid metaarsenic:
As 04 H, = As 0, H + H, 0.
Acid metaarsenic
Tot! arseniatii dad cu azotatul de argint un precipitat ro0u caramiclid de ar-
seniat de argint As 04 Ag,. Ca hidrogenul sulfurat ei dad un precipitat galben
de sulfura de arsen (orpiment).
2As 04 H, + 5H, S = As, S, + 8H, 0 + Ss,
Trisulfura de arsen=orpiment.
www.digibuc.ro
112
www.digibuc.ro
113
www.digibuc.ro
114
www.digibuc.ro
115
tr.
traA
fill pea-
Fig. 117 el 118. liee(larea erarderea lemnelor pentra fabricarea eirbunelni.
(1) Vecli Chimia organic5. la ncidul acetic : Aparatul pentru obtinerea acidu-
lui pirolignos.
www.digibuc.ro
116
n-
de camere, In care se depune carbonul ;
In cele mai apropiate se opresce carbo-
nul mai ordinar, iar in cele mai depar-
tate carbonul mai fin.
El servesce la fabricarea negrelei de
tipar si amestecat cu argila (de 2 sail 3
off greutatea sa) la facerea crei6nelor
de desemn.
Tusul se prepara in China din carbo-
nul de fum, obtinut prin arderea unor
substante aromatice.
d) Cocul (Koacs). La distilatia carbu-
Fig- 119. Prepararea earbonulta din fum ilor de pamint, pentru prepararea gazu
lui (1) se obtine un carbon poros, dur si
lucitor, cu aspect semi-metalic numit coc. Acesta se mai pOte ob-
tine arclnd incomplect carbunil de pamInt aprOpe In aceleasi con-
ditii casi carbonul din lemne.
e) Carbonul din retorte. In acelas timp cu cocul se aduna la par-
tea superiOra a retortelor, in care se face distilatia, un carbon dur,
cu densitatea 2,3-2,7, bun conduator de caldura si electricitate,
numit carbon din retorte. El provine din descompunerea combina-
tiunilor de carbon si hidrogen, ce se desvolt din carbunii de parnInt
la temperatura Inalta ; se intrebuinteza la facerea elementelor Bunsen
si la lampile electrice.
(1) Veeqi chirnia organicA: Gazul de ilurninat.
www.digibuc.ro
117
www.digibuc.ro
118
www.digibuc.ro
119
Siliciu I.
Si = 28
Istoricul. El a fost izolat pentru anaia dr5. de Berzelius la 1808 in stare amorf5.
qi:cristalizat de S-te Claire Deville la 1854, care deodat cu Waller, a studiat
acest corp.
Starea naturala. ExistA In combinatiunT maT cu srnA ca oxid Si 02
in cuart, nisip, etc., si In numerOse sAruri (silicap). El e de mare in-
semnAtate in mineralogie i geologie; este tot atat de insemnat in
regnul mineral ca i carbonul in regnul animal si vegetal.
Preparatia. Siliciul are trei stArl alotropice, In care se preparA in
modul urmAtor :
Siliciul amorf, se preparA calcinand: 2Si 02 4- 2Mg2 = Si, + 4Mg 0,
sail: 2Si 02 + 2C2 = Si, + 4C0 (prin curentul electric).
Deville a arAtat cl putem sA-1 preparam trecnd vaporiT de clorurA
de silici asupra sodiuluT incAlcjit :
2Si Cl, + 4Na2 = Si, + 8Na Cl
b) Silicijil grafitoid se preparl topind Intr'un creuzet la 10000 alu-
miniti, cu florura dublA de silici i potasiti :
6(Si Fl4, 2K Fl) + 4Al2 = 3Si2 + 8A1 Fl, + 12K Fl (grafitoid).
c) Siliciul octaedric (adamantin) se obtine calcinand la rosu 3
pArp fluorur dublu de silici i potasiti, 4 parp grAunte de zinc si
o parte de soditi. Se formzA florura dublA de potasiti si soditt, iar
siliciul cristalizzA in zinC. Disolvand zincul cu acid clorhidric obti-
nem siliciul octaedric curat.
Propriett* fizice. Siliciul amorf e o pulbere castanie, infuzibilA
Si insolubilA in totT disolvantiT cunoscup, conduce rti caldura si
electricitatea. IncAldit cu clorura de soditi se transformA In silici
grafitoid si la o temperaturA maT InaltA se topesce and globule
cristalizate (octaedril). El absdrbe gazele si apa.
Siliciul grafitoid cristalizzA in lame hexagonale, are aspectul gra-
fituluT si conduce bine caldurA si electricitatea.
Siliciul cristalizat In octaedriT (sistern cubic), are densitatea 2,40,
se topesce la 12000 si smnA cu plumbul.
www.digibuc.ro
120
CH (OH),
Intttia deshidratare
CIL c,
Oxid de carbon
-
A doua deshidratare
0= 0H 0H
C
a,,, 0=C
LO_FI I = 0=C 0 + H,0
0 .___ C
0H 0H
2 mol. acid carbonic Acidul dicarbonic sesquicarbonic.
www.digibuc.ro
121
CompusiT carbonulul.
Acidul Orto-carbonic
C (OH),
Acest corp nu se cundsce in stare liber din cauz cl se descompune f6rte
qor in bioxid de carbon (CO2) 0 ap5..
Hofmann a preparat sarurile sale organice (eterii) 0 a dovedit a e tetrabazic.
Ast-fel avem orto-calbonatul de metil: C (0 CH3)4.
Acidul carbonic.
CO (OH), = CO, H2.
El se prepara disolvand bioxidul de. carbon In apa, cu deosebire
sub presiune. Voind a-1 izola, se descompune In CO, si H2O.
Solutiunea sa apOs lnrosesce putin hartia de turnesol si are gust
acru. Daca uscam hartia, ea pierde colOrea rosie, din cauza ca aci-
dul se descompune In CO, (gazos) si H2O, care se evaporza.
El este un acid bibazic, da, prin urmare, dou felurl de srurI :
monoacide si neutre, forte respandite in natura.
CO, HK CO8 K 2 CO, Ca
Carbonat acid de potasiii Carbonat neutru de potasia Carbonat de calciO.
carbonat monopotasic. = carbonat dipotasic.
= C < OH
OH
0 = C < 0OH
+ Ca < OH
OH =
> Ca + 2H,0
0=C<OH OH 0
CP' C < OH
Acidul carbonic Hidrat de calciii. Carhonat biacid de calcia.
2 molecule. Bicarbonat de calciii.
www.digibuc.ro
122
Oxidul de carbon.
CO = 28.
Istorieul. Acest corp a fost descoperit de Priestley la 1799.
.Preparatia. El se prepara ardend carbonul in& o cantitate mica de 0:
C, + 0, = 2C0
sail reducend prin C bioxidul de carbon si uniI oxicy metalici, la rosu :
2CO2 + C, = 4C0
2ZnO C, = 2C0 + Zn 2'
In laborator se prepara deshidratand acidul oxalic prin acid sulfuric:
0=C OH 10=C-01H
= I
= CO2 + CO + H, 0.
0=C
1
OH I 0 = C I HT) H
Reactiunea se face in vasul (fig. 123), CO, este retinut In vasele
www.digibuc.ro
123
Bioxidul de carbon.
CO, = 44
Istoricnl. El a fost descoperit de Van Hainaut la 1648, care l'a numit gaz sil-
vestru. Lavoisier la 1776, ardnd diamant in oxigen, obtinu acest corp si arat
compositiunea lui.
&area naturald. Bioxidul de carbon este fOrte r6spAndit in na-
tur. Ast-fel se gAsesce in atmosferA, in apA si In pAmint. Presenta
lui se datoresce vulcanilor, respiratiuneT animalelor, fermentatiilor
combustiunilor. Cantitatea ce o glsim in atmosferA variazA in ra-
port invers cu inaltimea.
Ast-fel la :
Clermont-Ferrand (inaltime 395 m.) . . 31,5 vol. CO, in 100.000 vol. aer.
Piscul Puy-de-Dome ( = 1,466 > I . . 20.3 1. s s
D Sancy. . . . . ( -= 1,884 ) . . 17,2 z. .
In orase cantitatea este cu mult mai mare, ea pdte sa ajunga pana la 35 sail
chiar 40 in 100,000 vol. aer.
In salile de teatre, rii ventilate, proportia pdte merge pan/ la 5 sail chiar
10 la mie; in conditiile acestea produce durere de cap, grta si lesinurl.
Fie-care om produce in 24 ore 1 Kgr. de CO,, ceea-ce ar face 2 milidne de
tone pe qi, de la toti dmenii si animalele de pe suprafata pamintului.
www.digibuc.ro
124
www.digibuc.ro
125
prin tva TT', In care se afla carbon Inca kill la rosu, se descom-
rune i oxidul de carbon ce rezult, se culege In E sub apa.
Potasiul In aceleasi conditii II ia tot oxigenul i lasa carbonul liber :
2CO2 + 4K2 = 4K2 0 + C2
paid de potasid.
Caldura descompune bioxidul de carbon in 0 si CO.
Bioxidul de carbon e un compus exotermic :
C -)- 0 = CO2 -I- 96,900 cal.
CO -I- 0 = 002 + 68,370
www.digibuc.ro
126
Dna '1 trecem Inteo solutiune bazicA, er formzA sgrurt fixe nu-
mite carbonatl :
CO2 Ca (011)2 = CO3 Ca + H2 0.
Acsta se 1)4:Ste dovedi fac6nd sA trcA un curent de CO2 sat su-
fland In acest caz bioxidul de carbon expirat din plAmni printr'un
Compusii siliciului.
Acidul ortosilicic.
Si (OH),
Si 04 K, + 4H CI Si 04 H, + 4 K Cl.
El e un corp ge/atinos, putin solubil in apa. Dad, 'I uscAm la aer se deshi-
drat6z si se transform& in acidul Silicic ordinar.
El este un acid tetrabazic ca i acidul ortocarbonic. Intre sarurile lui, carl
se gsesc in naturl avem ca exemplu: Peridotul--= Si 04 Mg,.
www.digibuc.ro
127
www.digibuc.ro
128
Acidul boric.
Bo (OH), = 70.
El a fost descoperit de Hombers la 1702.
Starea naturald. Exist ca borat de sodig (borax) intr'un mare
numer de lacuri si isv6rA minerale In: Indii, Tibet, Ceylan, apele
termale de la Wiesbaden, Vichy, Cozla (Piatra), etc. Craterele vulca-
nilor contin cate odata cristale de acid boric. Gazele esite din fu-
marole si suffioni (Toscana) contin acid boric.
Extractiunea. Gazele si vaporil de apa ce es din suffioni sunt di-
solvate In apa din basinurile acute pentru acest scop (lagoni). Apele
acestea sunt evaporate pe nisce table marT de plumb, carT fiind putin
Inclinate, conduc apele concentrandu-le Intr'o caldare. In acesta se
depune acidul boric. .
Proprieldll fizice. Acidul boric se presinta in foite albe, sidef6se,
www.digibuc.ro
129
www.digibuc.ro
130
Sodiul (Natriul).
Na = 23
&area natural& Sodiul nu se gasesce liber In natura, este Insa
fOrte r6spandit sub forma de skull precum: clorura, azotatul, car-
bonatul, sulfatul, etc., de sodiii.
Preparatia. El a fost izolat pentru Intaia Ora la 1807 de H. Davy,
electrolizand prin ajutorul uneT pile puternice hidratul de sodiii (soda
caustica).
2Na OH -=-- Na, + H2 + 02
.----.....---- -.'...--- 4-
Experienta, modificata in urm de Seebeck, se pOte face In mo-
dul urmator : 0 bucat de soda, scobit la parte4 superidr, unde
se pune putin mercur e, se asada pe o plac de platin d, care se
afl In contact cu electrodul polului + al uneT pile puternice, iar
In mercuriq se afla cufundat electrodul---(fig. 132). Davy si succe-
sorii sel s'aii servit de pila WI Cruikshanks, facuta din 250 elemente.
www.digibuc.ro
131
Acest procedeil n'a dat rezultate practice bune, deal de la 1854 incce,
and S-te Claire Deville a aralat c trebue carbonat de calciii amestecat cu
carbonatul de sodiil qi cu crbunii tie a:pAment, pentru ca s oprsca topirea
prea repede a carbonatului de soditi ii sit prig aceste substante bine amestecate.
Pentru a6sta se jail : 100 pIrti CO, Na, uscat.
45 Carbuni de pgment.
15 > CO, Ca.
Amestecul se pune in cilindrul de fier A (fig. 133). Productele vo-
latile es prin T, sunt recite In cutia C i pe child oxidul de carbon
\1\ \\'1 \ \
www.digibuc.ro
132
www.digibuc.ro
133
Fig. 134. Extragerea sliret din apele altrate. Fig. 135. Extragerea Wird din apele de mare.
www.digibuc.ro
134
www.digibuc.ro
135
<frjumennaliialf min.nimu
L
Z inigt,1112.1211142neimunafflumninum
,e-4 w.-7-...*--k,,-=.--,v,--,---,,i--i'r,-.*ki.t ',w_
Alm
_
www.digibuc.ro
136
www.digibuc.ro
137
www.digibuc.ro
138
Bo 0 Bo / 0
O 0
Bo 0H Bo 0 Na
O 0
Bo 0H - Bo _ 0Na
O 0
Bo 0 Bo 0
Acidul tetraboric. Boraxtetraboratul
din sodin.
Potasiul (Kaliul).
K = 39
Sterna naturald. El existA In naturA In diferite sArurT (clorurA,
azotat, silicat, carbonat etc.).
Preparatia. El a fost obtinut de H. Davy, la 1807 prin acelasT
mijloc ca si sodiul; se preparg descompunnd carbonatul de potasM
prin C.
2003 K2 + 2C2 = 2K2 + 6C0.
Bruner la 1825, intrebuinp in loc de carbonat de potasiii, productul arbunos
ce se obtine prin calcinarea drojdiel de vin (tartrat de potasiti), care e com-
pus tot din carbonat de potasiil amestecat cu crbune.
S-te Claire Deville in urm arata c5. e absolut necesar a se introduce i
carbonat de calciii, pentru ca amestecul A. fie mai intim si sk nu se topsd.
curind.
Amestecul ast-fel acut se pune in retorta de terA (fig. 139), care se inferbintg
intr'un cuptor. Oxidul de carbon ese prin C, iar potasiul se condensea in C.
Proprietiiti fizice ri chimice. Potasiul e un corp solid alb, cu luciii
metalic, mdle si maleabil ca cra; sub 00 e dur si sfArAmicios. El
cristaliszA In octaedra cu donsitatea 0,865, se topesce la 620,5 si dis-
tilA la 667 (land vapori vercp.
www.digibuc.ro
139
www.digibuc.ro
140
Fig. 140. Prepararea Hidrogenulul prin potasiii. Fig. 141. Descompunerea apei prin potaeiii.
www.digibuc.ro
141
www.digibuc.ro
142
In genere iarba de puFa se prepara luand u-se azotat de potash' pur, car
bune de lemn, ticut cu plop, salcie, teia, etc. 0 sulf. Fie-care din acestea sunt
pulverizate separat, pe urtna amestecate, udate cu apa i amestecate bine. Dupa
ce se usuc complect, se cerne i grauntele se lustruesc, find batute intr'o cu-
tie de lemn- saa tinichea.
Pulberea de puKa se aprinde intre 2700 i 3200, arde cu explozie cand e fin
pulverisat si cu incetul cand e in bucati marl sail putin comprimata.
Carbonatul de potasiii CO, K, se extrage din cenusa plantelor te-
restre, In care se gsesce In diferite proportiunt
Ast-fel lemnul de brad confine 3,40% cenqe cu 0,4704 carb. de potash".
stejar 13,50% e 1 1,500 0 1 e
e salcie 28,0004 A 0 2.8504 0 D
www.digibuc.ro
143
www.digibuc.ro
144
11.1tR:411
1:Aig&naKENOSS 17A-371K.
www.digibuc.ro
145
dica la 300. Daca In oxidul de calciil s'a scobit mai dinainte o mica
gaura, In care se pune pulbere de pusca, acsta se aprinde de la
sine, din causa temperaturei ridicate. Date le termochimice ne explic
ac6sta desvoltare de caldura: Ca0 H20 = Ca (OH), --I- 15,000 cal.
Acsta hidratare a oxidului de calciti se nurnesce stingerea varuldi.
and apa contine In suspensiune o cantitate mai mare de hidrat
de ca1ci ea e colorata in alb, si se numesce lapte de var. Acesta
serva la spoitul caselor.
Ilidratul de calcia. Ca (OH), e o pulbere alba cu densitatea 2,239.
Solutiunea lui Inalbastresce hartia rosie de turnesol si absOrbe CO,
din aer, din care cauza se acopera cu un strat subtire de CO3 Ca.
Varid. Sunt mai multe varietti de var:
a) T arid gras se obtine prin calcinarea unei petre de var curate.
Cand 11 hidratam el e unsuros la pipait i fortadza in varnita o pasta alb
si legata. Acesta varietate se obtine la Tergoviste, Carnpulung, comuna Sirna
in Prahova si com. Dragoslavele in Muscel.
b) Vand slab se obne calcinand pietre tie var, cari contin argila, oxid de
fer sail de magnezil La stingere nu desvolta atata caldura ca primul; pasta
obtinuta e mai putin alba si nu atat de legata ca a celui d'intaiii. La noi se
prepara p valea Prahovei.
c) Vatul lddrazdic se face prin calcinarea unei pietre calcare, ce contine
10-300/, argil (marne calcar6se). Tratat cu apa se impetresc imediat si se
intrebuintza pentru facerea temeliilor la case si la constructil sub apa. Se
fabric pe valea Prahovel $ i la Braila
d) Cimentid se obtine calcinand pietre calcare, ce contin 30-60 0/0 argila.
El se intaresce ii apa ca Si ipsosul i pOte fi intrebuintat la bolte, pavagiii, etc.
Tencueli se nurnesc amestecuri de var ordinar a hidraulic i nisip, desti-
nate a ami pietrele sa caramiclile cu care se fac constructiile. Se crede c du-
ritatea mare a tencuelelor se cap6ta prin transformarea hidratului de calciil in
carbonat prin actiunea bioxidului de carbon din atmosfera, iar argila in varurile
negre (hidraulic si ciment) s'ar combina cu hidratul de calciii pentru a da un
silico-aluminat de calciii insolubil si fOrte dur.
Beton. Cand tencuiala cu var hidraulic e pus pe pietris sail
pietre marl, cu care formza un bloc compact si solid, se nu-
mesce beton.
www.digibuc.ro
'146
\
CO
00 > Ca = CO8 Ca + CO, + H2 0
CO
\ OH
www.digibuc.ro
147
Fig. 149. Diferitele faze de fabri- Fig. 149. Interiorul uneT fabriel de stielit.
eatiune ale unel buteliT.
Pentru a obtine sticla se topesce intr'un cuptor special nisip fin sat cuart
pulverizat impreuna cu crett sad var i carbonat de sodia sat de potasit, iar
pentru sticla gret fuzibila mini. Lucratorfl prin ajutorul unor tevi de fier gau-
rite in lungul lor ipsi din sticla topitt o cantitate ore-care, in care sufla. aer
si dat ast-fel diferite forme dupa tiparul in care o pun.
Geamurile sunt acute aprOpe in acelas mod: lucratorul sufla nisce cilindre
-lune de sticla, carl sunt retezate la capete i taiate in lung pe o parte. Pus
pe o placa calda de fer, cilindrul se desface intr'o plac de sticla.
Se deosibesc urn:tab:Vele varietati de sticla:
Sticla de sodia e un silicat dublu de calcia si sodid; e usor fuzibil, putin
cam verclue cand o privim in spartura si se intrebuintza pentru geamuri si
Sticla de potasiii e un silicat de calcia i potasia; e perfect incolora si trans-
www.digibuc.ro
148
parental, us6ra, greil fuzibill si putin alterabila. Acsta se mai numesce si sticld
de Boemia si se intrebuintza pentru pahare, sticle si vase de laborator. Crown-
glas este o sticla de Boemia, curatd, mai ana in potasid i calcia si se In-
trebuinteza pentru fabricarea instrurnentelor optice.
Sticla de plumb este un silicat de potash"' si plumb. Cristalul este sticla cea
mai putin avuta in plumb. Flintglas contine mai mult plumb de cat cristalul,
e f6rte limpede si mult mai retringent de cat sticla ordinark Din el se fac in-
strumentele optice (lentile, prisme) iar cristalul se intrebuintza pentru diferite
obiecte de arta.
Strassul contine si mai mult plumb de cat cele precedente si putin anhidrida
borical. El e mai dens si mai refringent de cat cele-l'alte feluri de sticla; se in-
trebuintza pentru imitarea diamantului si a pietrelor pretise.
Smaltul e o sticla de plumb Vacua netransparenta prin amestecarea bioxi-
dului de staniii sad fosfatului de calciti in masa el, sad colorat prin diferiti
oxici metalici.
Resturile din diferite varietatl de sticlk topite impreuna, sunt amestecate cu
putina argila si nisip feruginos, in cat contin si silicat de aluminid si de fer
din care cauza sunt usor fuzibile, colorate in verde din cauza silicatulul feros
si se ataca de acicli. Din acest sticla se fac sticlele ordinare. Acestal sticla se
pOte decolora, adaogandu-i-se in timpul topirel putin Mn 02.
Acesta transforma silicatul feros in silicat feric care nu mai e verde ci putin
galbui. In acelasi timp se formza i un silicat de mangan de colOre violeta.
Coldrea violet a acestuia i cea galbeng a silicatului de fer sunt cumplimen-
tare si se neutralize* ast-fel rrnane sticla aprOpe incolork Sticlele colorate
se fac amestecandu-se diferiti oxidi metalici in masa topita a silicatilor; oxidul
de crom i cupru colorz in verde, oxidul de cobalt, albastru; suboxidul de
cupru, rosu ca rubinul, etc.
Strontiul.
Sr = 87,3
Exist in natura ca carbonat (strontianita) si ca sulfat (celestina). El a fost
izolat la 1808 de Davy.
Bunsen si Matthiessen Va preparat electrolizand clorura de strontia topita.
Strontiul e uri metal galben, de colOre mai Inchisa de cat calciul, cu densi-
tatea 2,5. El se oxidza la aer si descompune apa la rece, formz ca si calciul
un oxid Sr 0 si un bioxid Sr 03
Azotatul de strontiii, (Az 03)2 Sr, este solubil in alcool si colorz flacara in
rosu. El se intrebuintza la facerea focului bengal rosu.
Bariul.
Ba = 136,8
Exista in natura ca carbonat (witerita) si ca sulf at (baritina). El a fost indicat
de Scheele la 174. Davy la 1808 $ i in urma Bunsen l'a izolat ca si pe strontiu.
Bariul e un metal gred, de colOre galbena, cu lucid argintid, cu densitatea
3,6. El descompune apa la temperatura ordinara.
Oxidul de barid, Ba 0 se prepar calcinand intr'un vas de porcelan azotatul
de barid.
2(Az 03)2 Ba = 2Ba 0 +4Az 02 + 02.
El este un corp spongios. friabil, de colOre cenusie; nu se topesce si nu se
descompune prin caldura. Densitatea lui este 4. Aruncat in apa se hidratza,
producend un sgomot ca al ferului rosu.
www.digibuc.ro
'149
Magneziu 1.
Mg=23,9.
Istoricul. Bergman ,ri Margret a deosebit mai intaid magnezia (Mg 0) de
calce (Ca 0). Magneziul a fost obtinut in stare de amalgam de Davy la 1808.
Bossy la 1829 izoil magneziul descompunnd clorura de magnezid prin potasid.
La 1845 Bunsen il prepara electro'izind clorura de magnezid topiti.
Starea naturala. ExistA sub forma de clorurA in apele minerale
si in minele de la Stassfurth. Mai existl : ca carbonat (Giobertita)
sag ca carbonat de magnezig i calci (dolomia , ca sulfat in re-cari
ape minerale precurn la Epsorn (Anglia) si la nol la Cozla (Piatra).
Se mai glsesce in o multime de silicati ca : Olivina (Si 04 Mg,), Ser-
pentina Si2 07 Mg, + 2H, 0), Talcul, Spuma de mare, augita, horn-
blenda, etc.
Preparatia. Deville si Caron ag indicat un procedeg practic pentru
a-I prepara topind impreung clorura de magnezig anhidrl cu soditi :
2Mg Cl2 + 2Na2 =- Mg, + 4Na Cl.
Metalul se purificA distillndu-se intr'un curent de hidrogen.
Proprieteitt. Magnesiul e alb ca argintul, maleabil si ductil, cu den-
sitatea 1,75. El cristalizzA in octaedrii, se topesce la 8000 si distill
la 10000. Clorul, bromul i iodul se combinl la cald cu magneziul,
desvoltand cAldurl. si luminA. El nu se alterzA in aer uscat, se oxi-
dz in aer umed. La cald arde In contact cu aerul sag oxigenul,
producend o luminl intensa, Un fir cu o grosime de 011-,297 des-
volta o lumin egala cu lumina a 74 luminari de stearina. Din acsta
cauzl este Intrebuintat pentru semne in timpul noptel i pentru fo-
tografiarea grotelor, templelor, etc.
El descompune cu incetul apa, mai cu serna sub influenta aci-
dilor slab!.
aridul de magnezig Mg 0, e o pulbere alba, infuzibii cu den-
sitatea 2,3 f6rte putin solubil in, apA, cAnd dA hidratul de magnezig
Mg OH),, care inalbAstresce putin hArtia de turnesol. El se intre-
buintzA in medicina si se obtine prin calcinarea carbonatuluI.
Sulfatul de magnezia, SO,Mg + 7H2 0, numit sare amard, cris-
taliszA in prisme rombice drepte. La aer este eflorescent, iar la
210 pierde t6ta apa de cristalizare. El e fOrte solubil in apA, clreia
www.digibuc.ro
150
www.digibuc.ro
151
ZincuL
Zn = 46,9
Istoricul. El a fost cunoscut din timpurile cele mai vecht in Indii i in China
de unde s'a introdus in Europa pe la inceputul secolului al XII-lea-
Starea naturala. Existl In naturl
sub forma de: oxid (zincita), sulfurl
(blenda), carbonat (calamina), carbonat
cu silicat (smithsonita), etc. -stmE,FAMI----i-
-"1-2z--
Preparafia. Din cauzl c zincita este
forte rarA, se intrebuintal pentru pre- 2,4...,#
pararea zincului calamina i blenda.
Ambele acestea sunt mai intlia cal-
:V Vat .......,_,...
WO On* 'NM Ms
CO, Zn = CO, + Zn 0 eal 4..4 Me
Ca lamina OCVAIe-
ar.amirJiter$.
2Zn S 303 = 2S02 2Zn 0 Fig. 150. Prepararea zinculul la Vieille-
Blenda Montagne.
Oxidul de zinc, ce se formal este calcinat cu cArbune.
2Zn 0 + C3 = 2Zn 2C0
Modul in care se face acatl calcinare diferl dupl localitAtl.
La Vieille-Montagne (Belgia) se intrebuintaa nisce retorte de pa-
mint refractar a (fig. 150), puse ale 48 Intfun cuptor i clte 4
de aceste cuptOre langa un cos inalt. Zincul produs in ele se con-
densal in vasele de fer b c, de unde e scos la fie-care dou6 ore.
In Silezia amestecul e pus intr'un vas de fontA M (fig. 151), iar
zincul distill prin A si se condensal in vasul 0.
Aceste dou6 metode se numesc per ascensum fiind-ca zincul dis-
till din vasul incAldit.
In Anglia amestecul se introduce in creuzetul I (fig. 152) care e
incalclit de jur imprejur. El are o deschidere la partea inferi6rl prin
care ptrunde tubul Ii. Deschiderea superiOrl. a tubultif se astupl
cu un dop de lemn, care se carbonizal in timpul Inc1cireT. Va-
poril de zinc trec prin acest dop carbonizat, se condenszA in h
si zincul curge in vasul g. Din causa acsta metoda se numesce
per descensum.
www.digibuc.ro
152
---1=-'-'-'-.
--1-1.1.,..,_L',.
www.digibuc.ro
153
CQ1
Fig. 153. Prepararen oxidului de zinc.
El face parte din grupa oxicfilor numiti eindiferentic, din calla ca se corn-
bina 0 cu hidratii acicli 0 cu hidratil bazicL
Zn 0 -I- 2Az 0, li = (Az 08)2 Zn + 11, 0.
Zn 0 + 2KOH = Zn 02 IC, + II, 0.
,;.:3 P inh-ebitinfare. Oxidul de zinc se intrebuintza cu succes in pictura in locul
albuldi de plumb (CO,Pb). El e mai bun de eat acesta, cad riu se inegresce
nici. odata. Ffind fiert cu oled la 2000 el servesce la vdpsirea lemnelor, pietre-
lor, peretilor-, etc.
Mercuriul = Hidrargirul
Hg = 199.8
Stareez naturald. Exist In stare nativa si din acesta mina a fost
cunoscut Inca din anticitate. Cu deosebire se gasesce ca sulfura
(cinabru). Este cunoscut la noi sub numele de ,(argint vid,.
Preparafia. Mercurul se prepara calcinand cinabrul in contact cu
aerul :
Hg S + 02 = SO, + Hg.
Modul in care se face calcinarea difera dupa localitati
La Almaden (Spania) cinabrul e introdus 2n cuptorul AB (fig. 154).
Bioxidul de sulf si vaporii de mercur trec prin o intr'o serie de ulane
de pamint ars a b c, care formza un canal In care vaporii de mer-
curiii se condensza si se adun in b, curgend atat din a cat si din c.
Vaporil de bioxid de sulf trec in camera C, care are la partea inferira
vasul cu apa. d. In acest ap se opresc ultimii vapori de mercuritil
iar SO, ese afata pe cos.
In instalatiile mai none, ca la Idria in Iliria se calcinza cinabrul in-
tr'un cuptor mic (fig. 155), de unde SO, si vaporii de mercuriii trec pen-
www.digibuc.ro
154
tru al,se reci printr'un tub de fier, putin Inelinat, In 4 camere si de acolo
prin alt tub In cos. Cele doue tuburi de fier sunt recite prin ap
rece, din cauza acsta mercuriul se adun In camere.
www.digibuc.ro
155
www.digibuc.ro
156
www.digibuc.ro
157
Cu0+ Fe S + Si 02 = Cu S + Si 03 Fe.
Dupa departarea sgurei re'mne o masa mai avuta in cupru, nu-
mita mata cuprdszi. Acsta fiind calcinata din nog in contact cu aerul
se oxidza partial si in urm a. calcinat fiind fara aer, sulful din sulfura
r6mas, se oxidza luand oxigenul oxidului, iar metalul rrnane liber:
2Cu 0 + Cu S = 3Cu + SO,.
Pentru a obtine cupru curat in laboratre se reduce oxidul de
cupru prin hidrogen:
Cu 0 + H, = H30 + Cu
Sa o solutiune de sulfat de cupru prin fer:
SO, Cu + Fe = SO, Fe + Cu.
Proprieteiti. Cuprul e un metal rosu-galbui; in foi subtiri, este de
colOre verde prin transparenta. Densitatea lui este 8,8. El se topesce
la 1080 si se volatilizza la o temperatura mai inalta dand vapori,
ce ard cu flacara verde. Dacl 11 frecam d un miros particular.
Este forte maleabil, ductil Si cel mai tenace dupa fer.
Cuprul conduce bine caldura i electricitatea. Prin electroliza sag
prin fuziune cristalisza' In octaedrii sag cuburi.
Aerul umed '1 acopere cu un strat verdul de carbonat bazic care-I
opresce a se oxida mai departe.
Acidii slabi, grasimile i chiar clorura de sodig usureza oxidarea
cuprului prin oxigenul din aer sag din lichide. La rosu se oxidza
www.digibuc.ro
158
cuprul (Mud oxid cupros sail oxid cupric. Toti metaloicliT, afar de
azot si carbon, se unesc direct cu cuprul.
Acidul clorhidric dA clorura cuprs1 Cu Cl.
Hidrogenul sulfurat '1 Inegresce transformAndu-1 In sulfurA.
Acidul azotic da azotat cupros, bioxid si protoxid cle azot, iar
acidul sulfuric concentrat dA sulfat de cupru si bioxid de sulf. Amo-
niacul disolvA cuprul in contact cu aerul, dnd tlicrea albastrA a
WI Schweizer,. In cazul acesta se formzA mai intaiti hidrat de cu-
pru, care se disolvA /n amoniac.
Intrebuinfdri. Din cupra se fac : vase de bucatarie,-calclarI, imbracamintea co-
rabiilor, sirme de telegraf, etc. Aliat cu Sn da. bronzul (Acioaia) cu care se fac
monede, statuf, tunuri, instrumente muzicare, etc.
Aliat cu Zn da aliagiul nurnit alamd, din care se fac instrumente de fizica,
diferite obiecte de arta, instrumente muzicale, etc.
Iata principalele aliage ale cuprului :
Cu Au Ag Sn Zn Al Ni Sb I Bi
Tunur: . ..... .
Medalii si monete ..
Instrumente muzicale
.
95
90,1
80
9,9
20
4 1
Oglinclf, telescope . . . 67 33
Bronz de aluminiii . . 90 10
Mama 67 33
Maillechort 50 25 25
Metal englezesc . . . . 4 88 100 7 I 1
Cu
,Cl
/ CuCl
/0 \ /0-Cu
CI
www.digibuc.ro
159
Azurita
/ 0> ECu este un bicarbonat bazic, de co-
CO
0 Cu OH
www.digibuc.ro
160
www.digibuc.ro
161
www.digibuc.ro
162
www.digibuc.ro
163
Aurul.
Au = 196,6
Starea naturald. El exist adese-ori in stare nativa in fil6ne sag
nisipurT, ce result, din sdrobirea stncilor. Din acsta causa se ga-
sesce adese-orT si in nisipul riurilor, precum la not in nisipurile 01-
tuluT, de unde tiganiT aurati -1 scoteati 'Ana acum cAti-va anT yin-
dendu-1 la bAlciul de la RiurenT. Une-orT se gasesce in bucatl marl
numite pepite, intre carT unele pot avea o greutate de maT multe
kilograme. Cele maT marT gasite Ora acuma cntariag : 36 kgr.
(Ural), 42 kgr. (California), 84 kgr. (Australia).
Estragerea aurulut. Pentru a-1 estrage se piseza bucatile de stand
aurifere intr'o pita speciala, amestecndu-se cu mercurig. Acesta di-
solva aurul and un amalgam.
Sdrobirea se face in nisce vase de fier (fig. 160), carT sunt intr'o
miscare repede de rotatiunea pe cnd Inauntrul lor se afla dou
ghiulele de tucig.
Nisipul ce confine aur este splat In nisce sghiaburi putin inch-
www.digibuc.ro
164
nate, prin care curge apa. Nisipul este departat, iar aurul rmane
pe fundul lor. S'afi flcut In urma aparate, carT fac mai bine acest
servici si Inteun timp cu mult mai scurt. Ele sunt facute dintr'o
caldare cu fundul conic, care se InvIrtesce imprejurul axului s
cu o iutla mare. Se pune Inauntru nisip aurifer i apa; apa i ni-
sipul sunt aruncate afara prin puterea centrifugal, iar gruntele de
aur re.man in fundul conic.
Amalgamul de aur ca si cel de argint este distilat la cald; mer-
curul se evaporza si se condensza in o camera recita, iar aurul
re'fnne fiber.
Productia. Se scdte anual peste 200,000 Kgr.
www.digibuc.ro
165
Aluminiul.
Al = 27
El a fost izolat pentru intia Ora de Whler la 1827, descompunnd clorura
de aluminiii prin potash-1 In stare de puritate s'a obtinut abia la 1854 de S-te
Claire Deville, care a introdus clorura de sodiii si fluorura de calcid ca materil
topitdre pe ling primele.
Starea naturald. Aluminiul este unul dintre corpii cei mai rs-
panditi In natura. Se gasesce cu deosebire ca oxid si ca silicat.
Preparatia. El se obtine topind clorura de aluminiii cu sodiii si
cu criolitd (fluorura de aluminiii si soditi.).
2A1 as + 3Na3 = Al, + 6Na Cl
In industrie se prepara in cantitati marl prin electroliza oxidului
de aluminifi. Aluminiul se adun la polul negativ pe cand oxigenul
se combina cu carbonul din care e facut electrodul positiv. Metalul
ast-fel adunat p6te sa se Intrebuinteze pentru diferite lucraff.
Uzinele de la Neuhausen (Elvetia) pe Rin si Froges (Franta) pe riuletul
Adrets, aprpe de GrenOble, preparg direct aluminiul prin acst metoda (Heroult-
Kiliani) si bronzul de aluminiii, punnd metalul, cu care voesce s. alieze alu-
miniul la polul negativ.
Curentul electric, care face acsta electroliza este produs de mai
www.digibuc.ro
166
fie
www.digibuc.ro
167
www.digibuc.ro
168
/0
Al- 10
9
IO H I
2H2 0 = 2A1 OH
0
0H
Al / OH-IH
OH H
=
AI
/ 0 > SO +6 H, 0
0 > SO,
OH H 0 > SO2
Hidrat de aluminid. Acid sulfuric 3 molecule. Sulfatul neutru de aluminfil.
www.digibuc.ro
169
Al
0 Al
o Al
0
0 o 0
,-00
tit\
A
Ca
Al
o
o
> Mg
Al
0,-,
,...,
Aluminat de calciii. Spinelul Crisoberilul
alnminat de magnezifi aluminat de beril
Hidratul de aluminia, In momentul precipiarei sale intr'o solu-
tiune inrosit prin coccionelet sail in yin rosu, retine col6rea aces-
tora, formand lacurl, asand solutiunea incoloa. Lacurile acute cu
diferite materil colorante, se intrebuintzA in vApsitorie.
Sulfatul de aluminiei, (SOO, Al, + 16H3 0, se obtine traand si-
licatul de aluminiii cu acid sulfuric :
(Si 03)3 Al, + 3SO4 H, =-- (SO4)3 Al, + 3Si Os H2
Sulfat de aluminid. Acid silicic.
Se filtr6z1 pentru a se depArta acidul silicic si evaporandu-se so-
lutiunea se obtin foite sidef6se de sulfat de aluminiii.
Parte din acidul se'd sulfuric pdte sg fie luat de amoniac transformndu-se
ast-fel in sulfat basic :
Al
O
0 SO,
Al
/ OH
OH
O
SO, +4 Az H, OH= \0 SO, + 2SO4 (Az HO,
O 0
Al 0 SO Al OH
O OH
Sulfat tetra-bazic de
aluminid aluminita.
www.digibuc.ro
170
/ 011
Al = 0
\ 0 > Si 0
0
Ai
/ 0/c.
0/01 t.)
Al
\/ 0Si
OH
0Si 0
0 >0
Al = 0 \ 0 Si 0 OK Al OH
\ oH
Distenul vi andalusita Leucita Caolinul
La acestia putem adaoga feldspatul i tote varietatile de silicati
de aluminiii impurl, amestecati cu silicat de fer, carbonat de calciti,
etc., numite In genere argik.
Materiile argilose (caolinul i argilele ordinare) sunt forte res-
pandite la suprafata pamintului. Dacale pulverizam bine, le udam
cu apa si le framIntam formza o pasta plastica, cu care se pot
face diferite obiecte (vase de portelan, faiante, dle, caramidl, etc).
Posta acsta fiind uscata si arsa bine se Intaresce.
Daca pasta s'a facut din caolin, feldspat i nisip ea se topesce
prin caldura capatand o structura. cristalina prin faptul ca felds-
www.digibuc.ro
171
www.digibuc.ro
172
Familia IV:
Staniul (Cositorul).
Sn = 118.
Istoricul. Staniul era cunoscut Inca din vechime. Cu inceperea secolului al
patrulea i-se dadu numele ce '1 p6rtA astacil (stannum).
Starea naturald. El se gasesce mai cu sml sub forma de bioxid
Sn 02 (Casiterita) in Anglia (insulele Casiteride) i in Saxonia,
India, Malacca.
Preparatia. Pentru a-1 prepara se calcinzA bioxidul de staniti a-
mestecat cu cArbune: 2Sn 02 + C2 = 2CO2 Sn2.
Metalul se topesce i curge la partea inferira.
Proprietdg fizice. Staniul este un corp alb ca argintul, se topesce
la 231. El se pte topi i inteo hartie pusa pe o placl de metal.
Prin rcire cristalizz in cristale mid, cu densitatea 7,3. El este
maleabil i ductil; s'au flcut din el fol.' cu o grosime de 0"u"-, 00027.
Daca 'I frecAm cu mana dl un miros particular. Indoit fiind, pro-
duce nisce paraituri din causl c cristalele mid, din care este for-
mat, se frcl unele de altele sati se rup. Distill la 1700.
Proprietdft chin:ice. El nu se oxidz5 in contact cu aerul de cat
la 2000. La temperaturi mai ?mite sl oxidzI repede, transforman-
du-se in Sn 02 si desvolt luminl Si cAldur.
La rosu descompune apa : Sn, -1- 4E2 0 = 2Sn 02 -1- 4E12.
El se combinA direct cu multi metaloicli. Cu acidul clorhidric
dA biclorura de staniti (clorura stancisl) Sn C12, iar cu clorul cid te-
traclorura (clorura stanicA) Sn C14.
Solutiunile alcaline disolvd staniul and stanati solubili.
Sn, + 4K 0 H 2F12 0 = 2Sn 02 K2 + 4142
Stenat de potasid.
Intrebuintarea. El intr in compozitia bronzurilor. Ast-fel monetele de aramA
sunt acute din 95 parti cupru, 4 p. staniil si 1 p. zinc. Cu stanid se spoesc
vasele de bucAtarie din caush cl el nu e usor atacat de addl. Tinicheaua se
face luAnd table de fer, spalate bine cu acidi si acoperindu-le cu un strat de staniii.
Metalul de Britania, e facut din 9 pArci Sn i 1, Sb. Adese i se adaogl pu-
tin Zn si Cu.
Plumbul = 206,5.
Starea naturald. Plurnbul existA in stare nativl in mina de la
San-Guillermo in Mexic Si forte rar in stare de oxid. In cantitate
www.digibuc.ro
173
www.digibuc.ro
174
.5"
121 110q1liprl Ll
iIi ago'
Ms tml irm
1,10,
m
106 9EPRP
IP I,
curat cristalizez mai Intifl, este luat cu nisce linguri si pus intr'o caldare era
la stanga, iar plumbul, care contine putin argint remane lichid.
Acesta, (aprOpe 1/8 din Arolumul to-
tal) e pus intr'o caldare la drepta.
Dupa mai multe topiri de felul a-
cesta se obtine o cantitate 6re-care
de plumb, care contine mai tot ar-
gintul intr'insa. Din acest plumb se
scOte argintul prin cupelaliune. Cupe-
latiunea consista in a topi plumbul
cu argint intfun cuptor in care pu-
tem introduce un curent puternic de
go aqr, ast-fel in cat plumbnl este cu
'`,14, OILIELIO; totul oxidat, iar argintul remane cu-
rat. Aerul intra la suprafata metalului
prin tevile tt (fig. 169), iar oxidul de
i4or plumb format la suprafata argintului
este impins (topit fiind), la partea o-
pusa, de unde curge printr'un sghiab.
............................ Se pOte vedea cand tot plumbul s'a
- oxidat pentru ca argintul remanend
singur topit, produce o lumina vie.
Fig. 169. Cuptor pentra eupelatiune.
0 cantitate m4 mica de aliagiu se p6te cupela in labaratOre topindu-se pe
o mica farfuriOra numita cupeld, facuta din cenuse de 6se. Plumbul se oxidza,
se topesce si este absorbit in porii cupelei, iar argintul remane curat.
2. Se mai p6te izola argintul de plumb, introducend in plumbul topit in A
(fig. 170), o cantitate de zinc de 10 off mai mare de cat cantitatea de argint
ce o contine. Zincul, pus in cutia A, topindu-se se ridica in sus si se ames-
tea cu plumbul prin agitatorul a'. Se iorrnoza un aliagiti din zinc, argint
putin plumb.
www.digibuc.ro
175
www.digibuc.ro
176
www.digibuc.ro
171
Fig. 171. Vas pentru ceruzti. Fig. 172. Asecjarea vaselor pentru ceruzfi, In gunoI.
www.digibuc.ro
178
Bismutul
Bi = 207
Istoricul. B Valentin vorbesce la 1634 de bismut.
Starea naturald. El existg In stare nativ Si In combinatiuuT ca:
bismutina (Bi, S,), bismutita (carbonat de bismut), etc.
Preparatia. Ganga (1), care contine bismutul metalic se pulverisezg
si se calcinzg In nisce cilindrii de metal aseclatT Inteun cuptor. Bis-
mutul se topesce i curge Intr'un vas exterior.
Proprietati /izice ,si chimice. El e un corp solid, alb, cu reflecte
rosietice, cu aspect metalic i putin maleabil. Densitatea lui este 9,9.
El se topesce la 265, si distilg la 1,300. Prin recire cristalizzg in
rornboedriI, forte apropiatl de cub. La temperatura ordinarg nu se
oxidz in aer, incgldit fiind se oxidzg transformndu-se In Bi, O.
Cl. Br, I, se combing la temperatura ordinarg cu Bi ; avem ast-fel
Bi Cl etc. Sulful se combing direct cu Bi la cald.
Intrebuintarea. Bismutul se Intrebuintzg la construirea elementelor
termoelectrice si la prepararea diferitelor aliage. Multe din aliagele
luI se topesc maI jos de 1000. Ast-fel avem pe cele urmAtre:
Newton Doreet Metal RQSe Wood
Se topesce la 94,5 930 940 91,6 650
Bismut 8 2 9 5 4
Plumb 5 1 1 3 2
Staniu 2 1 1 2 1
Cadmiii 1
CromuI.
Cr . 52,4
Istoricul. El a fost descoperit i separat de Vauquelin la 1797 din cromatuf
de plumb (crocoisa), cc se gsesce in Siberia. I s'a dat numele ce-1 'Arta din
cauza c da salruri colorate.
Starea naturald. Cromul se ggsesce in diferite combinatif ca :
cromatul de plumb rosu (crocoisa), cromitul de fer (Cr 0, Fe), etc.
Preparatia. Moisszn a preparat cromul reducend oxidul de crom
prin cgldurg in cuptorul electric, in presenta cgrbunelui. Se obtine
o fontg C, Cr care topit cu Ca 0 (IA carbura de calciii C, Ca si
crom pur. A ohtinut ast-fel 20 klgr. metal pur.
Proprietall. El e metal alb cenusia, cristalizezg in octaedril regu-
www.digibuc.ro
179
www.digibuc.ro
180
Manganul
Mn = 54,8.
Istoricul. El a fost indicat la 1774 de Scheele in bioxidul de mangan (Mn 02).
si izolat mai in urmd. de Galin.
Starea naturald. Manganul se gasesce in natura ca bioxid (piro-
lusita) sesquioxid (brawiita), sesquioxid hidratat (acerdesd i carbo-
nat spatul manganifer).
Preparatia. A fost obtinut pur, ca si Crornul de Moissan.
Proprietdti. Manganul se alterza cu usurint in aer i descom-
pune apa la 1000. Din cauza acsta se pastrdza in oleci de petrol
ca i sodiul. Densitatea lui' este 7,2. El e forte dur, sgarie sticla si
e destul de tenace pentru a putea fi pilit. Fusionza la 1900.
El formza dou feluri de saruri, anume : sdruri mangandse, in care
avem Mn" (bivalent) si sruri manganice In care avem Mn' (tri-
valent). El este si tetravalent.
Clorura onanganosd, Mn Cl2, se obtine In timpul preparatiunil do-
rulur si se presinta In prisme rornboidale de colOre roza.
Clorura manganicd, Mn Cl se obtine disolvand sesquioxidul de
mangan in acid clorhidric rece.
Mn. 03 + 6H Cl = 2Mn CI, + 3H2 0.
Oxidul manganos, Mn 0, se obtine prin calcinarea carbonatuluT
manganos sari prin reducerea celor-l'altI oxici al manganuldi cu hi-
drogen. El e o pulbere verde, amorfa care se oxidza usor la aer,
transformandu-se In Mn, 0,. Hidratul sal Mn (OH)2 se obtine pre-
cipitand o sare mangansa cu KOH.
Bioxidul de mangan, Mn 02, se gsesce in natura cristalizat in
prisme rombice oblice, de colre negricisa, si se numesce pirolusitd.
Se intrebuintza pentru prepararea oxigenulul si a clorului.
Sesquioxidul de mangam, Mt; 03, existd in naturd in stare anhidrd (braunita)
si hidratatd. (acerdesa .
Oxidul salin de mangan, Mn3 04, se gdsesce in natur d. si se numesce haus-
manita. El se obtine si la prepararea oxigenului din Mn 02.
Acidul manganic, Mn 04 H,, se cun6sce in numer6se srurl si se obtine cal-
cindnd bioxidul de mangan cu azotatul de potasiii. Solutiunile sale sunt de co-
16re verde, insd fOrte nestabile transformndu-se in acid permanganic:
3Mn 04 K2 + 2142 0 = 2Mn 04 K + Mn 0, -4- 4KOH.
Permanganatul de potusni Mn 04 K, ze pOte obtine trec'end clor
Intr'o solutiune de rnanganat :
2Mn 04 K, + CI, = 2K Cl 4- 2Mn Q K.
In industrie se obtine calcinand bioxidul de mangan cu KOH si
azotat de potash]. El este un corp cristalizat In prisme rombice, de
www.digibuc.ro
181
Familia a V :
Ferul
Fe -= 55,9.
Istoricul. Este greii a se afia data ca.nd s'a cunoscut ferul. Indata dupa cpoca
de plata se cunoscu arama si nu fiend. Dupa ore-caff scrieri ale poetilor greci
este sigur stabilit ca ferul se cundsce cel putin cu 1000 an! inaintea erei cres-
tine. La inceputul imperiului roman intrebuintarea lui era r6spandita si se prac-
tica callirea otelului.
Starea naturald. Ferul e forte r6spandit in natura atat In stare
nativa cat si in diferite combinatiuni. In stare nativa se gasesce d'im-
preun cu nichelul in pietrele meteorice. De curand insa Daubrie
Meunier au gasit ferul nativ in nisipurile aurifere de la Berezowsk
lang5 Ekaterinburg In Ural! In forma de graunte, cari cantareati
pana la 30 gr. Acest fer nu continea nichel.
Intre combinatiuni avem mai insemnate urmatrele :
Fe, 04 Oxidul magnetic de fer, de colre ngra se gsesce in
Svedia, Norvegia si in insula Elba. Din el se face ter
de calitate bung.
Fe, 03 sesquioxidul de fer anIzidru ,si cristalizat numit fer oligist,
exist in insula Elba si in Vosgi.
sesquioxidid de fer anItidru compact i rapt cu structura
fibrcis, numit hematitd rosie, sag cu structura pamints
numit ocru rosu.
Fe (OH), hidratul de fer ; pulbere galben numit limonitd, sag bruna
numita hematitd bruna.
CO, Fe carbonatul de fer numit i siderozd sail fer spatic, se ga-
sesce in Pirinei, in S-te Etienne, in Anglia si in Stiria.
Fe S2 bisulfura de fer numita piritei sag marcasitd dup siste-
mul in care cristaliseza.
Metalurgia ferulut. Ori-care ar fi minereul de fer, ce se intrebu-
intza pentru prepararea ferului el este mai intai sdrobit intr'o piva B
(fig. 174) care e pug in miscare printr'un curent de apa F R. Acsta
apa spala in acelas timp minereul de pamintul cu care e amestecat.
Splarea se continua i pe cutiile inclinate (fig. 175).
Preparatia ferulul se bazza' pe reducerea oxidilor si prin carbune:
2Fe2 0, + 3C2 = 2Fe2 + 6C0
2Fe3 04 + 4C2 = 3Fe2 8C0
Carbunele intrebuintat pte fi sag coc sag carbune de lemn.
www.digibuc.ro
182
Fig. 174. Sdrobirea minereuldi de fer. Fig. 175. Splarea minereulul de fey.
www.digibuc.ro
183
www.digibuc.ro
184
Gaze le, ce es prin A contin : 7,15 0/0 CO, ; 67,42 Vo Az, ca gaze
inerte si 23,37 0/0 CO ; 2,06% H, ca gaze combustibile, cari ames-
tecate cu aerul ard trecend prin o serie de camere R', de unde
prin N' sunt duse in cosul S. Cand camerile R', acute de cara-
mida refractara, sunt inrosite, aceste gaze sunt trecute prin a in
camerile R si de acolo prin N in acelasi cos S ; ast-fel camerile R
si R' pot fi alternativ inrosite pentru a infierbinta aerul, ce se sufl
In cuptor ; de aici rezult o mare economie de combustibil. Pentru
acsta pe card gazele ard in R' se introduce prin R deja inrosit
aerul care trece la suflatrele TT' ; cand R s'a rcit se conduc in
el gazele si aerul se injectza prin camerile R'. In ambele cazuri
curentul de aer urmza un drum invers cu curentul gazelor, ce es
din cuptor.
Aceste camere se numesc recuperato're si fac industria ferului
mai remunatre.
Tuciul, schija saii fonta e o combinatiune a carbonului cu ferul.
Se cunosc mai multe varietti de fonta cari se deosibesc prin can-
titatea de carbon, silichi, fosfor si mangan, ce contin. Mat princi-
pale intre acestea, sunt urrnatOrele :
Fonta alb& contine aproximativ 3b, carbon. Ea e alba argintie,
sfaramacis, dura, nu p6te fi pilita si se topesce Intre 10500 si
11000; densitatea ei este 7,44-7,84. Ea se intrebuintza la facerea
obiectelor turnate In tipare precum : col6ne, etc. si cu deosebire
pentru prepararea ferului si a otelulul. Disolvata in acid clorhidric
da clorura fer6sa si gaze hidrocarbonate.
Fonta cenufie contine o cantitate mai mare de carbon (40 0) de cat
acea necesara ferului pentru combinatiune. Excesul de carbon este
disolvat In masa ei, iar la rece se depune sub forma de grafit cris-
talizat In ineriorul masei, ceea ce face ca fonta acsta sa aiba co-
lore cenusie. Acst fonta e graunt6sa, se pOte gauri si pili, si se
topesce la 1200. Densitatea ei este 6,79-7,05. Din ea se fac o
multime de obiecte turnate. Disolvat in acidul clorhidric da clorura
fer6sa, hidrocarbure si cristale de grafit.
Se mai cun6sce o fonta negra cu 5/0 carbon.
Descarburarea (afinagiul) fontel pentru prepararea ferulut. Pro-
cedeul Comtois, consista In a calcina fonta alba inteun creuzet patrat
ab (fig. 178) amestecata cu carbune aprins inteun curent puternic
de aer, ce vine prin suflatorul t. Carbonul fontei se transforma in
CU, si feruI formza o masa. compacta. In acelas timp siliciul si
fosforul prin oxidatie se transform in silicati si fosfati de fer (sgura).
Ferul se separ de sgura prin batere cu ciocanul. Se obtin ast-
fel 76 kgr. fer din 100 kgr. fonta.
Procedeul englez (pqdlaj) consist In a descarbura fonta Infier-
bintnd-o la rosu deschis intr'un cuptor special prin flacara carbu-
nilor de pamint. Fiind-ca masa trebue amestecat necontenit, Danks
introduse pudlajul mecanic. Pentru acsta fonta se pune in cilindrul
A (fig. 179) care se invirtesce Imprejurul axulul s6i.i, iar flacarile
www.digibuc.ro
185
cuptoruluI F trec asupra el. prin acest procedeil se obtin 83% fer.
Ferul pur se obtine reducend oxidul de fer (preparat prin calci-
narea oxalatulul de fer) printr'un curent de hidrogen cald.
Proprietag Ferul e alb, putin violet, cristalizza IP cuburi sag oc-
7,4
///////// /// z
//4:7//
A
MISMITtea-
Fig. 179. Cuptorul Comtois Fig. 179. Cuptorul Dank&
taedrii. and structura lui este fibrcisa, el este maleabil, ductil si cel
mai tenace dintre metale; un fir cu diametrul de 2mni. pte linea
250 kgr. farl a se rupe. Densitatea, lilt este .7,84. El se topesce la
1800 inmuindu- se si devenind pastos inainte de topirea complecta,
ast-fel in cat se 'Ate lucra cu inlesnire.
Cu timpul structura lui devine granulds si el capet un aspect
lucig; atunci e sfaramicios si tenacitatea lui e mult scacluta. Din
acsta caus constructiile de fer trebuesc schimbate dupa cat-va
timp pentru ca ele nu mal ail resistenta necesara. Ast-fel s'a intim-
plat ca poduri de fer facute de mult, s se rupa sub ponderea tre-
catorilor, de are-ce ferul lor nu mai era elastic si fibres, dar se
schimbase in grauntos i sfaramicios.
Dintre toff corpiI ferul are proprietaff magnetice maI bine pro-
nuntate, perciendu-le cand H incaldim la rosu.
El se combina direct cu toff. metaloiclii afara de azot. La tern-
peratura ordinara nu e atacat de aerul uscat; aerul umed i bioxidul
de carbon II oxidza &rid rugina, care e un hidrat de sesquioxid
de fer contiind putin amoniac. Acesta rugina se propaga incetul cu
incetul de la suprafata lui catre partile din launtru si le transforma.
Pentru a apera ferul de ruginire se acopere suprafata lui cu un
strat de zinc (fer galvanizat) sag cu un strat de stanig (tinichea).
Ferul descompune apa la rosu, transformandu-se in oxid magnetic
(vec,li fig. 3). Aceeasi transformare o sufere cand 11 ardem In oxigen
(vecli fig. 36). El ataca cu usurinta acidul sulfuric sad clorhidric, and
hidrogen (fig. 4). Acidul azotic diluat II disolva (land azotat feric
protoxid si bioxid de azot (\TOT pag. 102), iar acidul azotic concen-
trat nu'l ataa.
Ferul preparat prin reducerea clorurei ferice prin hidrogen pcite
contine pana la 260 volume de hidrogen. In starea acsta aruncat
www.digibuc.ro
186
www.digibuc.ro
187
Fem
Fe" \0
/0 Fe"
Fein =---,
(-1
Oxidul magnetic.
\0
Oxidul feric.
www.digibuc.ro
188
Nichelul.
Ni = 58,6.
A fost descoperit de Cronstaedt la 1751 in arseniura de nichel numit niche-
lind. El exista In natur ca sulfoarseniur5. Ni S2. Ni As2, ca carbonat bazic si
ca silicat de magneziii si niche] : garnierita sail numeita. Acesta din urm ser-
vesce cu deosebire la prepararea nichelului si se gasesce in Caledonia nou.
Preparatia. Nichelul se prepara reducend oxidul de nichel prin
carbune.
2Ni 0 + C, = 2C0 + Ni,
Fropriez'glt. El e un metal alb ca argintul, forte ductil si f6rte
meleabil. Dup mangan e cel mal dur dintre metale. Tenacitatei
lui e mai mare de cat a ferului; un fir cu diametrul de Prun. 'Ate
tinea 90 kgr. El este magnetic la temperatura ordinara si pierde
acesta proprietate la 250. Densitatea lul ese 8,8. Se topesce ceva
mai usor de cat ferul. La aer nu se oxideza de cat la tempera-
turi inalte. La cald se combina direct cu clorul, sulful si arscnicul
precum si cu carbonul, (land un fel de fonta.
Acidul clorhidric si sulfuric '1 disolv cu greii, mai bine 'I disolv acidul
azotic diluat. In acidul azotic concentrrt devine pasiv ca si ferul. Redus prin
hidrogen, d o pulbere piroforica.
Nichelul formz dou feluri de sruri intocmai ca si ferul, ast-
fel avem : SO, Ni + 7H2 0; Ni Cl2; Ni, 03; Ni 0; Ni (OH)3. etc.
Intrebuintarea. Nichelul se Intrebuinfeza pentru facerea monete-
lor. Aliagiul confine 75/o Nichel si 25 cupru. El intra in compo-
sifia diferitelor aliage precum packfong (Maden), maileckort (vecli
pag. 158), etc. Agentanul sail argintul nog e facut din 504 Cu,
250/o Ni, 25 o Zn.
Sulfatul de Nichel se intrebuinfOz pentru nichelarea obiectelor
pe cafe galvanoplastica.
www.digibuc.ro
189
Cobaltu 1.
Co = 58,6.
A fost descoperit de G. Brandt, inginer svedez, la 1733, in sulfoarseniura
de cobalt. Existg in naturg ca arseniurg Co As, si ca sulfoarseniurg Co S,
Co As,.
Preparatia. Se preparg ca si nichelul :
2Co 0 + C, = Co, + 2C0
El e alb argintiti, maleabil, cu densitatea 8,6. Este de dou' ori
mai tenace de cat ferul; un fir gros de 1 mm. pcite sustine 115 kgr.
Se combina cu usurinta cu clorul, sulful si arsenicul.
Acidul clorhidric si sulfuric '1 disolv cu grei; mai usor se di-
solva in acid azotic diluat. In acidul azotic concentrat devine pasiv.
Preparat fiind prin reducerea cu hidrogen, retine de 100 oil vo-
lumul si:i de acest gaz si devine piroforic.
El formza skull ca si nichelul.
Oxidul de cobalt, Co 0, este un corp de colre verde maslinie
iar hidratul lui Co (OH), este de colre roza. Disolvat fiind in borax
topit il colorza pe acesta in albastru. Cu oxidul de magneziti da
un compus de colre roza, cu oxidul de aluminiii un compus al-
bastru si cu oxidul de zinc un compus verde.
Acest oxid si combinatiunile lui se intrebuinteza pentru colorarea
smalturilor carl se del pe portelan, faiante, etc.
Sulfatul de cobalt se intrebuintzg. pentru facerea cernelei simpatice. Cnd
e uscat e incolor roza deschis , iar cnd e umed (e de ajuns a sufla pe
liniile scrise), devin albastru.
Platinul.
Pt = 194,3.
Isto:icul, A lost descoperit la 1735 in nisipurile aurifere ale fluviului Pinto
(America de sud). Numele a platino este diminutivul cuvintului aplata, care
insemnzg aarginto in limba spaniold.
Starea naturald. El exist in natura In stare cristalina. Este
amestecata cu : nisip, argint, aur, cupru, osmiura de iridiii, oxid
magnetic de fer, etc. 6e gaseesce in Brasilia, Borneo, Haiti, Bir-
mania si la 1825 a fost gasit pe amandou' cstele Uralului. Mai
in urma a fost gsit in California, Canada si Australia.
Minele cele mai avute contin 80 0/0 platin ; cele din 'Ural contin 76 0 a platin,
11,7 0 fer, 4 0 0 iridiE, 1,4 0/0 paladid, 4 /0 cupru, 0,50 0 osmiurg de iridid,
nisip, etc.
.Preysaratia. Minereul se tratitz mai intalil cu mercur pentru a disolva aurul
si argintul. In urmg. se topesce intr'un creuzet de pgmint cu parti egale de
plumb si galeng (Pb S). Ferul si cuprul se transformg in sulfure pe cand pla-
tinul si ceie-l'alti corpi cari o insotesc se disolvg. in plumb. 'Amestecul acesta
www.digibuc.ro
190
Proprietag Platinul e un
metal alb cenusiti, forte
mOle, ductil, maleabil si te-
nace. Densitatea Id este
21,4. El setopescela 1770
si absOrbe oxigenul ea si
argintul.
Spongia de platin are
proprietatea de a absorbi
Fig. 181. Com-
diferite gaze. Cu ea se
primarea plati- fac aprind6tOrele de gaz. Fig. 182. Creuzeut de Ca 0 pen-;
nului spongloe . tru topirea platinuluT.
Negrul de platin (care
se obtine precipitand clorura de platin prin CO,Na, i zachAr)
condensza Ora la 250 volume oxigen si 745 volume hidrogen.
Temperatura I'll se ridicA atat de mutt 3n cat hidrogenul se aprinde
(vedi fig. 14). Alcoolul, picat pe negrul de platin, se aprinde, oxi-
dandu-se prin oxigenul absorbit de platin din aer.
Proprietatea de a ab,sorbi gazele o are chiar i platinul metalic.
Platinul nu se oxideaza Ia nici o temperatur in contact .cu aerul
saii oxigenul. El se combinA direct cu sulful, fosforul, arsenicul., bo,
ruI, si siliciul, asemenea i cu metalele usor fuzibile ca zincul Si
plumbul.
Acidul clorhidric, azotic si sulfuric nu ail nici o actiune asupra
platinulul. Cel mai bun disolvant al lui este apa regala. Hidratul de po-
tastil 'I disolvl de asemenea transformandu-1 in platinit de potash':
Pt 0 (OK),
Intrebuintarl. Se intrebuinteza pentru fabricarea multor vase de laborator :
capsule, creuzete, tuburi, etc., precum si in industrie pentru facerea vaselor in
care se distill acidul sulfuric si pentru monede in Rusia.
Platinul dupg cum este bivalent sail tetravalent, dA dou6 teluri
de srurl, ast-fel avem : Pt C12, Pt Cl, si Pt 02.
Tetractorura de platin, Pt Cl se obtine disolvand platinul in apa
regala. Ea e un corp de colOre rosie brun f6rte solubil in apa.
www.digibuc.ro
191
Grupa I . H OH -
Inttlia
-
A doua A treia
..._
Cl OH CI, 0
S (OH), S0
Ph (OH),
Grupa II r Si (OH),
Ph 0 (OH) Ph, 03
Si 0 (OH), Si 0,
Ph (OH), Ph 0 (OH), Ph 02 (OH) Ph, 05
S (OH), SO (OH), SO, (OH)2 SO,
K OH
Ca (OH),
Ii3 0
Ca 0 -
Grupa III 1
1
Au (OH),
Pt (0F1)4
Va (OH),
Au 0 (OH)
Pt 0 (OH)2
Va 0 (OH),
Au, 03
Pt 0,
Va 0, (OH)
-
Va, 05
www.digibuc.ro
192
www.digibuc.ro
193
www.digibuc.ro
194
a face deosebire intre el numim pe cel maT avut in oxigen prin ter-
minatiunea ic, iar pe cel mal putin avut prin terminatiunea os, ast-fel:
Cu (OH), = hidrat cupric; Fe (OH)3 hidrat feric.
Cu (OH) = hidrat cupros; Fe (OH), feros.
Oxidit sunt de mal multe felurl. De regula ei se numesc dup5.
num6rul atomilor de oxigen, ce a In moleculA, precum:
Monoxid Bioxid Trioxid Tetraoxid Pentoxid
C0 C 02 S 02 AZ2 04 Ph, 06
Zn 0 Mn 02 Cr 03
Fe 0 S 02 Az2 03
K2 0
La unele metale ca: potasiul, cuprul, plumbul, etc., se ma! ga'sesc
compusiT: K, 0, Cu, 0, Ph2 0, carT se numesc suboxidi, fiind ca
sunt mai putin oxigenatl de cat protoxiclii.
Adese-ori metalele a do! oxidi cu acelas numr de atom! de
oxigen in molecul5, precum: Cr 03 si Cr, O. Pentru a-I deosebi,
numim pe acela, in care raportul intre oxigen si metal este 3/, ses-
quioxid: ast-fel avem:
Cr2 0 Mn2 03, Pb2 03 = sesquioxid de crom, mangan, plumb.
Cand raportul intre oxigen si metal este 43 oxidul se numesce
oxid salin.
Mn3 0 Pb3 04 = oxid salin de mangan, de plumb.
Aceste dou6 feluti de oxicii (sesquioxicli i oxidl salinT) par a fi
mai mult saruti, cacl constitutia lor este urmatrea:
0 >Pb
0
0==Pb<>Pb Pb 0
0 0
Plumbit de plumb
sesquioxid de plumb.
0 >Pb
Plumbat de plumb
oxid ealin de plumb.
www.digibuc.ro
195
www.digibuc.ro
196
a) 0 sare este descompusa complect printr'un acid, cand acesta este mai fix
de cat acidul sarei, d. e. :
CO, Ca -r SO, H, = CO, + H, 0 + SO, Ca
Az 03 Na + SO, H, = SO, Na H + Az 03 H.
b) 0 sare este descompusa eomplect printr'un acid, and acidul sarei este
insolubil:
Si 03 Na, i- SO, H, = SO, Na, -4- Si 0, H,
c) 0 sare este descompusa complect printr'un acid, cand acesta da cu baza
sarei, o sare insolubila :
(Az 03), Ba + SO, H, = SO, Ba + 2Az 03 H
2Az 0, Ag + H, S = Ag, S + 2Az 0, H
B) Actiunea bazelor asupra sdrurilor.
a) 0 sare este descompusa complect printr'o baza, and baza el este volatila:
SO, H (Az 1-14) + Ca 0 = SO, Ca + Az H, OH
b) 0 sare este descompusa complect printr'o baz solubila, and baza ei este
ins olubil :
Az 0, Ag +K H = Ag OH + Az 0, K
www.digibuc.ro
197
www.digibuc.ro
198
lin raport identic si cu mult mat simplu '1 gsim la corpit din
familia I, grup III.
7 Li
7 -1- 16 = 23 Na
=
7 -1- 2 X 16 39 . . K
=
7 -1- 5 X 16 37 . Rb
7 + 8 X 16 = 135 . . Cs
Tot ast-fel de exemple gasim la seriile bivalente din grupul II si fT
16 0 24 Mg
16 + 16 = 32 . . . .S 24 + 16 = 40 . . . . Ca
16 -1- 4 X 16 = 80. Se 24 + 4 X 16 = 88 . Sr
16 + 7 X 16 = 128. Te 24 + 7 X 16 = 136 . Ba
Putem, in fine, s mai dam urnitorul exemplu:
14 Az
14 -1- 17 = 31 Ph
14 + 17 + 44 = 75 . . . . As
14 -1- 17 -1- 2 X 44 = 119 . Sb
14 + 17 + 4 X 44 = 207 . Bi
La 1862 Clzancourtois in Franta i Newlands in America (la 1865),
iar in urma. la 1870 Mendeltjeff in Rusia i Lothar Meyer in Ger-
mania, ad fost cet d'intaid cart ad pus bazele unet clasificatil sciin-
tifice, care pune in evident faptul cd proprietalile elementelor sunt
funcliunt periodice ale g-reateltel lor atomice.
Dac insirin corpil simpli in raport cu greutatea lor atomica,
incepend cu Litiul (7), cel mai sor dupa hidrogen, i sfirsind cu
Uraniul (240), vedem cA la re-care intervale cadem peste corpi
cart ad forte mare asemnare intre dinsii:
1) Li. Be. Bo. C. Az. 0. Fl
7 9 11 12 14 16 19
2) Na. Mg. Al. Si. Ph. S. CI
23 24 27 28 31 32 35,4
3) K. Ca. Sc. Ti. V. Cr. Mn. Fe. Co. Ni. Cu. Zn. Ga. Ge. As. Se. Br.
39 40 44 48 51 62 55 56 58 58 63 65 70 72 75 79 79,7
4) Rb. Sr. Y. Zr. Nb. Mo. Ru. Rh. Pd. Ag. Cd. In. Sn. Sb. Te. I.
85 87 89 90 94 96 104 104 106 108 112 113 117 120 126 126,5
5) Cs. Ba. La. Ce. Di. , Sa. Er.
.
.
6) Yv.
173
Ta. W,
182 184
Os Ir. Pt. Au. Hg. TI. Pb. Bi.
195 193 194 197 200 204 206 210
-
7) . Th. . Ur.
232 240
www.digibuc.ro
199
S'aii format ast-fel 7 siruri numite perio' de, intre cart dou6 sunt
cu cte pte terment, numite peride mid i cele-l'alte cu cte 17
termeni, numite perd de mart. Sirurile 5 si 6 sunt necomplecte si
pot s formeze o singur perid.
In peridele mid observAm cl termenit suprapusi sunt corpt, cart
ail mare asemnare unul cu altul, precum Na si Li; Be si Mg ;
Fl i Cl, etc.
Acelast lucru se observ i in cele trei pericide marl; cu deose-
bire la capetele lor, ast-fel avem K, Rb, Cs ; Ca, Sr, Ba precum
si As, Sb, Bi; Se, Te, Br, I, etc.
In fie-care dintre aceste peridde se observa o variatiune regulat
a proprietAtilor fizice ca densitatea, tenacitatea, etc. Ast-fel avem :
Na, Mg, Al, Si, Ph, S, Cl.
Densitatea : 0,67 1,7 2,5 2,5 2 1,9 1,3
K, Ca, Sc, Ti, V, Cr, Mn, Fe, Co, Ni, Cu, Zn, Ga, Ge, As, Se, Br.
0,86 1,6 3,8 - 5,5 6 8 7,2 7,9 8,5 8,8 8,8 7,1 5,9 5,5 5,6 4,6 2,9
Din acestea se vecle c densitatea cresce de la amenclou6 extre-
mitAtile peridelor spre mijlocul lor.
In ce privesce valenta lor i compusit cu hidrogenul, clorul, ra-
dicalit hidrocarbonati monovalenti, oxigenul i cu oxidrilit, observAm
faptele urmetbre :
Cu hidrogenul, clorul i cu radicalit monovalenti, valenta bor
cresce de la capetele periodei spre mijloc, ast-fel avem :
Lil, Ben, Bo", ov H4, Az" H 011 1-12, Fl/ H
Nar, mg", Alnr, si1vH4, Ph" 113, S11112, CII H
Acsta se pdte vedea mat bine la compusii hidrocarbonati:
NaI (CH3), Mgn (CI13) Alm (CH3) (C113)4, Phut (C113)3,
SH (C113)4, Cli (CH3).
Tot asemenea i cu clorul :
Li Cl, Be Cl Bo C13, C 014, Az Cl 0 C14, Fl,
Na Cl, Mg Cl Al Cl Si Cl Ph Cl S 014, CI,
In ce privesce valenta lor in compusit cu oxigenul i cu oxidri-
lii, acsta merge crescend de la extremitatea stang la cea drpt
in pericidele mid precum:
Na210 mg" 02 A1,11103 siw 02 ph2v 05 SV103 012V11 07
NaIOH,Mg11(OH),,A1111(0II)3,Silv(OH)4,Phy (01-I)5,Sn0H)Clvh1(OH)7
In peridele mart se observ aceeasi crescere de la un capet la
altul cu deosebire numat c la partea de mijloc valentele ajung la
www.digibuc.ro
200
www.digibuc.ro
Sistemul periodic al elementelor.
I II III IV V VI VII VIII
Grupa Grupl Grupg Grupa. Grup Grup4 Grup4 Grup4
.
Combinati cu II MEI, MEI, MH2 MH (M211)
OxicIT (1) MO MQ M208 MO3 MO8 MO2
-M20 M203 M207 MO
Periode SeriI H1
I I Li, Be,. Bon C12 N14 016 F119
3 .34.
4
K Ca SC44 Ti48 V51 Cr92 Mn55
1 &Jo Zn,, Ga Ge72 As7, Sen Br727,
Fe88 C058 Ni88
(Sa1)?
5
1 78 CS/33 _ Ba187 La138 Ceuo
(Er,)?
(Di342)?
www.digibuc.ro
CHIMIA ORGANICA
Notiun1 preliminare.
CorpiT organisatT, fie plante sail animale, in tirnpul vietel lor pro-
duc in mod normal numerOse combinatiunl, carT nu se produc in
alt mod in naturd si se numesc carpi organici.
AcestI corpi (vedi pag. 6) sunt compusT din carbon pe langa
care se maT afl hidrogen, oxigen, azot, sulf, fosfor, clor, fer, audit;
potasiti, calci, etc.
In total in corpil organicT i chiar In corpii organizatT, carT i-ati
format, nu s'ail gasit pana acum afara de carbon de cat cel mult
15 elemente din cele 70 bine cunoscute.
Partea chimiel care se ocupa cu studiul corpilor organici se nu-
mesce chimia o; ganicd.
Prin mijlocele de sinteza forte numerOse, de care dispune chimia
organica, s'ati putut face din elemente nu numaT corpil organici
naturall, dar i numerosT altii carT nu sunt produsT de plante
animale. Acestea pot sa contina in molecula lor pe langa carbon
nu numai corpiT simpli citatT mai sus, dar pe orb-care din cele 70
elemente cunoscute pana acum.
Iat de ce chimia organica pOrt de obiceiil numele de chimia
carbonuluT, de re-ce prin studiul corpilor organici atat naturali cat
si sinteticT, nu facem alt-ceva de cat a ne da sma clespre modu-
rile variate in carl carbonul se cornbind cu unul, dou sati maT
multe elemente de-odata, din cele trei grupe, carl formza chimia
neorganica.
Pentru a intelege bine modul cum aceste combinatiuni variate
pot sa se formeze, trebue s studiam cu deamnuntul carbonul care
e punctul de plecare i fail care nu pOte s existe nicT un corp
organic.
www.digibuc.ro
204
www.digibuc.ro
205
Hidrocarbure.
Prin hidrocarbure Intelegem corpil, cari sunt constituiti numai
din carbon si hidrogen. Acesti corpi sunt forte numerosi si servesc
ca schelet tuturor celor-1' alti corpi organic!, cari sunt formati prin
substituirea ere-at-or radicall simplil sail compusi in locul hidro
genulai din molecula lor. Exist dar o lega.tura strins intre hidro-
carbure si cele-l'alte functiuni, ast-f el in cat acestea nu pot fi studiate
si Intelese fall cundscerea de aprdpe a hidrocarburelor.
Numrul mare al hidrocarburelor este posibil numai din cauza ca
carbonul e de regula tetravalent si c pcite s se combine cu el
lnsusi de mai multe ori pentru a da nascere la molecule din ce
in ce mai avute In carbon. In tote combinatiunile organice s'a do-
vedit cd cele patru valente ale carbonului sunt cu totul identice.
Modul in care atornii de carbon se lega intre dinsii pentru a da
molecule este urrnatorul:
H H
C CH HCH H CHI
HCH I
C CH HCH 11
HCH
1
H
I
H
0 molecula Etina Etena (Etilena) Etanul Metanul
de carbon (Neetilena)
www.digibuc.ro
206
HCH HCH
H I
I
HCH HC H HCH
I I
HCH HCII
I I
I
HCH 1
H
HCH I-ICH
1
1
H I
H
H
I H,CH
I
H
Met an Etan Propan Buten Pentan.
Observand aceste formule putem ved ca, pe and in metan car-
bonul are tte patru valentele sale satisfacute cu H, in etan cei 2
atom! de C perd cam o valenta pentru a se lega intre dinsi! si nu
le r6rnn libere de cat 6 valence pentru a se combina cu 6 atom!
de H. In propan Atomii de C terminal! perd ca.te o singura valenta
pe cand atomul mijlocia perde doug valente pentru ca totl trel s
pta fi legati impreura, ast-fel in cat gruparei Intregt '1 ma! reman
libere opt valente, car! sunt satisfacute cu H. In butan si pentan
gasim 2 si 3 atom! de C mijlocif, car! ati perdut eke doue valente,
ceea-ce face ca aceste grupar! ati perdut 6 si 8 valente pentru a
se forma, rernanendu-le libere numaT 10 si 12 valente spre a se
combina cu H.
Daca un atom de C cere 4 atom! H pentru a.s! satisface valentele
sale, ar trebui ca n atom! de C sa crA 4 n atom! de H. Perderile
de mai sus in H sunt pentru etan 2 ladeca in raport cu numerul
atomilor de carbon: 2 X 2 2 ; pentru propan 4 (2 X 3 2);
pentru butan 6 (2 X 4 -- 2); pentru propan 8 (2 X 5 2). Prin ur-
mare pentru o hidrocarbura cu n atom! de C numerul valentelor
perdute ar fi 2 X n 2, iar numerul atomilor de H, care intr In
combinatiune este: 4 n (2 X n 2) = 4 n 2 n + 2 = 2 n + 2.
Formula corpuluT cu n atom! de carbon va fi prin urmare: Cn H 20+2.
Daca dam ha n diferite valor! intreg! vom avea un numer nesfirsit
de hidrocarbure, S. ex.:
n= 1 C H,
n=5 C6 H72
n = 35 C36 H72
etc. etc.
www.digibuc.ro
207
CH2 H2 = CH CH H2 = C
CH, CH2 CH3 CHs
1H,
CH, CH2 CH2 CHs
www.digibuc.ro
208
www.digibuc.ro
209
CH, . . 1 1
CH,
CH2 1 1
CH,
CH,
CH, CH,
CH2 HC CH,
CH, CH, . 2 2
CH3
CH2 CH,
HjCH,
I
&,
I I
www.digibuc.ro
210
C7 H16 5 9
08 1118 2 18
C9 H20 5 35
C20 H22 6 75
011 H24 1 159
C12 H26 1 357
023 H28 1 799
etc.
Prin urmare afara de eel crintliii treT termenT aT seriel, la top
ceT-l'alp avem dol sau maT mulp isomerl.
Num 6ru1 isomerilor cresce frte mult la moleculele cu multi atom!
de carbon.
Rezulta dar ca numirile date hidrocarburelor ca : butan, pentan,
hexan, etc., nu sunt ale unui singur corp, ci sunt comune la mal
multi, cad avem doT butanT, 3 pentani, 5 hexanT, etc.
Acesti isomer/ se deosebesc in numire, dupa cum atomil de car-
bon sunt Insirap in linie drpta sail in liniT frinte. In casul intaiii
hidrocarbura se numesce normal& sa lineard, In cazul al doilea este
nenormald sa arborescentd.
In acest ultim cas se procede la numirea hidrocarburel in modul
urrnator. Se numerotza carbonil cateneT liniare, pentru a putea indica
carbonul la care se face substitutia, Inlocuind H prin grupurile, me-
til, etil, etc. Ast-fel avern :
CH, CH,
CH,
CH, I
CH2
HCCH,
CH, HCCH2CH3
CH,
CH, (CH2),
CH,
Butan linear. Metil 2 propan Etil 3 Heptan.
Butan arboreseent.
Cand grupul substituit are si el mar mulp carbon!, carT si et la
rIndul lor, pot s primeasca substituirT, IT vom numerota i pe acestia
indicandu-I prin nurnrul carbonuluT din catena liniara de car! sunt
legap, urmati de un exponent, S. E.:
1. CH, 1. CH,
2. CH, 2. CH,
31 3.
3. CH, 3. CHCHCH,
4. CHCH, CH, 4. CHCH, CH,CH,
4, 4.2 4., 4., 4.3
5. CFI, 5. CH,
6. CH, 6. CHCH,
7. CH, 7. CH,
8. CH,
Etil 4 heptan. nietil 6 etil 3 propil 4 oetan.
www.digibuc.ro
211
Grupurile substituite la acst catenI anex, se numesc meta, do, etc. Ast-
fel avem:
1. CH, CH,
I I
2. CH, CH,
I I
4. CII CHCH,
I I I
5. CH, CH CH CH CH,
I I
7. CH, CH,
(CH,),
I
8. CH, I
H,
Eten.
CH,
I
CH,
CH
I
OH2 CH3
I
CH3
CH, CH CH2
I
ICH
CH, CH C CH3
I I I
(1) Tote hidrocarburele en catena Inchisa, ce Oca, rolul de IlidrocarburT saturate vor mar-
ts prefixul Cielo pentru a reaminti cYt catena e InchisA, i. sufixul an pentru a arida ca.
Ida rolul nnor hidrocarburI saturate.
www.digibuc.ro
212
H2 CH,
CH,
C
CH, CH2 -
H2 C CH, CH, 01-13
I
CH, CH CH
CH CH,
11, C C11, I
t. CH CH
1120 CH, H CCH,
H, I I 1 1
1120 CH,
Ciclohexan H2CCH., 112CCH2 HC CH, M e to-etil
Metil ciclo pentan Etil Ciclo butan Propil Ciclo propan ciclo propan
Din causa acsta homologil sunt de dou feluri; komologi adeverap; carl a
aceeasl constitutie i homolog! falA cari nu ail acee* constitutie, cu tote a.
diferd unul de altul tot prin ratiunea CH,, d. e.:
Homologi adev6ratT Homologi fale
CH, CH, CH, CH,
CH, CH HC CH,
CH, OH,
CH, CH, CH, CH,
H, C CH,
CH, CH, CH,
CH,
CH, CH CH,
1
CH,CH, HCCH,
CH, CH, HCCH, I
CH, CH,
I
I CH,
CH, CH, CH,
www.digibuc.ro
213
CH2 CH I :\_
C--CH,
1
C
I 1
www.digibuc.ro
214
(Persoz 1834)
Acid acetic = Etanoic. Metan. Bioxid de carbon
1777 Ill
CH, CH,
CH CH2
I COO IH CH,
Acid suberic Octandioic Hexan
AcestA descompunere se face distilAnd ImpreunA sarurile de po-
tasiti sail de calciii ale acestor acidI cu hidrat de calciil sa cu calce
sodatA. Reactiunea se petrece in modul urmAtor:
CH,
+ Ca < OH
OH
= 2CH, + CO, Ca + CO3K,
2000K
Acetat de potasic = Hidrat de Ca. Metan Carbonat Carbonyl de K.
Etanoat de potasiii. de Ca.
2. Unind ImpreunA radicalil hidrocarbonatI identici soS diferitr:
Acsta se face descompunend cu deosebire iodurele acestor radi-
call prin soditi la cald (200-300) in tuburT de sticlA Inchise:
CH3I C1-13
CH3I
+ Na2 = CH, + 2Na I (Frankland 1850).
2 niol. metan rnonoiodat iodurA de metil. Etan
CH2 C113
HC CH, HCCH3
CH,I CH, + 2 Na I (Wfirtz 1855).
+ Na, =
CH,l CH2
CH, CII,
0 moleculA de metil 2 propan Metil 2 pentan
iodat i una de etan monoiodat.
www.digibuc.ro
215
+ H2 = CH2
I I
CH2 +HI
I I
0112 I CH3
Propan iodat 1. Propan.
Hidrogenul se produce sail prin Zn + SO4H2, sail prin Zn + Cu
si apg.
In ultimul cas se formz6 hidratl metalici si hidrogen liber. Tot
la acest procedeil putem alltura si prepararea acestor hidrocarburi
prin actiunea acidului iodhidric la 2500 asupra clorurelor, bromurelor
si iodurelar acestor radicalt sail asupra altor corpi oxigenati de-
rivatt de la acesti radical! (Berthelot, 1868) d. e. :
CH, CH3
a. +HI -= 1 + 12
CH, I CH,
CH, 01-13
b. I + 2H I =; + H2 0 + 12
CH, OH CH,
Hidratul de etil sail
Alcool etilic (Etanol)
3. Desracnd combinatiunile radicalilor hidrocarbonatt cu metalele
(compust organo-metalici) prin ap, acii:11 sail iodure din aceeasl serie:
CH,
Zn<CH, + 2H2 0 = 2CH4 + Zn (OH), (Frankland 1850).
Metan ,Tlic metan (Zincmetilul).
CH, CH,
CH I I
www.digibuc.ro
216
CH, CH,
I I
CH2 HCCH,
I I
CH3 CH2
fierbe: la + 1 la-17 '
CH2
CI H2
/
CH3
CH, CH,
fierbe: la + 38 , la + 30 , la --I- 40,5 $ i se solidificS la 20.
www.digibuc.ro
217
www.digibuc.ro
218
CH, CH,
b.) I + KOH = CH,OH -1-. I
COO(CH31 COOK
Metanol sad Etanoat de potasid
Alcool metilic. Acetat de potasid.
Fierband cu KOH o hidrocarbura, care are 3 atomi de Cl la a-
celas atom de C vom obtine un acid:
CH, CH,
I -I- 3KOH = I + 3KC1 -I- H20
CO, COOH
Etanoic _Acid acetic
Metanul.
CH, = 16
Istoricul. El a fost descoperit in gazele ce se desvolt5. din Valti de Volta, pro-
fesor la universitatea din Pavia, la 1778.
Starea naturald. Metanul se gasesce in gazele ce es din pacurile
din America, Baku, Romania, etc. El ese de asemenea din pamint
prin crapturI, mal ales in regiunile petrolifere precum la Toscana
(Italia), Isere (Franta), in lava, Persia, etc. In China gazul acesta arde
din vechime esind din crapaturI ce se numesc fantanT ardetore. In
Romania se gasesce in mai multe locuri; gazele de la BaicoT (Prahova)
cuprindeail metan 8004, eten 50/a, si hidrogen 15V, (Dr. Bernath).
El ese din salzele de la LoptarT; se gsesce si in masivul Are,
unde cate odata este in cantitate atat de mare in cat amestecat cu
aer produce exploziuni, ca in 1873 la Tg.-Ocna (1), Langa Pittsburg
in Pensilvania (America), ese continuil prin o sond 2.500 milicine
m. cubi pe di, care servesc ca combustibil la 750 uzine pentru fa-
bricarea ferului si pentru luminarea a 35.000 case. El se mai gsesce
in minele de carbuni, unde fiind amestecat cu aer produce explo-
ziuni puternice (gazul numit: grizu sail sil, la noT).
Preparatiunl. Mara de procedeele generale descrise mai sus, s'a
mal iacut sinteza metanului plecand de la sulfura de carbon :
CS, -I,- 2H2S + 4Cu = CH, -I- 4CuS.
(1) Sarea gem de la Stassfurt contine 3 C. c., 5 gaze la un kilogram, sarea dd
la Slalnic (Prahova) contine pa.n la 117 c. c. gaze in un klgr.
www.digibuc.ro
219
www.digibuc.ro
220
H2 H2C CH2
I I
H2 H2 C CH2
H,C \ CH,
i
-- CH2
I
H2C KC CH, H2
Ciclo-propan jiclo-pentan Ciclo-hexan.
www.digibuc.ro
221
www.digibuc.ro
222
CH + Zn (C, HO, = Zn I + 2 CH
2
CH, I CH,
Propen 1 iodat 3 (lodur de all!). Etan Zinc Etan.
CH2
C113
Penten I.
3. Reducnd derivatif halogenid al hidrocarburelor saturate prin
oxidi sa metale :
2C5 Hil CI + Ca 0 = 2C5 H10 + Ca CI, + H, 0.
Pentan clorat (Clorura de amil). Pentena 4imilena).
4. Calcinand srurile de potasiti ale acidilor corespundetorI cu
etandioatul (oxalatul) de calcit :
CH3
2COOK
+> COO
COO
Ca =
Etanoat (eafi ace- Etandioat (Bag oxalat)
C, 115 + CO3 Ca + CO3 K2+ CO2
Propena.
tat) de potasiil. de calciit
www.digibuc.ro
223
Li, CH,
Penten 1 Penten 2 Metil 2, Buten 2 Metil 2, Buten 1 M etil 2, Futcn 3
llerbe la+ 300 + 36 (la 740) + 36 + 310 -I- 210
CH, CH,Br
Etan dibromat 1. 2.
(Bromura de etilenit).
Acst reactiune s'a fcut trecend etena intr'un vas cu acid sul-
furic (Hennel si Faraday 1825).
CH, CH, Cl
3) + CI OH = I
www.digibuc.ro
224
CH,
CH,
2,A
Cu hipoazotida ele formzA derivati nitrid:
z 0, =
CII,AzO,
CH,AzO,
Etan dinitrat 1. 2. (Dinitroetilena)
Marl de acestea mai avern urna5.tdre1e proprienti :
1. Se pot obtine producte de substitutiune prin o reactiune in-
directa :
CH2C1 CH,
+ KOH = KC1 + H20.
CH2CI CH CI
Etena monoclorati..
Prin acest reactiune, facuta de Savitsch, s'a putut inlocui tot bi-
drogenul etenei prin clor, brom, etc., cad :
CH, CH,C1
+ Cl, =
CHC1 CHO.,
Etanul triclorat 1. 1. 2.
CH2 Cl CHC1
KOH KC1 1120
CH CI, CHC1
Etena biclorata 1. 2.
Acest corp, clorurat din nog i redus prin reactiunea cu KOH (di-
CCI,
solvata in etanol), ne duce la = etena tetraclorat.
CCIn
www.digibuc.ro
225
C112 COOH
Etena (Etilena).
C2 H,.
Istoricul. Ea a fost descoperit de eel patru chimisti olandezi la 1795.
Starea naturald. Ea exist alturea. Cu metanul In gazele ce se
desvolt, In regiunile petrolifere.
Preparatia. Ca sintez1 speciall a etene mai avem, pe lnga cele
descrise mai sus, urmAtrele :
1. Hidrogenand etina (acetilena) :
CH CH,
.
III
CH
+ 112 = CH2
2. Hidrogenand sulfura de carbon:
2CS2 2H2S 6Cu = C2114 6CuS.
3. LuAnd clorul sa iodul de la derivatil dihalogenati aT hidro-
carburelor saturate :
2C112I2 4Cu = C2 H, 4CuI
metan diiodat
Pentru a prepara etena in cantitate mai mare deshidrathm etanolul
prin SO, H2. Pentru acesta se amestea. 1 vol. etanol (90%) cu 2
mtrid.6--uw, =
www.digibuc.ro
226
Etanul diiodat 1. 2.
1
CH2 I
(Iodura de eten2.)
Punend brom Intr'un pahar cu picior, peste care s'a turnat ap
si introducend etenA in el, bromul se decolorez1 $ i se transform
in Etan dibromat 1.2, C2 H4 Br2, care e corp lichid, greii, incolor.
Umplend sub apA (ca in D fig. 191) un cilindru ea eten ai clor,
In volume egale, vedem ca. volumul amestecului scade necontenit
$ i la suprafata apel se observA picAturi de clorurA de etena: C,H,Cl2.
Reactiunea se fa,:e mai usor sub influenta razelor solare.
Etena este un gaz combustibil, arde In aer cu flacAra albA, lumi-
n6s5. producand CO, $ i 1120.
Prin actiunea cAldurel se deshidrogeneza partial, &rid aceiasl
corpi ca si metanul.
Prin oxidatiune ne dA etandioicul (acid oxalic), dupl cum am
vedut la proprietatile generale.
Pe calea indirect obtinem de la etenA urmtorii corpi :
CH3
www.digibuc.ro
227
Seria : Cn H2n-2.
Hidrocarburele din acsta serie aii proprietatea comun de a putea
intra in reactiuni ca tetravalente din cauza celor 4 valente intrebu-
intate prin a lega atomil de carbon prin cate 2 legaturi mai mult
de cat la seria Cn H2n+2.
Dapa modul cum sunt dispuse in molecull aceste dou legaturl
avem dou felurl de homologi :
CH CH,
el
CH, CH2
Propina (Metil acetilena) Propadien 1. 2 (Alcoa).
Acsta structura influentza asupra proprietatilor fizice i chimice
ale acestor corpI.
Preparatia. CatI-va dintre acesti corpi se produc la distilatiunea
carbunilor de pamint sit a sisturilor bitumindse (numite (boghead).
Etina (acetilena) se ma! produce de cate ori ardem in mod ne-
complect materiile organice.
Reactiunea generala, prin care se prepara aceste hidrocarbuff
este reactiunea lui Savitsch, care consist in a lncki derivatii mo-
nobromatT al hidrocarburelor din seria Cn H2n cu KOH, disolvata
in etanol.
CH Br CH
www.digibuc.ro
228
CH CH Br
+ 2Br, .
CH CH Br
CH2 CH2Br
Butadien 1. 3. (Crotonilena) Buten tetrabromat, 1. 2. 3. 4.
Toff acesti corpi se combina direct cu acidil, precum:
CH 0112
+ H CI =
CH CH CI
Etena monocloratil.
2. Prin actiunea amestecurilor oxidante ele se transforma de
obiceiti in acidi, ast-fel:
CH COOH
1
+ 202 .
CH 00011
Et andioic Acid oxalic.
www.digibuc.ro
229
CH,
Oxid de etinli dicupricit Clorura cuprdsit Etina.
(Oxiacetilura de cupru)
4. CAldura descompune aceste hidrocarburi, in C 0 H cart corn-
binandu-se cu moleculele rmase nedescompuse formzA hidrocar-
burl mai avute in H:
CH CH CH,
111 = C2 + H2 ; III + H2 = II
C11 C11 CH2
Etina = Acetilena.
C, II, = 26.
Istoricul, Ea a fost descoperit de Davy la 1836. Sinteza el din elemente a
facut'o Berthelot la. 1862. Acsta este iptala sintezl directa' facuta In liimia
organicl.
Prepara(ia. Etina se gAsesce in midi cantittT in gazul de luminat
si in productele combustiunilor necornplecte. ,.
www.digibuc.ro
230
Sinteza etinel s'a facut trecend scintel electrice intre carbunil CC'
(fig. 185) care se afla in vasul de sticla A umplut cu hidrogen.
Hidrogenul uscat In B. B', intra prin t, iar etina formata trece
prin vasul D, in care este retinuta prin soIutiunea de Cu Cl in
amoniac.
Tot sub influenta scinteilor electrice s'a mal obtinut etina din ur-
matorit corpl:
2C0 -f- 3H2 = 02 112 + 21120
CS, + H2 = C2 H2 + S2
C2.Az2 + H2 = C2 H2 + Az,
Etandinitril (Cianogen)
www.digibuc.ro
231
www.digibuc.ro
232
11
La 1866, In urma sintezei fenului facuta de Berthelot prin po-
limerizarea etineT prin caldura, acst formula capata G valOre mai
mare prin faptul ca ea arata modul de grupare al celor trei mole-
cule de etind In timpul polimerizarii lor.
www.digibuc.ro
233
www.digibuc.ro
234
Num 6ru1 acestor isomer! este mult mai mare, prin faptul cA in
molecula fenului, indata ce avem 2 atom! de bidrogen substituiti,
obtinern trei corpi diferip dupA pozitiunile, pe car! radicalii intro-
dusi le ocupl in molecula; ast-fel se cunosc trel dimetilfeni, cad
ag constante fizice cu totul deosebite:
HC
CCH3
CClia HC
CCH,
CH
/CCH3
HC CH
I I II III
\CCH3
1
HC CH HC CCH3 HC CH
C C
H H
Korner la 1877 propusese pentru acesti corpi o nomenclaturA
bazat pe vederile urmAtre:
Top atomii de C din molecula fenului ati aceeasi InsemnAtate,
ceea ce explica pentru ce derivatii monosubstituiti nu ag nici un
isomer prin pozitiune.
Daca un al doilea radical, identic sag nu, se va substitui in aceeasi
moleculA, el va putea sA ocupe pozitiunile indicate mat sus la dime-
tilfen si s dea nascere la trei corpi deosebiti. Pentru a esplica
aceste fapte, Krner a propus sl se numeroteze atomit de C din
moleculA in modul urmator:
H
C
1
H C6 2C H
H C5 3C H
4
C
H
and primul radical este substituit d. e., in pozitia 1, si al doilea
intr'o pozitie imediat vecinA, adea. la 2 sag 6, corpul ce va rezulta
va fi acelas, cad pozitiile 1.2 si 1.6 sunt identice fiind imediat vecine.
Acest mod de substituire se numesce orto (I).
and radicalul al doilea este substituit in 3 sag 5, el se OA de-
partat de radicalul substituit In pozitia 1, la aceeasi distanta prin
atomii de C, 2 si 6 In acest caz substitutia se numesce meta (II).
and In fine al doilea radical ocupa pozitia diametral opusl 4,
avem substitutia para (III).
www.digibuc.ro
235
3. Procedeul cel maT practic, cu care s'au obtinut forte multi ho-
mologI at fenului a fost introdus de Friedel si Crafts (la 1877).
El se bazza pe actiunea ce o are clorura de aluminiil asupra
corpilor din acsta serie.
Co H, + CH,Cl + Al CI, = C,H, CH, + H CI + Al CI,
Reactiunea acsta se petrece in dou faze:
a) CO II, + A1 Cl, = C,H, Al Ck, + H CI
b) C, H, Al Cl, + CH, CI = C, H5 CH3 + Al CI,
www.digibuc.ro
236
.
.
.
C0I-1,C H,
C,H,C,H,
C,H,C,H,
. ........ 1103
1340
-- 1585
Dimetilfenul= Xilenul . . . C6114(CH3), orto . . . . . 28,1420
* * meta 54,139
) para +15,138
Trimetilfenul C01-13(CH2)3 1.2.3 . . . . . . 175
* , , 1.2.4 (Pseudocumen ) . 170
* * * 1.3.5 (Mesitilen) . . 1645
Tetrametilfenul C4113(CH,141.2.4.5 (Duren) . . . 79,190
. x. 1.2.3 5 (Isoduren) . 196
) a , 1.2.3.4 (Prehniten) . 4,204
Pentametilfennl C0H(CH810 530,230
Hexametilfenul C,(CH,), 1640,264
www.digibuc.ro
237
Ciclohexan hexaclorat
H\C C /H Hexaclorura fenulul.
C1/ 1 \C1
H\0 0/FI
C1/ \/ CI
H CI
Putem avea producte de aditiune cu hidrogenul, ast-fel se cunosc:
C,H,(H,)CH, , C,H,(H,) (CH,),1.3 , C, (H,) (CH,), 1.3.5
Dihidrura metilfenulta. Tetrahidrurametadimettlfenului. Hexahidrura trimetilfenulM.
www.digibuc.ro
238
C6 H6.
www.digibuc.ro
239
CH2
H
>C CH
HH
>C C< H2 C CE-I,
CH2
C H2
A A CH,
HH HH
CH3
Ciclohexadien= Cielohexen Ciclohexan
Dihidrofen. Tetrahidrofen. Hexahidrofen. Hexan.
www.digibuc.ro
240
Fenul Inca Wit la 400 Inteo OITA Inchis, perde o parte din hi-
drogenul s6i1 si se transformA In difenil. 2C6 H, = C, H,C, H, +H,.
Prin oxidatiune, cu permanganatul de potasiii, fenul (15. etandioi-
cul (acid oxalic) :
CO OH
06 H, + 602 = 3 (Etandioicul = ac. oxalic)
I
CO OH
Intrebuinearea. Fenul si unfi dintre homologil sel, ca metilfenul sunt forte
intrebuintati ca materii prime pentru prepararea corpilor coloranti. Se utiliz
ca disolvant.
Toluenul = metil fen: C, 11,9C113, se obtine prin distilatia uscat a balsa-
mului de Tollu ; se extrage din oleurile usOre ce result din distilatia arbu-
nelui de plmnt. S'a facut prin sinteza (pag. 235).
Ferbe la 110, si are D = 0, 871. Oxidat, d5. acidul benzoic 0 cu clorul d'a
doi derivati clorici (pag. 237).
Seria : On H2n--8. Aceste hidrocarburT se obtin alipind moleculelor de fen
hidrocarburele din seria Cn H2n-2, sail scotnd 2H Ldin moleculele hidrocar-
burelor Cn H2n-6.
C, H, + CH ---- CH = C, H, CH = CH2
Etina Fenil eten Stirolen.
Acst 5. reactiune se face sub influenta clorurei de alumini5.
Aceste hidrocarburi pot O. se combine cu 2 atomi de Br, dnd compuqii
de aditiune :
C6H5CH2CH=CH2+Br5=0614CH3CHBrCH2Br
Fenil propen 9 Fenil 1 Propan di bromat 2. 3.
Seria : Cn112n-io. Aceste hidrocarburT se obtin deshidrogennd hidrocar-
burele Ci-i Hzn-ii, ceea ce se face plecand de la derivatii monobromati aT a-
cestora si tratandu'i cu KOH (in etanol).
ci H, C Br = CH, --i- KOH = Do H, C = CH -4- K Br + Hg 0,
Fenileten bromat (Stirolen bromat) Feniletina
Cn H2n-12 Primul termen din acst serie este naftenul = nafta-
lima Cm H8 care are aceeasI InsemnAtate fat de homologiI sel
ca si fenul In seria Cn H2n-6.
Istoricul. Naftenul a fost gasit de Garden la 1820 in productele distilatiuniT
carbunilor de pAmint.
Formula de constitutie este urmtrea:
H H
CC
/8 /1
H07 C 2CH CH = CH
1
. C6 H4
1106 C 3011 CH -=-- CH
5 4/
C C
H H
www.digibuc.ro
241
www.digibuc.ro
242
()HO
\
CHCH
C CCH,
+ 50 = 2
HO
CHCH
C
/\ CCOOH
+ 21120
411C
\//
CHCH
8
Acenaften.
-C -CH, 2 HC
CHCH
C
/ MOH
Dimetil naftendioic =Acid naftalic.
Seria Cn 112n-16. In acst serie avem hidrocarbure formate prin deshidro-
genarea celor din seria precedent. Ele se prepara prin descompunerea unor de-
rivatl clorati din seriile precedente cu sodid sad cu clorura de aluminid:
C, H, CH 012 C, H, CH
+ 2Na, = + 4Na Cl
C, II, CH Cl, Co H, CH
2 mol. Diclorometilfen=Toluen biclorat Difemleten 1. 2. (Stilben)
Difeniletenul 1. 2 e corp solid, fuzibil la 1200.
Seria: Cn H2n-18. Caput acestel seril este antrenul=antracenul
C H, care are do! isomerl: fenantrenul si tolanul (Difenil etinul).
Formulelele de constitutie ale acestor corpi sunt urmdtdrele:
H H
H
\ / /
I I
H CH CH C=C CH
I
HC 0 C 0 CH HO C C CH
\ / /
I I
C--7---C
I
0
HO
CH
C
H
I
C
CH
CH HC
C
\/
C
CH
I I
H H
Antrenul Fenantrenul
www.digibuc.ro
243
CH CH
HO CH C C C CH
HC CH HC CH
CH CH
Difenil etinul (Tqlanul).
www.digibuc.ro
244
.....
. .
www.digibuc.ro
245
iiittff
111111111t
www.digibuc.ro
246
Fluoren CH Fen C H,
Antren . . C H10 Metil fenToluen . . . . . . . C, H,
Fenantren A 2 Dimetil fen 13=ailen (meth) . . . C, H
Metilantren . 1 H
C15
CH Trimetil fen ( .11.5) Co HI2
Reten Propil metil fen 1.4Cirnen C1f
Chrisen . . . . CH . . .
www.digibuc.ro
- 247
www.digibuc.ro
248
CH, CH3
Propanon=Acetona. Prop= diclorat 2.
Ort-care as fi mijlocul de cloruratiune se nasc adese-orl isomerf
cart, pentru a fi deosebiti, se numesc in modul urmAtor.
La hidrocarburele aciclice, se numesc dup num6ru1 de ordine a
atomuldf de C de care este legat halogenul, pe care '1 insemnm
in modul urmAtor:
1. CH, Cl 1. CH8 1. CH, Cl
I I 1
2. CH, 2. CII CI 2. CH CI
1 1 i
www.digibuc.ro
249
www.digibuc.ro
250
CompuOT organometalici.
Se cunosc numer6se combinatiuni ale radicalilor monovalenti cu
elementele din grupul al III-lea, numite compus1 organo-metalici, d. e. :
(02 115 K = Etanul potasic (etilura de potasiti sail potasiti etilul)
(C H Zn= Dimetan zinc (metilura de zinc sail zinc metilul)
IC, H5), Al =. Trietan alumina' (etilura de alumina' sail aluminiu etilul)
(C21-15)4Pb= Tetraetan plumb (etilura de plumb sail plumb etilul)
Tot In acst grupa se as6zA de obiceiti si unele combinatiuni
ale metaloiclilor cu aceiasT radicall, precum :
(C21-15)1/Sn=--Dietan stanifi (etilura de staniil sail standietilul)
(C, H5)3 Bo=Trietan bor (etilura de bor sati boretilul)
(C HO, Si =Tetrametan siliciti (metilura de silica:Ise:I silica). metilul)
Acesti corpT ail fost studiatT In special de Cahours In Franca si
Prankland in Anglia (1849).
www.digibuc.ro
251
C2 H50 II C2H6
0 + H2 0
C, 11,17 H I 02115
www.digibuc.ro
252
Alcoolil.
istoricul. AcestA functiune a fost introdus la 1836 de Dumas qi Pe ligot, stu-
diind spirtul de lemne (metanol). Berthelot intre 1857 i 1860 separ alcoolii
de fenoli. Kolbe Imprti alcoolii monoacicy in primari, secundart i tem:tart.
Berthelot si cu deosebire Wartz si Friedel contribuir la crearea alcoolilor
poliacicp.
Clasificarea alcoolilor. Alcoolii se impart In diferite grupe, in ra-
port cu numrul oxidrililor ce a In molecula i dupa locul pe care
'1 ocupa acestia.
Numerul oxidrililor in molecula unui alcool este variabil; ast-fel
avem :
CH3 OH, C2114(OH)2, C,H, (OH), , C, 1111 (OH),
ET se numesd Intocmai ca bazele. and alcoolul are un singur
oxidril, el este: monoacid, cand are doi: biacid, cu 3 triacid, etc.
Acst numire se bazza pe proprietatea ce o aU de a putea forma
cu acidii monobazici, compusi In care radicalul acestora s se ga-
ssca de atatea or!, cat! oxidrill are alcoolul, d. e.:
Alcool monoacid: CH,OH AzO,OH = CH, 0 Az 0 + 11,0.
Metanol Metan nitrat
(alcool metilic). (azotat de inetil).
0 Az 02
Alcool biacid: C,I1, < OH
OH 1- 2Az 0,0H =0, 114 < 0 Az C.),
Etandiol 1. 2 Etandiol dinitrat J. 2.
(glicol). Azotat de etilenA (glicol diazotic).
www.digibuc.ro
253
CH3-01 H CH,CH 1 I
H CH,CI OH
I
I 1 I
2 CH OH + 02 = 200 + 2H2 0.
CH, CH,
Propanol Alcool propilic secundar. PropanonCetona propanuluT.
www.digibuc.ro
254
CH, CH,
b) I + KOH = 02 H5 OH + I
CO 0 (02 HS) CO OK
Etanoat de etil Acetat de etil. Etano1=Alcool etilic. Etanoat de potash"'
Acetat de potasifi.
a) CH CI + I = CH 0 COCH, + 3Ag CI
I
3C00Ag I
CH, CI CH, il COCH,
Propanul triclorat 1. 2. 8. Propantriol triaceticacetat de propenil
www.digibuc.ro
255
r
CH2 CH, 1-12 CH3
CH,COH
I ! I
CH2 CH, CH CH OH
I I I
www.digibuc.ro
256
b) Alcoolir secundarr daft cetone, dup cum s'a vclut mar sus.
c) Alcoolil care contin grupuri tertiare, se descompun.
0 molecull., care contine ma multe grupuri alcoolice diferite, d prin oxida-
tiune compuqi miqt1; d. e.:
CH, CH,
CH OH + 202 -= CO 4- 2H2 0
CH,OH COOH
Propandiol 1. 2. Propanonoic
Alcool primar i secundar Acid piruvic foc-
al propanulta. tonli si acid).
2. Prin deshidratare, alcoolii dag oxidr:
CH, 01
a)
CH3 10 H CH,/ 0 + H9 0
2 mol. metanol. Metan oxi metan
oxid de meal.
CH, 0 I H 0112,
b) = ..>0 + H, 0
CHI 0 H CH,
Etandiol 1. 2 Glicol Oxi etan 1. 2. (Oxid de 'etilenii)c
CH, 0 I H
c) = OH2,,,>0 + H2 0
CH I 0 II CH2
CH2 0H bH2 OH
Propantriol 1. 2. 3.=Glicerina. Oxi 2. 3 Propanol (oxidul glicerineD Glicida
www.digibuc.ro
257
CH Br
+ Ph Br, . + Ph 0, H, + HBr.
CH OH OH Br
&, OH
But= tetrol 1. 2. 3. 4.
(.112 Br
Butaau1 tetra-bromat 1.2. 3. 4.
5. Acidl organici si acidl neorganicT oxigenatl del cu alcooliT
compusl comparabill cu srurile minerale, numitl eterl compug.
CH,
CH,
a) CO 0 (TF + H2 0.
CH, I H CO 0 CH,
Cite o moleculi Etanol i Metanol. Etanoatul de inetilAcetatul de metil.
CH, OH 0 CH2CH3
b) SO, =SO
CH2 OH OH OH
Suifat acid de etil.
CH, on CH2-0 COCH,
CH,
c) CH OH + 3 --- CH 0 COCH, + 3H20.
CO OH
CH, OH CH2-0 COCH,
Propan trios 1. 2.8 Etanoic= Propantriol triacetic
Acid acetic. Triacetina Ocarina
Alcoolii monoacill.
Alcoold primart.
Starea natural& NumerosiI alcooll ce deriv de la primil termeni
aT hidrocarburelor pAnA la octan (inclusiv), a fost gasitT In natur,
In plante si in productele de fermentatie ale substantelor zachardse
si ale glicerinel.
Tot ast.fel alcoolul cetilic (C16 H33 OH), cerilic (C H55 OH) si
miricic (C30 H OH) a fost gasip: primul In gr5simea casalotulut
(sperma Ceti), iar ceI-1-altI in cra de albine.
Preparatiunea. Afar5 de metodele generale, prin care se prepar
alcooliI, avem urrnAtrele :
1. Hidrogenancl aldehidele (Wiirtz).
CH, CH,
+ H2 = I
CH 0 CH, OH
Etanal Aldehida etilicii. Etanol Alcml etilic.
17
www.digibuc.ro
258
C1-13 CH,
AlcoolT monoacicji.
www.digibuc.ro
259
-CH, OH CH 0
Etanol. Etanol tricloric (Aldehida tricloratd)
Cloral.
www.digibuc.ro
260
CH, OH + 02 = H CO OH + 113 0
Metanoic Acid formic.
www.digibuc.ro
261
www.digibuc.ro
262
cu mult mai jos, pot strgbate mai sus si apucnd printr'o tra la-
teralg, r6cita, se condensza la randul lor Intr'un recipient separat.
Pentru a obtinea etanolul anhidru II distilam pe CaO, sag maI
bine pe silicatul de etil, care sub influenta ape! din etanolul Inca
hidratat, se discompune In Si 02 si etanol anhidru (Friedel) :
Si 03 (C2 HO, + H20 = 2C2H5 OH -4- Si 02.
Proprietafi. Etanolul este un corp lichid, forte mobil, incolor, cu
miros placut, cu densitatea 0,792 (la 200). El a fost solidificat in
o masa alba ; fusionza la-130 si fierbe la 780,4. Apa Il disolva
fOrte bine. Etanolul disolv numerOse substance organice (tereben-
tina, alcaloicii, etc.) si Br, I, HgC12, Bo (011)3, etc.
Afara de reacciunile descrise la proprietacile generale, el maI are
proprietatea particulara de a da prin oxidatie nu numal etanalul $ i
etanoicul (acidul acetic), dar si urmatorii compusi, cand e oxidat
cu acidul azotic fumeggtor :
CH O CH 0 CO OH CO OH
I
I
1 I
CH 0 CO OH CH:, OH CO OH
Etandial Etanaloic Etanoloic Etandioic
Glioxalul. :=Acidul glioxilic. Acidul glicolic. Acidul oxalic.
1ntrebuin/area. Etanolul este unul dintre corpii cei mai intrebuintati in in-
dustrie si in laboratOre. Cu el se estrag fOrte multi alcaloidi, acicfi organic!,
etc. El servesce la prepararea materiilor colorante, la fabricarea vapselelor, la-
curilor, etc. Oamenii consuma o cantitate mare de etanol sub form de vin,
bere, rachiuti, licuoruff, etc Se intrebuintza de asemenea in medicink. Abu-
zul de etanol alterza stomacul si arterele si duce in mod fatal la sterilitate
si la nebunie. In genere criminalii si idiotil sunt fii de alcoolici.
Alcoolil secundari. Primul alcool secundar : Propanolul 2 (alcoolul isopopi-
lie) a fost preparat de Friedel la 1863.
Sinteza special& a acestor alcooli se face prin bidrogenarea cetonelor :
CH, CH,
I
CO + H2 = CH OH
CH, CH,
Propanon Propanol 2
Proprietdg Acesti alcooli, pe lang reactiunile generale descrise mai sus,
mai ail urmatOrele proprietap :
1. Substantele deshidratante ii discompun, formand hidrocarburi din seria
Cn Hzn, d. e. :
C, H, . OH = Cs H, + II 0
Propanol 2 Propena
Acst descornpunere se plate face chiar prin aldur& d. e. :
C, 119 OH = C, H,, -I- H, 0
Butanol 2 Butena 2
www.digibuc.ro
263
CH, CH,
Metil 2 Propiloxi Metil 2 propanM 2
2 zinc metan. (alcool butilic tertiar).
www.digibuc.ro
264
CH, OH
1
CH2
CH,
CH OH
1 \i
CHB CH3
C OH
Cif,
I
CH,
I 1 I i
CH2 CH OH C OH CH OH
I
CH2 OH CH,
I
I HO C CH,
HO CCH,
H 01-1
&, OH I
CH,
MetH 2. Propandiol 1. 2. Metil 2. Butandiol 2. 3.
(Hemipseudoglicol al butanulul). (Isopseudoglicol al pentanulul).
CH2 Br CH,
Propanul bibromat 1. 3. Carbonat de propen.
CH, CH2 OH
I i
CH, CO, 4- H2 0 -= CH2 4- CO,
I
I
CH2 CH, OH
Carbonat de propen. Propandiol 1. 3.
(Glicol propilenic primar).
Proprietegt. Glicolii sunt, in general, corpi lichidi cu temperatura
de fierbere mal ridicat de cat alcoolil inonoacisli si cu densitatea
znal mare de cat acestia. Ast-fel :
Etanolul (alcool etilic) 02 HBOH are densitatea 0,8002 la o, se
topesce la-130 si fierbe la 78.
Etandiolul I. 2 --= Glicolul etilic: 02 114(OH)2 are densitatea 1,125
la 0, se topesce la + 11,5 si fierbe la 197,5.
Afara de proprietatile chimice comune tuturor alcoolilor, maT avem
urmatdrele:
www.digibuc.ro
265
CH2 OH CO OH CO OH CH 0 CO OH
Etandiol 1. 2. Etanoloic Etanaloic Etandial Etandioic
Glicol. Acid Oicolic Acid glioxilic Glioxalul Acid oxalic
(alcool si acid). (aldehida si acid). (aldehidA). (acid).
CH OFI CH OH CO
CH2 OH CO OH CO OH
Propandiol 1. 2. Propanol 2 oic Propanonoic Acid piruvic
(Hemiisoglicol propilenic). Acid lactic (acid i cetona).
CH, CH,
CH CO
b) 0 se transforrnA in
CII CH,
CH, CH,
Oxibutan 2. 3. Butanon (Metil etilcetonA).
(Oxid de butilena secundarA).
4. Prin deshidratarea a dou e. sail mai multe molecule de glicol obtinem gli-
coil condensati, precum:
< < OH
C,H, < OH
OH
C,H,
C21-14
)0 011
"--... OH
C.114
C2H, < 0
C.5.114 <
0
--\... OH
Etandiol Etanol oxietanol Etanol oxietan oxtetanol
Glicol dietilenic. Glicol trietilenic.
Etandiolul= Glicolid etilenic, se prepar cu maY multa Inlesnire
ferbend etanul dibromat 1. 2 cu ap; se obtine ast-fel 600,0 din can-
titatea teoretic5:
CH,Br CH,OH
+ H20 = -I- 2HBr.
CH,Br CH,OH
El a fost gAsit de Henninger In yin.
www.digibuc.ro
266
Alcooll triacidi.
Se cunosc [Ana In prezent putini alcooll din grupul acesta.
Intre acestia mai insemnata este glicerina, care servesce de cap
Intregulul grup.
Propantriol I. 2. 3. = Glicerina.
Is /07 kid. Glicerina a fost extrasa pentru intAia &A de Scheele la 1'7'79, care a
numit-o principiul dulce al unturilor. La 1815 Chevreul incepu a considera glice-
rina ca alcool, i dovedi c glicerina se gIsesce in mod constant in tote ma-
teriile grase.
La 1855 Berthelot a dovedit c glicerina e un alcool triacid. TViirtz facu sin-
teza glicerinel (1856) din tribromura de alil, iar sinteza totall a el a fost facut
de Friedel 3 Silva.
Starea naturald. Glicerina se gasesce in cantitate mare in corpul
plantelor i animalelor. Exist in stare libera In oleul de palmierl,
in yin (4-7 gr, la litru, Pasteur) si in productele fermentatiel al-
coolice a sfeclelor. Tte materiile grase vegetale sati animale nu sunt
de cat eteri aT glicerineT, rezultati din combinatiunea ei cu diferiti
acidi din seria Cn H2n+2 si Cn H2n.
Preparatia. Sinteza totall a glicerineT a fost facuta de Friedel si
Silva plecand de la propena, obtinut pe cale sintetica, care tra-
tata cu H I a dat propanul iodat 2. Cu acsta s'a facut sinteza
glicerineT In modul urrnator :
CH, CH_CI
CH Cl + I Cl, = CH CI + I CI + HC1.
CH, CH,C1
Propanul triclorat 1. 2. 8. Triclorhidrina
glicerina
Derivatul tricloric, fiert cu apa sub presiune ne (la glicerina :
CII, Cl CH, OH
CH, Cl CH,OII
Propanul tricloric 1. 2. 3. Propantriol 1. 2. 3. Glicerina.
www.digibuc.ro
267
CH OH CH OH CO 01-1 If
1
1
I 0 I
CH 0 CO OH CO OH CO OH
Propandiolal 1. 2. 2. Propandioloic 1. 2. 3 Etandioic 1. 2. Metanoic
(A ldehida glicericA) (Acid gliceric). (Acid oxalic) (Acid formic)
www.digibuc.ro
268
CH OH = CH 2H, O.
CH,OH CHO
PropenalAcroleina (aldehida acrilica).
3. Prin actiunea acidilor monobazicT, glicerina Note da treT feluri
de eteri, formatl cu acelas acid saii cu dor sail trel acidl deosebitl:
CH,OCO CH, CH,0 CO CH, CII, 0COCH,
CH OH CH 0-1COCH,CH2CH, UH 0CO (CH2),CH,
CH,OH CH,OH CI-I2-0 CO(CH2),8CH,
Propantrioletanoic 1. Propantriol butanoic 2. Etanoic 1. Propantriol octodecanoic 1. Buta-
(Monoacetina glice- (Aceto-butirina glicerineT). MOIC 2. Etanoic 3. (Aceto-butiro-
rine). stearina glicerinel).
Ast-fel s'a fAcut butirina. Cu acidiT mineralf, avem:
CH, OH CH, 0 Az 0,
I
CH OH UH CI UH OH CH CI
,
1
www.digibuc.ro
269
AlcoolI tetraacicy.
CH OH CH I
+ 7H 1 = I + 4 H, 0 + 312
CH OH . CH,
CH, OH CH4
Butan tetrol 1. 2. 3. 4=Eritrita Butanul iodat 2.
Prin oxidatie eI s'ati obtinut derivatit urmatorI :
CH2 OH CH2 OH CO OH
CH OH CH OH CH OH
CH OH CH OH CH OH
OH 0 CO OH CO OH
Butantriolal Butantrioloic= Butandioldioic
Aldehida eritricII. Acidul eritric Acidul tartric.
3. Cu Ph Br, da reactiunea urmAtre :
CH, 011 CH2 Br
CH OH CH Br
+ Ph Br, = + H Br + Ph 03H3
CH OH CII Br
CH2 OH CH, Br
Butan tetrabromat 1. 2. 3. 4.
www.digibuc.ro
270
Alcooli pentaaci4I.
Se cundsce cu siguranta un singur alcool pentaacid numit at abita C, H., (OH),
un isomer al s'efi Xylosa (xilita) De curand d-1 Merck a mal gasit un pen-
tol in starea naturall: Adonita, in Adonis Vernalis (1893). Aceqt1 trei pentoli
sunt isomeri prin positie.
Arabita se obtine prin hidrogenarea arabinoser, care este aldehida ei 0 care
se gasesce in gorna arabica qi in alte cleiuri de pe copaci.
Prin oxidatia arabitei obtinem corpii urmatorI:
CH, OH CH, OH CH, OH
CH OH CH OH CH OH
CH OH CH OH CH OH
1
CH OH CH OH CH OH
CH, OH CH 0 CO OH
Pentan pentol 1.2. S. 4. 5 Pentan tetrolal Pentan tetroloic
Arabita. Arabinosa aldebkla). Acidul arabitie.
Arabita cristalisza din etanol qi se topesce la 102.
Alcooli hexaackli.
Se cunosc pAnA acum trei corpi, cart corespund la formula
C. H8 (011)6 manila, dulcita i sorbita.
Manita a fost extrasA de Proust la (1806) din substanta numit
In comert wind.
Mana este o substantA zachardsA, care se scurge din tAeturile a-
cute In cdja arborelut fraxinus sacharifera din Sicilia. Ea contine
520 , manitA, iar restul zachAr, glucozA i dextrinl.
Manita se mat gasesce In telina, mAsline, mustul de mere si de
cpA i In cAte-va ciupercl ca: agaricus integer, care contine 20/0
manit.
Prepare4ia. Mana se disolvA In apA $ i se descolorzA cu cArbune
animal. Solutiunea se filtrz si manita se depune, prin concentrarea
acestet solutiuni. Ea se redisolvA In etanol, din care cristaliszA In
prisme pAtrate subtirT, cu aspect mAtAsos.
Ea a fost obtinut pe cale sinteticA prin hidrogenarea manosel,
sail a levulozel.
CH, OH CH2 OH CH, OH
I I
CH OH CH OH CH OH
I I I
CII OH CH OH CH OH
I
CH OH CO CH OH
I
CH 0 CH, OH CH, OH
Hexan pentolal Manoza Hexan pentolon 2 Mani- Hexan hexol Manita.
(aldehida si alcooh. nitoza Levuloza (ceton5.
si alcool).
www.digibuc.ro
271
CH CH
CH OH CH
CH OFI cH
CH OFI CH OH
CU, OH CH, OH
Hexan oxi 5. 6. Hexan dioxi 3. 4.5.
tetrol 1. 2. 3. 4. 6, diol 1. 2. (Ma-
(Manitan). nida).
Manitanul e corp lichid, sirupos; absoirbe cu usurinta apa, transformndu-se
in manita.
El pOte s se eterifice de patru ori dand compu5i mai stabil! de cat ai ma-
nitei, cad combinatiile hexaeterice ale manitei se descompun prin caldura in
derivati tetraeterici ai manitanului.
Manida e sirups, a fost insa cristalizata. Ea pi:Ste sa se eterifice cu dou
molecule acide.
www.digibuc.ro
272
Fenolii.
Se numesc fenoll corpil, cad rezult din substituirea unuia sag
mai multor oxidrill in locul hidrogenului dintr'o hidrocarbura cu catena
inchig. Asa dar ei sunt hidrati ai hidrocarburelor ciclice. El pot fi mono-
aciart, biacirit, triacidt, etc., dupa numrul oxidrililor, ce a in mole-
culA d. e.:
C OH COH COH
HC CH HC CH HC CH
HO C COH
i
HC CH HC CH
CH COH CH
Fenol monoacid Fendiol 1. 4 Hidrochinona, Fentriol 1. 3. 5 Floroglucina.
al fenulul Fenoldiacid al fenulta. Fenol triacid al fenulur.
www.digibuc.ro
273
CO II,
OH 1
OH 3
+2
CH,
COCI
==C6H4
OCOCH, 1.
OCOCH, 3.
<
+ 2H CI
Fendiol 1. 8. Clorurii de etanoill Fendiol dictanoic 1. 3.
Resorcina (fenol biacid). (Eterul diacetic al resorcinel).
38
www.digibuc.ro
274
CHo CHo
b) Ce H, + SO2 (OH)2 = Cg 112 SO2 OH + H2 0
OH OH
Metil fenol sulfonic.
(Derivatul sulfonic al cresiloluluD.
www.digibuc.ro
275
fel skull de potasiii, carI tratate cu SO, H2 dail fenoli. Acestia se-
separ in urtn prin distilatie si cristalizare.
Fenolul se mai obtine la distilarea smirnel si altor resine vege-
tale. Ele se mai gasesc in urina animalelor, in mosc si in apele
bAltilor, unde se formzI prin descompunerea substantelor organice.
Probrieldti Fenolul e corp solid, cu densitatea 1,084, cristalisza
in prisme lungi, incolore, se topesce la 420 si fierbe la 183. El e
solubil in 15 volume de ap (la 20), forte solubil in alcool si eter.
1. Fenolul pcite da un eter comparabil cu oxidul de etil prin
reactiunea urmAtOre :
C H6
C,H2OH-FC,H,Az = Az0S020H =o c6H5>O+Az2+SO4H2
Sulfnt de diazofen. Fen oxi Fen.
(Oxid de feni1).
OH 1.
derivatul meta C, H4 <SO, OH 3.
Derivatul orto se numesce aseptol sag acid sozolic si are o putere
antiseptica fOrte mare.
3. Cu acidul azotic se obtin urrnAtoril trei derivati nitrici :
OH
,OH OH _Az02
C6 114.cs'AZ 02 7 Cg H3 AZO2 , C6 ilg AzOg
Az 02 Az02
Mononitrofenol. Dinitrofenol. Trinitrofenol Acid picric.
www.digibuc.ro
276
0 Br 6.
+ 4Br2 = C, H, 11Brr
C, H2OH
\ Br
35: + 411 Br
1.
Hipobrounit de tribromfenol
(Tribromfenolbrom).
Acesta este corp alb, care se obtine tratnd fenolul disolvat in apg prin brom.
intrebniniare. Fenolul este un antiseptic puternic; din cauza acsta se in-
trebuintzd in medicina; el este otrAvitor. Se intrebuintz forte mult in in-
dustria materiilor colorante,
Fenolif biacia11. Se cunosc numerosi fenoli biacidi, intre cari prin-
cipaliT sunt urrntorif :
Fendiol 1. 2 = Pirocatechina C H4 <OH 12.. se topesce la 104 si fierbe la 245
1.
Fendiol 1. 3 = Resorcina. . idem 3. "
n 11800 0 276
1.
Fendiol 1. 4 = Hidrochinona idem 4. ).
169 D 1) se sublimg.
C1131.
Metil 1. fendiol 3. 5=Orcina C, H, OH 3 a 1070 P P 2900
OH 5.
Naftendiol = Oxinaftolul . C H6<g1141 1860 H H-
Fendiolul 1. 2=Pirocatechina exista sub forma de guaiacol leterul
sal monometilic) in creosot care se obtine la distilatiunea lemnelor.
Din acesta se prepara in modul urmator:
C6 144
< OCH +HI-=-C,H,< OH
OH
0H + CH, I
aletanoxifenol 2 Fendiol 1. 2
Guaiacol. Pirocatechina.
<CO> 0
C, Br,
www.digibuc.ro
'277
Aldehidele
Aldehidele sunt corpi, car! rezultg din alcoolii primari prin des-
hidrogenare. Numirea lor se formezd din numele hidrocarburei ter-
minat prin sufixul al. and functiunea aldehidg se repetg de mai
multe or!, se adaogg sufixul dial, trial, etc.
Acstg deshidrogenare se face luAndu-se doi atom! de hidrogen
de la grupul alcoolic : CH,OH, d. e.:
CFI CH,
I
CH, CH, CH CH
H2 = 0 = CH FT, =
CH, OH CII,OH 0 = CH
Et an ol Etanal Propenol Propenal Aldebida
Alcool etilic. Aldolilda aceticS. Alcool alilic.
C, H,CH,OHH, = C,H,CHO
Fenil metanol Tolnenol Fenil metanal (Toluenal Alebida
(Aleool benzilic). benzoich, esenta de migdale amari.
www.digibuc.ro
278
www.digibuc.ro
279
CO 10 CH,
1CO 0>Ca 1
C010 I + 1CO 0> Ca I .2 + 2CO3 Ca
CHO
1-1., H
Etanoat de Metanoat de Ca Etanal.
Ca--Acetat de Ca. Formiat de Ca
4. Prin deshidratarea alcoolilor poliacidi ; in acest caz aldehida se obtine
printr'o transpozitie moleculara.
CII,OH CH,
= + 2H, 0
H2OH CHO
Etaneiol 1. 2 Glicol. Etanal Aldehida.
CH,OH CH,
CH OH = CH + 211, 0
CH,OH CHO
Propantriol 1. 2. 3=Glicerina. Propenal Acroleina.
www.digibuc.ro
280
*
*
*
ftalia . . . C
6
II4<''-CHO
idem
2.
1.
'-
900
se sublira
* ) .
3.
3 3 ( . idem 1. 114-115
4.
Din acest tabel se pte vedea ca diferinta intre temperaturile de
fierbere ale homologilor adevrat1 cresce cu o cantitate constanta de
la un termen la altul. Faptul acesta se observa si la hidrocarburl.
Principalele proprietati chimice ale aldehidelor sunt urmatrele:
1. Aldehidele dati alcoolt prin hidrogenare:
CH, CH,
+ H2 =
CHO CH20
Etana I. Etanol.
2. Prin oxidatie aldehidele dati acicy:
2 C, H5CHO + 02 = 2C6 H,COOH
Fenn metanal Toluenal Fenil metanoic_Acid benzoic.
(Aldehida benzoicfr).
www.digibuc.ro
281
CH, CH,
08 H,CHO - 06 1-1500 CHO 01-10H
-= 1
-._-.
L
0, H,CHO C, H,CHOH CH, CH,
2.1no1. Fenil metanal Difeniletanolon=Bem. I
Etanal=Aldehida acetica
CH,CHO.
Ea se prepara In cantitt1 marl oxidand etalonul (alcoolul) prin
www.digibuc.ro
282
\0 C11
/ \ 0
CH,HC 0 CH CH,
Fenil metanalu1=Toluenalul (Aldthida benzoicd. Esenta le mig-
dale amari), C, 1-15CHO, se preparA descompunnd amigdalina
prin ap:
C2 0 H27 Az 0 2112 0 = C, 1-15CHO CAzH 2C61112 0,
Amigdatina. Fenil metanalul. Metan-nitril Hexan pentolal
(Achl cianhiciric). =Glucoza.
Ea se mai p6te prepara i prin distilatia benzoatului si formiatu-
lul de calci. Este corp uleios cu miros plAcut de migdale amari,
fierbe la 180, se disolvA in apa, etanol i metan oxi metan (eter).
Tot aice avem aldehida salicilicA, corp care e i aldehidA si phenol.
Grupurile subsituite sunt In orto:
0 1.
C6 H4 2.
Ea are un miros placut si se afl in oleul din planta Spiraea
Ulmaria. Ferbe la 196. OxidatA d nascere la acidul salicilic :
OH 1.
C6 H4 2.
and grupurile sunt in_para i in functiunea fenol, avem un metil, atunci avem
aldehida anisicd ce se gsesce in oleuI de anis:
C, H4 0 1.
'`.--,OCH, 4.
Cetone.
Cetonele sunt corpI carl se formzA prin deshidrogenarea alcoo-
lilor secundari. Numele lor se formza, din acel al hidrocarburel,
terrninat cu suflxul On. and e o dublA cetonA, se adaoga sufixul
dion i asa maT departe trion, etc.
AcestA deshidrogenare se face scotend 2H din grupul= CH OH
precum:
www.digibuc.ro
183
CHOH H2 = CO CHOH H2 = CO
CH, CH, C2 H3 C2 H5
Propanol 2 Propanon (Dimetil- Butanol 2 Butanon 2.
(Al000l isopropilic). cetona) Acetona. (Alcool isobutilic). (Metil-etilcetona).
CO CO CO CO CO CO
I I I I I
2 CH OH + 02 = 2C0 + 2H20
1
I I
CH, CH,
Propanol 2. Propanon Acetona.
2. Prin distilarea sarurilor de calciii ale acidilor organici:
Co H5
C, H,---JCO 0 Ca = CO + CO, Ca
1
C, H, C010 1
Fenil metanoat de Ca
Benzoat de calcifi. (20145
Difendmetanon.
.
C2 H5
CH3
CH
Ic2 g >Zn
i
2 CO + Zn Cl2
2C0 Cl a 5 i
CH,
Clorura de etanoil (acetil). Etan zinc Etan. Butanon.
www.digibuc.ro
2S4
CO + H2 = 1
CH OH
C2 116 02 H6
Butanon (Metiletilcetona). Butanol 2 (Alcool isobutilic .
Cand hidrogenarea este insuficient cetonele da alcooli tertiarI:
CH, CH,
CII, CH,
CO + CO + H2 = HO C C OH (Friedel)
.--.,..
(
C6 H6 C6 H6
Difenil metanon (Difenilcetona). Difenilmetan diclorat.
3. Cetonele, ca si aldehidele, se combina direct cu CAz H,
SO, Na H, etc.
www.digibuc.ro
285
Acid manludric. I
HC
/ COH
CH HC
C
0 CH
\ HC
C
CH
Hs = I
sa
HC
/ CH
COH
HC 0 CH
C
/.
HC
C
CH
www.digibuc.ro
286
___.0 (1)
C61-14`*-011 (4)
FenoldioxifenolChinhidrona. Difenol 2. 4 Hidrochinona.
2C,H, C
C
/ C, H, + 302 = 206 H4 CO
CO
08 H4 + 2112 0
H
Antren. Antradion (Antradicetona)
Antra chinona.
www.digibuc.ro
287
HC
/
CH C=OCBr
C
\ / C Br
C HC
//
CH C OCOH
C C C.OH
+20KH. + 2K Br
//
I I
HO C
C H C OCH
C CH FIC
/ C
%
CH C OC H
IC CH
CH 0 CHOH
CHOH
CHOH
CH3 CHOH
CO CO
CH,OH CH, OH
Propanonol Alcool Hexan pentolon 2 CetozA, levuloza
piruvic (cetonil i alcool). (cetonh, alcool primar si secundar).
www.digibuc.ro
288
Glucoza=Aldosa, hexan-pentolal.
www.digibuc.ro
289
www.digibuc.ro
290
Zacharoza (Zachrul).
www.digibuc.ro
291
www.digibuc.ro
292
Lactoza.
Se gasesce in mici cantitati in fructele arborelui care produce cauciucul, in
fasole si cu deosebire in lapte.
Preparatia. Laptele mamif erelor, dupa ce s'a scos prin chiag si in 'Irma prin
caldura caseina i albumina (casul si urda), las un zer in care se Oa numai
sasurile din lapte si lactoza. Acest zer depune prin concentrare cristale de lac-
toza. Cristalele acestea redisolvate in ap qi decolorate cu carbune animal, dail
lactoza curata.
Lactoza cristalisz in prisme rombice drepte cu o molecula de apl. La 1400
perde apa de cristalizare, devine brun si se topesce la 205. Are un gust putin
dulce, se disolvi in 7 parti apa si este insolubill in etanol.
Lactoza da un eter octoetanoic ca si zacharoza i un eter pentaazotic (C
H 03 (01-1), (0Az 0,),) care se topesce la 139 si explodza. la 1550.
Trioze = Triglucoze.
C4H, 0 (011)4
0
041-1,0 (OH), --= C H 0
0
C811,0 (OH),
www.digibuc.ro
293
20.
Fig 193. Amidon.. Fig. 194. Fecuih.
Fig. 195. 0 celull de axnidon
umflat il. ei cr5pat5, prin ap5,.
forma de celule eliptice at caror -tdia-
metru variaza de la 0 mm.,002 para la
Omm., 185.
Ast-fel se gasesce in grail, porumb,
secara, etc. si In cartofi, cand pOrta
numele de f ecultt.
www.digibuc.ro
294
www.digibuc.ro
295
Celuloz a.
Celuloza este substanta, care formza scheletul vegetalelor. Ea se ga-
sesce sub numele de tunicznd si in regnul animal la tunicerl i ascidit.
Celuloza se gsesce in stare destul de curata in m6duva de soc,
in bumbac, etc. Ea se prepara ferbnd aschil de lemn cu o solutiune
apOsa de sulfit i carbonat de sodiil. Celuloza format se spala cu
apa. distilata. Hartia svedeza de filtrat este celuloza curata.
Celuloza e o substanta alba, insolubila in apa, alcool i oleuri, cu
densitatea 1,5. Ea se disolva in licOrea cuproamoniacala (veqi pag. 158).
0 solutiune de Zn Cl, transforma celuloza in o materie analoga
amidonului, care se colorza in albastru prin iod si se transforma
in glucoza prin caldura.
Acidul sulfuric concentrat disolva celuloza i, dupa o ferbere de
mai multe ore, o transforma In glucoza.
Celuloza, muiata In acid sulfuric concentrat i splata imediat in
apa. (la Izidroceluloza: (C, Hio 05)2 H, 0, numit i perg-ament vegetal.
Acsta e o substanta translucida, mai tenace de cat hartia.
Acidul azotic concentrat transforma celuloza intr'un eter hexanitric
numit piroxil, a carur formula este : C H 0, (0Az 09)5.
Acsta substanta insolubila in etanol i eter, este fOrte explosibill.
Dac tratain celuloza (bumbacul) cu azotat de potasiil si acid sul-
furic, se obtine o substanta fOrte explozibill, solubila In etanol si
eter, care e un amestec de celuloza tetranitica : C12 H 06 (0Az02)4 si
celuloza pentanitrica: C12H1605(0Az 02)5. Solutiunea acestei substante
Inteun amestec de etanol si eter se numesce colodid si se lutrebuin-
tza in rnedicind pentru acoperirea Si lipirea rnilor si In fotografie
pentru acoperirea sticlei cu o pelita care se face sensibila prin clo-
rura sa bromura de argint.
Celulosele nitrice udate cu o solutiune alcoolica de camfor si
comprimate cu putere, da o masa compact care se pOte colora si
lucra cu usurinta, numit celuloid.
Cu acsta se imitza ivoriul i bagaua si se produc nenurnrate
obiecte industriale. Acst substant, fiind aprinsa arde fr explosie.
Conservarea lemnelor. Lemnele pot fi conservate In mai multe
Moduri:
www.digibuc.ro
296
Fabricatiunea hartiei.
www.digibuc.ro
297
Fermentatiuni.
www.digibuc.ro
298
www.digibuc.ro
299
www.digibuc.ro
300
www.digibuc.ro
301
A c iqi I.
Se nurnesc acicil corpiT carl, se formg prin oxidatia alcoolilor
primarT sail a aldehidelor. Acsta oxidatie consista in a inlocui 2H
prin 0 in grupul alcoolic (CH,OH se transform in COOH).
sail a inlocui H prin OH In grupul aldehidic (COH se transform
InCOOH).
Grupul COOH caracteriseza functiunea acida si se numesce
carboxil. El p6te fi substituit odata sail de maT multe orl in locul
hidrogenuluT din hidrocarburele aciclice sail cicl!ce. Pentru a numi
un acid ne servim de numele hidrocarhurei, terminat prin sufixul
oic odata, ori de maT multe oil, dupl cum carboxilul se repeta de
mai multe orT, d. e :
www.digibuc.ro
302
a) CH2 CH,
+ 0, = + 1120.
CH.,OH COOH
Etanol (alcool etilic) Etanolc (acid acetio)
CH,OH COOH
2 + 30, =2 4- 2H, 0
CH,OH COOH
Etandiol 1. 2 (Glicol). Etandioic (Acid oxalic).
b) 2C2H5CHO .-I-, 02 = 2C6H5COOH
Fenil metanal (aldehidil benzoic()) Fenil metanoic (acid benzoic).
2. Tratnd cu hidrat de potasiti derivatiT tricloratl al hidrocarbu-
relor, in care clorul e legat la acelas atom de carbon:
C6H5 C6115
I + 3KHO = + 3KCI + H2 0.
C CI, C0011
Fenil metan triclorat Fenil metanoic
(Toluen triclorat). (Acid benzoic).
C CI, COOH
I + 6KOH = + 6K Cl + 21120.
C CI, COOH
Etan hexaclorat. Etandioic (ac. oxalic).
www.digibuc.ro
303
COO
COO >Ca + Ca (OH), = 2CH4 + 2CO, Ca
Metan
CH,
Etanoat (acetat) de calcid.
C00
C, 114 < COO > Ca + Ca (0102 C,H, 2CO3Ca
Dimetil fen dioat Fen.
Ftalat) de calcia.
4. SArurile de amoniii ale acidilor, fiind calcinate, perd apa si se
transformA in corpif urmAtori:
a) Pierdend o molecuiA de apa dati amide, d. e.:
OH, CH,
H, 0 =
000Az H, COAz H,
Etanoat (Acetat) de amonift. Etanamida Acet-amida (acetil amida).
www.digibuc.ro
304
CO0Az H, COAz R,
2H, 0 =
CO0Az H COAz H2
Etandioat (Oxahtt) de amoniu. Etendiamida Oxamida (oxalil diamida).
b) Perclend o a doua moleculA de apA putem obtine sitrilt.
CH, CH3
H2 0 =
COAz H, CAz
Etanaunida Etan nitril Acetonitril (cianura de metil).
COAz H2 C Az
21-1, 0 = I
COAz H, C Az
Etandiamida Etandinitril Cianogenul (dinitrilul).
Acidil rnonobazici.
Starea natural& Acesti aciqi sunt forte respanditi In naturA atat
th plante cat si In animale. Et se gAsesc in stare liber sag in corn-
binatiuni cu glicerina sag alti alcooli. Ast-fel metanoicul (acidul for-
mic) existA in tumid, urzici, sudOre, etc. Etanoicul (acidul acetic)
dirnpreunA cu multi dintre homologil sY, precum i octodecenoicul
(acidul oleic) si fenil metanoicul (benzoic), s'ag gAsit in seul cu care
e ung lanA oilor Buisine 1886). Materiile grase sunt eterii propan-
triolului (glicerinei) cu mai toti aciclii grasi i In special cu hexade-
canoicul (acidul palmitic), heptadecanoicul (acidul margaric), octode-
canoicul (acidul stearic) si octodecenoicul (acidul oleic). Fenil me-
tanoicul (acidul benzoic) existA In srnirnA. si In urinele ierbivorilor.
Fenil propenoicul (acidul cinamic) se gAsesce In scortisOrl (cina-
momum aromaticum).
Preparafia. AfarA de procedeele generale, descrise mai sus, mai
avern urmAtOrele:
1. Prin actiunea hidratului de potasig asupra alcoolilor rnonoacidi:
CH, CH,
+ KOH = + 2H,
CH, OH COOK
Etanol Etanoat de potasia.
2. FAcnd sA lucreze CO, asupra compusilor organometalici a./
potasiului:
a) CH, K + CO, = CH, COOK (Wankbn 1859).
hictan monopotasic Etanoat de potash).
(metilura de potasifi).
b) C, H, Br + Na, + CO, = C, 1-15 COO Na + Na Br
Fen monobromat. Fenil metanoat Kekule 1866
(Benzoat) de sodhl.
www.digibuc.ro
305
. . CHE=CHCOOH
Propenoic (Acidul acrilic) . 7 1400
rs Buten 2 oic (Acidul crotonic) . CH,CH=CHCO.OH 72 182
Cu
www.digibuc.ro
306
C6 116 CO
206 li, COOH H, 0 = 0.., u .500
Fenil metanoic=Toluenoic Oxid de fenil metanoil=Anhidrida benzoicA.
CH,
Propanon=Agetona.
C6 H6
C6 116COO -
C, H,.000 .> Ca = ko + CO, Ca.
C6 H6
Fenil metanoat sad. Toluenoat Difenil metanon
(Benzoat de calcid) = Benzofenona.
4. Dac distilrn sgrurile de calciii ale acestor acidT, atnestecate cu
metanoat (formiat) de calcia, obtinem aldehide, precum:
(CH, 113 CH,
=I + 2C04 Ca.
.000 )2 Ca + )2 Ca 2CHO
Etanoat de Ca Aletanoat de Ca Et anal.
www.digibuc.ro
307
www.digibuc.ro
308
www.digibuc.ro
309
Tiewo IMEINIM7
.-RAN1711.00
4114-15161 MAWR
::,:4-10.1v14tigh;
kr17--lr es. VAR:aila
www.digibuc.ro
-3,10
Intr'un butoiil (fig. 200) se mai pun afarg de fundurile obicinuite Inc. alte
dou funduri Ourite, unul in B si altuI d'asupra deschiderilor o. Intre aceste
2 funduri se pun pe strujituri de lemne, pe care se gig mycoderma.
Fig. 200. Mieoderna aeeti. Fig- 201:Prepararea otetniul din etanol (aldool).
Prin Ova scurt t se tOrn etanol diluat cu 90 parti apai care contine si pu-
'ting z6m5. de cartofi, sfecl sail orz. Etanolul ajunge pe fundul B, de unde cade
piatur5. cu picAtura peste strujiturile de lemn, din cauz c gaurile. fundului
B sunt astupate cu nisce sfori inodate. .11.1ycoderma transform etanolul in eta-
noic (acid acetic), cafe se adunl pe fundul inferior, de unde se scdte prin
deschiderea r. Aerul necesar vietel fermentului intr prin deschiderile o, se ri-
dick inaldindu-se putin, la partea superb:VI si ese prin tva lung5. t.
100 kgr. etanol consuml 69 kgr. oxigen din aer si dail 129 kFr. 5 etanoic
si 35 kgr. 5 apal.
Proprietelti. Etanoicul e un lichid mobil, cu densitatea 1,05 la 200
El fierbe la 118 ; prin rcire dA cristale, carl se topesc la 17:
Se combinl cu o moleculA de apA pentru a da carberina etilica.
CH,
I /OH
COH , corp lichid cu dehsitatea 1,075 la 15.
\ OH
Etanoicul dA numercise gruff cu metalele nu-
mite Etanoari (acetati), carl se intrebuintz in
comert 0 in industrie.
Fenil metanoic=Toluenoic (Acidul benzoic).
C51-10--COOH.
El a fost gasit de Blaize de Vik?re in smirna
7-13 (styrax benzoin). Pentru a-I prepaya incAldim smirna
pisatA i amestecat cu nisip inteo capsull de fer
(fig. 202).
D'asupra capsule se pune o hArtie de filtru, gAu-
Fig. 202. Prepararea
Fenil metanoicului. rita cu acul i acoperitA cu un con de hartie gros
www.digibuc.ro
311
Acidi bibazici.
Acesti acidi sunt destul de numerosi. Multi dintre ei exista in na-
tura in diferite combinatiuni. Mal Insemnati intre ei sunt urmatorii:
Etandioicul=Acidul oxalic.
Istoricul. El a f ost descoperit de Savau (la 1773). A fost studiat de Scheele
(1784), iar sinteza lui din elernente s'a fcut de Drechsel (1868).
Starea naturald. El se gasesce in macris (oxalis acetosa) si in
iasca (boletus ignarius). Sunt lichene In terenuri calcarOse, cari ail
jumaate din greutatea lor Etandioat (oxalat) de calcil El se mai
gasesce ca etandioat de fer (humboldtita) si In corpul omului si al
animalelor sub forma de etandioat de calcil Cate odata in stari ne-
normale, urina contine atat de mult etandioat de calciil, in cat acesta
se depune In basica, dind nascere la calculi sail pietre.
Proprietdfi. Sinteza din elemente a etandioicului (acidului oxalic)
s'a facut trecnd 002 asupra potasiulul:
COOK
2CO2 + K,
COOK
Etandioat dipotasic
Oxalat de potasirt.
www.digibuc.ro
312
OH
C OH Cristalalele lul sunt prisme monoclinice, cad, in-
OII
OH cAldite repede, pierd apa de cristalizare si se to-
C OH pesce Ia 212..
OH
Incgldit la 150 se descompune in metanoic si CO,.
Alcaliile '1 transformg in carbonat punend hidrogenul in libertate:
C, 04 K, 2KOH Ka + 2C05 112.
CH200
In acelas timp se obtine si isomerul 0.
CH2 CC!,
Oxid de butandioil 1. 4,
diclorat 4.
www.digibuc.ro
313
Acest acid existA in trei start isomere : orto, meta si para. Cel
mai insemnat dintre acestia este ortodimetil fen dioic = acidul or-
toftalic (1.2), descoperit de Laurent (1836).
El se obtine prin oxidatiunea naftenulut sail a antrenulut :
CH=CH
2 CG H4 I +902 = 2C ,H4< COOH 1.
COOH 2.
+2112 0+4002
CH=CH
2 niol. nafetn. Ortodimetil fen dioic
Acid ortoitalic.
C, H, < COM
COC1 i C, H, < CO
C C12
> O.
Clorura de dirnetil Oxid de dimetil fen d:oil 1. 2.
fen dioil (ftaliD. diclorat 2., (Anhidrida cloroftalicS).
www.digibuc.ro
314
CH OH + C. H, OH = CH 0H+1-120
CO OH CO 0 C.,H,
Propanol 2 oic Etanol Propanol 2 oat de etil
Acid lactic. Lactat de etil.
CH, CH,
CH OH + C,H, CO OH = CH 0 CO C, H, + H,0
CO OH CO OH
Propanol oic Metil benzenoic Toluenoil oxi 2 propanoic
Acid lactic. Acid benzoic. Acid benzo-lactic.
CO OH
Etandioic
Acid glicolic. Acid glioxilic Acid oxalic
(acid si aldebidii). (acid bibazic).
www.digibuc.ro
315
CH, CH OH
CO OH CO OH
Propanol 1 oic--Acidul Propanol 2 oic Acidol
lo,ctiC normal, lactic de fermentatie.
Cel d'intaiti nu s'a gsit pana acum in natura si a fost obtinut
numaT prin sinteza in modul urmator.
0112 I CH,OH
CH,
I
+ Ag OH = CH2 + Ag I
I
CO OH CO OH
Propanoic iodat 3. Propanol 1 oic
Acid lactic normal.
www.digibuc.ro
316
CH 0 i
C Az
Etanal. Metan nitril. Propanol 2 nitril.
CH3 CH.
1
1
M OH CO OH
Amino -propanoic Propanol 2 oic
Alanina. Acid lactic.
CH OH CH OH CH OH
I
CO 0Ca 0 CO
I 1
CO OK
Propanoloat (Lact at) Propanoloat (Lactat)
de potasid. de calciii.
www.digibuc.ro
317
a)
CO OH
I _ 1-110 CO
CH OH + HO CH
I
I
CO OH
I
= dH 0 CO + H, 0
1 I I
CH,
2 mol. Propanal 2 oic. Propanoloat de propanoloic
--Lactatul de lactil.
CH,
I
CO OH HO CO CO-0CH
I I
I I I
CH2 CH2
1
+ Ag OH= 1 + Ag Br
CH Br CH OH
1 1
CO OH CO OH
Butan dioic bromat Butanol dioic
Acid bromosuccinic. = Acid malic.
CH Az H, CH OH
2 1 + 2Az 0 OH = 1
+ 2Az, -1- 2H, 0
CH, CH,
1 1
CO Az 112 CO OH
Asparagina Butanamin 2 Butanol dioic
amid 4, oic. Acid malic.
www.digibuc.ro
318
CH OH CH
) 0 =C 1H
OH2 CH
1 1
CO OH CO OH
Butanol dioic. Buten dioicAcid maleic.
CH2 CH2
1
+ 211 1 = 1 + fra 0 + 12
CH OH CH2
1 1
CO OH CO OH
Butanol dioic. Butan dioic.
CH Br CH OH
9 I
+ Ca (OH)2 = 2 I + Ca Br2 (Kekuld).
CH OH CH OH
1
CO OH C1 O OH
Butanol dioic bromat. Butandiol dioic Ac. tartric.
www.digibuc.ro
319
CH3 CH, OH CO OH
CH2 CH OH CH OH
LT, CH OH CH OH
CH, H2OH CO OH
Butan. Butan tarot 1-4 Eritrita. Butandiol dioic Acid tartrie.
Totql el pdte fi legat de grupul metanului, la care s'aii substituit trei grupuri
diferite in locul a trei atomi din H :
I 0 = COH I
I HO (
1H - COH
0 = COH 1
CO OH CO OK CO 0
CH OH CH OH CH OH
+ Ca (OH) = I Ca + 21-190
2 CH OH CH OH CH OH
CO OK CO OK CO 0
Butandiol dioat monopotasie Butandiol dioat dipotasic Butandiol dioat calcic
Tartrat acid de potasiii. --Tartrat neutrudepotasiti. Tartrat neutru de ealciA.
Tartratul neutru de potasiti e transformat in tartrat de calciii in-
solubil prin Ca CI, :
C, H, 06 K, + Ca C1, = C, IT, 06 Ca + 2K Cl.
www.digibuc.ro
320
CH Br CH OH
2Ag OH = 2Ag Br (Perkin si Duppa 1860)
CFIBr CH OH
CO OH CO OH
Buten dioic Butandiol 2. 3. dioic
dibromat 2. 3. Acid tartric.
2. Lasand mai mult timp impreun un amestec de etandial (glioxal),
metan nitril si acid clorhidric (Streker 1868);
CO OH
CH 0 CH OH
+ 2C Az H 2H Cl + 411, 0 = 2Az H, CI
CH 0 CH OH
Etandial. Metan'nitril.
CO OH
www.digibuc.ro
321
CAz (i_lAz CO OH
El se mai preparl punend impreunl parti egale de acid dextrogir d levogir
(Pasteur). Combinatia se face cu desvoltare de aldura. De asemenea dac . se
inaldesce tartratul de etil sail de cinconind, sa chiar acidul tartric dextrogir
la 175 se produce acid paratartric i putin acid inactiv.
I 1
CH OH -..1-1 OH CH
I I
CH OH CH OH CH OH
1 I I
CO OH CO OH CO OH
Oxid de butandioloie oil
Acid clitartric. Anhidrida tartricit
21
www.digibuc.ro
322
CO OH CO CI
CI H OH CI H CI
I
+ 4Phl CI, = I + 4H Cl + 4Ph 0 CI,
CH OH CH CI
I 1
CO OH COd l
Butandiol 2. 3. dioic. Clorura de butandioil diclorat 2. 3.
4. Acidul tartric da urm5trele feluti de eteri:
CO 0 C2 H5 CO OH CO 0 C, H5
I I
CH OH CH 0 AzO CH 0 COCH,
I I
CH OH CH 0 AzO, CH 0 COCH,
I I I
CO 0 C, H, CO OH CO 0 C, H5
Butandiol dioat dietilic Butandiol dioic dinitric Butandiol dick dietanoic
Tartrat neutru de etil Eterul diazotic al Eterul diacetic al
aciduluT tartric. tartratulul de etil.
Intr e grurile minerale mg insemnate sunt urmMrele :
CO OK CO 0 Sb 0 CO OK
I I
CH OH &-I OH CH 0
i
CH OH CI H OH CH 0 Sb
I
CO 0 Na
Bulandiol dioat de potasiii ei
CIO OH K
Butandiol dioat de po-
CO 0/
Butandiol dioat de po-
sodiii tasiii ei stibil tasiii ei stibiii
Tartrat Idublu de potasiii ei Tartrat de potasiii 1} i de Tartrat de potasiti ei
sodiii (sarea lut eignette). stibil (emetic). stibiii.
Acidul citric.
A fost preparat de Scheele la 1784 din sucul de lamAe. El exisa
In numerse fructe acide: portocale, chitre, mandarine, etc.
Din sucurile acestor fructe se extrage acidul citric transformAndu'l
in citrat de calciii, si descompunendul pe acesta cu S04112.
Sinteza acestul acid a fost fa:cuff de Grimaux si Adam la 1880. El au oxi-
dat propanol 2 diclorat-1.3 (diclorhidrina simetrica) si cetona obtinuta ail tratat-o
cu metan nitril:
CH2 Cl CH,CI
I
a) 2 CH OH + 02 --=-- 2 CO + 2112 0
I I
CH2 CI CU, Cl
Propanol 2 diclorat 1.3 Propanon diclorat 1. 3.
www.digibuc.ro
323
CH, CI CH, CI
b) CO C Az H = (13
--CA
z
CH, Cl &, CI
Metil 2 Propanol 2
nitrll 2., diclorat 1. 3.
Acest corp tratat cu un acid, clA acidul urmAtor:
CH, CI CH, CI
L<Caa + H CI + 2H2 0 = Ce-H + Az If, CI
CH, CI CH, CI
Metil 2 Propanol 2 diciorat 1.3 oic
Acesta tratat cu cianura de potashi, ne d urmAtorul compus dinitrilic (di-
cianhidrina), care prin acidul clorhidric se transforml in acid citric.
CAz CO OH
CH, CH,
0H
C <000H + 21-1 CI + 411, 0 =
I
I 011 2Az H, CI
I
---00 OH
OH2 CH,
CAz CO 011
Metil 3 pentanol 3 dinitril 1.5 oic 3. Acid citric Metil 3 pentanol 3 trioic 1.5.3i
CH2 CH2
I 1
CO 0 C21-15. CO 0 C,H,
Citratul neutru de etil Metil 3 Pentanol 3 Citratul acetic de etil=.-Metil 3 Pentanol B
trioat de etil trioat de etil, etanoic.
www.digibuc.ro
324
www.digibuc.ro
325
Acidul digalic, dupa lucrrile lul Schiff, este identic cu acidul tanic.
Se cunosc urmatdrele feluri de eteri ai acidului galic, dupl cum 'I
tratam cu un alcool sag cu clorura de etanoil (acetil).
/ OH 0 COCH,
Co H, OH
Co Hi 0COCH,
OH 0'COCH,
CO 0C2 H5 CO OH
Mitil fentrioloatul de etil Metil fentrioloie trietanoic
Galatul de etil. Acidul triacetil galie.
www.digibuc.ro
326
www.digibuc.ro
327
Pieile devin ast-tel, odat sag chiar de dou orT, maT gr6se de
cat eraii, umflandu-se si sunt bune de tAbAcit.
Tdbdcirea cu argelsilel. Ca argAsela se intrebuint6zA c6ja diferi-
tilor arbori, de preferintA cea de stejar. De asernenea gogosile de
ristic, etc., substante ce conlin tanin.
TAbAcirea se face In modul urmtor : inteo gropA anume fAcutA
se pune pe fund un strat gros de 7-8 cm.. cu tAbAcela ce a ser-
vit deja, peste acesta un strat maT subtire de tAbAcelA pr6sp6t5 pe
care se asecia pielea, peste acesta iar un strat de argAselA de
3-4 c.m., iarAsi o piele si asa mai departe pana ce gropa e pling
de 50 c.m. de la gurA In jos. De-asupra se pune un strat mai
grog de tAbAclA pr6sptA. si in urmA un strat de 15-20 c.m. de
c6je deja IntrebuintatA. Peste acestea se t6rn apl panA ce gr6pa
se umple si se lag totul sl stea 2 luni. Dupl acest timp se go-
lesce grOpa, se pun pieile din not' la loc dar in ordine inversA si
Intrebuintand argAsell prsptA se lasA sA stea 4-5 lunT si iar se
Inlocuesc substantele tanante in acelasT mod. La a treia schimbare
pieile stau 6-7 lunT.
In locul acestuT procedeti se p6te Intrebuinta un altul maT expe-
ditiv punend pieile in contact direct cu extractul de substance ta-
nante.
Pieile ast-fel preparate sunt curAtite, uscate, unse, lustruite.
Tdbdcirea minerald se face cu ajutorul alaunului (Petra acra). Pieile curatite
se cufunda intr'o bae care contine alaun si sare de bucatarie. Dupa 24 ore se
scot si se pun la uscat. Prin uscare pieile se intaresc, nu mai sunt de loc
flecsibile si trebuesc prelucrate in urma in mod mecanic pentru a le da fiecsi-
bilitatea necesara.
7dbdcirea cu uleig. Dupa ce pieilt ad fost preparate tocmai ca mai sus,
sunt intinse pe o masa si unse cu uleiii animal (de peste sad de balena) sail
cu unt-de4emn, in urina sunt framantate Ora ce uleiul intra in ele, iar unse
si iar tramantate si asa mai departe pang ce grasimea nu mai este absorbita.
Dup acesta pieile sunt atirnate pentru a le usca putin de apa si in fine puse
gramada intr'o camera caldicica unde sunt tinute mai mult timp. Excesul de
grsime se departza cu o solutie dilnata de soda. In modul acesta se fabrica
asa zisa piele de capridra.
Teoria telbaciret. Cea mat veche teorie admite cA taninul se corn-
binA cu cesAtura pieleT intocmal cum se combinA cu substantele
clei6se, (land nascere la compusT neputrescibilT.
Knapp (1858) crede cA prin tAbAcire nu se formzA nicT o corn-
binacie a taninuluT cu pielea. Dupl el fibrele care fortnzI tesutul
pieleT sunt desfAcute 6re-cum prin operatia prealabia care are de
scop depilarea si umflarea si aceste fibre IntocmaT ca fibrele tecstile
animale sag vegetate au insusirea de a fixa pe ele substantele ta-
nante, grAsimi, sAruri, Intocmal dupA cutn cele d'intaig atrag si fixeza.
colorile. Fibrele invAluite cu ast-fel de substance nu se mai pot lipi
prin uscare oi pielea remane flexibilA.
www.digibuc.ro
328
EteriT.
Se numesc eterl, compusi cu constitutiune forte deosebitA, carT ad
fost grupatT mai de mult Impreura numal prin faptul cA in genere
avead un miros plAcut ,eteric> care se apropie de al eteruluT ordinar.
Ast-fel am vedut la pagina 251 el corpii, cart resultA din hidro-
carburT prin substituirea urtuT atom de hidrogen prin clor, brom sad
iod, se numesc eterl haloicil, d. e.: CH, CI, C5 H, CI, etc.
Ace las radical hidrocarbonat monovalent, (metil, etil, fenil, etc.),
pte sA fie substitutt in locul hidrogenulul dintr'un acid oxigenat or-
ganic sad neorganic, and nascere eterilor compusf (vecIT pag. 303).
Produsele de deshidratare ale alcoolilor si fenolilor monoacicIT (Etan
oxietan (oxidul de etil), Fen oxifen (oxidul de fenil), etc., vedI
pag. 273)] pOrtA numele, de asemenea, de eteri proprid dist
EteriT pot fi grupatl in modul urmAtor :
Eteri
eterl salini.
www.digibuc.ro
329
ozk
Wan,S5Ilill okx
www.digibuc.ro
330
Aminele.
Aminele sunt corpi, cart rezult prin lnlocuirea unuia sa tutu-
ror atomilor de hidrogen din amoniac safl hidrat de amoni prin
radicalfc mono sat polivalenp ai hidrocarburelor. Dup nuairul
substituirilor acute in molecul, aminele se numesc primare, se-
cundare sa tertiare, d. e.:
/CH, / CH, / CH,
H H
AzH HOAz H CIAz
\H
Metilamina
\H
Hidratui de metilamoniii
\
Clorura de metilamoniii
H
H
(aminii primarft). (bidratul amineT primate). (clorura aminel primare).
/ C 143 / CH,
HOAz CH
L. rvr_TS.3 CI. Az CH rr2
\ CH, CH,
Hidratul de tetrametilamonifi Clorura de tetrametilamoniA
(hiciratul de amonia cuaternar). (clorurit de amoniii cuaternar.)
www.digibuc.ro
331
I
CH OH
CH, OH I
\ OH 2
CH, OH
Amino 2 etanol Monoamina Amino 3 propan dioll. 2Monoamina Triamino feno1=Yenol-
glicolului (glicolareina). glieerinel (glicerinamina). triamina (triamiclofenol).
Istoricul. Aminele a fost descoperite de Wiirtz la 1849. Ele ail fost studiate
in special de Wiirtz qi Hofmann (1850). Cati-va corpi din acsta serie s e cu
nosceaU cu mult mai inainte; ast-fel fenilamina fusese descoperita la 1826 de
Unverdorben.
Stalea naturald. Aminele se gasesc In mare cantitate In productele
de distilatie ale materfilor azotate (cOrne, came, alcaloidi, etc.). In seul
de pe lana oilor, Buisine (1887), a ggsit metilamina i trimetilamina.
Tot ast-fel tritnetilamina s'a &it In pescele stricat, in urinele omu-
but si in numerOse plante (sorbus aucuparia i chenopodium vulvaria).
Preparatia. Aminele, cart se gAsesc in natur se pot extrage prin
distilatie fractionat.
Intre metodele sintetice, prin care se prepar6 aminele, mat insem-
nate sunt urmtrele:
1. Tratnd cu KOH o carbimidA compusg. (Wiirtz), d. e.:
0 = C = Az CH, + 2KOH = CH, Az H + CO3 K2
Metil-earhimida. Metilamina.
www.digibuc.ro
332
C Az CH, Az H,
Etan nitril=-Acetonitrila. Etanamina=Ethamina.
Prin metodele acestea obtinem numar amine primare.
3. Hidrogennd derivatil nitrici (Zinnin):
Hll Az 02 + 3H9 = C5 H11 Az H, + 2H2 O
Nitroi.entanul. Pentan amine (amilamina).
Prin acest prodedeil se pot obtine cu deosebire poliaminele, d. e.:
/C,H, Az 02 /C, 114 Az H,
CHC,H, Az 09 + 9H, = CHC, H, Az H, + 6H2 0.
\ C61-14 Az 02 \ C6 H4 Az H2
Trinitrofenil metan (Derivatul trinitric Tri-amino-fenil-metan=Paraleucanilina
al trifenilmetanulul). (Triamina trifenilmetanulut).
4. Tratnd amoniacul cu eteril haloidi (Hofmann):
Az II3 + C2 H, I = C, H, Az H, I
Iodnra de etilamonit.,
Acest corp tratat cu hidratii alcalini d. etilamina prin distilare:
C, H, AzH, I + KOH = C, H, AzH, + K1 + Ha 0
Prin acest procedet se obtin aminele primare, secundare si ter-
tiare in acelas timp, cacI iodura de etil lucrza in urml i asupra
aminelor formate:
C, H, Az H2 + C, H6 I = (C, H5)2 Az 1-12 I
Eth amina. Iodura de dietilamoniii.
(C. H5). Az H + C2 H6 I = (C2 H5)9 Az H I
bietilamina Iodnra de trietilamonih.
Acest procedeti este fOrte practic pentru a obtine tote aminele
de odata, si a le separa in urm printr'o metod special.
Separarea aminelor clupd .procedeul lid Hofmann. Prin sinteza lur Hofmann se
obtin In acela timp urmtorif corpi:
C, H, Az H, I; ( C, H6)2 Az H, I; (C2 H,), Az H I 0 (C, HO, Az I.
Acestea tratate cu KOH ne dail hidratiI lor:
C2 H, Az H3 OH; (C, B,), Az H2 OH; (C2 H,), AzH OH 0 (C2 HO, Az OH.
Acqtia se separ de iodura de potasiii prin distilatie qi in ace1a timp se
descompune qi hidratul de tetrametilamonia:
(02 11,14 Az OH = (C2 H,), Az + H2 0 -1- o, 114
Dupg distilatie rmAn, prin nrmare, numai primii trel corpl. Solutiunea lor
tratat cu (oxalatul) etandioatul de etil d un precipitat cristalizat.
www.digibuc.ro
333
www.digibuc.ro
334
www.digibuc.ro
335
Fenilamina = Anilina
Istoricul. Numele de aniline' vine de la ana, care in limba portugez In-
semn4a. indigo ; prin distilarea acestel: substante s'a obtinut anilina de Unver-
dol ben la 1826.
Freparafia. Anilina se prepara reducnd prin hidrogen nitro fenul:
C, H, Az 02 + 3H2 = (' , H, Az H2 + 2H2 0
Acsta hidrogenare se face de obicehl prin fer si acid clorhidric.
Proprietag. Anilina e un lichid incolor, cu miros slab, caracteristic,
cu densitatea 1,04 (la 00). Ea se topesce la-186 i ferbe la 183.
Este forte putin solubil in ap, usor solubila in etanol i etan
oxietan. Atat hidrogenul din catena Inchisa cat i hidrogenul din gru-
pul Az H, pcSte sI fie substituit prin corpi simpli sa prin radicalI.
a) C, H, Az H, L, = C, H, I Az H, I
lodura de iodofenHamonia.
b) 2 C, H5 Az H2 -I- K2 = 2 06 H5 Az H K + 112
Fenilamina (Anilina) monopotasica
Tot ast-fel s'a obtinut i anilina dipotasica : C, H, Az K2.
Cu acWI corpi sad obtinut aniline substituite prin diferiti radicall hidrocar-
bonati (amine secundare i tertiare), d. e.:
C6135 AzHK + CR 115 Br = (C, 115), Az H' K Br
Fenilamina mo- DifenHamina.
nopotasica.
Ca 115 Az K, + 2C, H, I = C, H5 Az (C, H,), + 2K1
Fenilamina dipotasica Fenildietilamina.
Oxidand anilina prin permanganatul de potasiti s'au obtinut cor-
pil urmatori :
www.digibuc.ro
336
C,H, Az H, C, H, Az H
a) 2 + 02 = 2 I + 1-11 0 , (Hofmann).
C,H, Az H, C, H, Az H
4 mol. Fenilamin. Fenhidrazofen (Difenil-
f bidrazina simetricit).
C, H, Az H, C, H, Az
b) + 02 = II + 2H2 0 (Mitscherlick 1834).
C, H, Az Hg C6 II, Az
Fen azofen =Azobenzenul.
115 Az H, C, H, Az
c) 2 30 2 =2/ > 0 41420 (Zinnin 1826).
C, H, Az H2+ C, H, Az
Fenoxiazofen = Oxiazobenzenul.
intrebuintarea. Anilina si cti-va din homologii se sunt bazelp unel serii in-
tregi de materii colorate numite colori de anilind.
Toluidine. Pot exista trei toluidine du0 cum grupul metil si
amino, vor fi in orto, meta sail para.
Toluidina, din comert, e un amestec de orto si para.
C6 H4 CH3 Az H, 1. 2 ferbe la + 190
1. 3 + 197
1. 4 + 200, fusionz5. la + 45.
Toluidinele se obtin hidrogenand, derivatiT nitrici ai toluenuluT.
Ele servesc in industria materiilor colorante.
0 CH CH
H,AzC\
CH
C 6
I
C
\ CH CH
CAz H,
HC CH
C
CH, IIC1
"\\ CH
HC \/,, CH IIC\ CH
CAz F12 CAz FJ
Tri-aminofenil metan=Para-Leucanilina. Di-aminofenil-aminometofenil-metan
Leucanilina (Metilparaleucanilina).
www.digibuc.ro
337
www.digibuc.ro
338
CH, I
Verde splendid.
Se cunsce de -asetnenea verdele onalathit, care e produsul de
substituire prin etil al diaminei trifenilmetanului, formula lui de con-
stitutie este urmAtrea
C,H, Az (C, 1-15)2
HOC
\ C6114 Az (C, F15)2
C,H,
Vopsitoria.
Culdrea proprie a unui corp este datoria proprietatei ce el are
de a absorbi o parte din radiatiunele colorate ale spectrului si de
a lasa pe cele-l'alte s trct prin el, clacl este transparent ; sati sA.
le reflecteze dacA este opac.
Mai multe elemente ca cuprul, cobaltul, nichelul, dail cornbina-
tiuni colorate, pe and altele nu dail de cat combinatiuni incolore.
Cand coloratia nu e produsA de un corp colorat care Intr In
combinatiune, trebue s admitem c acstA proprietate depinde de
constitutia intimA a substantel.
La acsta din urmA categorie apartin substantele colorate organice.
Se cunosc numer6se casuri In care dou8 substante care contin
carbon combinat cu unul sail mai multe din elementele H, 0, S, Az,
de si avnd aceiasi compositie elementara. (adicA aceiasi cantitate
din fie-care element) sunt ; una incolorA. cea-l'altA coloratA.
Singura explicatiune evident a acestei diferente de proprietate
este de a admite cA modul de grupare al atomilor in molecula unid
Corp, determind proprietatea de a absorbi sag reflecta o parte din radia-
tiunile colorate din spectru, ceea ce prin urmare determind coloratia sa.
Un corp p6te sA fie colorat i s nu ailDA proprietatea de a trans-
mite coloratia sa la alte substante, adicA sal nu fie colorant. Nici
odat un corp colorant nu este incolor.
www.digibuc.ro
339
(1) Disolvantii materiilor colorante sunt in general : apa alcalinisatd sad aci-
dificatA, sad mai rar alcoolul.
www.digibuc.ro
340
Hidrazinele.
www.digibuc.ro
341
Amide le.
CO
/ 011 CO OH
1
1
CH,
1
CO Cl &) Az H2
Clorura de propanoil. Propanamida.
www.digibuc.ro
342
CO 0 C2 II, CO Az H2
b) + 2Az H, = I + 2C2 H, OH
CO 0 C2 H, CO Az H2
Etandioat (oxalat) de etil. Et andiamida Oxamida
3. Amidele secundare se pot prepara tratand amidele primare cu
clorurele acide sail cu acid clorhidric, d. e.:
CH2 CH, CO CH,
a) + = Az CO CH, + H Cl
CO Az H2 CO CI H
Etanamida. Clorura de etanoil. Dietanamida.
CH, CO CH,
b) I + H Cl = Az CO CH, + Az H, CI
2C0 Az H2 H
4. Amidele tertiare se prepar tratnd nitrila cu anhidritele acide
la 200, d. e.:
CH, CH, CH, CO CH,
+ = Az CO CH,
C Az CO-0 CO CO CH,
Etan nitril. Oxid de etanoil. Trietanamida
Propietdfi :
I. Tratate cu H2 0 sail cu Az 02 H, amidele clail acicil :
C, H, C, H,
I + 112 0 =
CO Az H2 CO 0 Az H,
Toluenamida (Benzatnida). Toluenoat (Benzoat) de amoniii.
CH, CH,
1
-I- Az 02 H . I + Az2 + H2 0
CO Az H2 CO OH
2. Prin deshidratare clati nitrill:
CH, CH,
H20 = I
CO Az ii, C Az
Etanamida Etannitril.
3. Diamidele pot da nascere sub influenta ciuldl.rcl" la imide. prin
perderea unor molecule de amoniac.
CO Az H2 CO
I
Cif, CH2
Az H, = I Az H
CH2 CH,
1
CO Az H2 CO
Butandiatnida Butanimida Suecinimida.
www.digibuc.ro
343
CH, CO Az II CH,
Hg Az Ag
CO Az H Ag CO Az H CH,
CH3 CO
Etanamida argentica. Etanamida mercurial. Butanimida (Succinimida)
argentica.
Carbodiamida = Urea.
Az H,
0 =C
Az H,
Istoricul . Urea a fost descoperia de Rouelle (1773). W older la 1828 fcu
urea prin sinteza, iar Dumas la 1830, apropil urea de oxamidd, considernd-o
ca o diamid.
Starea naturald. Urea se gsesce In urina omuluI si a multor
mamifere. Omul eliminzl aproximativ 40 gr. uree pe di. Ea pro-
vine din oxidatiunea substantelor azotate din corpul nostru.
Preparatia. Urea se extrage din urina omuluT in modul urmAtor:
Se concentrez urina si se tratz cu acid azotic. Se formal ast-
fellazotat de uree, care fiind insolubil se izolzA prin filtrare. Acest
azotat de uree se decolorz la cald prin negrul animal si se tra-
tz a. cu carbonat de bariii. Azotatul de bariii format, cristaliszA mai
Intaid si dup5. filtrarea lul, solutiunea concentrat find, depune urea.
Sinteza ureei s'a acut In modul urmtor:
1. Tratnd isocianatul de potasiii (carbimida potasicl) cu sulfatul
de amoniti ; se formz isocianatul de amoniu care d. urea prin
transpozitie molecular:
a)1 20=C=Az K SO, (Az H412 = 20=C=Az (Az H,) + SO, 1(2.
Carbimida potassicl (Isocianatul de potasil) Carbimida amonica (Isocinatul de amenia).
Az H,
b) 0 = C =Az Az II, = CO
Carbimida amonicil. Az H,
Carbodiamida Urea.
2. Tratnd clorura de carbonil sati carbonatul de etil cu amoniac:
Az H2
a) CO CI, -1- 4Az H, = CO + 2Az H, Cl.
Az H,
0 C2 H5 Az H,
b) CO 2AzH3 = CO + 202 H5 OH.
0 C2 H, \ Az H,
Carbonat de etil.
www.digibuc.ro
344
www.digibuc.ro
345
Az (C, 113)2
b) CO C12 + 2(02 H5)2 AzH= CO
Dietilamina Az (02 115)2
Tetraetilurea.
7. and hidrogenul din grupurile Az H, e Inlocuit prin radicall
acicy, avem ureide, d. e.:
Az H.CO.CH, Az HCOCO.OH Az HCO
CO CO CO 1
Az H, \ Az H, Az HCO
Etanoil ureida (Acetilureida) Urea etanoilicA Etandioilurea Acid parabanic
(Acidul oxaluramic). (Oxalilureida).
Nitrilii.
Se numesc nitrili, corpil carT se nasc din hidrocarbure prin in-
locuirea a treT atornI de hidrogen de la un atom de carbon prin
azot. Clasa acsta de corpT a fost creaa de Dumas la 1847.
ET se pot prepara prin urmtrele metode:
1. prin deshidratarea aminelor, d. e.:
CH, CH3
H, 0 =
CO Az H2 CAz
Etanamida kAcetamida). Etannitri).
CO Az H, CAz
2H, 0 .=-=
CO Az H2 CAz
Etandiamida (Oxarnida). Etandinitril Cianogen.
Din acestea se p6te vedea cl prima amida posibil, metanamida
(formiamida), ne-ar da prin deshidratare corpul urmator, numit
acid cianhidric:
H CO Az H2H, 0= H CAz
Metanamida (Formiamida) Metannitril
Acid cianhidric (nitril formic).
2. Tratnd derivatil haloicy aT hidrocarburelor prin ci anurlle alcaline:
a) CH, CI -1- CAz K .=-. CH3CAz + K Cl
Metait clorat. Metan nitril potasic Etan nitril
Cianura de potasiii. (Acetonitril sea cianura de metil).
CAz
b) CH2 Cl CH,
1 + 2C Az K -=. + 2K Cl 1
CH, Cl CH,
CAz
Ftan diclorat 1. 2. Metan nitril potasic. Butan dinitril (Nitrilui succinic).
Cianura de etilend.
www.digibuc.ro
346
www.digibuc.ro
347
www.digibuc.ro
348
www.digibuc.ro
349
www.digibuc.ro
350
Piridine i Chinoleine.
Paralel cu seria fenulul i a naftenulul s'ail g5sit dou6 alte sera
aprdpe identice cu acestea, cu singura deosebire numai, c termenit
lor sunt corpi azotati, carl difer in mod teoretic de fen, naften i ho-
mologil lor prin faptul c un grup CH, din catena inchis este inlocuit
prin azot. Capil acestor sera sunt: Piridina i Chinoleina.
Az CH Az
HC CH HC C CH
HC CH HC C CH
CH CH All
Piridina. rhinoleina.
Ambii acesti corpi pot primi substitutiuni In locul hidrogenulul
ce an In molecul ; ast-fel inlocuindu-1 prin radicall hidrocarbonatl
obtinem homologii lor, iar inlocuindu-1 prin OH, 0, CO OH, etc., vom
avea corpi asemenea celor ce se obtin de la fen.
Homologil an forte multi isomeri In aceste serii, ast-fel productele
monosubstituite ale piridinel, d. e.: metilpiridina (picolina), sunt In numr
de trei, dup pozitiile pe cad le ocupl grupul CH, fata cu azotul.
Az Az Az
www.digibuc.ro
351
Alcaloidil.
www.digibuc.ro
52
www.digibuc.ro
353
HC CH H2 C CH2
CH CH2
Piridina. Piperidina.
www.digibuc.ro
354
H2 C CHCH, CH,--CH,
H, C CH,
112
Conicina Propil-piperidina.
HC CH kz. HC CH Az
\OH
TIC C C CH HC C HC CH,
C HC CH 0 H2 C CH2
H
Nicotirma. Nicotina.
www.digibuc.ro
355
C17II17Az0 <
OH
OK
+ CH, I = Cr, H17 Az 0 < OH
OCH,
K I.
Morflna monopotasien. Morflna monometilicii Codeinn.
www.digibuc.ro
356
CO 011 CO 0
Pilocarpidina. Pilocarpina.
www.digibuc.ro
357
H2C CH CH 112C CH CH
C-H CH C-H CH
1
C CH, C CH,
HC CH CH2 NC CH CH2
1 1
HC C CH2 HC C CET,
CH Az CH Az
Cinconina. Chinina.
www.digibuc.ro
358
www.digibuc.ro
359
www.digibuc.ro
NOTITE BIOGRAFICE
ALE
_
Weda-'
. g);:f
.
r:
ttZtAf
www.digibuc.ro
362
/ ''134116
. t ,..7t
-, '-'."
...
-1,.."?...' , -; . .
e t ., ',' =
;: :cr ,
'3.74;4
" ch. .
.
rIj
www.digibuc.ro
363
www.digibuc.ro
364
-&:, .
1711
71
t .
'
s
www.digibuc.ro
365
www.digibuc.ro
366
www.digibuc.ro
3(17
A fost unul din cei mai distinsi chirnisti din Germania, si s'a Oat
-
mult timp in capul line( pleiade de chirnisti formati in laboratorul
www.digibuc.ro
b68
www.digibuc.ro
369
ocupa cele maT Mahe situatiunT financiare. Era unul dintre fermiers
generaux adica din acei ce luau cu arend vAmile i contributiunile
indirecte ca: tutunul, spirtusele, etc. Cu Ulan cinstea sa dovedita,
el plati cu viata faptul de a fi fost alAturT cu cei-l'altI fermiers, carT
abuzasera de situatia lor. Ura contra acestor OmenT fu atat de mare;
In cat Lavoisier, care incontestabil e unul din ceT maT marT Omen!
genial! ce a avut Francia, incA nu'si are statua sa, cu tate ca e ab-
solut dovedit ca era un suflet nobil, un caracter integru, si maT
presus de tote, un pasionat admirator i cercetator in sciinte.
S'at gsit maT t6te scriptele i instrumentele, care prin ingrijirea
d luT Grimaux, chimist de elita, aa fost expuse la Paris in 1889,
Cea maT bunA biografie a luT Lavoisier, in care se pcite vedea viata
acestuT mre i nefericit om, este:
Lavoisier 1743-1794, d'aprZ's sa correspondance, ses manuscrits,
ses papiers de famille et d'antrcs documents inidits, par Edouard
Orimaux, Professeur a l'ecole Polytechnique et a l'Institut Agrono-
mrque, Agrege de la faculti de Medeczne Paris 1888.
Lucrarile luT Lavoisier incep a fi presentate Academiel de sciinte,
care a avut in urrna onrea de a'l avea membru, la 1763, si se
terminA cu diva mortei sale. Ele s'au publicat de Ministerul instruc-
tiuniT publice Oeuvres de Lavoisier. Paris, MDCCCLXIV, 4 volume.
D-na Lavoisicr lucra cu sotul sea in laborator si tinea registrul
cercetArilor nou. Ea a publicat dupe mrte. mare parte din lu-
cradle sotului sea, din care multe scrise pana in momentul execu-
tiunii si ne terminate Inca.
Litbig Justus. S'a nascut la 15 Maia 1803 la Darmstadt, si a
24
www.digibuc.ro
370
.1'47
Mendelejeff, Demetrius, este unul din cei mat mart chimisti al Ru-
www.digibuc.ro
371
www.digibuc.ro
372
t".7.4.,;., 4
,
r
,.. .
t -.
: 9, . ,,f .., '.'
www.digibuc.ro
PRETUL UNUI EXEMPLAR 5 LE
PRETUL UNUI EXEMPLA .5 La
www.digibuc.ro