Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc.
Germana actual foloseste alfabetul latin, la care se adaug vocalele cu Umlaut (, , ) si o variant a literei s, care seamn cu litera greceasc beta . In concluzie in alfabetul german se afla patr u litere noi , , ( diacriticele limbii germane )
A a (a)
(e) B b (be) C c (e) D d (de) E e (e) F f (ef) G g (ghi) H h (ha) I i (i) J j (iot) ( in interiorul cuv se pronunta "i") K k (ka) L l (el) M m (em) N n (en) O o (o) (o lung) P p (pe) Q q (ku) R r (er) S s (es) (la inceputul cuv se pronunta "")
(s) ( poti face referire la aceasta litera spunand
eszett sau scharfes ) T t (te) U u (u) (iu) V v (fao) ( in interiorul cuv se pronunta "f") W w (ve) X x (iks) Y y (iepsilon) ( in interiorul cuv se pronunta "iu") Z z (et)
ie se pronunta lung [i] sch se pronunta [] eu se pronunta [oi] n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe i ue (excepie !!!: n numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca si respectiv si .
Vocalele duble se pronun mai lung: Haar, Aachen, Meer,... Consoanele sonore b,d,g,v se pronun n poziie final [p], [t], [c], [f]: ab [ap] , Bad [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] . Consoanele duble se pronun ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei premergtoare. ex : statt,, Bett, Bitte, Trott, Butter, ... Litera c apare n cuvintele germane numai mpreun cu k, marcnd fatul c vocala premergtoare se pronunt scurt. ex : Sack, Deck, Bock, .... Litera h precedat de o vocal nu se pronunt, functia ei fiind aceea de a semnala c este vorba de o vocal lung ex : Bahn, sehr, Huhn,..... La nceputul cuvintelor de origine strine grupul ch se pronun [k] ex : Chor, Charakter, Litera e n terminatiile el, -em, -en se pronunt ca un romnesc, atunci cnd vorbim foarte clar. Cnd vorbim repede, acest se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r] ex: Mittel, fragen scurt Litera r se pronun foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic. Foarte multi vorbitori pronunt terminatia er ca un fel de romnesc, schitnd doar un r foarte ex: Mutter, Kinder, ....
4 - vier (fir)
5 - fnf (fiunf) 6 - sechs (zehs) 7 - sieben (ziben) 8 - acht (aht) 9 - neun (noin) 10 - zehn (en)
Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele mult mai usor si mai repede decat te asteptai : Eins, zwei, Polizei, Drei, vier, Grenadier
Fnf, sechs, alte Hex Sieben, acht, Gute Nacht ! Neun, zehn, schlafen geh'n .
Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana; Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge; Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la11 - 20 : 11 - elf (elf) 12 - zwlf (volf)
13 - dreizehn (draien) 14 - vierzehn (firen) 15 - fnfzehn (fiunfen) 16 - sechszehn (zehsen) 17 - siebzehn (ziben) 18 - achtzehn (ahten) 19 - neunzehn (noinen) 20 - zwanzig (vanig) Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16 si 17! Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii. 20 - zwanzig 21 - einundzwanzig 22 - zweiundzwanzig 23 - dreiundzwanzig ............................... 30 - dreiig 31 - einunddreiig 32 - zweiunddreiig 33 - dreiunddreiig ............................... 40 - vierzig 41 - einundvierzig 42 - zweiundvierzig 43 - dreiundvierzig ................................ 50 - fnfzig 51 - einundfnfzig 52 - zweiundfnfzig 53 - dreiundfnfzig ................................ 60 - sechzig 61 - einundsechzig ................................ 70 - siebzig 71 - einundsiebzig
................................ 80 - achtzig 81 - einundachtzig ................................. 90 - neunzig 91 - einundneunzig ................................. 100 - hundert 101 - hunderteins 102 - hundertzwei 110 - hundertzehn 131 - hunderteinunddreiig ................................. 1000 - tausend 2000 - zweitausend 100.000 - hunderttausend ................................. 1.000.000 - eine Million 1.500.000 - anderthalb Millionen 2.000.000 - zwei Millionen 1.000.000.000 -eine Milliarde
Observatii: -ig se citeste ca -ih; Zecile se formeaza adaugandu-se sufixul -zig la unitate (vier/zig), exceptie !!! facand numeralul 20 -zwanzig; Accentul cade pe prima silaba; Numerele se citesc de la sfarsit spre inceput in limba germana. ex: 91 (se citeste) ein.und.neunzig
Multumesc ! = Danke ! (danche) Multumesc mult ! = Danke schn!/ Vielen Dank ! (danche oon/ viilen dank) Te rog ! = Bitte ! (bite) Unde este toaleta? = Wo ist die Toilette? (vo ist di toilete?) Nu inteleg ! = Ich verstehe nicht ! (ih vrtee niht) Intrebari uzuale, raspunsuri posibile: Verstehen Sie mich? - Ich verstehe nicht alles = Ma intelegeti? - Eu nu inteleg totul. Sprechen Sie Deutsch? - Ja/ Nein/ Ein bischen/ Gut/ Sehr gut. = Vorbiti germana? - Da/ Nu/ Putin/ Bine/ Foarte bine. Wie lange bleiben Sie hier? - Einen Tag/ Eine Stunde/ Ein paar Tagen/ Ein Woche. = Cat timp stati aici? - O zi/ O ora/ Cateva zile/ O saptamana. Sind Sie Fremde? - Ja, ich bin Rumner = Sunteti strain? - Da, sunt roman. Wie heit du? / Wie heien Sie? - Ich heie.... = Cum te numesti/ Cum va numiti? - Ma numesc..... Wie alt sind Sie? - Ich bin 22 Jahre alt. = Cati ani aveti? - Am 22 de ani. Wie geht's ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) - Gut danke!/ Es geht!/ Schlecht!/ Nicht so gut! = Ce mai faceti/ faci? - Bine/ Merge/ Nasol/ Nu asa bine! Wann fahren Sie? - Heute/ Morgen/ Nchstes Jahr/ Diese Woche. = Cand plecati? - Azi/ Maine/ Anul urmator/ Saptamana asta. Wann kommen Sie? - In einer Stunde/ In zwei Minuten/ Sofort/ Jetzt. = Cand veniti? - Intr-o ora/ In doua minute/ Imediat/ Acum. Wieviel kostet es? - Zwanzig Euro. = Cat costa asta? - 20 de euro. Es ist weit von hier? - Es ist weit/ nah. = Este departe de aici? - Este departe/ aproape. Wo ist die Bushaltestelle? - I diese Richtung/ Dort/ Bitte machen Sie links/ rechts. =Unde este statia de autobuz? - In aceasta directie/ Acolo/ Faceti, va rog stanga/ dreapta. Kann ich Sie etwas fragen? - Ja, bitte. Selbstverstndlich. Sicher. = Pot sa va intreb ceva? - Da, te rog/ Desigur/ Sigur. Entschuldigung, stre ich nicht? - Nein, kommen Sie bitte herein. = Ma scuzati, nu va deranjez? Nu, intrati va rog. Kann ich mich vorstelle? - Ich heie.... = Pot sa ma prezint? - Ma numesc.... Wie teuer ist es? - Es ist nicht billig/ teuer. = Cat este de scump? = Nu este ieftin/ scump. Was ist los? - Ich bin mde/ krank. = Ce s-a intamplat? - Sunt obosit/ bolnav.
Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar monezile difere, fiecare tara imprimand propriiele simboluri. Moneda = Die Mnze (di miune)
Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Mnze (di ain oiro ent miune) Moneda de 2 Euro Ceni = Die 2 Euro Cent Mnze ( di vai oiro ent miune) Moneda de 5 Euro Ceni = Die 5 Euro Cent Mnze ( di fiunf oiro ent miune) Moneda de 10 Euro Ceni = Die 10 Euro Cent Mnze ( di en oiro ent miune) Moneda de 20 Euro Ceni = Die 20 Euro Cent Mnze ( di vanig oiro ent miune) Moneda de 50 Euro Ceni = Die 50 Euro Cent Mnze ( di fiunfih oiro ent miune) Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Mnze ( di ain oiro miune) Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Mnze ( di vai oiro miune) Bancnota = Die Banknote (di banknote) Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein (der fiunf oiro ain) Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein (der en oiro ain) Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein (der vanig oiro ain) Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein (der fiunfih oiro ain) Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein (der ain hundart oiro ain) Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein (der vei hundart oiro ain) Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein (der fiunf hundart oiro ain) Te afli intr-o tara in care se vorbeste germana. Fie ca esti simplu turist sau afacerist, ai nevoie sa schimbi bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar (wechselstube) insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe care le vei invata citind textul urmator: DIALOG 1: - Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta? - Ich mchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani. - Welche Whrung mchten Sie? = Ce valuta ati dori ? - Ich habe Dollars. Knnten Sie mir sagen den amtlichen Kurs von heute ? = Eu am dolari. Puteti sami spuneti cursul oficial de astazi? - Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe panoul de acolo. Aveti multi? - Nicht so viel. Ich mchte fnf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine Umtauschgebhr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de schimb? - Nein. Mchten Sie groe oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici? - Kleines Scheine und Mnzen. = Bancnote mici si monezi. - Hier ist ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra. - Danke sehr. = Multumesc mult. Vrei sa stai mai mult? Ai nevoie sa-ti deschizi un cont (ein Konto erffnen) pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din textul urmator: DIALOG 2: - Guten Tag! Was kann ich fr Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs? - Ich mchte ein Konto erffnen. = As dori sa-mi deschid un cont. - Fr wieviel zeit? = Pentru cat timp? - Nur fr fnf Monaten. = Doar pentru 5 luni. - Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein formular und Sie mssen es mit den genauen Personaldaten ausfllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage ich Ihnen wo sie unterschreiben mssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-
l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati. - Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila. Vocabular: wechseln,(um)tauschen = a schimba; die Whrung = valuta; amtlich = oficial; der kurs = cursul; die Mnze = moneda; die Umtauschgebhr = taxa de schimb, comision; der Schein = bancnota; erffnen = a deschide; einfach = simplu; berweisen,berwiesen = a vira; das Formular = formular; genau = exact; der Pass = pasaport;unterschreiben = a semna; ausfllen = a completa;
der Verkufer / die Verkuferin (der fercoifer / die fercoiferin) = vanzator / vanzatoare
der Kunde / die Kundin (der cunde / di cundin) = clientul / clienta das Obergescho (das obergheos) = etaj die Kasse (di case) = casa de marcat das Angebot (das anghebot) = oferta die Auslage (di auslaghe) = vitrina de magazin das Regal (das regal) = raft der Preis (der prais) = pret der Einkaufswagen (der aincaufsvaghen) = caruciorul de cumparaturi die Rechnung (di rehnung) = bonul fiscal die Einkaufstasche (di aincaufs.tae) = sacosa de cumparaturi die Tte (di tiute) = sacosa teuer (toier) = scump billig (bilig) = ieftin bequem (becvem) = comod, confortabil zeigen (aighen) = a arata ceva cuiva
einpacken (ainpachen) = a impacheta bezahlen (bealen) = a plati nehmen (nemen) = a lua gefallen (ghefallen) = a place
Vocabular alimente (Wortschatz Lebensmittel) : die Lebensmittel (di lebens.mitel) = alimente die Schweinefleisch (di vain.flai) = carne de porc die Rindfleisch (di rind.flai) = carne de vita die Putenfleisch (di puten.flai) = carne de curcan die Hhnchenfleisch (di henhen.flai) = carne de pui die Leber (di leber) = ficat der Kse (di cheze) = branza, cascaval das Schintzel (das niel) = snitel der Schinken (der inchen) = sunca der Putenschinken (der puten.inchen) = sunca de curcan der Hhnchenschinken (der henchen.inchen) = sunca de pui der Mais (der mais) = porumb der Reis (der rais) = orez die Nudeln (di nudeln) = fideaua das Ei/ die Eier (das ai / di aia) = ou/ oua die Kartoffel/ Kartoffeln (di cartofel / cartofeln) = cartof/ cartofi die Mhre/n -die Karotte/n (di miore / di carote) = morcov / i der Kartoffelbrei/ kartoffelpree (der cartofel.brai / cartofel.piuree) = piure de cartofi der Kartoffelsalat (der cartofel.salat) = salata de cartofi die Pommes frites (di pomes frites) = cartofi prajiti das Joghurt (das iogurt) = iaurt die Milch (di milch) = lapte das Milchpulver (das milch.pulver) = lapte praf
der Zucker (der ucher) = zahar das Salz (sal) = sare die Sigkeiten (siuzig.caiten) = dulciuri der Apfel (der epfel) = mar der Pfirsich (der firsih) = piersica Vocabular Haine (Wortschatz Kleidung): probieren (probiren) = a proba weit (vait) = larg lang (lang) = lung kurz (kur) = scurt das Modell (das model) = model die Gre (di griose) = marime die Farbe (di farbe) = culoare die Baumwolle (di baum.vole) = bumbac die Wolle (di vole) = lana der Schuhe (der ue) = pantofi der Handschuhe (der hand.ue) = manusi die Sonnenbrille (di sonen.brile) = ochelari de soare die Socken (di sochen) = sosete die Strumpfhose (di trumf.hoze) = dresuri die Unterhose (di unter.hoze) = chiloti die Badehose (di bade.hoze) = slip de plaja die Hose (di hoze) = pantaloni der Rock (der roc) = fusta die Sporthose (di port.hoze) = pantalon sport die Bluse (di bluze) = bluza der Strickpullover (der tric.pulovr) = pulover tricotat die Jacke (di iache) = geaca
der Stirn (der tirn) = fruntea das Haar (das haar) = parul das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul die Schlfen (di lefn) = tamplele die Nacken (di nachen) = ceafa der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca der Kiefer (der chifer) = maxilar der Kinn (der chin) = barbie die Bart (di bart) = barba der Schnurrbart (nur.bart) = mustata die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana; die Nase (di naze) = nasul; der Naseflgel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das nazen.loh) = nara; das Ohr (das or) = urechea die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der an) = dinte; der Backenzahn (der bachen.an) = masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di unghe) = limba Partile corpului (Krperteile) der Hals (der hals) = gat der Rumpf (der rumpf) = trunchi die Wirbelsule (di virbel.soile) = coloana vertebrala das Mark (das mark) = maduva spinarii die Schulter (di ulter) = umar; die Schulterblatt (di ulter.blat) = omoplat der Arm (der arm) = brat der Oberarm (der ober.arm) = brat der Unterarm (der unter.arm) = antebrat der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot die Handflche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii; der Handrcken (der hand.riuchen) = dosul palmei der Finger (der fingher) = deget der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana der Bauch (der bauh) = burta die Rippe (di ripe) = coasta die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.vare) = mamelon, sfarc der Rcken (der riuchen) = spate
die Hfte (di hiufte) = sold das Becken (das bechen) = bazin der Hintern (der hinten) = fundul die Beine (di baine) = picioarele der Schenkel, der Oberschenkel (der enchel / der ober.enchel) = coapsa die Wade (di vade) = pulpa der Spann (der pan) = muschi, fibre das Knie (das cni) = genunchi das Schienbein (das in.bain) = tibie die Ferse (di ferse) = calcai die Zehe (di ee) = deget de la picior; der Zehennagel (der een.naghel) = unghia de la picior Organele interne (Innere Organe) der Magen (der maghen) = stomac die Leber (di leber) = ficat die Niere (di nire) = rinichi die Lunge (di lunghe) = plaman das Herz (das her) = inima die Bauchspeicheldrse (di bauh.paihel.driuse) = pancreas die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara die Galle (di gale) = fiere das Gehirn (ghehirn) = creier der Nerv (der nerf) = nerv Exercitiu (bung) : Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe adjective. Iata cateva sugestii : die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari) die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat) die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase) die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat) Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)
Lectia nr.8 Anotimpurile, Lunile anului, Zilele saptamanii, partile din zi.
Anotimpuri = Jahreszeit (iares.ait)
FRHLING (Friulinc) = Primavara SOMMER (Somr) = Vara HERBST (Herbst) = Toamna WINTER (Vintr) = Iarna Lunile anului = Jahres Monate (iares monate) Januar (Ianuar) = Ianuarie Februar (Februar) = Februarie Mrz (Mer) = Martie April (April) = Aprilie Mai (Mai) = Mai Juni (Iuni) = Iunie Juli (Iuli) = Iulie August (August) = August September (Septembr) = Septembrie Oktober (Oktobr) = Octombrie November (Novembr) = Noiembrie Dezember (Deembr) = Decembrie Zilele saptamanii = Wochentage (Vohentaghe) Montag (Montac) = Luni Dienstag (Dinstac) = Marti Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri Donnerstag (Donrstac) = Joi Freitag (Fraitac) = Vineri Samstag (Samstac) = Sambata Sonntag (Sontac) = Duminica Partile din zi vormittag; in der morgen (formitac; in der morgn)= dimineata mittag (mitac) = pranz nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza
abend (abnd) = seara nacht (naht) = noapte Cuvinte si expresii uzuale: jetzt (ie)= acum heute (hoite) = azi morgen (morgn) = maine
bermorgen (iubmorgn) = poimaine gestern (ghestrn)= ieri vorgestern (forghestrn) = alaltaieri nchstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator niemals (nimals) = niciodata spter (petr) = mai tarziu sofort (zofort) = imediat
tglich (teglih) = zilnic jeden Tag (jedn tac) = in fiecare zi
Welcher Tag ist heute? (Velhe tac ist hoite? ) = Ce zi este azi?
Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.
klte (chelte) = racoare kalt (kalt) = rece hitze (hite) = caldura hei (hais) = fierbinte heiter (haitr) = senin Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme : Das wetter in Deutschland und in anderen Lndern (Das vetr in Doiciland und in andern Lendn)= Vremea in Germania si in alte tari. Es ist komisches wetter (Es ist comies vetr) = Este o vreme ciudata. Ist es sonnig oder bewlkt? (ist es soonic odr bevolkt) = Este insorit sau noros ? Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua ! Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la voi/ dvs in Roma ? Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit ! Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin. Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern. In Paris und Mnchen scheit es. (In Paris und Mnchen nait es) = In Paris si Mnchen ninge. Es ist bewlkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti. Das wetter in Athen ist schn. (Das vetr in Atheen ist oon) = Vremea in Atena este frumoasa. In Nrnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitr) = In Nrnberg este senin. Wichtig = important Wetterwrter (vetrviortr)= Cuvinte despre vreme Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der" Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewlkt = este noros; Es ist sonnig = este insorit; Es ist hei = este cald; Es ist windig = este vant
Timpul. Cat este ceasul? (Die Zeit. Wieviel Uhr ist es?)
Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua intrebari:
Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ? Wie spt ist es? (Vi pet ist es?) = Cat de tarziu este ? Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru cititorii acestui site: 08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt. 08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach acht./ Es ist kurz nach acht. = Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt. 08:15 => Es ist acht uhr und fnfzehn minuten./ Es ist fnfzehn minuten nach acht./ Es ist viertel
nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./ (
08:30 => Es ist acht uhr und dreiig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ ( a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:45 => Es ist acht uhr und fnfundvierzig minuten./ Es ist fnfzehn minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( limba romana)
08:55 => Es ist acht uhr und fnfundfnfzig minuten./ Es ist fnf minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua.
Wichtig = important Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; umacht uhr
und vierzig minuten = la ora 08:40 Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die schule amsamstag = Eu ma duc la scoala sambata. Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie.
Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora: 1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van tehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti duminica? 1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih tehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora noua duminica. 2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand muncesti tu? 2.Ich arbeite von acht uhr und fnfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr unddreiig minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.
3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz? 3.Ich mache mittagspause um zwlf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac pauza de
pranz la ora 12:00 4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du lafn?) = Cand te duci la culcare? 4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur lafn) = Ma duc la ora 22:00 la culcare.
Expresii folosite cand faci referire la timp in general: Tut mir leid fr die versptung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferpetung, ih tehe im stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic. Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii? Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spter. (Oh, es ist oon drai! Ih kome etvas petr.) = Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu. Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei. Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; versptung = intarziere; spter = tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.
Lectia nr 13 Orientarea pe o harta. Puncte cardinale. (Lektion 13 Orientierung auf der Landkarte)
Punctele cardinale :
im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de .... nrdlich von .... (nordlih fon) = la Nord de .... im Sden von .... (im siuden fon) = la Sud de .... sdlich von .... (siudlich fon) = la Sud de .... im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de .... westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de .... nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de .... sdwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de .... im Osten von .... (im osten fon) = la Est de .... stlich von .... (ostlih fon) = la Est de .... nordstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de .... sdstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de .... Intrebari posibile despre pozitia unui oras pe harta . Wo liegt Nrnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nrnberg? Nrnberg liegt nrdlich von Mnchen (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nrnberg se afla la nord de Mnchen. Kennst du / Kennen Sie Nrnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti / Cunoasteti Nrnberg ? Nrnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nrnberg ? Unde se afla asta ?
Das liegt nrdlich von Mnchen, nordstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von Miunhen, nordostlih fon tutgart) = Se afla la nord de Mnchen, nordest de Stuttgart.
Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, ade/ Es tut mi laid) = Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau. Was trinken Sie? / Was mchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori sa beti? Zahlen, bitte! (alen, bite) = Nota va rog! Ich mchte zahlen, bitte! (Ih miohte alen, bite) = As dori sa platesc, va rog. Zusammen oder getrennt? (uzamen od ghetrent?) = Impreuna sau separat? Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro. Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.
Pronumele personal.
Singular:
persoana I : ich (ih) = eu persoana II: du (du) = tu persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent in limba romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul neutru ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El (caietul) este albastru. Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin cat si pentru cele de genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume personal. Plural: persoana I: wir (vir) = noi persoana II: ihr (ir) = voi persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs. *se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?
SEIN = a fi ich bin (ih bin) = eu sunt du bist (du bist) = tu esti er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este wir sind (vir sind) = noi suntem ihr seid (ihr said) = voi sunteti sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti *nu are corespondent in limba romana
Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar difera la conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta inseamna ca-si schimba radacina pe parcursul conjugarii. Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale lui "HABEN" si "SEIN"impreuna cu formele pronumelui personal. In lectiile urmatoare va voi prezenta mai pe larg terminatiile verbale si va voi explica ce sunt verbele neregulate.
26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50.
leihen (laihen) = a imprumuta lernen (lernen) = a invata lesen (lezen) = a citi lieben (libn) = a iubi machen (mahn) = a face mchten (miohtn) = a dori nehmen (nemn) = a lua schreiben (raibn) = a scrie schlagen (laghen) = a lovi schneiden (naiden) = a taia schlafen (lafn) = a dormi sitzen (sien) = a sta, a lua loc sehen (zeen) = a vedea sein (zain) = a fi sprechen / reden (preheen / redn) = a vorbi spielen (pilen) = a te juca trinken (trinchen) = a bea vergessen (ferghesn) = a uita versprechen (ferprehen) = a promite verstehen (ferteen) = a intelege waschen (van) = a spala werden (verdn) = a deveni wissen (vizn) = a sti wollen (volen) = a vrea wohnen (vonen) = a locui
Substantivul.Descriere generala.
Substantivul este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte (oameni sau animale), lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba germana este faptul ca apare insotit aproape intodeauna de articolul hotarat (der, die, das: der Vater = tatal, die Mutter = mama, das Mdchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un tata, eine Mutter = o mama, ein Mdchen = o fata). Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru. Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu articolul. In orice dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F = feminin; N = neutru. Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu majuscula. ( daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere mici nu este considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect ) Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii),abstracte (care denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri),comune (care denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei sau categoriei respective) Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume = floarea;
das Fenster = fereastra; das Auto = masina; Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit = prostia, die Nhe = apropierea, die Musik = muzica; Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul; Substantive proprii: Peter, Monika, Wild; Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in doua categorii: Dupa numar substantivele pot fi: substantive care au forma de plural si singular; substantive care au numai forma de singular; substantive care au numai forma de plural;
Dupa gen substantivele pot fi: substantive feminine; substantive masculine; substantive neutre;
Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta in fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri: articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel); articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);
marcile de automobile; 2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii: Terminatii pentru substantive de origine germana: -ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada; -el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila, mingea; das Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc. -er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face: die Butter = untul; das Zimmer = camera; etc. -ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua; -ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul; -ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta; -ling : der Frhling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling = balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina); -s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele; -en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna; etc. * : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie de genul neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen = citirea; Terminatii pentru substantive de origine negermana: -al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material = materialul; -an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul; -n : der Kapitn = capitanul; -ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul; -ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul; -r : der Sekretr = secretarul; der Aktionr = actionarul; => exceptie face: das Militr = militarul; -bus : der Autobus = autobuzul; -end : der Dividend = dividentul; -ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das Patent = brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment"; -et : der Planet = planeta; -eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer; -ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler; -iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul; -ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul; -ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul; -mom : der Agronom = agronomul; -er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul; -soph : der Philosoph = filozoful; - us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul; Genul feminin foloseste articolul : DIE 1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles: In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau = femeia; die Tochter = fiica; die Lwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise = furnica; die Schlange = sarpele; => exceptie face: das Mdchen = fata; das Weib = feminin;
Categorii de substantive: 90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich = piersica; denumiri pentru avioane; denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic; marci de motociclete; denumiri de rauri; denumiri de flori; denumiri de arbori; instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier = clavierul; das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul; numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fnf; 2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii: -e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea; => exceptie face: das Auge = ochiul; Terminatiile care indica 100% genul feminin: -schaft : die Freundschaft = prietenia; -keit : die Suigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza; -ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul; -ik : die Politik = politica; die Musik = muzica; -heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea; -de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana; -ei : die Bcherei = biblioteca; -in : die Lehrerin = profesoara; Terminatii pentru substantive de origine negermana: -a : die Kamera = camera; -ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata; -age : die Garage = garajul; -aille : die Medaille = medalia; -ne : die Migrne = migrena; -enz : die Differenz = diferenta; -ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta; -ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie = geniul; -ille : die Kamille = musetelul; -ine : die Kabine = cabina; -isse : die Kulisse = culise; -ive : die Alternative = alternativa; -iz : die Notiz = nota; -ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der Matrose = marinarul, navigatorul; -is : die Basis = baza; die Dosis = doza; -ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia; -tt : die Universitt = universitatea; die Qualitt = calitatea; -ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;
-re : die Lektre = lectura; die Broschre = brosura; Genul neutru foloseste articolul : DAS 1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles: In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul; das Lamm = mielul. Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni. Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ;ex: das Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn = puiul de gaina; Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul; das Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das Brom = bromul; => exceptie face: der Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul: Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das Viertel = al patrulea; Diminutivele; ex: das Mtterchen = mamica; das Vterchen = taticul; Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul inalt, ridicat; Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das Getreide = cereale; das Geflgel = pasarile, gainile; Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen; 2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii: Terminatii pentru substantive de origine germana: -chen : das Mdchen = fata; das Bndelchen = manunchi, pachetel; -lein : das Frulein = fetita; -nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefngnis = inchisoare; => exceptie face: die Empfngnis = conceptie; die Erlaubnis = dreptul, permisiunea; -sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die Drangsal = necazul; die Mhsal = dificultate, greutate; etc. -sel : das Rtsel = enigma; das Hcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stpsel = dopul; -tel : das Viertel = cartierul; -tum : das Altertum = antichitate, vechime; Terminatii pentru substantive de origine negermana: -em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema; -ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul; -id : das Oxid = oxidul; -in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina; -ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul; -ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama; -ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul; -ol : das Karbol = acid carbolic; -um : das Museum = muzeul; das Album = albumul; -ut : das Institut = institutul;