..101!.xno'ej ea.

18~
- x d ' u!~d aa!lnade~a) ! ~ n d o s sug a8c.xlxa as us.xa!ur !as!qo a= . s ! ~ ~ u s ~ u u r ,
!Snds!p pu!!~ '~e?uoz!~o !j!n~lsuo3 qu!s !~.In81?jasaJeoap [ e 2 n ~ ! ~ l u aInJo? s
-se.rqr:a ?!SOIOJ !J aleod n u !!.ra!ur e!l9e.qxa n.quad Je! 'p!~euraqs!s !dnls ur
a$!lsodypn !J qod n u au!qIe a l s a q r .pu!yS ap no !nun 1e elass e l aJgzeur a p
qoq !nun aI!un!siram!p el ap '!LLI!J~LU a$!~aj!p ap !u!~xo!.I ap G ~ L I J O J qn:;
q n l a s ap a.It?o~yrng.IS3sa!nqsuo3 gueJy a p JojaAJazaJ e a ~ e ~ ! z o d a n.lJuad p
.cieau!ru!p !z enop e po.1 o a ~ e 3ad e a p ~ ; ) d's!lodo~d !s 13.1"~s3 p o.~!iqns
~ a p . I a do n2 ~ns!rr!p.rn p!r[Jur a13 I3a-r JII$CTOU il! y3 [ n ~ d t i ja!ul;qsuos o
yjucsamlu! alt?$!.rk?1ns!~.rsd o arrod!laur crl . ~ u ! u r ~ur d Je!r[s 12 ! ~ n q ~s ou!
'!u!Sg.~ !8 p e a s ap ssls~urr?u!p iq!Jnq!n> ssa!n.rlsuo> !fil alarro:J!~.iln~
.!jt?!r~eura.~a.~e)a:,i~!F . I ~ JJL!!S 3s;nd n3 ! ! ~ r 1 8 t ? j .!a!;
-ILLRJ 1c .3i8o;o!q [n[3!3 sp !s !jpl!saoau a p a ! j ~ u n j 115 ~?lciz!.n~$t.lnYz.:
,,lsa eaea3 .!ou a-[!!isrulsuor, ui ylnrrr o IS F ~ \ . I ~ Z > . Iap I:.II:A.) ~ o . 1alau!ql;:
A!oAau r? . a ~ r k o ~ 8 u ~ ro s nlu!s JnariroLir nquacl a l e s JOiJIllla3 sl!i1!8~tiur acl
yAJaza.1 3p ~ U I J O J qns aunclop as 'CLIIF?! !s C L I L L I G O ~~ e l ' a d . ;u~ 'F)cz!!nlnal.z
1?a?a3 .~ncinqs 103 LI! !!.I~J s ~nrr!luo.l 1s gp!d~?.~ ~.II?.IS;LLI
o p l r - : l s ~ ; ua;;~
,?:i!q~\? sisast? I?? '!.lolrr~.r~!i: pleur 'a.leorly.l.3n1 aIau!q!u JJVO) el alullo.\
-zap ;a!s auod!larrr r?-[ ~.I~J!.I;)J S I > P L I F ?'!Z!A!PCI! ~~ 009 01 'xu.rd:; ap !.1ei11
:IiIo-[o.I LI! pnS s p esllarrrv ul JSd!T;.r) 3 . ~ ~!k2 LLILLI 31) J L U ; ~ L I ~o I ;I:: <>.iV:i
. ~ l ? ".Lc'?J ~ . A ~ ~ ! L L I ! . I ~ \)~!J!cI PIaLI!C[1i? '323210d12~2UR ~ ! J I ~ ~ U i213111~!I ~ S ~ 5133%
-u! i:i ,>I"! c).; .iolal3tr!JsLr! !!xlIo.\zap r? a.:ecu!luo2 3;) n l c l w a x ~1:;)
.(;:ppsyY t?.~ua:j!S oiriqp: ai, I;.I.:?,).?)I:JI?JJ 1.1!3 's?Yt7-
!n~nLIa.s a[\: !!sacis n.x~r?d,10133 SiSil!qjl? .!I?! '!~l!ky.l n.) 1,'JFdJ LI!p ,>.4!]!L;;
-!.7d au!qIe alaun ' I L ~ S ~ ~LiitraT I a p .roia.lqij eLl.re;>ajsoruc1.16 ~ ~ l j q o n.1r5
ad asjsoIn1a3 siuelsqns al!mj!p u!p al!cisa!~ 'ri,~:od !i; \J.I~LJ> ap solr;.irr;;?
Li!p . I ~ ~ ! . I I ? ~ L . JaIJIll[J3 3Sa!n.llSllO) !<;!!!.II?pLloq '1337Si.' 'dLl!qil !k !J\?PL:O?
'!c?sa!~ np !!SJCIS slqr.raj!p I?I aIe!Jos ~01alsu!lsu! ea-leJpAzap J!n?!lSuoa
o ' u s ~ o d !$ Jvlsau 113 t?ue.ry el ea.1,3sa.rl n s clepo '(ulua2nay) an no Jo1a.r
-,~~dou,)~ii!il !!iyj!~orr?ur e a!i111o~a ap !led!srr!~d !!.IO~J~J aJ)u!p I n u n
.wx?ucl.~~a a.laJy2aiu szdv
L i p s ~ d u y u ~yqseou o.~ su!qIe 1s aq.~r?da i e j aJes L I ! ~ puuado~na rJaj![aur
~?u!qle 16 qv!do.~dy Inluay.10 u!p F.Iaj!Iam eu!qle 'yr1es!.1je gJa.$!law eU!qlI?
: auinun !i. a s 1 ~ e ~ 8 o a!JeiLr
8 adn@ !a.q a p u ~ ~ d naJaj!Iaur
s !aU!qjF: npads
' l d ~ l s v.!!ir?~ndod !s aseJ 'odn.18 amoJaurnu a p u ~ ~ d na!sads o aJesa!d
 SPECIILE $I RASELE DE ALBIN4 - OLADIREA CUIBURILOR 55

de o creangii puternicii sau de stincii prin temelia lui groasii de

12-13 cm putind sti suporte cele peste 100 kg miere acumulatti, la care se
adaugii greutatea intregii familii. Celulele fagurilor sint de dimensiuni
egale si folosesc atit pentru creSterea puietului cit $i pentru depozitarea
rezervelor de miere $i piisturti. fntre celulele de albine $i cele de trin-
tori sint mi-i diferente ca dimensiuni. Celulele de matcti au forms
iiexagonali, sint in numir de citeva sute $i sint clidite in rind cu
celelalte. Cind timpul este nefavorabil, albinele ptirjsesc fagurii $i mi-
greazii spre alte zone, unde-$i construiesc alt cuib.
Apis florea, denumitii $i albina indianii pitic%, cste ce-1 m2i micA
albin5 din tot genul. Este riispinditii in India, Malaysia, Djawa, Borneo.
Familia acestor albine construiegte de asemenea un singur fagure, sub
cerul liber, prinzindu-1 de crengile tufi~urilor,de ramurilc unor copaci
nu prea inalti, sau de bolta unei grote la 1 m pin5 la 8 nl deasupra
solului. Fagurele nu dcp5$e$te 25-26 cm lungime si 15-20 cm lgtime,
avind in medie 3-5 celule de albine lucritoare pe cm liniar. Celulele
de albine lucriitoare, trintori $i miitci sint de dimensiuni ~i forme dife-
rite, o parte cilindrice, iar altele hexagonale. Celulele de albine lucrii-
toare au diametrul de 2,7-3,1 mm, iar cele de trintori 4,8 mm. Pe fagure
st. gisesc mai multe botci (fig. 26 b). Forma celulelor reprezintfi un contu!.
de trecere spre unificarea hexagonali. Cele de la partca sup~rioarii
a fagurelui, care sint destinate pentru depozitarea mierii, sint de trei
ori mai adinci decit cele pentru puiet. Celulele de trintori sint dispusc
pe marginea fagurelui. 0 perdea de albine inv5luie tot fagurele. De o
parte qi de alta a fagurelui se gisesc douii inele cleioase, formate din
sucuri vegetale viscoase care protejeazii cuibul de furnici.

-
F i g . 26 b Fagure construit in
aer liber de Apis florea (dup5
Karl von Fritsch) : 1. Celule de
Fig. 26 a - Fagure construit trintor ; 2. Celule de lucr8toare ;
de Apis ccrana 3. Botci"
 SPECIILE $1 RASELE DE ALI3Ih.E - CLADIREA C U I B U R l L O R 57

c) F a g ~ l r i ronstruiti i n jurul
~ ~ n uIdmii
i

d ) Constructia l i b c r j a iinui
fagure. La dreapta vedere din
f a t 5 r u figurarea liniilor de
crestere ; la stinga vedere
din profil in care s e observi
c5 maximum de grosimc a1
fagurelui se situeaza imecliat
sub prinderea i n ram2 (dupii
Darchen)

Apis cernna, denurnit5 ~i albina indian5, cste r5spindit5 in India.

China, Japonia, Indonezia, Djawa, Borneo, Sumatera. Aceast5 specie 3
facut u n salt calitativ brusc Pn dezvoltarea instinctelor sociale. Colonia
acestor albine construie~teun cuib din citiva faguri verticali, cu douii
fete, in scorburile copacilor sau pesteri n u prea mnri, care servcsc ca
adspost. hI5rimea celulelor si fagurilor variaz5 in raport d e altitudine,
fiind in c r e ~ t e r ela altitudini mai ~ n a r i .Aceasta permite reglarea-regi-
171ului de tempcratura $i gaze a1 fainilicbi de albinc. lZlbinclc sPnt blinde
si linistite. Se observii un a t a ~ a m e n tnlai puternic a1 albinelor fat5 de
cuib .si este mai bine exprimat2 diferentierea celulelor pentru albinc.
trintori si m5tci. La aceast5 albinci s-a perfectionat substaiitial instinctul
de constructie a cuibului aparat cu faguri bilaterali, iar dezvoltarea
instinctului de cules si formarea unor mari rezervc de hrana au consti-
tuit importante premise pentru explmtarea ei.
, Apismellifera este specia la care toate caractcristicile genului Apis
au atins maximum de dezvoltare. Ea a f5cut eel rnai mare progres bio-
logic, fiind cea mai rgspindit5 ~i cu cea rnai mare valoare economic5 in
58 CEARA

Lumea Veche $i in cea Nou5, fiind rrispinditii in Europa, Africa, Asia $i

America. Apis mellifera asigurii cea mai mare parte din mierea ~i ceara
din lume $i a patruns departe in nord, precum $i in zonele muntoase.
Ea este intretinuta in stupi $i exploatat5 organizat, de ciitre apicultori,
wntru calitjtile ei productive. Liber5 in natur5, clgdeste mai multi
faguri in cavitgti inchise, familiile avind un num5r mare de indivizi.
Populatia adults este organizatg pe grupe ce execut5 anumite actiuni,
denumite fuilctii sociale (culegerea si prelucrarea hranei, constructia
fagurilor, reproducerea, apararea familiei, reglarea temperaturii cuibului,
comunicarea ~i diferite alte functii auxiliare).
Nurnai la albina meliferri roiul iesit se stringe pentru un timp in
apropierea familiei din care s-a format si care poate fi recuperat de
apicultor. La celelalte specii de albine, roiul se desf5:oarri la voia intim-
plririi, far5 a putea fi luat sub controlul omului. Observatiile facute
asupra cuibului albinei melifere au scos in evident5 faptul c5 aceasta,
de cele mai multe ori i$i amplaseaza roiul la o insltime de pin5 la
2 m de sol.
Forma cuibului este de regul5 cilindric-prelungit, avind un volum
de 30-60 1. Fagurii de la extremitate sint mai mici, iar cei din centru
inai mari. Distanta intre faguri este egal5 cu de trei ori diametrul
unei albine. Orificiul de intrare este amplasat in partea de jos a cuibului.
Celulele cu destinatii diferite se deosebesc prin form5, volum $i culoare,
iar cre~tereapuietului $i depozitarea rezervelor de brans se face intr-o
anurnits ordine. Pe fiecarc fagure hrana este pozitionat5 in partea de
sus a fagurelui iar ou5le sint dispuse concentric in jurul hranei. Su-ra-
fata cu puiet dcscre~tespre fagurii msrginavi. Amplasarea puietului pe
toti fagurii se face sub form5 sferica sau elipsoidal5, ccea ce permite
populatiei adulte s5 acopere intreaga zonri si s5 pktreze c5ldura. Ampla-
sarea hranei deasupra puietului are t a scop ca pe mgsuri3 ce indivizii
adulti consum5 din aceasta, pentru hrana lor si a puietului, familia de
albine in totalitatea ei s5 se deplaseze in sus unde aerul este mai cald.
In conditii naturale, cind albinele au populat, de exemplu, scorbu-
rile copacilor, cl5direa fagurilor se incepea de la tavan, in toate direc-
tiile, in functie de num5rul de ciorchini de albine, care au inceput con-
structia $i de relieful tavanului scorburii. Fixarea fagurilor de tavan
se realizeazg prin mai multe puncte de consolidare in forms de dinti
de ferGstr5u gi au un continut sporit de propolis. In scorburile copacilor
s-au descoperit cuiburi cliidite in pat cald, in pat rece $i mixt, f5r5 ca
fagurii sB fie paraleli, sistemul de comunicare Pntre albine in perioada
de ierpare fiind ugor de realizat.
In stupul sistematic, fagurii paraleli, dirijati de om, au facut pentru
albine imposibil5 comunicarea $i t r e c e r ~ aalbinelor in intervalele vecine
in perioada de iernare. fn noua situatie creat3, albinele din fiecare inter-
val duc in perioada de iernare uri fel de viati3 independent& schimburile
reciproce dintre intervale fiind limitate. Din cauza insuvirii termoizola-
toare a fagurilor, ghemul de iarn5 are form5 sferic5 pentru a mentine
c5ldura creat5 in fiecare interval $i el se deplaseaz5 in intregimea sa
pe fagurii din cuib cu rezerve de hran8.
 SPECILLE $I RASELE DE ALBINEl - CLADIREA CUIBURILOR 59

Organizarea cuibului rezult5 din concursul a mii de indivizi care

lucreaza in acelasi sens ~i in a c e l a ~ spirit,
i pe baza reflexelor instinctuale.
Cuiburilc in stupii primitivi au o i n t o ~ m i r especialri, complex5 s i
foarte variat5, care da constructiei un anumit confort si mare rezistent5.
Cuibul se cl5dest.e in functie de temperatur5 ~i este astfel constituit
pentru a r5spunde legilor termodinamice evitind pierderea de cgldur5.
Se $tie cs, in general, producerea cerii de cgtre albinele lucr8-
toarz are loc cind temperatura atinge 203C. Atunci cind nevoia este
stringent5 $i lipsa de faguri se face resimtit5, secretia cerii poate avea
loc si la o temperaturs mai lnicj de 18OC, dar cu cheltuiala mai mare
de substante zaharoase, folosite pentru ridicarca temperaturii. Astfel,
dac5 temperatura exterioarh este de 10C, grupul de albine r e u s e ~ t es5
o ridice in interior, acolo unde lucreazii lanturile de albine la producerea
cerii, pin5 la 25OC.
In ciorchinele albinelor producXtoare de cear5 se gisesc albine
foarte tinere $i foarte b5trine care nu produc cear5, dar care contribuie
la mentinerea temperaturii. S-a observat c5 feromonii mjtcii stimuleaz5
cl5direa celulelor de albine lucratoare sau de trintori.
Adaptindu-se la diferite conditii naturale $i modificindu-se sub
influenta acestora, ca rezultat a1 selcctiei naturale ~i artificiale, albina
melifers a dat n a ~ t e r ela numeroase rase localizate in anumite zone ~i
care se deosebesc ca infatisare exterioarg, indici biologici si productivi.
Din prezentarea f5cut5 reiese c5 dou5 specii de albine, Apis melli-
fera ~i Apis ccrana irji cl5desc cuibul in intuneric putind fi, de aceea,
tinute in stupi. Celelalte dou5 - Apis dorsata si Apis florea, bri~tinase
din Asia de sud-vest - construiesc un singur fagure in aer liber ; ele
nu pot fi tinute intr-un stup inchis, mierca lor fiind in mod obisnuit
recoltat5 din cuiburi s5lbatice.
Bazele fiziologice ale acestor caracteristici de comportament nu sint
cunoscute in intregime ; s-a stabilit toturji c5 .un roi de Apis mellifera
strins in ghem nu incepe s5 cl5deascri faguri pin5 cind intensitatea
luminii nu scade sub un anumit prag (Morse, 1965), dup5 aceea construc-
tia de faguri continua si este amplificatii indiferent de intenitatea lu-
minii. S e presupune cB acelwi lucru se intimpl5 si cu Apis cerana.
La Apis dorsata $i Apis florea trebuie s5 existe anumite conditii
care sB determine clgdirea fagurilor.

Rasele de albine
A$a cum s-a argtat, specia Apis mellifera este cea mai riispinditg
in lume, formind numeroase rase ~i populatii cu i n s u ~ i r ivaloroase, for-
mate si consolidate in decursul timpului sub influenta climei si a me-
diului inconjurstor.
I n celc ce urmeazg prezentsm cele trei grupe de rase ale speciei
Apis mellifera.
 Grupul de rase irano-mediteranean
Albina italia1t6 (Apis mellifera ligustica) este una din cele mai
rjspindite rase pe toate contincntele. Albinele sfnt de culoare galben
deschis, bune culegF1toare de nectar si mari produccitoare de cear;~.
Au glandele cerifere foarte dczvoltatc, construiesc fagurii cu repeziciunc-.
faguri cu diametrul celulclor de 5,27 mm. Nu sint agresivc, sint roitonrc-
f,'lrfi a fi Pnclinate spre roire exageratii, foarte prolifice, cresc mult puiet,
ipi construiesc bine fagul.ii, nu propolizeaz8, in plus unele populatii
sint foarte rezistente la acariozli. Au tendinta de a trallsforn~aficcarc
picjtur5 dc miere in puiet, in scilsul cfi dczvoltFi cailtitciti mari dc
puiet ncprevszind posibilitatea unor pericole, ca lipsa de cules, perioa-
tlelc mai lungi de frig ori cu o vreme schimbi'itoare. Putin rezistente la
ierni aspre si lungi.
Albina cnrniolfi (Apis mellifel-n cnrnicaj, r3spinditci pe toate con-
tinentele, blind& cu caracter liniytit pe fagure in tilnpul controlului.
manifestind vitalitate mare si hcirnicie. :Ire inclinatie spre roire, constru-
iestc illulte celule de trintori, c8p8ceste nlierea uscat, nu propolizeazci i n
euces. Prezint5 capacitatea de a ierna bine ~i este econoam5 in fo1osi1.e~.
hranci. Se dezvoltfi bine primgvara si re tendinta de a depune rezervele
9
de miere in apropierca cuibului. Maili est8 prolificitate limitat5, cu ince-
tare timpurie de crcstere a puietului. Rasa de albine carniola face parte
din rasele cu o productie mare de cear5.
Albinn caucazianfi (Apis mellifcl-a caucasica) prezintci cea mai lung;;.
tromp% Estc deosebit de productiv5, putin roitoare, blinds, ~ a l o r i f i c c ~
culesul si pe timp nefavorabil. Are inclinatia de n construi punti d~
Icg3turci intrc faguri si tendi11t5 pronuntat5 spre propolizare. Spre deose-
bire de celelalte rase, ca nu-si inprsstie nectarul proasp5t cules in mai
multi faguri, ci il aseaz5 in mod compact. Este r3spindit5 pc toatc
continentele si cuprinde numeroase populatii, diferite ca valoare si
utili tatc.
Albina sil-ianii (Apis m l l i f e r a s?]riaca) este o albin5 roitoare, deose-
!)it d c harnic8 si cu miitci prolifice. Prezintfi .irascibilitate moderata, dar
i.;i apsrs bine cuibul de dusmani. Este putin rezistent5 la frig. Culoarca
primelor trei tergite este galbenz ca lsmiia, iar toraccle galben descl-~is.
Albina cipriota (Apis mellifera cyprin) are o deosebit5 vitalitate,
clcpS.;ind celelalte rase in dezvoltarea din prim5var3. Este irascibilg.
urm5rind victima pin5 la distan@ mare. Ea propolizeazci puternic, folo-
sind un propolis care nu este r5sinos si c5p5ceste nlierca u ~ n e d . f n
rnsli purci nu este roitoarc, dar i n cazul incr~lcisiirilortendinta ei sprcl
roire se dezvolt-a cxtren-1 En prima generatie. Este atrligi'itoare la vedere,
nvind primelc trci tcrgitc de culoare oranj dcschis, inconjurate cu che-
nare ncgre, care devil1 mai late pc segmentul a1 treilea. Toracele este
oranj pal.
Albina ~cmcinea.rcEi(Apis mellifcrn cal-patica) - formatii in zona
carpato-dunartan2 sub influenta climatului continental temperat, carac-
terizat prin prccipitatii rclativ reduse, variatii mari dc telmperatur5 si
vinturi puternicc. Este o albin5 blind$, fonrte bine adaptatri conditiilor
din tara noastr5.
 S P E C I I L E $1 R A S E L E D Z A L B I N E - CLADIREA CUIBURILOR 61

Apis mellifera carpatica are o mare capacitate de adaptare la

conditiile climatice, realizind 131-oductiimari de miere ~i cear2 atit in
Europa cit yi in America, Asia, Africa de Nord.
Este productivs, cu comportament liniqtit pe fagurc $i manifest5
un instinct slab de roire. Are tendinta de a bloca cuibul cu miere in
conditiilc unui culcs de marc intensitate:C8pBcqte mierea 'In general
uscat. Tcndint;,'t slab&de propolizarc.
In cadrul rasei sc disting n?ai multe ecotipuri sau populatii bine
adaptate zonelor bioclilllatice in care s-au dezvoltat (zona de step5, zona
d c munte, Cimpia dc vest - Banat, Podisul Moldovei ~i a1 l'ransilvaniei).
Dintre rnsele de albine irano-mcditeraneene mai amintim :
Albina siciliam? (Apis mellifera sicula) o albinri mic2, de culoare
neagr5, care facc legatura cu grupul african ;
Apis m l l i f e r a remipes, foartc blind5, roitoare, cripAcc.~te umed :
Apis mellifera taurica, cu o arie de r3spindirc ~ n a iredus5, bine
adaptat2 clirnatului mediteraneean ;
Apis nzellifera anatolica, albinj mic5, r5spindit3 i n Anatolia Cen-
trals (Turcia), propolizeazZ abundent si construicste punti dc ccar5
intre faguri. Albinele din aceast5 ras5 sint prolifice, productive s i folo-
gesc chibzuit rrzervc!c d e hran5.
Grupul d e rase africane
Api.7 mellifcr,a internzisa, albina tclic5 din zona nord africanP, face
Icg3tura cu albina curopean3. Albinclc 2u o culoare neajir5 lucitoare, cu
3 pcrozitatc sdrac5. n,Idtcile sint lungi si subtiri, m i n d miscliri iuti.
Albincle sint agresivc, nu o t c n d i n f 5 cxtrcm5 spre roire, sint sensibile
62 CEARA

Fig. 29 - Zonele bioapicole dir. R. S. Rominia ~i centrele zonale de selecti? s i

c r e ~ t e r ea mfitcilor (dup5 Institutul d e Cercetare s i Produclie pcntru Apicult~irB)

12 acarioz5 si bolile puictului, propnilzeaz5 pestc mgsur5, cBpbccsc umed,

au vitalitate si 11Brnicie mare. Exista numeroase varietgti ale rasei telice,
a cliror aric dc rsspindire se intindc dill Europa de vest pi118 la maluril-.
Oceanului Pacific. Varictstile re:unoscute sint : alkina ibericg. francez$,
elvetian5 $i englez5 locals. Acestea nu au dcnu~niristiintifice, fiind unitc
sub o denurnire generalg - Apis nzellijern mellifei-a, cu foarte rnulte
populatii.
Albinn scihcrrian~ (Apis 7neZlifcl-a snhr!l-lensic), cu dimcnsiuni ccr-
porale mici, rezistents la variatii mari de te?ipcratur5, putin irnscibilA
si ajiresiv;i. Nu poate fi aclimatizati;, in Europa. A r e valoare practic.3
pentru incrucisai.~.
Albina egiptecnii (rll:>isnzelliferct la?;zctrki) este albina care populcaz5
valea Nilului avind o productivitate redus5. Celulele de albine lucr5toa1.e
au diametrul de 4,8 mni. C5p5ce$te umed mierea, este irascibil5 $i roi-
toare, nu prczintj. interes economic. Nu este in stare s a - ~ iformezc g h e n ~
$i deci nu poate suporta iarna. Aceast; rasR n u adun5 propolis, insuvire
ce poate avea o valoare in incrucisare.
 Albina african5 (Apis mellifera adansoni) cea mai precoce ras5 dill
lume, ciclul de dezvoltare a1 acestor albine fiind de 18112 zile. Albina
este de dimensiuni mici, are culoare galben5 ~i construie~tefoarte repede
fagurii. Celulele fagurilor a u dimensiuni mici, num5rind aproximativ
1 100 celule/dm2. Este foarte agresiv5 si foarte roitoare. S-a extins in
unele zone din America de Sud, fiind in permanent5 lupt5 cu albinelt.
indigene pe care le atac5 qi dupri ce le jefuiesc stupii, le gonesc, insta-
lindu-se in locul acestora. Albina african5 nu este productivri, este o
mare consurnatoare de miere si constituie u n real pericol pentru zonele
in care s-a extins.
Apis mellifera unicolor sau albina dc Madagascar, raspindit5 in
Republica Malga~ri,Insulele Mauritius si Reunion. Are o culoare foarte
inchisri, datoritri cantitstii reduse de peri~ori.Este o albin5 productivf~
si putin irascibils.
Apis mellifera capensis, de culoare brun inchis, blind& usor dt.
minuit. Caracteristic este faptul c3 din ou5le depuse de lucrztoare re-
zult5 femele intr-un ~ r o c e n de
t 780io.
-:pis mellifera nmjor, albine mari, trompa lung5, cu productii
mari de miere si cears.
.?pis melliferci nubica, albine foarte mici, t r o v p a scurt5, agresive
si irascibile.
Apis mellifercr scutcllata, cu dinwnsiuni mici, roitoarc, agresi~.e,
propolizeazs intens.
Apis mellifera littorea, albin5 mic5 cu benzi galbene, harnic5, pro-
lific5 $i foarte agresiv5, trompa scurtri. Media diainetrului celulelor d ,
lucr5toare este 4.62 mm.
Apis mellifera monticola, de dimensiuni corporale mari si culoarc
aproap? neagrri. Albinele foarte blinde sint riispinditc in zona munfilrr
Kilimanjaro, la altitudini intre 2 700-4 000 m. Diametrul celulelor dc
lucrstoare varia79 intre 4,8 si 5,2 mm.
Apis mellifera jemenitica, ras5 identificatii mai recent, cu dimel;-
siuni corporale mici - mai mull lat5 decit lungs.
Grupul de rase mediteraneean-occidental
Acesta cuprinde o singurri rasii - Apis mellifera mellifera, cu
foarte inulte populatii. Aceasti3 albinii de culoare brun5 este r5spinditA
in toatii Europa central5 si nordic5. Valorificci bine culesurile, este putin
rezistent5 la boli ~i la atacurile parazitilor. Propolizeazg excesiv. Este
foarte agresiv5 si agitata pe faguri. prezentind incli~latie spre roire.
Nu valorific5 bine culesurile timpurii, dar le valorificii foartc bine pe
cele tirzii, manifestind u n instinct de acumulare deosebit. C ~ r c e t B r i l ~
biornetrice au demonstrat c2 este una $i a c e e a ~ irasri cu Apis mellifein
lehzeni si Apis ~nellifernsilvarum, fiind rrispinditg in Franta, Msrer~
Britanie, Olanda si nordul Germaniei. Este apropiatg de albina africani
Apis mellifera intermisa.
De-a lungul timpului s-au efectuat studii ample asupra raselor c!c
albine, studii ce a u avut drept scop incerc5ri de combinatii interrasiale
prin incrucivare, pentru ameliorarea materialului biologic exploatat.
 SPECILLE SI RASELE DE ALBIND - CLXDIREA CUIBURILOE 65

Dup5 cuill an1 amintit, diferitele specii prezint5 variate moduri

de cspiicire a mierii. Chiar in cadrul speciei Apis mellifera s-au observat
diferenfe. De exemplu, rasele nordice au tendinta de a c5p5ci mierea
uscat, adic5 1 x 5 u n spatiu liber intre mierea din celule si c5pZcelul
de cear5 care este convex. De aceea fagurele este alb $i uscat, fiind
favoritul premiilor expozitionale. Rasele sudice au tendinta de a c5p5ci
umed, adicli umplu celulele pin5 la refuz, iar c5p5ceala este concav5
5i are culoarca nlai inchis5, din cauza mierii care le u m e z e ~ t epe ding-
untru. nlodul de cgpscire a1 fagurilor cu miere este deterininat de factori
ereditari.
Gubin (1953) a f5cut un stddiu comparativ a1 dilatatiei termice a
mierii si a curii si pe aceast5 baz5 a formulat ipoteza c5 spatiul l5sat
de albinele nordice (c5pZceala uscatti) este necesar pentru a preveni de-
formarea sau cr5parea celulelor in iernile reci, cind temperatura poate
cobori de la 30C i n timpul verii, la 0C sau chiar sub aceasta.
V o l u i ~ ~ ucerii
l se micsoreazg la frig cu 2,225%, iar volumul lnierii
numai cu 1,3G20,/Q.Cu alte cuvinte, prin rgcire voluinul celulei se micvo-
reazli mai mult decit volumul mierii ce se afl5 in ea. La temperaturi
deasupra lui OC, ceara se deformeazg cu greu. Din analizele fizico-
chimice efectuate, rezultz cli punctul de topire a1 cerii de albine este
mai ridicat in tirile cu o pozifie geografics situat5 rnai spre sud
(Baculinschi H).
Din cercetlirile fiicute de Lindaucr (1956-1957) si F. G. Sinitll
(1958) rezult5 cri exist5 anumite diferente de comportament, in ceea ce
priveste raza zborului de cules si, respectiv, dansul albinelor. S e preci-
zeaz5 cii Apis mellifera obtine cea mai mare parte a mierii in limita a
3 000 metri in jurul stupului, in timp ce raza de zbor a albinei Apis
ceram este doar de circa 700 m.
Variatiile existente in ceea ce priveste compozitia mierii, produse
de diferite specii, se datoreazz mai putin diferentelor dintre speciile
de albine, cit mai ales altor factori, cum ar fi clima si vegetatia. Astfel,
mierea de Apis dorsata culeas5 in India are vara 17% ap5, iar in ano-
timpul ploios 260/0.
De asemenea, ceara sub raportul proprietatilor fizico-chimice, este
in mare asemSn5toare. Prin cear5 de albine s e infelege - cum am
mai amintit - ceara produs5 de Apis mellifera, in timp ce aceea pro-
dus5 de Apis dorsata, Apis florea .$ Apis cerana poartg denumirea de
,,cear5 ghedda".
TBrile mari productitoare de cear5 sint in Africa tropical5 (Tanza-
nia, Madagascar, Angola si Etiopia). fn aceste tiiri, n u mierea este pro-
dusul comercializat, ci ceara, care poate f i prelucrat5 mai q o r (mierea
fermenteazg, fiind folosit5 En proporfie de circa 80% pentru produce-
rea berii).
Aici albinele sc inmultesc repede, dezvoltind colonii puternice, se
instaleazg in orice cavitate de marime corespunz5toare, clgdesc faguri
repede, temperaturile ridicate stimulind productia de cear5. Un apicul-
tor poate avea citeva sute de stupi, atirilati in copaci pentru a fi apgrati
 SPECILLE $I RASELE DE ALBINE - CL-IREA CUlBURUOR 67

Fig. 32 - ,,Copac cu albine". Stupi primitivi cilindrici din lemn care servesc
drept capcanc pentru ademenirea roiurilor (Kenya)

de numero~iidusmani, jumiitate din ei fiind goi si asteptindu-$i viitorii

locatari (capcane pentru aclemenirea roilor).
La momentul potrivit, I11 timpul noptii, fagurii sint tgiati, albinele
izgonite cu fum, iar mierea este extras5 brut prin stoarcere $i presare.
In urma extractiei mierli se obtin bulg5ri de faguri ce contin un anumit
procent de nliere si polen. Acesti bulg5ri se usucri la soare, apoi se
fierb intr-un vas mare s i se toarn5 printr-o sit:, un sac sau un co$ intr-o
groap5 sZpatZ in psmint, in care se infiltreazii apa in timp ce ceara este
relinutii de sit5 sau cos, int5rindu-se Encetul cu incetul. Deoarece nu
se procedeaz5 la spglarca complet5 a fagurilor, ceara rezultat5 este foarte
colorat5 din cauza polenillui 5i contine multe impuritsti. Ea este apoi
topit5 si turnat; in calupuri mari, in vederea vinz5rii.
Vin5toarea de cuiburi de albine - metoda cea mai vcche este 4ncii
actual; in Africa tropical5 si Asia de sud.
 Albinele si organele produciitoare de cearg

Ceara natural; de albine este u n produs a1 lnetabolisinului aces-

tora, fiind o substant5 secretat5 de orgailelc cerifere ale albinelor lucr5-
toare, pentru a clzdi fagurii dill cuib sau pcntru a cc~pgci celulcle in
care se afl5 mierea sau puietul. Secretia cerii este o functie fiziologic3
normal5, specific5 albinelor tinere si este influentat5 de intensitatea pro-
ceselor metabolice. Ea se forineaz5 in cantitsti lnari ill corpul albinelor
tinere, pe baza transforin5rii poleilului si nectarului in perioaclcle cind
familiile cresc mult ~ u i e t ,cind telnperatura este favorabil5 si cind in
naturs exist5 din abundcntii nectar ~i polen, hrana iilfluentind puternic
productia dc cear5.
111 urma cercettirilor efectuate s-a constatat c5 la albinele carc nu
s-au hr5nit cu polen in prilnele zile de vial,;, glandelc ceriferc se dez-
volt5 foarte incet, n u secret5 cearil sau secret5 foartc putin$ in coinpa-
ratie cu glandelc cerifere ale celor care s-au hr5nit cu polen pill5 in a
12-a zi de la nastere.
Organcle specializate pentru secretia cerii poartg denuinirea de
glunde cet-ifere. Ele a u form5 ovals, sint netede, str8lucitoare, fiind
situate pe ultilnile patru inele (sternite) abdonlinale ale albinci lucr5-
toare, pc partea ventral5 sub oglinzile cerifere. Aceste glandc stau
adspostite sub u n strat protector de chiting, a ~ e z a t ca tiglcle unui
scoperis.
P e fiecare sternit se afl5 cite dou5 forlnatiuili glandulare, fiecare
fiind alcstuit din 10 000-20 000 celule secretorii. Celulele acestor for-
lnatii glandulare sint fixate pe membrane chitinoase transparente, avind
aspectul sticlei translucide si cu o structur5 poroas5, denumite ,,oglinzi
cerifere". 111 zona oglillzilor ceriferc, cuticula este str5b5tut5 de un nuinfir
mare de formatii tubulare umplute cu secretii glandulare. Se consider5
c2 sistemul micro-tuburilor, i n afara altor functii, iildeplineste si pe
aceea de schelet a1 glandei cerifere. Important de mentionat cste faptul
c5 in stadiul dc nimf; glandele cerifere produc chitina cu care viitoarea
albin5 i ~ consolideaz5
i inveli5ul corporal.
Activitatea celulelor secretoare de cear5 incepe de la virsta de
3 zile (Lindaucr), cind albinele particip5 la ciipgcirea celulelor si sc inten-
sific5 in ziua a 7-a, cind albinele trec la clgdirea fagurilor. fn~l{ilnea
maxim$ (circa 50-60 microni) a glandelor cerifere a fost constatat; d e
 Fig. 33 - Corpul albiilei
1. a n t e n j ; 2. cap ; 3. torace ; 4 aripi ; 5. stigm5 ; 6. tergit VII ;
7. ac ; 8. picior 111 ; 9. picior I1 ; 10. picior I : 11. tromp& (limb$ ;
12. gloss ; 13. mandibule ; I-VII sternite

Rosch la albinele in virstB de 16-18 zile, cind se atinge dezvoltarea

maxim5 a celulelor in care apar vacuole umplute cu ccarj. lichid5, ce se
scurgc in afar5 prin orificiile microscopicc ale oglinzilor. Solzi$orii, la
iesirca din oglinzi, sint fragili si transparellti ca niste plricufe de mic5.
Apoi aceste glande scad pin5 la 3 microni, odatii cu trecerea albinelor
In nctivitatea de culegstoare.
Cu toate aceste reguli generale, au fost observatc si situatii cind
albinele, la o virst5 corespunz5toare activitstii de cules (24 zile), aveau
inc5 glande cerifere foarte dezvoltate (60 microni). Se poate considera
dcci c5, atunci cind necesti5tile familiei o cer, albinele lucr5toare pot
produce cear5 rji la virste mai inaintate.
Referitor la posibilitatea ca albinele dc o \-irst8 inai inaintat5 sB
producii ceari, Rijsch (1930) citeaz5 o scric de esperiente, pentru a
dovedi c5 albinele mai batrille a r putea, dac5 este necesar, s5-qi dez-
volte pentru a doua oar5 glandele cerifere yi consider5 c5 in acest scop
70 CEARA . . ,

Fig. 34- Organele cerifere a l e albinei (dup5 Iordan)

A) Partea ventral% a abdomenului albinei : a) tergit ; b)- sternit
B) Oglinzile cerifere ; c) stcrnit ; d ) oglinda cerifcrtir
Se obserl.5 ccle qase sternite din care numai sternitcle 3, 4, 5 $i 6 sint
previzute cu oglinzi cerifere

ele folosesc materii din corpul gras ventral, in special lipide qi pro-
teine. Albinele in virst5 chiar de 50 zile au fost in in5sur;l s5 construiascii
faguri. Ulterior, prof. R. Jordan (1940) a aratat c5 ceara din glandele
regenerate nu difer5 de cea produsri de albinele tinere. fn momentul
secretiei de critre celulele glandulare, ceara de albine este lichidg (punc-
tul de topire 33-36OC), fapt ce permite iesirea acesteia spre exterior
prin porii oglinzilor cerifere. In contact cu aerul, ceara se solidific5 pe
oglinzile cerifere, formind solzi~orialbi, depuyi in buzunarele alcgtuite
de plscutele sternale, care sint imbucate una in alta. Solzi~oriicores-
pund cu forma ~i mgrimea oglinzilor pe care s-au format. Aceas6 form5
este concoidal5 (asemGn5toare scoicii). Pentru int5rirea solzisorilor, albina
folose~tesecreQa glandelor mandibulare. fn procesul complex de ela-
borare a cerii, albinele folosesc ~i secretiile glandelor labiale, cervicale
~i toracice, care adaug5 enzimele lor, in special lipaze $f proteaze.
 ALBiNELE $1 ORGANELE PRODUCATOARE DE CEARA 71

Fig. 35 - Volumu! glandelor cerifere in diferite perioade de dezvol-

tnre (dup5 Iordan)
I - pericada de repaos ; I1 - glnnde care incep n secretn ceara ;
I11 si IV - glarlde in timpul secretiei maxime de cearR ; V - pe-
rioada de regres ; VI - revenire la pcrioadn initial2 de repaos

Studierea solziqorilor dc ccar5 secrctati de albinc cu ajutorul mi-

croscopului electronic n pus in evident5 alclituirea accstora din nume-
roase foite. Solzisorii secretati de oglinzile cerifere situate pe inelele ab-
dominale IV, V si VI prezint5 forme $i dimensiuni asem5n5toare, in timp
cc solzisorii secretati de glandele situate pe inelul VII abdominal sint
difcriti ca form2 si dhcnsiuni.
fn timpul lnarilor culesuri, activitaten de produccre a ccrii este
intens3 si, ca urmarc, si activitatea de cladire a fagurilor. Cind un num5r
mare de albine din stup produc cearii, activitatca secretorie fiind intens5,
solzii sint eliminati pe oglinzi intr-un ritm accelerat. L'lancvrarea lor
devine mai greoaie si de aceea multi solziyori se pierd si se pot observa
pc fundul stupului, in special cind albinele n u a u spatiu suficient de
constructie. Dcoarece albina are patru pcrechi de oglinzi cerifere, ea
poate s5 secrete concomitent 8 pl5ci (solzi~ori),care cint2resc circa 2 mg.
Pentru secretia unui kg de ccar5 sint necesari circa 1250 000-4 000 000
solzi?ori, greutatca unui solzi~orfiind de 0,25--0,8 mg.
Productia de cear5 este un criteriu de baz5 in selectia familiilor
de alhine. Ea, difer5 cantitativ ~i calitativ, in functie de rase, iar in
cadru! raselor, pe populatii, ecotipuri si chiar in functie de particulari-
t5tile individuale ale unor familii de albine date de complexitatea ca-
racteristicilor biologice in ansambluk lor. Productia de cear5 este in-
fluentat5 $i de mgrimea oglinzilor' cerifere, criteriu de care se tine cont
in prozesul de selectie. Astfel, fn urma m5sur5torilor biometrice ale
principalelor caracteristici la albiriele lucr5toare apartinind diferitelor
rasc, prof. G. A. Avetisian mentioneazs atit diferentele cu privire la
dimensiunile oglinzilor cerifere cit si ai altor indicatori biometrici de
baz5 dup5 cum rezutl5 din tabelul 2.
72 CEARA

Tabelul 2
Dimensiunile oglinzilor cerifere $i ai altor indieatori biometrici la diferite rase
-En mm -
Albina
Denumirea
caracterisflcilor din Rusia
carpatina italiana carnica ccntralP

Lungimea oglinzilor cerifere

LBfimea oglinzilor cerifere I 2.43
1.69
1 2.45
1.57
2.39 1 2.00

Lungimea trompei 6.61 6.51

Lungimea aripii interioare 9.42 9.32 9.41 9.35

0 descricre detaliatg a manevrilrii solzi.~orilora fost f5cut5 de

Cnsteel (1912), care a observat operatia printr-un microscop binocular.
--Ilbinele desprind cu ajutorul picioruselor solzisorii de cears. 111
acest scop, albiila inteapj cu perii tibiali .solzisorul. dc cear3 si il cli-
bereaz8 prin miscarea in jos a piciorusului. Apoi, ridicil piciorusul prin-
tr-o miscare brusc5 de pe solzisor si, E l i acelasi timp, il prcseaz;~cu tarsul
pe sternit. pentru a n u c5dea. Din liou 111isc5 piciorul in jos. sustiiiind
de data aceasta solzisorul de cear3 c.u perii, tibiali. 111acelnsi tiinp sol-
zisorul dc cearii alunccs in deschiz5tura articulafici (pcns5) fiind prcsat
r;i preluat de picinruselc anterioare si preclat dc c5tre aceasta mandi-
bulelor.

Pig. 36 - Solzul d e cear5 (dup5

Iorclan)
a) Solzul de cear5 prins In pensa
piciorului posterior a1 albinei ;
b) Solz de cear3
 F i g . 37 - Manevrnrca solzilor de cear5, pe faze succesive (dup5 Iordan)

Solzisorul va primi acuin adaosurile secretiilor glalldclor mandi-

bulare prccuim si a altor glande, asa cum am mentiollat mai sus, int5-
rindu-sc el poate fi frjmintat $i modelat dupri dorint5, de clitre albin5,
flirima d c cear5 fiiild gata pentru a fi adZugat5 acolo unde este nevoie.
fn fclul accsta albina particip5 la clgdirea fagurilor.
Sc pare cri ceara se produce in. corpul albinelor in cadrul unui
proccs biochimic, in mod asemrinritor cu producerea grgsimilor in corpul
animalelor. Ea are o component5 complex8, asem5n;itoare cu cca a gr5-
similor organice.
74 CEARA

Puterea crescutii a familiei, activitstile intense de prelucrare a nec-

tarului qi de hrjnire a puietului antreneaz5 intr-o mare m5sur5 meta-
bolismul albinelor tinere, stimulindu-le sg secrete mai mull2 cear5.
lntre factorii menlionati exist5 o strinsj interdependentii, acevtia influen-
tindu-se reciproc. Contrar a ceea ce ar putea crede un necunosc5tor.
productia de cear5 nu frineazli cre~tereapuietului si nici productia de
mierc, aceste activitsti actionind stimulatoriu una asupra alteia.

, , Tabelul 3
Productia de cear& in raport cu greutatea (puterea) familiei de albine
(dupH Taranov)

Puterea familiei de albine

cxprilnath i n kg a:bine I % s
1 )I_
) -.-
I
Productia total5 de cear5 - g 262,9 482.9 893.3 1046,3 1323,8
Procluctia de ceari l a 1 kg al-
bine - g 528.8 482.9 446.6 348.9 330.8

Din datele de mai sus sc poate constata modul de creqtere a pro-

ductiei de cear5 in raport cu puterea familiei de albine. Dac5 ins5 ra-
portgm productia de cear5 la 1 lrg albine, aceasta scade pe m5sur'a ce
puterea farniliei creste datorit5 procentului mai mare de albine antre-
nate la crcsterea puictului.
In afar5. dc puterea familiei si virsta albinelor, secretarea cerii
este mult influcntat5 de conditiile de hran5, intensitatea culesului, pre-
zenta mlitcii, tempt~atura,volumul spatiului liber din cuib si alti fac-
tori. Secretia cea inai intcns5 se observ5 primgvara si vara. La sfir3itul
verii si toamna, secretia szade bruse fn perioada de iernare, glandele
cerifere se afl5 in repaus $i nu secret5-cearii.
 Constructia fagurilor

Fagurii albinelor melifere sint construiti din ceari. fn fagur"il ce

formeaza scheletul de sustinere a populatiei qi a viitorului cuib, albi-
nele vor aduna strinsura de miere qi polen $i vor c r e ~ t enumeroase
generatii de puiet.
In cuibul albinelor fagurii sint dispu~ivertical qi paralel unii fat5
de alfii si pe ei se va desfGsura intreaga activitate a familiei. Fiecare
fagure estc compus dintr-un perete median, pe ambele pfifli ale lui fiind
dispuse orizontal rinduri dc celulc l~exagonale. Multi cercet5tori ca
Aristotel, Virgilius, Kepler, Darwin, Huber ~i altii au studiat cu atentie
capacitatea albinclor de a construi faguri cu celule asezate simetric, de
form5 hcxagonalg si cu fundul rombo-prismatic, cu unghiuri si planuri
incli~lateprecis. Celulele fagurelui sint prismatice, cu sase planuri, pe-
rctcle median ce desparte celulele de pe fata a doua a unui fagure are
Q grosinle cit a 20-a parte dintr-un milimetru. Huber a demoi~strat cB
propolisul folosit dc albine serveste la intjrirea fagurelui nou construit.
Marginile superioare ale celulelor fagurilor sint intgrite qi consolidate cu
un inel de cearii si propolis, iar albinele spoiesc si lustruiesc cu un balsam
dc propolis interiorul celulelor. Fundul celulelor este construit din trci
roniburi, 3 csror inclinatie, in raport cu peretii celulei, este datri dc
~inghiu! ascutit a1 fiecgrui romb care este de 70' $i 32'. Darchen aratri
c2 albinele au adoptat acest unghi - verificat de matematicieni - astfel
i:lcit intre cele sase planuri ce formeaz5 hexagonul fiecare celulri sB
poatd contine maximum de miere, folosindu-se la constructie o cantitate
minim5 de cear5 si obtinindu-se totodata un maxim de rezistent5.
Forma hexagonal5 a celulei d3 siguranta qi rezistentj edificiului, fiind
zea mai bun2 in repartizarea uniform3 a presiunii, atit la intindere cit
~i la comprimare. Fiecare celulri. este compus5 dintr-un recipient hexa-
gonal a ~ e z a tpe o temelie piramidalg, fagurele fiind compus din dou5
straturi de celule lipite la bazH. astfel incit fiecare din cele trei romburi
care conqtituie baza piramidal3, a unei celule de pe o fat2 formeaz5,
i n acela5 timp, baza, de asemenea piramidals, a trei celule de pe partea
opus5. Acest model de repartizare cocstituie, poate, cea mai robust5
constructie de inginerie. Cind cele $ase planuri ale celulelor sint cliidite
la cel putin 114 din injltimea lor, albinele cl5ditoare corecteaz5 unele
abateri. La accast5 finisare intervine numai grupul albinelor construc-
toare. Regularitatea lor se datoreazii mai cu seam5 actiunilor executate
Tn comun de multe albine ce construiesc acei pereti subtiri $j friabili.
 76 CEARA

111 nceste celule e depoziteaz5 mierea care raportatd la cantitate

este dc 30 ori lnai grca' decit ceara si Ixntru a evita scurgcrea ei, albi-
nelc le-au asigurat o inclinatie usoard cu un unglli d e 4-5 grade spre
parten superioarg.
-4vantajele pe care le prezinta structura hexagonalg, fat5 de alte.
f o m e geometrice (pZtrat5, triunghiularz sau rotundi), au fost dovcdite
p ~ n t r uprima oar5 de matcmaticianul si astronomul grec Pappus din
Alesandria, care a trBit in secolul a1 IF,--lea.
in 1712, astro:iomul francez Jaqucs-Philippe 3Iaraidi a nlasurat.
di:nensi~ulile celulelor de cear5 din stup, inr mai tirziu inatematicinnu1
elvctian Samuel Koening a utilizat aceste mrisur2tori pentru a de~nonstra
cii baza celulelor de fagure este construitii de albine folosind in mod
o?tim materialul de cl5dit. Reaunlur a afirma c i ~,,fagurii reprezinti o
capodoper5 de arhitecturg si geoinetrie". 3lauricc i\Taeterling. laureat
a1 prcmiului Nobel, scrie in lucrarea sa Viala albinelor : ,,De ~ n i ide ani
albinele cl5desc fagurii acestia uimitori c5rora 11-ai putea s5 le adaugi
nimic si nici sd le iei cera si in care se uncsc. inlr-o des5virsit5 m5sur8,
yliinta chimistului cu cca a geometrului, ingeniozitatea arhite~tuluicu
cea a ingineruluiu.
De asemenea, Charles Darn'in spunen cB cste i~nposibil sB n u fii
~ B t r u n sde o profund5 n d ~ ~ i r o t icind
e esnminczi atcnt structurafagu--
relui atit de perfect adaptat5 scopului.
Cuibul familici de albine sc colnpune clintr-un nu1n5r variabil d e
faguri claditi de albine lucr5toare. fnlr-un stup 1;uternic sint circa
300 000 celule. De rtgulg. fagurii nu pozitic vcrtical5 si se construiesc
de sus in jos. Fagurii proasp5t construiti sint albi, iar t u t i ~ n p u lse in-
chid la culoare. i n scol-buri sau stupi primitivi. fagurii sint fisati direct
de tavail si peretii latcrnli si nl1 pot fi scosi f5r5 a-i degrada.
f n stupii sistcmatici. fag~iriisint fisnti in ramc mobile, fiind asczati
1-erticnl si pnrnlel unul fat5 de nltul, si dispusi de obicei perpendicular
fat5 d c urdinis (pat rece) sau paralcl cu urdinisul (pat cald). Fagurii inai
mici de stup multietajat sint lucrati ~ n a ircpcde si in numrir mai Inare
fat5 de fagurii din ramele Dadant. Albincle, cind cl5des: fagurii intr-un
stup sistcmntic cu rame goale, stau in fol-matii de perdele coliice cu baza
in sus. ce prind de picioare si formeaz5 Iantul a l b i ~ ~ e l osubr spetezele
goc?!e a u11ui num5r de 3-4 rame ce au fost luate in lucru.
4 P e cele 3-4 perdele cu ochiuri largi albincle nu stau inghcsuite
unele l^n altele, ele fiind incolljurate de un Envelis format din trupurile
majoritztii a l b i ~ ~ e l oasezate
r, ca intr-un ciorchine. fnvelisul ciorchi~lelui
este forinat din 2-3straturi de albinc strinse Intrc ele, pentru a p5stra
o tempcrstur5 uiliform5 de 33-34OC, necesar5 elaborarii solzisorilor d e
cear5. Circulatia albinelor ill ciorchilie se face printr-o dcschidere aflat5
la partea inferioar5 a acestuia.
fn functie de te~npeiaturamediului ambiant, albincle organizate
in form5 de ciorchine se string sau se 1.risfi1.5pentru a-si segla tempe-
ratura optin15 necesarz secretiei cerii si constructiei fagurilor.
Pe un fagure sint mai lnulte feiuri cle celule : de albinc lucr5toare,
de trintori, botci si celule ncregulatr? de legiiturti, trecere sau fisare.
78 CEARA

Fig. 39 - Sectiune printr-unfagure

A. Celula de albina lucr8toare ; B. celula de
trintor ; C. botcile amplasate in partea infe-
rioarti a fagurelui
a) botcs oarb8 ; b) botc: deschisti - cu
larva ; c) botc5 c&pScitS- cu nimfti ; d) bot-
ca cBpacit5 - cu pup5 ; e) matc5 inainte de
eclozionare ; f) peretele botcii ; g) eclozio-
narea mritcii ; h) hrana lnrvei (lripti~or de
matcB)

Celulele de albine lucr5toare

Au form5 de prism5 hexagonal5, fiind dispuse simetric pe ambele
piirti ale fagurelui.
Fundul unei celule servevte i n acclavi timp ca component5 pentru
fundurile a trei celule din partea opus5. fn aceste celule albinele cresc
puietul si depoziteazs rezervele de hran5 - miere si p5stur8.
Un fagure in rama de cuib de 435x300 mm are pe ambele fete
circa 9 000 celule de albine lucr5toare. Suprafata unui fagure crescut
intr-o asemenea ram5 este, de 11,20 dm2 (lumina interioar5 a ramei
fiind 415x270 mm). Pe 1 dm2 (un p5trat cu latura de 10 cm) fagure
crescut sint circa 400 celule, iar pe ambele fete ale fagurelui circa 800
celule d c albine lucrgtoare - revenind 4 celule de lucr5toare la 1 cm2
pe o parte.
0 celul5 de albin5 lucrZttoare, care are diametrul de 5,3-5,5 mm
si adincimea de 10-12 mm poate cuprinde 0,40-0,43 g miere sau
0,19 g polen. Peretii celulei au grosimea de 0,12 mm subtiindu-se cstre
baz5, unde m5soar5 0,08mm.
Grosimea fagurilor cu celule de albin5 lucr5toare este de circa
25 mm, iar distanta intre faguri de 12-12,5 mm. Distanta intre peretii
mediani a doi faguri vecini este de 37-37,5 mm.
 arqoazap ap azaj al!Jej!p us la!nd rw apIa3
: an?olpmnl au!qIa ap aInIa3 uyd aun!jsag- of .B?.J
 N. I<Gniger a demonstrat c i picioarele anterioare-ale 'albinelor ker-
vesc la mssurarea celulelor, c e e a ce este absolut ilecesar la construirea
normal5 a fagurilor. <,:
Cercetarile f2cutee,de ing. E. Mirza $i ing. A, BIiilaiu qu privire
la dimensiunile celulelor de albine 'din fara noastr5 au concluzionat
faptul c5 populatiile de albine prezintii o variabilitate in ceea ce p r i v e ~ t e
diinensiunile celulelor fagurilor naturali, in functie de zon5 - de la
5,50 111111 in Podisul Transilvaniei la 5,33 mm in Podisul Moldovei (s-a
luat in considerarc diametrul dintre peretii verticali ai celulelor, care
prezint5 cea lnai rnic5 variabilitafe in cadrul rn5sur5torilor efectuate si
reflect5 cel mai apropiat dimensiunea reals a celulelor fagurilor). Autorii
aratci c2 intre dirnensiunea corporal5 a albinelor ~i dimensiunea celulelor
fagurilor cxistd o corelare diiecta si recornand5 pentru zonele in care
diinensiunile fagurilor ilaturali depii~escdimensiunile fagurilor artificiali
-3.5 se foloseasc5 faguri artificiali cu diarnetrul 5,60 nlln (celule m2rite).

Celulele de trintori
Celulelc de trilltori servesc pentru cresterea puietului de trilltor
si au diametrul de 6,25-7 mm ~i adincimea de 13-16 n1111. Pe anbele
fete ale unui decimetru patrat sint circa 600 celule de trintor. Construc-
tia lor cere rnai putin material ~i sint executate intr-un tirnp rnai scurt.
In afar2 de cresterea tcintorilor aceste celule nlai slnt folosite ~i pentru
depozitarea mierii si producerea apilarnilului.

Botcile
Botcile sint celule speciale, cu sectiunea cir?ular5, i n care albinele
cresc viitoarele m8tci. Ele au forma uneiighinde cu adincilnea de
20-25 mm si cu diametrul .de 10-12 mm. Albinele clBdesc botcile
la margiilea de jos a fagurilor sau in spatiile goale ale acestora. Botcile
sint i n g r o ~ a t ecu cearii, iar pe suprafata lor albinele creaz5 o dantelii cu
desene aproape hexagonale. Constructia botcilor este supus5 unui control
hormonal, a prezentei substantei de matc5 @ a unor feroinoni sccretafi
de matc5, care actioneaz5 asupra albinelor printr-un cod chimic.
Dup5 ce matca a depus oul in botca si s-a format larva, albinele
alungesc aceste b t c i ~i le cgp5cesc. Botcile sint de mai multe feluri :
botci de schimbare l i n i ~ t i t ka mgtcii, de roire preculn si de salvare.
De asenlenea exist5 rji w e l e inceputuri de botci denumite botci oarb2
sau false. b

Botcile de h i r e sint: de trci ori mai mari decit celula de albiilX

avind u n rolum de 0,8-0,9 cm3. Sint cljdite de albine atunci cind
familia urmeaz5 a roi si sint situate obisnuit pe marginile laterale si
dc jos ale fagurilor, fiind in numar mare, de la 20-30 pe un fagure.
Botcile de schimbare l i n i ~ t i t ssint la fel de mari, construitc corec:
si putine la numSr, insu~nindde obicei 2-3 botci pe'un fagure.
d ) Botcii c~~p;icit;ipe d o p
de crestere
81 CEAEX

Botcile c!c sail-are sc cl5dcsc atunci cincl familia a pierdut matca,

pe suprafafa de mijloc a fagurelui, prin modificarea celulelor dc lucr8-
toare, i n care se afl5 ou5 sau larve tinere.
Botcile se gjsesc 91.1 stup ilulnai in perioada cind familia de albine
creSte m3tci tinere. Dup5 eclozio~lareamgitcilor, albinele distrug botcile
dc pe f a ~ u r i .

Celule de trecere ~i de legGtur5

PC fagure mai esist5 s i alte celillc de form3 neregulatii, denu~nite
celule de trecsre, case de obicei se construiesc la locul de intilnire dintre
celulele albinclor 1u:ratoare si cele de trintor. Dc asenlenea celulelc dc
leg5tur5 $c co:~struiescin locurile de fixare s i consolidarc a fagurilor
de ram5 sau dc spctcaza superioar5 a acesteia. De aceste celule atirnA
grc~ltateaintrcgului fagure y i de acct3a elc au fornlc nlai mici, nercgulate,
cu peretii mai grosi gi un continut sporit dc propolis pentru a le da o
rezistcntg sporitli.

Fig. 4? - Celu!e de treccrz s i cle leg8tu1-2 pent1.u con-

solidarea bctcii, intr-un spaiiu go1 din fagure

Remanierea fagurilor ~i circulatia cerii

Fagurii sint in permanen@ intretinuti ~i inodelati de cBtre albine.
Albinele repar: foarte rcpedc g5urile sau craptiturile ficute in pcrefii
sau fundul celulclor, cle intimpi1.16 ins2 greut5fi la repararea celulclor
tl-~r-titepe perctele median.
Acti1-itatea de c.onstruire sau reparare a fagurilor este tcmporarA,
i n r 5 capciciren celulclar cstc o preocupare aproape constant,i, reprezcn-
 COXSTAUCTIA FAGURILOR ??j

tilld o :~ctivt:ite subordonat5 cresterii puictului si care ocupl~ un ~ O C

considcrabil i : ~activitatea albinelor lucriitoare.
Linda17.c~(1952) aratg c5 ill ingrijirca puiciului fr%gnlfl:te C ~ C(':':lr:~
ern2 trallsportate si depozitatc la marginea celulclor, astfel cR cea lnai
marc partc a cerii cste deja strins5 in momcntul illceperii c5p5citului.
;llbi:?cjc r;izuicsc peret;ii celulelor ~i c8pficclclc pelltr~l a rCcUp:'ra
c.cara si a 0 folosi urlde este nevoie. Ele transport5 rezervelc clcpusc,
in special dc pe marginile Ingrosate alc cclulelor ~i o ulilizcazR in 21%
part^. DLIPReclozionarea albinei, celula cste nivelatz si lust-rl~it>,, fiiud
1;cvoie dc 21-62 minute pentru prcpararca unei celulc de albii15 lucra-
tonrc, in vcderea primirii viitorului ou. La aceast5 lucrarc p~irticip5
aprosi~nativ15-30 albine lucrlitoare.
Ccara c5piicclului cste Znmagazinatii sub f0rii15 de g u l e r n ~pc mar-
ginea celulei sau folosit5 in alt5 parte. C5p:icelul r u ~ c icelulc ru puict
cstc constituit din 589/" cear5, 400/0 mas5 brut5 de ccluloz5 p i 20"'" polcn
si ap5. Structura este poroas5 si permite trcccrea clerului ncrcsrir 11ci1-
tru rcspiratia nimfei.
CSp5celul unci celule cu micre ?sic diferit. El este plat. neted si
impcr~ncabil.C2plicclul unci cclule pentru mierc cste h~grosatci lustruit
fk-5 incetare, i n c j lnultc zile dup5 cripkirca ceiulei. Crip5celelc cclulc!or
pentru puiet reprezintli o Inare cantitate de ccar8 de rezervB si 11.1crritoa-
rc>le nu ezit5 s2 le roadli, a5tfel incit accstea clcvil~ din ce in ce lnai
subtiri. H. Guerriat arat5 cii iuiediat dup5 c5p5cire, u n ciipBcel de 4 mrn
diametru cint5reqte 2,7 ~ n g ,dup5 5 zile el tint2reste l,G mg si in a
12-a zi llurnai 1,l mg. 111 12 zile, GO% din ccara c5p5cclului a fost dep!a-
sat5 in alte pjrti ale stupului. Pentru a explica econon~iacerii la albin5,
1Ver;lcr Meyer prczintii urmstoarea schem5 : 1) ingrosarca marginilor
c e l ~ ~ l e l ;o r2) aducerea de cearii dill fagurii alhturati ; 3) construirca
c;ip5cclelor ; 4) roaderea clip5celelor l a puiet ; 5) depuncrca ccrii dc rc-
zcrv5 pe nlarginea altor celule ; 6) r5zuirca celulelor.
Casteel (1912) accentucazii c5, in tilnpul const:.uirii nc~ilor fagusi,
reprclucrarea cerii cstc o trlisiiturli caracteristica si cli existau totodat5
lnai multc albine lucr5toare produc5toare de cear5 active, ale c5ror glaudc
cerifere erau ins5 inactive. Albinele fac economie in privinta productiei
dc cear; ~i ceara mai veche este rcfolositli in mod repetat, ln fun:tic
de necesitjti.
Pin5 de curind se 5 t h c5 exists o circulatie a cirii, dar sc ignortl
amplozrea ei. Recent, accasia a putut fi precizatii cu ajutorul izotopilor
radioactivi. Dup5 24 ore de la introducerea unei buc5ti de fagurc radio-
activ marcat cu iod 131, toti fagurii stupului si magazinului nu dcvci~it
radioactivi, ceea ce arat5 foarte bine ainplasarea si rapiditatea folosirii
ccrii dc catre albine in stup. 0 experienfd bazatii pe acelarji principil~
a permis constatarea cli pentru c'onstruirca unui fagure artificial a l b i l ~ c ! ~
utilizeazs ceara din fagurelc respectiv si caut5 totodata cantit2tilc? nccl,-
 F i g . 43 - Tava hranitor a unui stup multietajat.
cu cjpficele de cear5. Se observ5 modelarea cu-
rioasil realizatri de albine a surplusului de ceara

sare de cear5 din rezerva fagurelui vecin. Astfel, dac5 se pun CAP&-
celele cu miere in hrgnitor, albinele Ling initial mierea qi tritureazg apoi
o parte din cAp5celele de cear5, pe care le folosesc ca material in con-
structiile lor din stup. Surplusul, este modelat curios, cu numeroase
caverne, q a cum se p a t e vedea fn figura 43.
 Trei descoperiri epocale

Secolul a1 XIX-lea poate fi numit pe drept cuvint secolul de aur

a2 cipiculturii universale deoarece marcheazg, prin cele trei mari desco-
periri, trecerea de 'la apicultura prirnitiva, care a durat milenii, la cea
sistematicz, din zilele noastre.
Descoperirile c:are au revolutionat intreaga tehnic5 apicol5 mondialg
s e refer5 la cele trei unelte care au o strinsii legsturg cu productia de
aniers $i cear5 :
- stupul sidematic cu rame mobile, inventat in 1014 de I. P. Pro-
copovici ;
- presa de confec$ionat faguri artificiali, inventat5 in 1857 de
Mehring Iohanes ;
- centrifuga de extras miere, inventat5 in 1860 de H r u ~ k aFrana
Edher.
Prin folosirea acestor unelte s-au inlaturat neajunsurile stupriritului
primitiv, cind omul nu putea interveni in viata familiei de albine din
interiorul stupului (buduroaie din lemn, cosnite din paie, din papur5,
nuiele, din lut ars etc.). Toate aveau acela~ineajuns, in sensul c5 viata
albinelor din interiorul stupului nu putea fi observati, rgminind mereu
.o tain; de nepstruns.
De asemenea, recoltarea mierii ~i a cerii se realiza prin metode
rudimentare $i de multe ori prin sacrificarea celor mai bune familii de
albine, care aveau mult5 miere. h felul acesta se opreau pentru prtisil5
familiile de albine mai putin productive, ficfndu-se incon~tiento selectie
ncdoritti.
Mierea obtinuts prin stoarcere era de calitate inferioari fiind ames-
tecatfi cu larve, polen si p5stur5 ~i in permanents predispusg fermen-
tirii. Stupii primitivi, avind un spatiu redus, nu asigurau dezvoltarea
maxim5 a familiilor de albine iai. acestea aveau predispozitie spre roit.
Acesti stupi nu permiteau interventia eficients a apicnltorului pentru
efectuarea unor lucrhi, tratamente medicamentoase sau ajutorarea fa-
rniliilor in suferintg.
In acest stadid s-a gasit apicultura pin5 la descoperirea celor trei
unelte, care marcheaz5 trecerea la stup5ritul sistematic.
fn stuparitul sistematic se realizeaz5 posibilitatea omului de a
cerceta familia de albine ca pe o carte, la pagina doritg, iar productia
de miere ~i cear5' se poate obtine cu parametrii cantitativi $i calitativi
superiori, far2 a sacrifica albinele.
88 CEARA

f n ~ c c s t cco:ldifii nou create se pontc realiza o ~ n i e r cCLI calitdti

~upcrioar~ pe, soriinlente distincte ~ d eflor3 si calitatc, precum si miere
in faguri si III scctiuni de faguri.
Stupii sistcmatici permit dez\-oltarea la ixaxi~n a fa~niliilor de
albinc si I n ncvoie mutarca ramclor ciintr-uil stup in alttd, obfinerea
uilui num:i~. insemnat de faguri cliiditi prin folosirea fagurilor artifi-
ciali. Prin folosirea centrifugii dc extras mierea.. .fagurii, atit dc p r e f i o ~ i
pcntru apicultur5, nu sc ~ n a idistrug, iar m i y e a este curat5.
Se deschide o nouii etap5 de aplicare ? unor tehnologii moderne
cic crestcre ~i intrctiilere a familiilor de albine, teh~~ologii ce stau si azi
la baza progresului En apicultur5.
Xpicultorul poate crea farniliilor de alb&e, ~ o n d i t i i~ n a ibune d e
1-iat5, se poatc face o seleclie riguroas;~ prin iulocuirea 1ti5tcilor nepro-
cipctive, exists posibilitatea aplicririi unor tra,tamente lnedicamciltoase
'

sau a lmor m8suri de clezinfeclie y i igienB, se poate realiza o inmultire

dirijat5 a inllliliilor dc albine, diversificarca produclici apicole, cit si
!;iultc altc zvailtaje.
De aceea, cnnsider (5 biografiile acestor trei invcntatori si impre-
jurril-ile in care au facut descoperirile, merit5 S B . fie cuncscute de c5tre
apicultori.
Procopovici Piotr Ivanovici, inventatorul stupului cu raine mobiIe,
5-a n5scut la 29 iiunie 1775, in sntul Xlitcenl;i, regiunea Cernigor. Stu-
diile si le-a completat la Academia din Kiev. A vrut sa urlnezc studiile
la Unilrersitatea din Moscova, ins5 la st5ruinta tatil.ui s5u s-a inrolat in
zrmat5, ajungind in scurt tiinp ofiter cu gradul de locotencnt. X luptat
sub comanda vestitului conlandant de osti S,uvorov. Piirrisind armata,
s-a retras la tars, unde a primit trei descatine dc pamint, ocupindu-se
cu agricultura si, in spczial, cu apicultura. Procopovici si-a dat seama
c6 apicultura de pe atunci se afla pe o treaptii inferioarg, folosindu-se
~netoderudimentare de lucru. Acest f a ~ t1-a deter~ninats5 se dedice
apiculturii, studiind cu mult zcl biologia fanliliei de albine.
Expericntelc sale apicole le public5 in Zeinletleksknia gnzetn si in
alte revistc. Ti:np dc 14 ani el a studiat viata albinelor .in diferite forine
de stupi priinitivi. fn 1814, a inventat si a construit siilgur primul stup
cu ramp nlobilc din Iemn, c5ruia i-a dat denumirea de ,,stupul Peters-
burgu. Acesta cra u n stup~vertical,avind aspectul unui dulap, magazia
fiind situatii in partea superioar5. Acesta avea rame mobile si era dcs-
psrlitii de corp printr-un podisor,
Cunoscutul apicultor american I. A. Root scria c5 rama de maga-
zin a lui Procopovici aduce mult cu ramele moderne pentru sectiuni d e
faguri, cu orificii pentru trecerea albinelor qi czi inventatorul a Post
intr-adev5r un apicultor neobi~nuit de dotat, care a aplicat metode
ce dep5~eau cu mult epoca in care a tr5it. Root neag5 afirn~atia
unor apicultori c5 cel ce a inventat ramele mobile a r fi fost Dzierdzon
din Germania, recunoscindu-1 ca inventator pe Proco.povici.
Avantajele stupului modern puteau fi folosite pe deplin in con-
ditiile utilizarii fagurilor artifciali: si. centrifugii pentru extragerea mierii
f i r 5 afectarea cclulelor. I
 TEEI DESCOPERIRI EPOCALE 811

:-,g. 4.1 - Procnpovici Piotr Ivano-

.,.ic; (1775-1850) i n v e n ~ a r c ) r ~I:I'J-
r~
Fig. 45 -Stupul cu r a m e nob bile in-
ventat $i const-ruit cle P. I. P r o c o p o ~ i c i
nlnlui s t u p cu r x n e ~ n o b i l c in a n u i 1811

PC,;in25 f;:ptl~l cFi cstc j:~-iixul !?-ti:rc in\.~>:?:;:torIn apicu1tu1-5.

I'~.~ropo\-ici a dcsf;l.;i~rat si o a~.tivitatc.tiria33 ; i i ;!r,c,ct c!ninci~i.!. :ls!fcl,
i n a n u l 1833 n infiintat o $coa!,'l snpicol5, pri!n;l in l?tiropa. In w t u l sRu
natl?l l!itccn!ii, care, in decurs de 50 d c :mi a instrllit pclitc- GOO apicul-
:ori din tontc colturilc t5rii. Cursurilc c111rat; doi nni, i:i c2re tilnp s c
prcda atit tcoria cit y i practica ~picol2.Elc.\-ii lui Procopo~-icipopularizau
?II mult zcl avantnjclc stupului sistcm:ltic. prcct~!n si noilc lnetode d e
lucru in apiculturci. Ei instalau adel-Sretc prisF1c.i n i n d c l pc plule uriase,
c,u care anoi strhb2teau tinuturi indcp5rtatc clc-n I~ii?gulfl~lviilorbogate
7 1 1 f1o1-6 .nelifcr5, cu care ocazie rC1spindcau alit noilc mctode d c lurru
:'n ;7piculturri, cit si iloul stup. 11.1 Ioci~litF~tilc m~ii importan::), undc sc
oprcau, organiznu cursuri . ~ iprclcgcri !corelice s i f k c a u dcinonstratii
pri~ctice,durata ficc'irci opriri fiind de 5-10 zile. i n f~unctiedc nurn5ruf
cursantilor.
Stupinn organizat5 de Procopol-ici in an111 1800 n ajuns pcstc citiva
r;ni la 500 familii de albine, iar sprc sfirsitul victii in~cntatorului l a
3 000 stupi.
Astfel, in tilnp ce in Europa stupii cu rn111a mobil5 n u erau
inc5 cunoscuti, En Rusia functions o ndev5ratt-i sconlG apicolii cu o vestit5
activitate. Multi din elcvii lui Procopovici au njuns apicultori de vaz;.
Procopovici a fost Insti qi unul dintre primii apicultori care a folosib
gratia despgrtitoare, chiar inaintea lui Hanemann ~i a ciiut,aC leacul
 90 CEARA

impotriva locei (o boa15 a puietului produs5 de Bacillus larvei), acordind

in acela~itimp o mare important5 bazei melifere. El a imbog5fit litera-
tura apicol5 de specialitate cu observatii interesante ~i a intentionat
s5 publice o important5 lucrare apicoli, ins5 guverl~ul din ilcele
timpuri nu i-a oferit aceastB posibilitate. fn prezent, Prokopovici este
recunoscut de toat5 lumea ca u n inventator de seam5 $i un mare maestru
a1 apiculturii.
In 1954, cu ocazia implinirii a 140 de ani de la inventarea stupului
sistematic. pe mormintul s5u a fost ridicat un monument cu inscriptia
.,Procopovici Piotr Zvanovici, 1775-1850, eminent activist in apicultura
nationalti''.
Mehring Iohanes, inventatorul presei de confecfionat faguri artifi-
.ciali, s-a G s c u t la 24 iunie 1816 %nNiedesheim Frankenthal, Germania.
fn anul 1849 s-a dedicat apiculturii $i, in scurt timp, a ajuns apicultor
renurnit, construind in atelierul s5u stupi $i diferite unelte apicole foarte
mult aprcciate.
I n anul 1857 Mehring a anuntat i n t r ~ orevst5 c5 a r e u ~ i ts5 cons-
truiascj pentru prima dat5 faguri artificiali. In anul 1858, la a 8-a Adu-
nare a apicultorilor germani din Stutgart, a f5cut o demonstratie in fata
acestora. confectionind faguri artificiali cu presa sa din lemn de p5r
sculptati cu mult5 trudi ~i precizie, obtinind premiul I. Mai tirziu im-
preun5 cu colaboratorul s5u, gravorul Schober, realizeazii prima pres5
metalic5.
Mehring a devenit, cu timpul un apicultor versat cu bogate cunoq-
tinte de specialitate. Mehring a fost corespondent a1 multor reviste
-9tiintifice $i in timpul vietii a primit diferite distinctii onorifice. A
murit in anul 1879.
Hruska Franz Edher, inventatorul extractorului de miere, s-a nis-
cut la 12 martie 1819 in Moravia, fiind de nationalitate ceh. Dup5
terminarea studiilor s-a lnrolat in aI'mat8, unde in scurt timp a avansat
la gradul de maior, ajungind apoi comandantul garnizoanei din o r a ~ u l
Legnano, ling5 Benedig. Aici s-a dedicat apiculturii, folosind stupii cu
rame mobile, inventati in Austria abia prin 1840 de c5tre Iohan Dzierzon.
Este inYeresant5 imprejurarea care i-a dat lui Hruvka ideea de a
constmi primul extractor de miere : un bsiat, care se juca cu o cutie
de lemn legat5 la captitul unei sfori, a primit de la H r u ~ k ao bucat5 de
fagure cu miere. B5iatul a pus bucata de fagure in cutie $i, ca s5-si
exprime bucuria, a prins cap5tul de sfoar5 $i a inceput s5 invirt5 repede
in jurul s8u cutia in care se afla fagurele. Cind a incetat mi~careade
rotatie, I-Iru~kaa observat c5 toat5 mierea din celulele fagurelui, care
nu erau cspicite, iesise in cutia de lemn. Acest fapt i-a dat lui Hruvka
ideea folosirii forfei centrifuge in construirea primului extractor de
miere, care, cu timpul, a ridicat si mai mult valoarea stupului cu rame
mobile, deoarece acum pe ling5 faptul cB mierea se putea recolta f5rB
a sacrifica albinele, nu mai era nevoie nici s i se distrugg fagurii cons-
-truiti, care sint atit de valoro~iin stup5ritul modern cu rame mobile.
 '8885 !EUX 8 'z!pa~ag
@~[l'nz~cqe1 Jejugurlourur ~ s o ej r6 lue ap ~g cl J!.Inur v ey5n.q
.apazIru ul sunfe a p u p 'alaujapq a ~ d s0-qnpup B a m ad - !uag
-el! . r o ~ ~ . r o ) l n ~
e iqd~~ e du!p m e ap agepaur o IS ljesnp g ap esuadwo>
-al o o u q urp !n~nsa.19uos ~ol!~o~ez!ue2~0 called u!p J!UI!.I~ E 13
-8p)snV u!p a ~ o q d e?!lo38 a!sasod u j !z~??se IS y[je as ~3nj!"ua3 p u r ~
t??sr?asv 'aE!nj!.r$ua3 !ail03 ezeq ad a.ra!ur s p ln.rol3e.1)xa - ariua~u! cs
e$ue?.xodur! .10~!~0)1n3!de e j e j u j JeJjsuowap e r?r[Sn.I~'~985a!.rqma~das
51-7,~ e l 301 JnAe e a.1~3'ou.rg e l ap .rop~oqlns!de lnsa.x;3uo3 a?
 I
Dezvoltarea apicul turii si productia de cearg

Ceara de albinc estc principaia inaterie prim5 nccesar5 dezvoltarii

apiculturii ~i reprezintii capitalul cel mai impdrtant care face parte
din iondul de rulmcnt a1 stuparului. De aceea apicultorul trebuie s5
acorde toat; atentia producerii si folosirii ei cu multa grijri. Lipsa de
cearB pentru apiculturli si industrie se face resimtitri din ce in ce imai
fiiulf ill numoroase triri din lume. dar in special in Europa.
Cenirul de Co;ncrt 1n'bcrna;ional CNUCETIGATT din Geneva a
publicat, in anul 1977, o inforinarc, priu care apreciazg c5 productia
mondial5 de cearz 1-ariaz5 intre 11 500-19 000 tone anual, ceca ce
inseamn5 c5 rroductia illedie dc ccarii marf5 realizat; pe stup pe plan
nrondial este intre 200--380 g.
Comcrtul mondial cu cenrt p e i ~ t r u perioada anilor 1972-1976 a
fost Intrc 5 000-5 500 tone anual.
PrincipaIcle tliri produc5toarc si exportatoare de cear5 sint : Etiopia,
Chile, Tanzania, Brazilia, Canada, PIexic ~i U.R.S.S. care in majoritate
o comercializeaz5 sub for1n5 dc cearii brut5.
Analizind productia total5 de cearri din tars noastra in perioada
anilor 1964-1988, folosind datele ~ f e r i t ede Directia Central5 de Statis-
tic5 si de -4sociatia Cresc5torilor de Albine, rezult8 cri productia cea
mai mare s-a obtinut in anul 1984 (387,2 tone), iar pl-oductia cea mai
mic5 in anul 1968 (203,4 tone) (tabelul 4).
Productia medie de cear5 realizata in nceast5 perioad5 a variat d e
In 233 g ceara pe fa~niliade albine in anul 1968 la 367 g cear5 in 1976.
Din tabelul 4 rezultg c5 in ultirnii 25 de ani efectivul familiilor de
albine o sporit in ant11 1888, fat5 de rtnul 191i4 cu 880!o, i n tilnp ce pro-
ductia de cearh nu a inrcgistrat crcsteri scn~nificative.Fat5 de aceast5
situatic puten1 nfirma ch productia dc cearri din perioada analizatg nu
corespundc necesitlitilor si nici posibilit5tilor. rcale de productie din
tnra noastrR, existind incG importclntc rczcrvc in acest scop. Estc de
datoria noastrii s5 le punem in valoare pcntru n putea asigura, pe de o
pnrte cantitatea necesar5 de fnguri artificinli f5r5 de care nu se poate
conccpe o apiculturg avansatA, iar pe de all5 parte sG aprovizion5m indus-
tria.
94 CEARA

Lipsa de cear5 se datoreaz5 faptului c5 multi apicultori nu folo-

sesc intens instinctul de clgdire a1 albinelor $i n u acord5 atentia cuvenitg
recoltbrii, conditionarii si gospodjririi cerii. Unii apicultori dcpoziteazri
importante cantitsti de cearz, la domiciliu, scotind-o din circuitr~l
economic.
Obiinerea unor cantitriti mai lnari de ccar5 se poate resliza prin-
tr-o serie de mgsuri organizatoricc, privind gospodi5rirca rnai atcntli n
cerii In stupinii, cum sint : stringerea rumcgu~uluide cearg de pe f u n -
durile stupilor, primgvara timpuriu, adunarea iuturor cresc5turilor it?
cears, distantarea fagurilor in magazin, folosirea cutitului de descGp5cit,
topirea cerii in vase emailate si cu ap5 de ploaie sau dedurizatii. Fic-
care din aceste m&suri aduce un plus de cear5, realizatg cu ocazia dife-
ritelor lucr5ri care se executg Pi1 stupins. La acestea se mai adaug5
practicarea diferitelor metode tellnice, cum cste folosirea ramei clsdi-
toare, reformarea anualg a 25--300/0 din fagurii vechi si introducerea
d e noi faguri artificiali, precum si alte procedee carc duc la obligarca
albinelor, in anumite imprejurzri, sii secrete mai mult5 cearg (metodele
sint lescrise in capitolul ,,Sporirea productiei de ceari5").
Existents unui numar suficient cle faguri, de bun5 calitate qi pri-
menirea anualii a fagurilor vechi au o important5 hotzritoare pentru
dezvolt2rea familiilor de albine, miirirea productiei de miere si cre~terea
productivitBtii muncii apicultorului.
Dclcii primgvara nu avem suficienti faguri in cuib se limiteaz5 ponta
mstcii si implicit dezvoltarea familiei, iar in tilnpul culesului principnl

Pig. 48 - Calupuri de cear5

 DEZVOLTAREA APICULTURII $1 PRODUCTIA DE CEARA 95

xeast5 lips5 dure la diminuarea culesului. Calculele au ar5tat cii in

pinci zile-de cules, la un spor zilnic de 1 kg a capacitgfii de prelucrare
si depozitare a .nectarului sint necesare 18 000 de celule (2-3 faguri),
iar la un spor de. 4 kg sint necesare 74 000 de celule (9-10 rame), in
timp ce la u n ' s p o r de 8 kg vor fi necesare aproape 150 000 celule
(12-20 rame). De aceea, este foarte important pentru dezvoltarea si
cresterea productivit5tii familiilor s5 avem stupi sistematici dc capa-
citate mare si rezerva necesarii de faguri de cuib sau artificiali de bun5
calitate in scopul dezvolt5rii familiilor de albine qi a le stimula in-
stinctul de cl'sdit $i cules.
Apicultorii cu experient5 asigur5 din timp fagurii necesari, preg5-
tind cite 40-50 faguri buni pentru fiecare stup multietajat, 12 rame
cu faguri de cuib $i cite 20 in rame de magazin pentru stupul vertical
si cite 16-20 rame pentru stupul orizontal.
Stupinele care in a1 doilea an de dezvoltare sint Pn situatia de a
nu-si putea acoperi necesarul de cear5 pentru fagurii artificiali din pro-
ductia proprie, sint conduse negospodAre$te qi neeconomic.
Cercetiirile efcctuate ~i experienta apicultorilor f r u n t a ~ i au de-
monstrat cii in conditiile din judetele t5rii se pot realiza, cu putin in-
teres, productii medii de 0,9-1 lrg cear5 pe fardilia de albine.
Cercetarile facute de V. Florea si A. Miilaiu i n stupinele u!lor uni-
t2ti de stat qi cooperatiste, din zonele care asigura un singur cules d e
prim5var5 si timpuriu de var5 sau din zonele unde culesurile sint slabe,
cantitatea medie de cearii. pe familia dc albine obtinutii a fost de 0,916 lrg.
Din acc,?stii cantitate 57,To/o a fost obtinutii prin folosirea ramelor cl5-
ditoare, 22,9)/0 prin clAdirea fagurilor artificiali qi 19,4% din c5p5cele
$i rzzsturi.
Numero~iapicultori fruntasi, care obtiil productii mari d e miere,
realizcazj $i productii rnari de cear5 care pot atinge 1-2 lrg pe stup.
Dac5 toti apicultorii ar depune mai mult efort s5 obtinii numai 1 kg
war5 dc la fiecare familie de albine (ceea ce este pe deplin posibil),
am atrage anual in circuitul economic apicol a1 t.56 1000 tone cear8,

miere (1 kg war5 -
valorind 60 000 000 lei, care reprezints 2 600 000 unitati conventionale
2,G UCM).
Trebuie de asemenea avut in vedere faptul cB apicultorii cu gos-
podiirii personale detin 82010 din efectivul total de familii de albine
din tara noastrii, iar dintre a c e ~ t i acirca 400/0 detin efective mici (5-10
familii de albine). In cele mai multe cazuri apicultorii Pnccpstori si cei
cu stupine mici nu acord3 atentia cuvenitii productiei de cearii, prefe-
rind s5 cumpere faguri artificiali. Estc necesar ca toti apicultorii s5-$i
lnsuseasc5 ~i s5 aplice metodele de lucru privind sporirea p?oductici de
cear5, aceasta constituind o ncccsitate a dezvoltririi apiculturii s i a
economiei nationalc.
Cu toat5 lipsa de cear5, apicultura din RomAnia a cunoscut in ul-
timii 25 d e ani o dezvoltare continua, nurnzrul familiilor de albine spo-
rind de la 722 500 la Snceputul anului 1964, la peste 1 357 000 la ince-
putul anului 1.983.._ . .
C!6 CEARA

t
Tehnologia de crestere si exploatare a familiilor de albine prevede
ins5 c5 anual este necesar sa sc inlocuiasc5 cel putin o treime din nu-
inarul total dc faguri vechi cu faguri artificiali ; aceast; iniisurA consti-
tuind un mijloc de sporire a productiei de ceara ~i o regills sanitar8-ve-
,
terinarg de igienizare a stupului si obtincrea unor nlbine viguroase.
s5n5itoase si productive.
Cantitatea insuficients de cearii, respectiv de faguri artificiali, face
ca actualmente fagurii s5 fie inentinuti in stup n ~ u l tpeste timpul re-
comandat, ceca ce aduce importante prejudicii productiei apicole, cu
repcrcusiuni nedorite in dezvoltarea apicu!turii in viitor. \'echimea fa-
gurilor influenfeazii atit culoarea, cit .si calitatea mierii de albine.
Fagurii vechi cu celule mult ingrosate de invelisurilc ili~ilfclor
lssate d u p i numeroasc generatii de puiet crescut in ci isi miqorcaz,'i
volumul coiltinfnd totodat5 o flora microbial15 virotic5 5i imicotic5 l i x i i
bogati, iar puietul rezultat fiind subdezvoltat.
Dupri prof. R. Iordan, grcutatea larvelor in fagurii noi cste de
152 mg iar in cei vechi 130 mg. Lungi~neatronlpei albinelor niscutc in
faguri noi este de 7,2 mm, fat5 de 6,1 llIi11 in cci vechi, iar capacitatea
gusii este de 43,7 mm3 fat5 de 32,O mm:; la albinele crescute in faguri
irechi. Cercetiitorul afirmfi c i albinelc crescute in fagu1.i yechi au o
clurat; de via@ mai scurtfi, precum ~i o rezistcntj nlai srcizut5 fai2
de boli.
I n urma studiilor fscute, ccrcetfitorul sol-ietic G. Taranov a aj~uns13 r.
nceeasi concluzie, demonstriild d intrc dima?siunen cclulelor fagurilor 1
;i dimensiunea corporal5 a albiilelor csict-5 o corelarc. Aistfcl,grosimea
])eretilor latcrali ai cclulelor la fagurii 1:oi cstc dc 0.35-0.40 Inm, 111
i
fagurii cu vcchime lnijlocie 0,50-0.53 mil?, iar la cei fourtc vcchi cl;:
0 8 0 mm, aceasta dill cauza c5misuielilor nimfclor si rcsturilor nedi-
gerate ale puietului, ceca cc constituic un focar clc iilfcctic s i micso-
reaz5 spatiul cc?lulclor, ducind astfel la degcncrarea albinelor nou n5s-
cute. Dupii cresterca unui num5r de 42 gcncrnt;ii, diainetrul normal a l
celulelor de 5,36 inm sc reduce treptat la 4.90 mm. i
Cclulelc hesagonale din fagurii foarte vechi devin rotuildc iar al-
binele sint nevoite sii road5 o partc din straturile depuse pcntru pre-
gjtirea fagurilor in vederca priinirii ouilor clcpuse dc n1atc5.
Rediim in tabelul 5 greutatea albinelor crescute in faguri de dife-
rite virste (culori) - F. A. Tiunin.

Creutatea albinelor crcscute in faguri de diferite virste

Greutatea albinelor
Culoclrea
fagurilor i o:,
 DEZVOLTAREA APICULTURII $1 PRODUCTIA DE CEARA 97

Fig. 49 - Faguri in diferite nuante d e culori d a t o r i t j vechimii $i c r e ~ t e r i i

puietului

Este cunoscut faptul c5 o fiint5 bine dezvoltatg fizic este mai re-
zistent5 din toate punctele de vedere. Astfel, o albin2 lucriitoare eclo-
zionat2 din celule noi are o greuetate de circa 123 ing. Aceastil greutate
scade la fiecare 11ouF1 serie de puiet pin5 la 106 m g si chiar la 100 mg.
S e stie faptul c5 o familie de albine ca s5 string2 1 kg de nectar ne-
cesit2 activitatea a 50 000 albine normale intr-un singur zbor, iar atunci
cind greutatea lor este de numai 106 m g acela~inum2r de albine adunii
doar 0,850 kg nectar. Calculat5 la 10 zboruri pe zi pierderea de nectar
se estimeazii la 1,5 kg pe familie.
Multi apicultori au observat albine mici, degenerate, eclozionate
i n celule mici, care aveau numai douii treimi sau chiar jumiitate din
mgrimea normals, ca urmare a faptului cii acestea au crescut ghemuite
i n celulele strimte din fagurii vechi.
Notiunea atit de folosit5 azi de ,,primenirea albineloru are sens
nulnai atunci cind i se adaugii ~i notiunea de ,,primenirea fagurilor".
Fagurii veclii sint purt5tori de virusuri, microbi, acarieni, rnicoze, in.-
secte diluniitoare, adic5 toatii fitofauna produc5toare de boli, care giisesc
aici u n mediu nutritiv favorabil, datorit5 produselor de descompunere
a coconilor acumulati prin cre~terilerepetate de puiet.
0 alta cauzii care a contribuit mult timp la mentinerea mai inde-
iungat5 a fagurlor vechi in stupin2 a constituit piirerea g r e ~ i t 2 cii
albinele ar consuma 10-15 si chiar 20 kg miere pentru producerea unui
98 CEARA

singur kg de cearci si cci in fata acestei situatii apicultorii trebuie sii

foloseasc5 la maxim fagurii obtknuti, orientindu-se mai mult spre pro-
ductia d~ miere, in dctrilnentul productiei de cear.5.
Oamenii de stiint5 care au studiat glandele cerifere, secretia d e
cear5 si producfia dc micre, a u precizat raporturile directe dintre fizio-
logia nlbinei si functiilc ei sociale in familia de albine, au rssturnat
accastri piircrc greyit5 lipsitii de telnei stiintific. Astfel, s-a demonstrat
c3 familiile dc albinc clirora lc-au fost create conditii pentru a produce
nlai multli ccar5 si Ic-au fost pusi la dispozitie faguri artificiali au pro-
dus dc pntru ori mai nlult3 cear3 si mai multA miere decit familiile din
lotul martor. S-a stabilit c3 in timnul rulesului albinele se hr5nesc bine
si in acclasi timp hr2ncsc puietul, producind o mare cantitate de cear5.
S-a dovedit cci intre aceste activitciti exist5 o strins5 dependen@, ele
se influenteaz.2 ~i se stimuleazft reciproc ~i n u duce in nici u n caz l a
diminuarea productiei de miere, ci, din contrci, la sporirea ei.
Dezvoltarea glandelor produc5toare de cear5 este fiziologic legat2
de aportul de nectar si polen proaspiit. Albinele secret5 cearz fcirci voia
lor, cu atit mai mult cu cit aduc mai multe provizii in cuib q i sfnt mai
multe larve dc hr3nit. Cind cuibul este plin, albinele nu mai produc
ccar5, nu crcsc larvc si drept urmare recolta scade. En conditii obi$-
nuite, 1 lcg albinc tincrc doici pot produce circa 0,5 kg cear5 $i hrgni
26 000 iarve, clBdind cu repeziciune faguri.
Secretia de cearli constituie deci o functie biologic5 inevitabilg a
albinelor tinerc si ele produc ceara chiar dac5 nu a u unde s-o Intre-
buinteze, iar ccara in aselnenea conditii nefavorabile cade pe fundul
stupului qi se pierde.
Dacci corcl51ll nccesarul de cear3 cu prevederile din ,,ProgramuI
privind dezvoltarea apiculturii din tara noastr5 in actualul cincinalu,
inseamnci c5 numai pentru nevoile apiculturii productla actual5 de ceara
este insuficientii ~i ea trebuie s5 se dubleze sau chiar s5 se tripleae
(calculind un minim de numai 0,4 kg faguri artificiali pentru fiecare
familie de albine si cite 1 kg pentru fiecare roi nou produs). In afar5
de aceasta, trebuie s5 aveln in vedere si solicitcirile de ceara ale altor
ramuri industriale din cadrul economiei noastre nationale.
Exists posibilitgti reale de duhlare si triplare a productiei actuale
de cearg, ceca cc depinde numai de apicultori, de folosirea corespun-
z5toare a instinctului de cladire a1 albinelor, de gospodarirea judicioass
a fagurilor cI5diti si aplicarea tehnologiilor corespunz2toare de sporire
a productiei de cear8.
Progranlul special de dezvoltare a apiculturii din tara noastr5 pre-
vede sarcini mari $i de rrispundere in ceea ce privevte cre~tereaefec-
tivului familiilor de albine din sectorul socialist. 0 atentie deosebita
va trebui acordatz de ccitre stupinele din unitgtile socialis* pentru spo-
rirea producitei de cear5 prin planificarea productiei qi urm5rirea
realizarii ei.
 DEZVOLTAREA APICUIAVRII $I PRODUCTIA DE CEARA 99

Evaluarea psoducfiei de cearii

Pentru evaluarea corectj a productiei globale de cearii din stu-
pinele mari, in special din sectorul socialist, recomandjnl folosirea ur-
m5toarei formule practice (I. Titov) :

fn care :
P = producfia global5 de cear5, in medie, de la familie de albine ie$it&
din iarng :
R = cantitatea total5 dc rame cu faguri la s f i r ~ i t u l sezonului, dups
trierea de toamn5 a fagurilor, exprimat5 in rame de cuib;
r - idem la inceputul sezonului, inainte de trierea de prim5var5 a
fagurilor ;
0,140 = reprezint.5 greutatea In kg a cerii pure intr-un fagure d e cuib;
C = cantitatea de cear5 obtinut.5 in stupins Pn cursul sezonului, cal-
culat2 in cear5 pur.5 (in kg) ;
G = greutatea fagurilor artificiali cheltuiti in cursul sezonului ;
N - num5rul familiilor de albine intrate in var5.
Datele privind efectuarea calculului dup5 aceast5 formu15 se obtin
din evidentele cantabile din carnetul de stupin5, respectiv procesul-ver-
bal a1 reviziei de prirnsvarg a1 stupinei, din documentele de predare a
cerii, a materiei prime de cear5 $i a documentelor alcgtuite cu ocazia
intrririi unor cantit5ti noi de faguri artificiali.
Diferenta (R-r) arat5 cite rame noi s-au adsugat in stupins in
cursul anului. lnmultind aceast5 cantitate cu 0,140 se afl5 cite kg de
cearj se g5sesc in ramele noi. In afar5 de aceasta, albinele au produs
cear5 pentru clgdirea fagurilor ce inlocuiau pe cei reformati. Aceasts
parte de rame noi contine atita cearj. cit5 a fost in ramele reformate.
Ultima valoare ne este cunoscut5 din actele fermei pentru ceara brut5
primits de la stupin5 sau ceara topit5 obtinutz din ea, care $-a gssit
exprcsia In formu15 prin valoarea ,,CN ; tot aici intr5 $i ceara obtinutii
din descHp5cirea fagurilor cu miere qi din diferite retezsturi din faguri.
fn felul acesta expresia (R-r) X 0,140 +
C aratg cantitatea totals d e
ccar5 care a sporit En stupin5 Pn cursul unui sezon. Dar fn .aceastg m5-
rime intrj. si greutatea fagurilor ariificiali, pe care s-au cladit fagurii.
Pentru a obtine greutatea cerii secretatii de albine i n sezonul respectiv,
trebuie sii s e scadii din valoarea g5sitii greutatea fagurilor artificiali ce
s-au cheltuit (G).
Deci, expresia (R-r) X 0,140 C-G+ arat5 productia global5 de
cear5, pe intreaga stupinii ; Pmp5rtind aceastii cifr5 la nuin5rul familiilor
de albine (N), afl5m valoarea c5utat5 (P), adicii productia global5 de
cear5, in medie, pe o familie de albine.
Sporirea productiei totale de cearii ar trebui s5 fie din punct de
vedere a1 economiei nationale, in atentia tuturor ferlnelor apicole si
a fiecarui apicultor in parte. Atentia apicultorului trebuic sci se indrcpte
spre fiecare familic de albine in parte, pentru a o aprecia corect, sub
raportul procluctiei de cearci, deoscbirilc individuale legate de activilatea
biologic5 a fiecsrei familii de albine in parte.
0 sclectie facut2 dupii critcriul productici de cear5, contribuie in
acelay tirnp si la diminuarea instinctului de roire. De aceea, este de
dorit ca apicultorul s5 urmlireasc5 randaincntul real a1 fieciirei familii
de albine, tinind cont de capacitatea ei productiv5, ilotind in f i ~ afamiliei
din carnetul de stupin5 datele privind productia de cear5. Pentru aceasta
se recomandii s5 se tin5 evidenta fagurilor artificiali cl8diti, ~ t i u tfiind
cii prin clsdirea unui fagure artificial STAS orizontal la o ram5 cu
dimensiunile intcrioare de 415 X 270 mm albinele adaugci circa 70 g de
cear5 ; la un fagure STAS multietajat, cu dilnensiunea interioar6 a
ramei de 415 X 210 mm, acestea adaug6 circa 55 g cearii, iar la un
fagure de magazin cu cliinensiunea intcrioarri dc 415 x 145 inin se
adaug5 circa 35 g cearli. fn afar5 dc aceasta estc ileccsar s5 se tin5 cont
si de cantitatea de cear5 recoltat5 din r a ~ n e l ccliiditoare, de ceara obti-
nut2 de la desc5pscirea fagurilor cu rniere precuin si de diverse alte
recoltgri sub form5 de crescsturi, lipituri, rgz5tux-i etc.
 AIte ceruai

Notiunea de cearri nu include o substanti unitar5 in privinta com-

pozifiei chimice, ci este o denumire comercial5 si tehnologicii, legat5 de
anumite i n s u ~ i r ifizice, care confer5 cerii destinatii de folosire absolut
determinate. Cerurile sint oarecum asemanatoare din punct de vedere
a1 proprietiitilor fizice, ins5 deosebite in ceea ce priveste compozitia
chimicB.
Din punct de vedere chimic, cerurile sint esteri naturali ai acizi-
lor superiori, monocarboxilici, cu alcooli primari superiori. f n general,
sint amestecuri din acesti esteri cu cantitsti variabile de acizi, alcooli
liberi si alca~li.De obicei insotesc grasimile in natur5.
Dup5 provenient5 se impart in ceruri de origine minerals, cmuri
de origine vcgetalj si ceruri de origine animal5.

Ceruri de origine mineral5

Cerurile de origine mineral5 cuprind o serie de ceruri dintre care
cele mai importante sint urmgtoarele :
Ceara de plmint (ceara fosil5) cunoscut5 popular qi sub numele de
ozocheriti. Ozocherita este o cear5 minerals, alc5tuit5 dintr-un amestec
de parafin5 si r g ~ i n i ,provenit5 prin distilarea natural5 a unor petro-
luri. Este u ~ o a r 8 ,galben5, brun5, verzuie sau negricioas5, translucids,
cu miros aromatic si usor fuzibil5, se utilizeazi la fabricarea parafinei
$i a diferitelor ceruri.
Ceara montang, izolaG din anumiti csrbuni prin extractie cu sol-
venti. In stare pur5 este o mas5 alb5 utilizat5 ca material electroizo-
lant, la impregnarea hirtiei si la fabricarea unor vopsele speciale.
Cerezina, cear5 mineral5 de culoare alb5 formats in cea mai mare
parte din hidrocarburi alifatice, cu miros d e petrol. Produs obtinut prin
rafinarea ozocheritei sau din reziduuri de petrol. Are punctul de topire
mai ridicat decit a1 cerii de albine, fiind cuprins intre 56-76C. Se
foloseste la fabricarea IuminZirilor, a unor unsori consistente, la apre-
tarca unor tessturi, la izolarea cablurilor, la impregnarea condensah-
rilor etc.
Parafina este u n amestec de hidrocarburi, produs solid, alb tram-
lucid, f5r5 miros si gust, partial solubil in eter, benzen, cloroform, are
densitatea 0,87, topindu-se intre 45-tiOC. Parafina cuprinde amestecuri
de alcani superiori ~i se obtine prin prelucrarea titeiurilor par af'inoase.
Se intrebuinteaza la fabricarea luminarilor, la irnprcgnarea hirtiei, ca t

material izolant in electrotehnic5 si in industria chimic5. I

Stearina. Nulnele generic dat pentru gliccridele acidului stearic,
care este un acid gras, lnonocarboxilic saturat (C1;H::5COOH), solid, inco-
lor ~i putin solubil in apb, cu miros specific de griisime rfnced5. Se
gsseste sub forms de gliceridc in numeroase griisimi. Este intrcbuintat I
la fabricarea lumfn5rilor, prcpararca unor produse coslnetice etc. i
Colofoniul (sacizul) estc o r5~iniice se obtine prin distilarca tcre- :
bentinei din r5sinile de conifere. Din punct de vedere chimic cste acid
abietic. Ca aspect cste dur si casant, cu miros caractcristic de r5sinb.
Punct de topire 120-135C.
fn ultimul timp s-a dczvoltat pctrochimia, o ramurii rclativ nouri
a industriei chimice care prelucreaza titeiul si diferitele sale fractiuni.
gazele de sondB, gazelc dc rafinlirie si gazul metan, in scopul transfor- )
mgrii lor in produsc chimice. In felul acesta, pe baza unor sinteze
chimicc s-au rcalizat o scrie dc ceruri sintcticc cu o 1arg;t garn5 de
utilizare in diferite proportii si amestecuri in raport de scopul urmgrit.
Astfel a fost rcalizntii ccara dc parchet, ce este un amestec de para-
fin& ccrezin5, ccar5 sintctic5 ~i ceruri vcgctale, precurn si ceara .rosie
reaiizat5 dintr-un an~cstecde colofoniu, yelac, ulci de terebenting si coio-
ranfi minerali. Cerurilc chimice fac leg5tura de trauzictie cu niasele
plastice si ele pot fi adaptatc in privinta insusirilor lor fizice, in spe-
cial a punctului de topirc.

Ceruri de origine vegetal; . .

Cerurile de originc vcgetald sint obtinute din plante, prin rccol-
t a k a direct5 sau alte metode dc cstractie a stratului de cear5; <.are
impregneozb cpiderma diferitelor parti ale plantclor. Majoritatea plan- I
telor secret5 o cantitate mai mare sau mai mica de substante grase
asirn5ngtonre cu ceara. Acestc substante se g5sesc in seminte, fructe sau
pc.' invelisul frunzelor. Anumite specii dc palmieri secret5 cantitsti
importante dc astfel de substanfe, incit acestea pot fi recoltate si ~ a l o r i -
ficatc. Se cunosc numcroase sortimente de rear5 vegetal5 dintre: care
cea mai important5 este ceara de Carnauba, provenind dintr-un pallnier
(Copernicia cerifera) rkpindit in Rrazilia, Chile :i Peru. AceastS ccar5
se extrage in cantitiiti mari din frunzele tinere ale palmierilor, . avinc!
,

d~ycrseutilizjri industriale. Ceara de Carnauba a fost folosil-5 mult. tim;,

la falsificarea cerii de albine, in confectionarea fagurilor artificiali. ~ i ! i t r e
celcl'alte sortimente de ceruri vegetale amintim :
1
: .Ceara de Sumatera care se extrage, din Ficus .cerifern, riispindit. in
; I

1
Djswa - si Sumatera. , . . .. . . -I
Ceara de Japonia, care constituie un important articol de export,
care se extrage din fructele unor arbori din familia Anacardiaceae, care
c~rrtin20 O i 0 cear8.
 ALTE CERURI 103

Ceara de China de ori-

ginc vegetal& nu trebuie
coi~fuildatlicu ceara de China
de origiile animal& produs5
de insecte. Ceara de China
dc origine vegetal5 se ex-
trage din diferiti arbori, din
care cel mai important este
a r b o ~ l ede cear3 (Stilingiu
sebifera). Ceara obtinutti este
alb5 $i opac5.
Ceara de Borneo se ex-
tragc dintr-o specie de Sop-
l ~ o r asi are o aromri carac-
teristicg. Se topegte la 30C
s i se solidifies lent.
Ceara de Mirt5 se ex-
trage din fructelc diferitclor
specii dc Myricn cel-ifern,
illyrica coroliensis, Myrica
cai-acassana, M?~ricacordifo-
l j n si altele. Este o ccar5
alb5, aromatB, avind punctul
de topire 47-4g3C, densita-
tea 1004-1015, partial solu-
bil5 in alcool si eter, la rece.
Ceara de palmier se
extrage din palmierul de
cear5 Ceroxylon cerifera si
Ceroxylon nndicoln. Este o
sccretie a scoartei si trun-
chiului ranit, fiind un ames-
tec de ccarR si riisini Fig. 52 - Palmierul cle cearii ,,Copernicia
Care Se purificg fntr-0 cerifera'' d i n care se extrage ceara vegetal2 de
faz5 ulterioars. Cornpozi- Carnauba
tia ci este foartc asemii-
ngtoare cu ccara de Carnauba. Aceast5 cear5 constituie un impor-
tant articol de comert in Columbia si Peru.
Ceara de Otoba se extrage dintr-o serie de arbori : .fllyristica otoba ;
M?tri.rtica officinalis ; Myristica scbiferu originari din muntii Columbiei.
Este o cear5 mult rnai nloale decit ceara de albine, cu un punct de
topire de 36C.
0 altii cear5 se extrage din arborcle de lapte Brosimum galacto-
dendron, rsspindit in Venezuela. Prin inciziile fiicute in scoart5, se
obtin cantitsti irnportante de lichid alb, ,,latexu, cu continut de materii
grase si ceroase, cu propriet5ti balsamice, din care se extrage ceara.
104 CEARA

Ceruri de origine animalii

Cerurile de origine animal5 cuprind diferite ceruri produse d e
insecte sau extrase de la alte specii de animale.
Ceara de China secretat5 de o coccideae (Coccus eel-iferus) care
depune secretia ceroasg pe rarnurile unui arbore (Tarnxinus chinensis),
de unde se separ5 si se purific5. Ceara este cristalin5, translucid5, ice-
dor5, cu u n punct de topire cuprins intre 82-86C.
Cetaccum - gr5sime. extras5 din cavitatile pericraniene ale unor
specii d e balene : c a ~ a l o t u l(Physeter macrocephalus), utilizatg I11 ccs-
metic5 si I11 farmacie (spermaceti).
LanoIina - produs semisolid, gras-ceros, secretat cle pielea oilor
~i extras prin prclucrarea linii acestora. S e foloseste in industrie, me2i-
cin5 si cosmetic5.
Seul - este u n amcstec de griisiini animale cu punctul de t o ~ i r e
intre 35-45'C si un iniros. caracteristic (rinced).
Ceara de albine si ceara ghedda fac parte tot din categoria ceru-
rilor de origine aniinal5. Prin cear5 de albine se intelege ceara pro6us5
d e albina melifcr5 (Apis nzellifern L) $i n u ceara produs5 de alte specii
de albine (Apis dorsata F. ;Apis florea F . ~i Apis cerana). Cerurile pro-
duse de aceste specii de albine constituie un sortiment scparat, denur-it
cear.3 ghedda. Acest tip de c e a r j are in gencrsl proprietati fizico-chi-
mice apropiate de ale cerii de albine, dar la unii indicatori exists
deosebiri.
Buchncr, analizind propriet2tile diferitclor ceruri, constat5 c5 ccsra
ghedda arc indicelc de aciditate mai- sc5zut fat5 dc ccara de albine
(indicele d e aciditate la ceara de albine produsii de Apis m.ellifel-a fiind
cuprins fntre 17,5-21, i n timp ce ceara ghedda produs5 de Apis cerana
are indicele d e aciditate intre 5-8,8 ; ceara de Apis florea intre 6.1-
8,9, iar ceara de Apis dorsata intre 4.4-10,2).
fn funclie de matcria prim5 s i dc tchnologia estragerii, ceara d e
albine se poatc clasifica in ceard de stupind ~i cecirii inclustric:C,
extras5 prin solventi.
Ceara dc albinli este ccara extras5 din faguri cu ajutorul cerifica-
torului solar, a topitorului dc ccar5 cu abur sau prin prcsare la cald.
Ceara industrials se extrage cu ajutorul solventilor (bcnzin5, su!-
fur5 de carbon, benzcn) din rcziduurilc de faguri rczultati de la estrac-
tiile anterioarc. Acest sortiment sc foloseste numai in scopuri indusiriaic.
111 functie cle provcnientB si proprietatile organolcptice si fizico-
chimice, ceara dc albine din tara noastrg se imparte conform STA4S
3064/1974, in patru calit8ti.
rot IZIflUtI33 3 . ~ 7 ~
 Ceara de albine

Multiplele utiliziiri ale cerii de albine

Ceara de albine are o important5 deosebits pentru ecolloinia natio-
.nal;i datorit5 valoroaselor sale proprietsti si a llu~neroaselorintrebuintjri
in diferite rainuri iildustriale.
Ceara se foloseste in industria farmaceuticg, cosmeticri, aliil1cntar5.
chirnic3, optics, metalurgicj, textilii etc. Este greu de eilulnerat gaina
larg3 de utilizare a acestui valoros psodus a1 stupului.
Din punct de vedere fizic, ceara este grass la pipait si estc hidro-
fobd. Din aceast3 cauz5 se poate folosi ca iilijloc de etan5are si protcctie
contra uscsrii, deinonslrat in naturs prin peliculele de tear: ce acopcrli
unelc pjrti ale plantelor.
Ceara cste insensibil5 la ap;, la oxigenul din aer eit si la actiunea
luminii. De aici rezultj capacitatea ei de a apSra contra oricarui fel
de coroziune si dczagrcgare datoritg intempcriilor. fn l:rezenl, ntatuili>
vechi din marinurg se prolejeaza cu o pelicul; dc ccard, a1 c5rui cfccr
era cunoscut ..ji popoarelor din antichitate. Aceastii stabilitate facr tlin
rear5 si u n bun liant pentru culori, asigurindu-li, acestora dusabilitnt-cs.
Din acest motiv ceara se foloseste In pictur;, sculptur5 7i gr:lvur8.
Ea permitc s2 se realizeze picturi mai putin lucioase. dnr mai durabili.
decit cele in ulei. Ea a fost utilizat; pentru frescelc cle la I'oinpci n i . u ~ ? ~
2000 de ani, iar i n zilele noastre, pentru celc dc la Saint Gcr~naindcs
Pres la Paris. Din cearii se inai fac busturi, statui, figurine. inulaje.
Muzeele din Londra, Amsterdain $i din Paris folosc~scfogrtc mnri can-
titgti de cear5 pur3 de albine, albitii. Exist5 numeroase proclusn si
retete pe baz3 de rear2 care se folosesc la lustruircn si intre1,increa
nlobilei si parchetului. Ceara este mai bun5 decit uleiul de in pentru
protejarea lemnului si a altor materiale. De acecn estc foartc dry intro-
dusii in diferite vopsele, lacuri, creme de ghete. unsori de parchct si
schi. Renumita vioar5 Stradivarius a fost lustruil.8 cu prcpolis si ccarrt
de albine. Ceara este folosit5 in industria textil5, in special in cca a
rnstssii, in tsbficire se foloseste l a lustruirea si colorarea pieilor, in
industria sticlei, galvanoplastie, poligrafie, industria hirtiei, produse
menajere qi la fabricarea luminiirilor dc calitate superioar;. 111 medi-
cina urnan5 ceara se utilizeazi la realizarea a numeroase preparate far-
maceutice si cosmetice s u b form3 de cerate, balsamuri, unguente, pomezi,
creme, alifii, emulsii, depilatoare, supozitoare, m 5 ~ t icosmetice, rujuri,
rimcluri, leucoplaste, parfurnuri, inulaje dentare, pentru lustruirea dra-
geurilor mcdicamentoase etc, fn agriculturg se folose~te la realizarca
unor pomczi necesare la altoirea pomilor sau a unor produse medica-
mentoasc dc uz vctcrinar.
Pc ling5 acestc variate intrebuintsri, circa 803,'t.l din ceara produsti
sc rcintoarcc in apiculturii, pentru co~lfecfionarea fagurilor artificiali,
ridicind foarte ~ n u l tproductivitatea si rentabilitatea apiculturii siste-
nlaticc.
Din cele mentionate mai sus, rezults importanta deosebit5 pe care
o rcprezintti ccara de albine, a1 doilea produs principal a1 stupului, atit
pcntru apiculturd, prin producerea anualii a ~lecesaruluidc faguri arti-
ficiali, cit si pentru uti!iztirile sale in diferitc ramuri industriale.

Proprietiitile cerii de albine folosite in apiculturii

Ass cum am mai arstat. ceara de albine este u n produs natural
secretat de organele cerifere ale albinelor lucr8toare si folosit de acestea
l a cladirea fagurilor. Din faguri ceara se extrage prin diferite procedee,
fiind folositii in diferite scopuri industriale, dar in principal la confec-
tionarea fagurilor artificiali, f5r8 de care nu se poate concepe o apicul-
turii sistematic,?. Pentru apicultur5 este deosebit de important ca ceara
s3 fie de calitate cit mai buns.
Proprietgtile si calittitile geileralc ale cerii de albine sint prezen-
tate in capitolul ,,Ceara in fai-7nacie", urmind ca in acest capitol sii
aprofundiiin cunoasterea proprietiifilor organoleptice si fizico-chimice ale
cerii de albine. Aceste cunorjtinte sint necesare pentru introducerea unui
control riguros asupra calitjtii cerii si a lichidririi falsificiirilor, care de-
gradeazci calitatca fagurilor artificiali.
Dac5 la confcctionarea fagurilor artificiali se foloseste o cearci
inferioar5. arestia sint de calitate necorespunziitoare, nerezistenti, din
care cauz5 se deforlneaz8, se rup ~i se prjbuyesc in stupi. Dac5 l a pro-
ducerea cerii brute se include si propolis, ceara se degradeazg de ase-
mcnea $i isi pierde dill calitgti.
Cercetsri asupra constantelor fizico-chimice ale cerii de albine
autohtonc au fost cfcctuate fn perioada anilor 1951-1952 de Baculinschi
Hermina s i au fost publicate in Analele Institutului de Cercctdl-i Zooteh-
nice, vol. X I I I .
Datele acestor ccrceGri au stat la baza elabor5rii standardului
cerii de albine ~i la stabilirea procesului tehnologic d e conditionare a
ccrii in vederea ridicirii calitgtii fagurilor artificiali la n,ivelul cerin-
teior apiculturii din tara noastr5.
f n prezent, conditiile de calitate ale cerii de albine sint reglemen-
tate prin STAS 3064/1974, completat cu decizia nr. 163/1974 a Institu-
108 CEARA

tului RomSn pentru Standardizare. Potrivit accstor acte normative, ceara

d e albine se imparte in patru calitsti : cear5 supenoars, calitatea I,
calitatea a 11-a si calitatea a 111-a.
Clasificar~a cerii pe calitjti s-n fscut pe baza provenientei si a
proprictiitilor organolcpiice si fizico-chimicc alc accstcia.

Provenienta ~i proprietiitile organolepticc ale cerii de albine

(la preluare dc la produciitori)
Din punct dc \-cdcrc a1 provenicnlci y i a1 pro~rictStilororganolep-
ticc, cele patru calitriii de ceari carc se preiau dc la produc5tori, pre-
zint2 urrn2toarcle proprictcti :

Ceara superioa15
Acest sortilnent dc cearli provinc din topirea ciiplicelelor rezul-
tate la cstractia inicrii, rccoltarca crcsc~~turilor
dc faguri virgini rczui-
tati din rama cl5ditoare sau faguri in care n u s-n crcscut puiet. Culoa-
rea este alb5, uniforin3 in toat5 masa. Estc aproape f5ra gust si are
un miros caracteristic, p l k u t , d c tears, f5r: altc nlirosuri s t r g i ~ e .
Consistenta : ErSmintat5 intre degcte dcvinc plastics, fkr5 luciu pro-
nuntat, putin lipicioasZ, se lipeste putin dc cutit, nu sc lipcstc dc clinti,
nu lass urmc cle grlisime pe degetc, presat5 in foi subtiri este omoge16.
transparent5, f5r5 luciu. 111 scctiunc are o structur5 cristalinj cu gra-
nulatie fin.5.

AccastS rear5 provinc din faguri refor~natisi faguri vechi, de cu-

loare nlai deschisli. Culoarca este gslbuie pin3 la galbcn5, uniform5 ill
loat5 masa. Este aproape frir-2 gust si are un niiros caracteristic pliicut.
Consistenta este identic3 cu cea a ccrii supcrioarc. Structurii cristaliiz2,
cu granulatie fins.

Ceara de calitatea a 11-a

Provine din faguri vcchi si rcziduuri dc faguri prin presare :a
cald. Culoarea este galbcn8, brun-dcschis3 sau ccnusiu-deschis5, galben-
portocalie cu reflese rosietice pin5 la brun-ir~chisi, in sp8rturB c-te
uniformli, cel putin in jumstatea superioar8 a blocului, in partea de
jos a blocului sc admitc o culoare mai inchis5 si neuniform5. Este
aproape far3 gust si are un lniros caracteristic, plgcut, f5rA miros de
hidrocarburi adiiugate in scopul falsificBrii, frBmintat5 intrc dcgete
devine plastic% far5 luciu pronuntat, usor amorf8, usor lipicioass, se
lipeste putin de cufit si n u se lipeste de dinti, nu lass urme de grssirne
pc degete, in form5 de fir sc rupe scurt ; prcsatii in foi subtiri cste
omogeng, transparent5 sau cu aspect usor amorf, f5r8 luciu. In sec-
tiune are o structurri cristalins cu granulatie mijlocie.
 CEARA DE ALBINE 109

Ceara de calitatea a 111-a

Ceara provine din reziduuri de faguri vechi de culoare foarte in-
chis5, obtinutg prin presarea la cald sau dizolvarea acestora cu solventi
organici. Culoarea estc galben-portocalie, cu reflexe ro~ietice pill5 la
brun-inchis, sau neagr5, cu reflese cenusii ; in s p ~ r t u r Sculoarea este
uniformfi, mai deschisii la mijlocul blocului. A'lirosul este caracteristic
procedeului de obtinere. Consistenta : frrimintat5 intre degete devine
plastic5 cu aspect amorf, putin lipicioasg, se lipeste putin de cutit . ~ i
de dinti, nu lasi urme de grasime pe degete, se trage grcu in fir care
se rupe scurt, sc preseazs greu in foi subtiri. 111 sectiune structura este
cristalin5, cu granulatie specifics mare.
Analizind comparativ proprietfitile roganoleptice ale celor patru
calit5ti de cearj se constatri multc ascmiin8ri, dar si suficiente dcosebiri.
pentru o clasificare just5 cu ocazia receptiongrii. Astfel, din punct de
vedere a1 provenientei observ5m c5, in general, ceara superioar5 provine
numai din faguri in care nu s-a crescut nici o generatie de puiet ;
ceara de calitatea I numai din faguri vechi, iar cea de calitatea a 11-a
din faguri foarte vechi ~i din reziduuri de faguri obtinutfi prin pre-
sarc la cald.
Culoarea cerii constituie de asemenea o caracteristica principal5 i n
clasificarea ei calitativ5 si dcpinde de continutul de impuritsti. Pornind
de la ceara superioars de culoarc alb5, culoarea se inchide pin5 la
galben la calitatea I, brun5 la brun-inchisi la calitatea a 11-a si c e n u ~ i u
inchis spre negru cu reflexe cenurjii la calitatea a 111-3. Culoarea blocu-
rilor de cear5 se apreciaz5 prin examinare, inclusiv a sectiunii lor la
lumina zilei. Dac5 se expune la lumina solar5 timp de mai multe zile,
proba de cear5 pur5 se albeste, iar dac3 contine coloranti str5ini culoa-
rea se mentine. De asemenea, omogenitatea culorii pe ruptura blocului
difer5 : la ceara superioar5 si cea de calitatea I, culoarea este omogen5
i n toat5 masa, pe cind la calitatea a 11-a culoarea apare neuniformfi, in
straturi. Structura se apreciaz5 dup5 felul sp5rturii si m5rimea granu-
latiei. Structura difer5 in spsrtura blocului de la o granulatie fins, la
ceara deschisfi la culoare, la o granulatie mai mare, la cea inchisii la
culoare.
Mirosul cerii de calitatc superioar5 si calitatea I este specific,
plgcut, cc aminte~tede mirosul mierii inc5lzite. pe cind la calitatea a
11-a si a 111-a mirosul este influenfat de procedeul de extractie folosit.
Gustul se apreciaz5 prin amestecarea unei buc5ti de cear5. Ceara
curat5, deschis5 la culoare, este aproape far5 gust, spre deosebire de
ceara cu adaosuri, care are un gust aspru sau rinced, iar dac5 se lipeste
de dinti contine seu sau r5~ini.
Mirosul se apreciazs la temperatura camerei, eventual se inc5l-
zeste u$or proba de cear5, mirosind apoi o bucatj intreag5 de tears sau
o portiune de cearg frZmintat8 anterior. Ceara cU diferite adaosuri
are miros str8in. Astfel, mirosul de gr5siine indic5 prezenta seului sau
a stearinei, mirosul de petrol indicA prezenfa cerezinei, rnirosul de
110 CEARA

colofoniu indic5 prczenta acestuia i n cornpozitie, mirosul slab aromat

~i rinced - prezcnta unor ceruri vegetale ca cearii de Carnauba sau
de Japonia.
Puritatea cerii de albine se recunoaste r u usurint5 si dup5 bruma
fin& albicioass, ca o pudr5, ce apare la suprafala calupurilor, denurnit5
si ,,floarea de cearGU. .4paritia acesteia este caracteristicii cerii pure si
ea reapare chiar dac5 este stearsg.
Consistenta se apreciaz8 dup2 aspectul ccrii framintate, trasg in
fire si presat5 in foi subtiri. Framintarea sc face Intre degete, f5r5
incglzirea acesteia. Ceara purii, frSinintat5 usor, dcvine plasti;5, putin
lipicioas5, far5 s5 nlurd2reascd degetele, tras5 in foi subtiri este uniform&
far5 luciu, iar in fire subtiri nu se alungeste ci s c rupe scurt. Dac5
prin fr5mintnre ceara devine foarte lucioas2, alunecoas5, transparent5
si se intindc ca o panglicg, a x a s t a indicd prezenta parafinei. Dac5 in
urma fr5mintSrii intre degete devine alb5 ca portclanul, neuniformg,
sf5r5micioas5 si numai dup2 o frzinintare indelungata devine uniformg,
plasticii si nelipicioasii, arcasta indic5 prezenta ccrezinei ; dacii devine
lipicioas5 $i poate fi tras5 in firc, aceasta indicil prezenta r5sinei ; dac5
devine albicioasli, unsuroas5 si nctransparent5 cind este tras5 in foi
subtiri, aceasta indic5 prezenta seului.
Determinarea corpurilor strgine se face observind aspectul spar-
turii, prin topirea in apri sau prin dizolvarca unei buc5ti de cel pufin
10 g ceard in tetraclorura de carbon, cloroform, benzen sau terebentin5.
Topit5 lent intr-o baie de ap5 caldii si 15satg apoi s5 se r5ceasc5 u7or
sau dizolvatii In tetraclorurii de carbon, tcrebentinii ori cloroform, ceara
pur5 n u depune sediment. Cind proba de cear5 se topeste in ap5 fier-
binte $i apare o mas5 gelatinoass, aceasta indic5 prezenta amidonului
sau a f5inii. In situatia in care la analiza organoleptic5 avem dubii
asupra calitstii cerii, se recurge la analizn fizico-chimic5.

Proprietiitile fizico-chimice ale cerii de albine

Ceara de albine face parte din categoria substantelor complexe.
Majoritatea substantelor existente in cear5 formcazt'i serii omoloage rc-
lativ lungi, din punrt de vedere chimic, care de regul5 incep cu un
component care contine 15 atomi d e carbon si s e incheie cu unul d e
31 atomi. 0 astfel de serie omoloag5 cuprin.de Tn i total 21 componenti,
adic5 21 substante diferitc. Accste rezultate au fost obtinute pe baza
analizei cromatografice in fazii gazoasri, metod5 care permite aprecierea
cantitativs a amestecurilor complext.
Hidrocarburile formeaz5 11-1'70/0 din ceara de albine si a u fost
cel mai bine studfate. Dup5 izolarea lor, hidrosarburile, au fost imp5r-
tite in saturate (parafine) si nesaturate (olefine). Hidrocarburile saturate
au fsst lmpgrtite apoi En parafine cu lantul drept si parafine cu lantul
ramificat. P e lfngi parafinele ramificate, cu o grup5 metalic5 in pozitia
2 sau 3, s-a descoperit $i un alt tip de parafine ramificate. Cu ajutorul
 CEARA DE ALBINE 111

spectroscopiei s-n constatat c5 uncle din ele au o @up% metilicii, in pozi-

tia 9, altele in pozitia 11, apoi in pozitia 13 ~i in pozitia 15.
FIidrocarburile llcsaturate srnt create cu ajutorul a dou5 tipuri de
olcfine : trans-olefine $i cis-olefine. Ambele tipuri au un lant drept q i
o Icg5tur5 dubls, ale caror pozitii au fost determinate. In total au fost
gisitc cirra 250 hidrocarburi diferite.
Estcrii - colnpusi ai acizilor cu alcoolii - formeaz5 cea mai
marc parte a cerii de albine (circa 70%). Ceara contine acizi legafi cu
alcooli si acizi si alcooli liberi.
Acizii au fost ccrcetati de Toyaina $i Hiral, care au izolat princi-
palul component dc acest tip. llcidul 14-hidroxipalmitic asigur5 plastici-
tatca specific5 cerii de albine.
111 ccara de albine au fost identificati diferiti coloranti. Astfel,
Tischer (1941) a identificat in ceara galben5 colorantii carotenoizi (lute-
in$-estcr si beta-caroteing) $i un colorant de culoare galben5 ca Irimiia,
probabil un flavonoid.
Narth (1956) a descris prezenta a 1,3% a dihidroxiflavonei ; aceasta
se considcrri cri are originea in colorantii polenului.
Ceara este o substant5 deosebit de stabilri din punct de vedere
chimic. Astfel, Scbclien aratti cii in urma analizei unui e~antionde cear2
provenind din secolul a1 VIII-lea acesta si-a Inentinut caracteristicile
fizico-chiniice cunoscutc si azi.
Pill5 in prezent colnpozitia chimic5 a cerii de albine nu este com-
plct stabilitri. Din punct de vedere a1 compozitiei elementare, ceara este
o mas5 natural& continind trei elementi principali : carbonul (80%),
hidrogenul (130io) si oxigenul (7%).
Din punct de vedere chimic, ceara de albine este compus5 din :
pallnitat de miricil, acid cerotic si omologi, hidrocarburi, esteri ai coles-
terolului si aliooli cerilici, polen $i r5~ini.Determinarea detaliatz a com-
pozitici chimice necesitii o muncg urias8 ~i complex8, deoarece ceara
contine peste 300 substante diferite. Din aceast5 cauz5, in practic5 se
ad~nitecaracterizarea compozitiei cantitative a cerii cu ajutorul unor
constante chimire. Ficcare dintre acestea indic5 continutul total de
substante apartinind unei clase. Ceara este solubil5 fn benzol, benzin5,
tetraclorurs de carbon, cloroform, dioxan, izopropil, eter, tetraling, tere-
bentin5 si f n alcool amilic fierbinte, acetons ~i uleiuri eterice. Este
partial solubil5 in eter rece ~i alcool fierbine. In functie de principalele
constante chimice ale cerii, prevederile STAS-ului de cear5 din %a
noastr5 precizeaz5 in tabelul 7 propriet5tile fizico-chinlice pentru cele
patru calitgti de cear5 de albine la preluarea de la producgtori.
Indicele de duritate $i indicele Buchner se determin5 numai '%n
caz de litigiu. In general constantele fizico-chimice au indici rnai ridicati,
cu cit valoarea cerii este mai deschisr?.
Caracteristicile organoleptice $i fizico-chimice prezentate sint va-
labile pentru ceara natural5 de albine ; ele se modificg atunci cind ceara
 Proprietgtile fizico-chimice ale celor 4 calitgti de cearg de albine
la greluare de la produciltori
Calitatea
Specificare superioarti,
I $i a 11-a a 111-a

Corpuri strgine ~i adaosuri pro-

venite din falsificari lipsb lips%
Densitatea relativj la 20C 0,956 ... 0,970 0,930 ... 0.961
Punct de topire (prin alune-
care) 'C 64 ... 66 62 ...65
Indice de duritate, grade ...
25 30 29 ...48
Indice de refractie n"D 1,4430 ... 1,4571 1,4430 ... 1,4490
Indice de aciditate, mg KOHIg 17,50 ... 21.40 17,OO ... 20,OO
Indice de saponificare,
mg K 0 W g 87,OO ... 102,OO ...
84,OO 94.00
Indice de esteri, mg KOHIg 70,OO ... 83,OO 68,OO ... 78.00
Materii volatile la 105OC, Ole max. 1 1
Indice de raport 3.50 ...4,40 3,50 ... 4,50
Indice Euchner, mg KOHIg 2,50 ... 4,lO -

este amestecata cu alte substante Pn scop de falsificarc. Modificgrile

survenite depind de natura, respectiv compozitia chimica a adaosurilor
s i de gradul de falsificare, ele putind f i identificate organoleptic sau
pe baza analizelor de laborator.

Metode de analizii pentru identificarea cerii falsificate

IinbunStStirea calit5tii cerii este un obiectiv important pentru
econornia tsrii, in general, ~i pentru sectorul apicol, In special.
Amestecul substantelor str5ine in cear5 determing anumite modi-
ficgri fizico-chimice, care permit c u n o ~ t e r e afalsificiirilor.
In scopul punerii in evident2 a unor eventuale falsificsri a cerii
naturale de albine se procedeazg la efectuarea de analize organoleptice
si chimice.
fn prezent, prin folosirea cromatografiei ca metod3 de analizii a
cerii de albine, s-a ajuns la o mare precizie in identificarea falsifi-
cgrilor.
Cele mai frecvente falsificsri ale cerii de albine sint cele care se
fac prin adaugarea de parafing, cerezin8, stearing, colofoniu, diferite
rEi$ini, seu sau alte corpuri grase.
 CEARA DE ALBIND 113

Adaosul de parafin5 imprim5

cerii o duritate lnai sciizutil, face
sii dispar5 structura cristalin; fin5,
caracteristic5 cerii naturale, iar la
racire suprafala calupului devine
concav8. S e recunoaste priil aceea
c5 ceara, prin frimintare devine
lucioas;, alunecoasii, transparenta
s i se intiilde ca o panglic2, 15sind
ale degete senzatia d c grssime. I!I
jp5rtur8, blocul are un profil I!C-
t c d , in timp ce o cearii natural5
este aschioas5. La lovire cu cioca-
tmul s e produce o adinciturs, far3
a s e sparge in bucati. Ccarn are
mirss slab de petrol. Scacie punc-
tul de topirc. La zgirierea cu u11-
g h i s se separB aschii in form2 de
tala! mcirunt, care lipsesc !a ceara
pur:i.
Adaosul de cerezing ridic5
prr:?c.tul de topire a1 cerii, irnprcig-
aind un miros slab de petrol, este
netedci in spLirtur5 si lucioas5 Fn Fig. 5 3 - Titrarea unei pro,,e de cearg
pir~nul tzieturii. FrBmintat5 de- in laborator
vi:~.;. albicioasc ca portelanul, nc-
uniform5 ~i sfiiriiinicioasi?~, iar uneori la suprafata blocului apare
1.112 c!esetl caracteristic marmorat.
.4daosul accstor hidrocarburi se constat5 in laborator cu ocazia
de:crmin5rii indicelui de saponificare, prin aparifia, dupB saponificare,
a unui depozit pe fundul balonului. Pentru confirmare, se evapor5 cea
mai mare parte din alcool si se umplc balonul cu apii clocotit5. La
?para pur5. continutul balonului r5mine complet linlpede sau slab tul-
buve. Dac5 continutul de hidrocarburi depjsegte 15O/0, acestea se ridic5
s u b f o r ~ n aunui strat uleios in gitul balonului, de unde pot fi recol-
tare ~i idcntificate. Continutul cle hidrozarburi, exprimat in procente,
se calculcaz5 pe baza indicelui de saponificare a1 cerii pure (considerat
9:1 rnedie 95 mg KOHig), dup5 urmritoarea formu15 :

I-Iidrocarburi o,~' = 100 - loo' I'

, in care :
95
K = indicele de saponificare a1 probei luate pentru analiz5, determinat in
m g KOH/g.

Adaosul de stearid. Proba de cearii falsificatii cu stearin5 are

m i r x specific de griisiine rincedii . ~ istructurg amorfii ; fr5mintat5 $i
tritsi in foi subtiri devine albicioasg, unsuroasi ~i netransparentg.
114 CEARA

P e lings modificarea propriet5tilor organoleptice, adaosul de stea-

ring m5reste duritatea relativg, indicele Buchner, indicele de aciditate
$i de saponificare, mic~oreazri punctul de topire, inclicele de esteri $i
indicele de raport.
Poate fi identificats in laborator, dac5 la dizolvarea in cloroform
a unei portiuni din proba de cear5 se obtine un precipitat floconos-
Dac5 proba se agit5 cu dou5 parti cloroform $i .trei p5rfi ap5 de var $r
s e separri. un precipitat granulat (sgpun de calciu insolubil), acesta indicg
prezenta acidului stearic.
Adaosul de colofoniu (sacfz) sau alte r 5 ~ i n iface ca ceara s5 aib8
un miros caracteristic a1 r g ~ i n i irespective - are o structurg st,icloas5,
frgmintatci devine albicioasci, neuniformj si se lipeste de dinti.
P e ling5 modificarea proprietatilor organoleptice, adaosul de colo-
foniu sau alte r 5 ~ i n i m 5 r e ~ t edensitatea relativ5, punctul de topire,
indicele de saponificare $i de aciditate ~i mic~oreaz8indicele de esteri
~i indicele de raport.
Dac5 s e dizolv5 circa 5 g din proba de cear5 intr-o canti.tate d e
anhidrid5 acetic5 in exces $i dup5 r5cire se trateaz5 cu precautie cu
acid sulfuric (d = 1,53), prezenta colofoi~iuluisau a altor r 5 ~ i n id5 o
culoare rosie intens, pill% la albastru violet, care dispare repede, solutia
devenind galben-brun8, cu o fluorescent5 pronuntatci.
Adaosul de corpuri grase (seu de oaie sau vit5) poate f i pus in
evident5 organoleptic si fizico-chimic. Ceara cu adaos de seu are xn
gust aspru. rinced, se lipeste de dinti, cind cste fr5mintat8 devine albi-
cioas5, unsuroas5 ~i netransparent8 in foi subtiri. Prezenta seului 4n
c e x n de albine ridic5 indicele de refractie, indicele cle saponificare;
indicele de csteri ~i coboar5 in acelayi timp densitatea relativii, punctul
de topire, indicele de aciditate ~i indicele Buchner.
Ida ardtrea cerii falsificate cu amestec de gdsirni aniinale (sen,
u n t u r j ctc.) se simtc un nliros neplacut, iar dac5 este ars5 pe plita
incSlzit5 arde cu fum, einanind un miros greu de acrolein5. Ceara cursta
nu fuineg5 in timpul arderii.
Adaosul de scu sc poatc identifica tratind o prob5 de cearR cu
hidroxid de an~oniu; in prezenta seului se obfine o solu$ie 15ptoas8.
0 alt2 nletod5 consti3 prin fierberea probei de cear8 cu alcool etilic, se
trateaz5 cu carbonat de ainoniu, iar dup5 rcicire se adwg5 citeva pic5turi
de acid clorhidric ; in prezenta seului apar la suprafat5 ochiuri de
gr5simc.
Adaosul de cear5 de Carnauba ~i de Japonia. Pe ling5 modificarea
proprietcifilor organolepti..e, adaosul de cear5 de Carnaubn si de Japonia
mlire~tepunctul de topire, densitatea relativ5, indicele de refractie, in-
dicele cle raport si micsoreaz5 indicele de aciditate, indicele de sapcni-
ficare si indicele Buchner. Indicele de csteri se mentine normal. Ceara
devine lnai dur5 opunind rezistent5 la fr5mintare. Adaosul de cear2 cle
Carnauba si cle Japonia se poate identifica supunind o portiune din
proba de cear5 la topire, intr-o solutie diluatg de hidroxid de amoniu
(10-12@/n), ceara falsificats s e coloreaz5 in galben-brun. De asemenea,
clac5 se dizolvB in cloroform, ceara falsificat5 nu este complet solubilii-
 CEARA DE ALBINE

Ldentificarea coloran~ilor din cear5 sc Pace luind circa 1 g din

proba dc cear5 si se fierbe citeva minute in 20 em:' alcool etilic abwjut,
se rsceste timp de o or5 si se filtreazti. In caazul ccrii cu ndaos dc cnlo-
ranti filtratul este colorat, in timp ce i1-1 c,azul c,erii pure, filtratui e5te
incolor.
Identificarea sulfatilor si a clorurilcr clin ccar5 se face prin il~cZl-
zirea unei probe de c e d i (circa 1 g) intr-o cantitate de 10 cm:! ap5
pin5 la topire. Amestccul se agit5, iar dup;! 1.F1circ se filtreazg. fn filtrat
se determi115 prezcnta sulfatilor $i clorurilor prin rclactii specifice, cu
clorur5 de br~riurespcctiv in azotat de argiilt.
Deternlinarca punctului de to-
pire. Pentru determinarea punctului
d e topire se introduce un tub capilar
:u lungimea de 60 mm si diametrul
interior de 1,s mm, deschis la am-
bele capete, in ceara topiti pin5 13
inidtinlea de circa 20 mm ~i se las5
sa se r5ceascS 24 ore. Se taie por-
:iunca d e tub cu coloana 3e cearK
~i se ataseaz5 la un termometru, cu
ajutorul unui inel subtire de cauciuc,
astfel incit baza tubului sG se afle
la acelaqi nivel cu marginea infcri-
car5 a termometrului. Termol-netrul
este prev5zut cu o scar5 gradat5 ;7in<1
la 100C, cu valoarea diviziunii de
O,lcC, avind rezervorul dc form,?
alungit5 si cu lungimea de circa
20 mm. Termornetrul, fmpreun:'~ cu
tubul capilar se introduce intr-un
pahar de laborator d e circa 50 cm3,
care contine u n strat de glicerin5 de
10 mm. Se inc5lze~te gliderina in
pahar, in asa fel incit tenlperatura
s2 creasc3 cu circa ZC pc minut. Se
citeste temperatura in rnonientul 4n
care coloana de cear5 a devenit, com-
plet limpede si incepe s5 se ridice
(alunecB), fiind impins5 dc glicerin2,
care p5trunde prin deschizatura in-
ferioar5 a tubului capilar.
Ca rezultat se ia media arit-
metic5 a dou5 determingri para-
lele, care nu difer5 cu mai mult.
Fig. 54 - Aparatura cu care sc faee
d e 0,S0C. determinarea punctului d e topire a cerii
 1.16 CEARA

Determinarea indicelui de duritate.

Indiccle dc duritatc reprezintii adincimea
la care pjtrunde acul pcnetromctrulu~in
timp de 25 dc sccunde, la tempcmtura
de 25"C, fiind actionat de o fort5 de 1 N
(102 gf). Indicelc de duritate se exprim3
in grade (1 grad = 0,l mm).
Pentru aceast8 analizrj. este ilecesac
s8 ave111 un pcnetrometru c u ac, un uitra-
termostat si un cristalizator. Sc topesc
circa 100 g ccat-3 si se toarn5 inlr-un vas.
S c lass apoi 24 ore sii se fornlezc blocui
de ccarri, carc trebuie s5 fie cilindric,
compact, f5rA adincituri sau criprituri.
Pcntru dcterminarea duritqii se tine
blocul dc ccar5 circa 30 minute in ultra-
termostat la 25"C, d u p j care sc introduce
intr-un cristalizor cu ap5, la acecasi tem-
peratur3, astfel Pncft in timl~ul1nAsur3rii
tempcratura ccrii sA sc mer,t~nhconstant2.
Blocul de cears astfel pregstit se asaza
Fig. 55 - Penetrometru - pe m5suta aparatului, se incearc5 resortul
aparat pentru determinarea care impinge acul ~i se ridic5 miisuta
indicelui d e duritate a cerli impreunii cu proba, astfel inclt suprafata
probci sii ajung8 virful acului. S e declan-
sea28 aparatul si se las5 acul sii actioneze asupra probei timp de 25 se-
cunde, urm5rindu-se semnclc luminoase si acustice care se succed la
fiecare 5 secunde. Rezultatul determingrii se c i t e ~ t epe cadranul apara-
tului. Cu cit ceara este mai tare, cu atPt coeficientul de duritate este
mai mare. Acesta devinc mai mic pe m5sur5 ce temperatura crestc.
Determinarea indicelui de aciditate. Indicelc de aciditate este can-
titatea de hidroxid de potasiu, in mg, neccsar5 pentru neutralizarea
acizilor liberi dintr-un gram de cear8. Pcntru efcctuarea acestei analize
avem nevoie de urm5torii reactivi : hidroxid de potasiu, solutie alcoolicFi
0,5 n ; alcool etilic 960/0 vol. ; fenolftalein5 solutie alcoolic5 lo/,,. Modul
d e lucru const5 din cintzrirea cu precizic de 0 , l g a circa 4 g cear5,
care se introduce intr-un vas Erlenmeyer de 200 cm3 ~i se adaug5
70 cm3 alcool etilic ~i 1 c m ~ o l u t i ede fenolftalein;. Se fierbe pe bale
de nisip timp de 3 minute in balonul Erlenmeyer, la care s-a ad5ugat
refrigerentul ascendent. S e titreaz5 la cald, cu solutie de hidroxid de
*potasiu, agitind continuu pin5 ce se obtine culoarea roz, care trebuie st5
>jsementin5 la ficrbere timp de circa 30 minute.
Indicele de aciditate IA = 28'052 (rng K O H / ~ )in care :
m
28,052 = cantitatea de hidroxid de potasiu in mg, corespunz5tor la I cm3

V -
hidroxid de potasiu solutie 0,5 n ;
volumul solutiei de hidroxid de potasiu 0,5 n folosit la titrare In cm3;
m = masa produsului luat pentru determinare, In g.
 CEARA DE ALBINE 117

Determinarea indicelui de saponificare. Indicele de saponificare este

cantitatea de I~idroxidde potasiu, exprimat2 En mg, necesarii pentru sapo-
nificarea unui gram de cear5.
Pentru efectuarea analizei avem nevoie de urmiitorii reactivi :
hidroxid de potasiu, solutie alcoolic5 0,5 n si acid clorhidric 0,5 n.
Xn vasul Erlenmeyer cu solutia obtinutii la determinarea indicelui
de aciditate (analiza anterioarz), dup5 titrarea cu hidroxid de potasiu
0,5 n. se introduce in continuare hidroxid de potasiu 0,5 n din biuretg,
pin5 cind in vas se aflii o cantitate de 35 cm3 solutie de hidroxid de
potasiu. Se pregsteste in prealabil o prob5 martor, far5 cear5. Se fierb
ambele probe timp de 2 ore, in acelasi balon Erlenmeyer la care s-a
actionat cu refrigerentul ascendent. Solutiile se titreazii la cald cu acid
clorhidric, gin5 la disparitia coloratiei roz. Se mai fierbe apoi citeva
minute, pentru a liisa s5 se scurg5 s5punul sau le$ia de pe balon. La
nevoie, dac5 reapare coloratia roz, se continus titrarea pin5 la dispa-
ritia ei.

F i g . 56 - Stabilirea indicilor de saponificare

~i aciditate a cerii
118 CEARA

Indicele de saponificare se face dupS formula :

in care :
28,052 - hidroxid
cantitatea cle hidroxid de potasiu, in mg corespunzgtoare la 1 cm3
de potasiu, solufie 0.5 n
;
V - volumul
in cm3 ;
de acid clorhidric 0,5 n folosit la titrarea probei martor,

VI = volumul de acid clorhidric 0.5 n folosit la titrarea probei de cearii,

in ern3 ;
m = masa cerii cintSr.it8 pentru determinare, in g.
Ca rezultat se ia media aritmeticri a dou5 determin2ri parnlele
car< 11u diferj intre ele cu mai mult de 0,30/0.
Calculul indicelui de esteri se face dupS formula :
Indice de esteri IE = IS - IA (mg KOH/g)
i n care :
IS = indice de saponificare ;
IA = indice de aciditate.
Calculul indicelui de raport se face dup5 formula :
Indice raport IR = -
IE
IA
On care :
IE -
indice de esteri ;
IA = indice de aciditate.
Determinarea indicelui Buchner. Indicele Buchner este cantitatea
de hidroxid de potasiu sau de sodiu, in mg, necesar5 pentru neutrali-
zarea cu alcool etilic 8O0/0 vol. a acizilor graqi dintr-un gram de cear5.
Pentru aceast5 analiz5 avem nevoie de urmgtorii reactivi : hidroxid
de potasiu sau sodiu (liber de carbonat), solutie 0,l n ; alcool etilic 80%
vol. si fenolftalein5 solutie alcoolic5 1%.
S c cintgreste cu precizie de 0,l g circa 5 g cear5 de albine si se
dizolvli in 100 c m h l c o o l etilic, intr-un vas Erlenmeyer. Se cinGreste
si sc noteaz5 masa vasului cu continutul s5u. Se fierbe timp de 5 minute
in balonul Erlenmeyer la care s-a adgugat refrigerentul ascendcnt, apoi
se lass s5 sc r5ceasc5 cel putin dou5 ore. Se completeaz5 cu alcool etilic
pin5 la masa initials, apoi se filtreazs extractul alcoolic printr-o hirtie
dc filtru curat5 .$.iuscat5. Din filtrat se iau 50 cm" care se titreaz5 cu
solutie de hidroxid de potasiu sau de sodiu, in prezenta fenolftaleinei
agilind continuu pin5 la coloratia roz, care trebuie s5 se mentin5 timp
dc circa 1 minut (in cazul produselor de culoare inchis5 se poate utiliza
drept indicator solutie alcoolic5 2% de albastru alcalin 6B, din care
se adaug5 pentru determillare 2-3 cm3).
 CEARA DE ALBINB 119

Formula dc determinare a indicelui Buchner este

'SR care :
5,6104 = cantitatea de hidroxid de potasiu, in mg, corespunziitoare la 1 cm3
,hidroxid de potasiu sau de sodiu, solutie 0,l n ;
V = volumul solutiei de hidroxid de potasiu sau de sodiu 0,l n, folosit
la titrare, in cm3 ;
m = masa produsului luat pentru determinare, in g.
Deter~ninareamateriilor volatile (la 105OC). Pentru efectuarea ana-
Jizei estc necesar5 o etuv5 $i fiole de cintiirire. Se cint5resc cu precizie
d e 0,0001 g cijrca 10 g cear8, intr-o fiol5 de cint5rire (in prealabil adus5
la masa constant%), care se introduce apoi in etuv5, unde se tine la
ternperatura de 105C timp de 6 ore, cu capacul al5turi. Se astup5 cu
aapacul si se r5cestc in exicator timp de 30 minute, dup5 care se cinG-
, r e ~ t e Se
. reper5 uscarea si racirea de 2-3 ori, ping la masa constantz.
Materiile volatile (la 105OC) = m' -m2 - 100
mt - m3
dn care :
mi - ,rnasa
dus5in
fiolei impreunii cu produsul de analizat, tnainte de a fi intro-
etuvii, In
g;
rnz = masa fiolei Pmpreunii cu produsul de analizat, dupH scoaterea din
etuvzi, in g ;
,m3 = masa fiolei goale, in g.
'Indiae'le de iod arat5 continutul total de compuqi chimici nesaturati
qacizi liberi s i legati, alcooli, unii pigmenti). El este exprimat prin nu-
& i r u l de grame de iod legat de combinatiile chimice nesaturate din
100 g cear5.
Elasticitatea cerii este capacitatea acesteia de a reveni la forma
initials, dup5 incetarea actiunii fortelor care-i provoac5 deformarea.
Acest indice, ca ~i plasticitatea (proprietatea de a-$i p5stra o forma da%),
,caracterizeazEi de asemenea calitatea cerii. Consistenta cerii topite este
detcrminat.5 de viscozitatea ei. Viscozitatea sau frecarea interioar5 re-
prezint5 rezistenta unui lichid la deplasarea unui strat al acestuia fat5
-de altul. Pe m5sura creqterii temperaturii, viscozitatea scade.
Din datele publicate in literatura de specialitate reiese c5 exist5
,o strins5 legstuni intre compozitia cerii si proprietatile sale. De aceea
constantele fizico-chimice reprezinti indicatori ai cali%tii cerii.
fn afar5 de deprecierea cerii prin adgugarea diferitelor s u b ~ t a n t e
in scop de falsificare, ceara poate avea diferite defecte si datoritii pre-
iucr5rii ei primare in mod necorespunz5tor. Ea poate fi ars5, nepurifi-
,cat2 suficient, prost strecuratg, nelimpezits sau saponificatii.
120 CEARA

f n cazul unci prclucrjri incorccte, ceara arsG se inchide la culoare.

f n acest cnz clcmentclc ei colorante se ard si sc innegresc. Ceara innc-
griti isi scl1i1nb5 duritatca, picrdc o parte din elasticitate ~i devine
nlai putin plastic5. Elasticitatea, cluritatea si plasticitatca sint cele trci
calitiiti p r c f i c ~ s cale ccrii, dc carc dcpindc clddirea fagurilor artificiaii.

Rereptionarea ~i piistrarea cerii de albine

Rccepfionarca ccrii de albine constri in vcrificarea cantitativ5 y i
calitati\~5, 132 loturi, continind cear5 de aceeasi calitate. Rlorurile de
cear5 ce se prczint5 la preluare trcbuie si3 fie lnarcate cu denumirea
sau initialcle produc5torului. Vcriflcarea cantitativri sc face prin cintR-
rire, iar cca calitativg prin examen organoleptic asupra fiecsrui bloc in
partc. S e exainincaz5 toate proprietstile organoleptice si pe spiirturi
dc blocuri. iar En baza constaifirilor se facc clasificarca cerii pe calit5ti,
aceasta constituind recepfionarca definitivs.

F i g . 57 - Receptia cantitativa se face prin cinttirirea fie-

clrui lot de cenr5
 CEARA DE ALBINE 121

111 caz de dubiu asupra calitritii sau existentei unor temeri de falsi-
ficare, blocurile respective de cear5 se 4nlBtur5, f5rS a se respinge
intregul lot. Din blocurile glisite necorespunz2toare se vor lua probe
pentru analiza de laborator. Probele se recolteaz5 din blocurile suspecte,
de cchipa de control tehnic de calitate, in prezenta produ:ritorului sau,
i n lipsZ, a unui delegat neutru ; se iau cite dou5 probe de circa 150 g
care coilstituie probele elementare. Fiecare din aceste douri probe ele-
mentarc se ainbaleazs scparat in cite un pachet, care se lea@, se etiche-
tcnz5 si sigileazs. P e ctichet5 se va mentiona : furnizorul, denumirea ~i
calitatea produsului, data lu5rii probei, numele $i semn5tura persoa-
nelor care au luat probele. Unul. din pachete se trimite la un labo-
rator autorizat, pcntru analiza propriet6tilor fizico-chimice. A1 doilea
pachet se p5streaz8 pentru o cvcntual5 expertizri.
fn baza buletinului de analiz5, blocurile respective se admit sau
sc resping la rcceptic.
Ambalarea ccrii se face Tn IGzi de lemn cgptu~itecu hirtie sau alte
tipuri de ambalaje care sri asigure calitatea produsului. Transportul cerii
sc face cu vehicule acoperite.
Psstrarea se face in incsperi curate, uscate ~i ventilate. Nu se
admite depozitarea cerii in EncGperi cu mirosuri de petrol, benzini sau
altc mirosuri str5inc. De asemenea, nu este permis5 depozitarea cerii
naturale de albinc la un loc cu ceara de alt5 provenientti. fn depozit,
ceara se p5streaz5 pe rafturi, in lgzi sau in stive sau pe pardosealg,
cu conditia ca aceasta s5 fie din beton sau lemn, curat5 $i uscats.

Conditii de calitate la livrarea cerii

de cHtre unitstile prelucritoare
Dac5 pin2 in prezent ne-am referit la conditiile de calitatc pe
care trebuie s3 le iildeplineasc5 ceara de albine la preluare de la pro-
ducgtori, in cele ce urmeazii ne vom referi la prevederile din partea
a 11-a a STAS 3064/74 care precizeazri conditiile tehnice de calitate la
livrare de c5tre unititile prelucrgtoare.
Prevederile standardului se refer5 la ceara natural5 dc stupins,
obtiniit5 prin diferite procedee din faguri sau reziduuri de faguri si
conditionat5 de unitstile prelucrZtoare. Prin conditionarea ,cerii se mi-
gur5 o innobilare a cerii ~i o 4rnbunritBtire ' a unor proprietsti organo-
leptice si fizico-chimice.
Ceara de albinc conditionat5 se livreaza de unit5tile prelucrgtoarc
conform standardului, in patru clase de calitate dupg cum rczult5 din
tabelele 8 si 9.
Ceara de albine se livreazii turnat5 in blocuri, pl5ci de diferite
forme si dimensiuni. Blocurile se inscriptioneazii cu marca de fabric5
sau in lipsa acestcia, denumirea furnizorului, cIasa de calitate, nnasa
in kg $i STAS nr. 3069174. Blocurile de cear5 se ambaleazB In l5zi d e
122 CEARA

Tabelul 8
a n d i t i i tehnice de calitate @i proprietgti organoleptice la livrarea cerii
de cgtre unitgtile produatoare
I C a l i t a t e a

din cear3 de calitate superioars, I, a 11-a $i a 111-a, STAS 3064174

prelucrats prin procedee fizico-chimice
I I I
alb5, uniform5 g3lbuie pin5 la galben5-brun5 galbenfi-portocalie plna
in tot lotul galben, unifor- deschis, unifor- la reflexe ro~ietice,uni-
m5 in tot lotul mii in tot lotul form5 in tot lotul
Gust 1 aproape ffir3 gust iI
Miros caracteristic pl3cut fgr3 miros str5in caracteristic procedeului I
de obtinere i
frgmintat6 intre degete devine plastic& f5rs fr5mintat5 intre degete
luciu pronuntat, putin lipicioasfi, se l i p e ~ t edevine plastic3 cu as-
pufin de cutit ; nu se l i p e ~ t ede dinfi ; nu pect amorf, putin lipi-
lass urme de gr5sime pe degete ; in forms cioasg : s e lipeste pu-
de fire se rupe scurt ; presatB in foi subtiri tin de cutit $i dedinfi ; I
este omogenfi, transparent& far5 luciu. nu lass urme de gr8-
sime pe degete : se trage
greu in fir care se rupe I
scurt ; se preseazi greu
in foi subtiri cu asDect

St:uctura I elastics, cu granulatie fin3 sau mijlocie

Tabelul 9
proprietgtile fizice gi chimice la livrarea cerii de &re unitgtile prelucdtoare
CaUtatea

Specificare

-Corpuri strsine ~i adaosuri

provenite din falsificsri
Densitatea relativ3 la 20C
Punct de topire (prin alune-
care) @C
.Indice de duritate, grade
Indice de refractie nmD
Indice d e aciditate.
mg KOHIg
.Indice de sa~onificare.
m g ~ 0 ~ / S
Indice de esteri, mg KOWg
.Indice de raport
 -alel!Tes ap qe3g!pa3 un ap q!iosur !J eh ~ ~ o d s au~ee 3~a~! j
'!Jolg2npoJd el ap ~ l e n l a ~eaeas
d el a)nze~a.xdalas n3
a ~ l u a p !Turs ~JT?$.IO~SUI?J$!k a ~ e q ~ z o d a'a~euolida3a.1
p ap a1nipuo3
.!n~nsnpo~d!!j~~!le2na~au!juaur a.xn;l!se es eaqsa~ea3 a!l!puo3
n3 '!jqd aqu! alIuaauo2 afe~eqrue, alIe ur nes a!l;rly n3 aq!Sn~dp uwa1
 Metode de sporire a productiei de cearii

fn trecut, cind se foloseau stupii primitivi, apicultorii recoltau mie-

rea distrugind ~najoritatea fagurilor pe care Pi storceau de miere, iar
apoi Ti topeau obtiilind o cantitate inare de cearg pe care o vindeau.
In prczent, apicultorii care foloscsc stupii sistematici cu rame mobile
extrag mierea folosind centrifuga qi repun fagurii in stup, topind numai
fagurii prea vechi si eventual o mica cantitate dc cear5 pe care o recol-
tea25 intimpl5tor sau sistematic prin diferite metode. Datorit5 faptului
c5 putini apicultori se preocupg de productia de cear8, i n prezent in
numeroase t5ri productia totals de cear5 este in declin, realizindu-se
numai 200-300 g pe familia de albine, ceea ce reprezintg o productie
care nu acoperi necesitiitile multiplelor ei solicitgri. La capitolul ,,Pro-
ductia de cear5 $i dezvoltarea apiculturii" s-a aratat necesitatea sporirii
productiei de cear5 si implicatiile ei in dezvoltal.ea apiculturii. Tn cele ce
urmeazci vor fi prezentatc principalcle mijloace de sporire a productici
de cear5.

Consideratii generale
Probleina sporirii productiei de cear5 trcbuie s5 constituie pentru
toti apicultorii o preocupare la fel de important5 ca ~i sporirea produc-
tiei de miere. Pentru a obtine miere si cear5 in cantitate mare este
necesar ca familiile de albine s5 fie Pntretinute intr-o stare activ5 in
toat2 perioada sezonului de cules, iar apicultorii s5 stimuleze si s5
valorifice la maximum insbinctele naturale ale albinelor (instinctul d e
clsdire, de c r e ~ t e r e apuietului si de acumulare a rezervelor de hran5).
Cre~tereaproductiei dc cear5 se poate realiza printr-un complex
de mssuri, care are ca suport principal intretinerea ~i exploatarea ratio-
nal5 a familiilor de albine si depinde dc urm5torii factori principali :
valoarea materialului biologic, tehnologiile de exploatare a familiilor d e
albine, baza melifers, conditiile pedocliinatice si fenologice din zon5.
Practica $i experienta au demonstrat interdependenta care exist5 intre
intensitatea culesului si productia de ceaa-5. Cercetarile au deinonstrat
c5 o albin: poate produce in cursul vietii sale pin5 la 50 mg cear5.
Dac5 o familie de albine va fi hrgnitg cu sirop de zahir i n can-
titate suficientg pentru 24 ore si asszat5 in asa fel Inclt s5 o p o a 6
lua continuu, atunci 1 kg de albine, in tot cursul vietii, pot s5 producii
 METODE DE SPORIRE A PRODUCTIEI DE CEARA 125

circa 500 g de cear5 si s5 creasc5 in acelasi timp 26 000 larve. Aceste

cifre pot f i considerate, dup5 V. Taranov, drept c a p a ~ i t a t epotential8 a
albinelor pentru productia de cear5. Cu cit culcsul este mai abuildent
si dureazg mai mult, cu atit se va produce mai 1nult5 cearh. Productia
marc de cearii cste insotit5 de ~ d u c c r c asporit3 3 polenului in stup,
care scrveste ca hran5 proteic5 necesar5 refaccrii si mentinerii activitdtii
glandelor ceriferc.
S-a constatat, de ascmenea, corelatia si proportionalitatea direct8
dintrc numarul albinelor tinere din stup, cresterea larvelor $i canti-
tatea de cear3 produsj. Accasts proportionalitate se pSstreaz5 numai la
familiile de albine care au pin5 la 2-2,5 kg. In fanliliile de albine mai
puternice, producerca d e ccarii la unitatea de greutate a albinelor se
micsoreaz2 considerabil.
Instinclul de cladire se manifcst5 in plenitudinea sa nuinai cind,
paralel cu existents unui cules bun si cu cresterea puietului i n cuib,
va fi cdldurii suficient5 $i lo:: liber pentru clridirca fagurilor.
h t r - o familie de albine nornlal5, productia de war2 este detcrmi-
natii de intensitatea culcsul~ii,de cantitatca de albine tinere, mjrimea
familici, prcculn si de existcnta spatiilor libcre in cuib.
Cunoscind factorii care favorizeazz sporirea productiei de cear5
si importanta acestui produs pcntru economia national& in general $i
pentru dezvoltarca apiculturii i n special, apicultorii pot folosi o serie
d e m5suri simple, de naturs organizatoric5, privind gospod5rirca ratio-
nal5 a fondului dc ceara existent precum $i o serie de m5suri tehnice,
speciale, prin care s2 oblige albincle s5 sccretc mai mult5 cear5. Pro-
ductia de cear5 intr-o stupin5 se poate realiza de fiecare apicultor prin
urmstoarele m5suri : reforinarea anual5 a fagurilor vechi, adunarea cu
grijri a tuturor resturilor si a diferitclor constructii de cear5, recupe-
rarea riiziturilor dc cear5 de pe fundul stupului, folosirea unui num5r
mai mare de faguri artificiali si utilizarea ramelor clgditoare, economi-
sirca de cear2i prin intrebuintarea fagurilor artificiali perforati, rege-
nerarea fagurilor, distantarea ramelor in caturile de recolt5 si aplicarea
neto ode lor corespunzBtoare dc desc2pgcire a fagurilor cu micre cu aju-
torul cufitului de desc5pBcit.
Sporirea productici de cear5 se poate realiza atit prin folosirea
celor mai bune metode dc extractie si conditionare a cerii, pdstrarea si
sortarea ei, inmuierea corespunz5toare a fagurilor, modul de topire, folo-
sirca unui anumit fcl de ap5 (dedurizat5), cit si prin calitatea vaselor
folosite. I[n continuare vor fi prezentate principalele metode privind spo-
rirea productiei dc ceari.

Reforma anualii a fagurilor vechi

0 surs5 important% de obtinere a unei productii sporite d c cear5
este reforma anual5 a cel putin o treime din faguri, astfel incit schim-
barea complet5 a fagurilor din cuib sii se realizcze la trei ani. Cu aceast5
ocazie se face $i reforma unor faguri care se rup accidental la extractia
rnierii, la transport, a celor cu defecte sau atacati d e diferiti dgun5tori.
1% CEARA

Dac5 pcntru fagurii stricati accidental reforma si topirea lor este singura
cale de recuperare, la rcforma fagurilor vechi este necesar sj. procedgm
cu foartc marc atentie. Astfcl, se recoinand5 sa facein r e f o m a numai
a fagurilor foartc vechi, in care s-au crescut mai multe generatii de
puiet, cu pcretii celulelor ingrosati, inchisi la t uloarc si opaci, care pot
collstitui LIII focar de boa15 sau ad5post pentru diferiti dliui.p;itori..
Fagurii dc magazin sau cci m5rginapi, in carc nu s-a crescut puiet
sau s-a crescut un numL~r mic dc gcneratii, n u trobuic s5 intre :n
incidcnta recolnandiirilor de inlocuirc anual5 a fagurilor, ei putind f i
folositi in continuare. In cuibul unei familii d c albine nu toti fagurii
se invechesc in aceeasi m5sur5, deoarece in fagurii din centrul cuibului
pot f i crescute intr-un sezon apicol zece generatii de puiet in timp ce in
fagurii m5rgina~inumai 2-3 generatii. Reforma ramelor de cuib se face
dup5 10-12 generatii. fntr-o ran15 obisnuit5 de cuib fagurele cint5reste
circa 140 g, din carc circa 500,f0 greutatea fagurclui artificial introdus ini-
tial si 500/0 ceara ad5ugatri ulterior cle albine. Dup5 crestcrea in celulele
sale a 6-7 gencratii de albine, greutatea lui se dubleazci, fagurii negri
cint5rind aproape de trei ori mai mult decit cei dc culoarc deschis5.
Totuqi, cantitatea de cearci din fagurii vechi nu se schimb3, greutatea
lor inai lnarc fiind datoratri esclusiv de impuritlitile neceroase ale
puietului.
Fagurii la carc urineazri s5 se fa:li reform2 si sfnt ocupati cu puiet
se trec c5tre lnarginea cuibului si dup5 cclozionarc sc n:ut5 dup5 dia-
fragm5, pentru a fi goliti de miere si apoi topiti. In general, reforma
fagurilor vechi se face toamna. Toamna nu sc face reforma fagurilor
vechi carc contin piistur5 si micre, c3ci prin aceast5 m5sur5 familiile
de albinc pot rgmine f3r5 rczcrva neccsar5 icrn5rii. Acesti faguri ze
reformeaz5 primgvara. Ramele care au fost scoase la reform5 trebuie
sortate, iar pin5 la prelucrare trcbuie s5 fie pBstratc si conservate in
conditii optime pentru a nu fi atacatc de g5selnit5.
Prin reforma fagurilor gi topirea lor se obtinc o cantitate dc w a r 5
variabil5, in functie de gradul de invechire sau metoda de extragcre.
folositB.
Ceara provc11it5 din fagurii scosi la reform5 se extrage prin topire
in ap5 cald5 5i apoi prin presarc. Ida cxtracfia cerii prin acest procedeu
se va facc i n prcalabil ininuicrea fagurilor folosindu-se ap5 dedurizat5
(de prcferint5 np5 dc ploaie), iar vaselc utilizate vor fi din material
inoxidabil sau emailate. Dup5 extractie, ceara rczultatli sc inentine in
stare lichid5 o perioadli cit mai indelungat5 (48-72 ore), protejind
vasul respectiv cu inaterialc terinoizolatoarc, pcntru limpezirea cerii :i
separarea impuritgtilor aflatc in suspensie.

Recuperarea rosiiturilor de cear5 de pe fundul stupilor

Prima lucrarc ce se cxccutii priintivarn timpuriu in stupin5 este
curgtirca fuildurilor stupilor dc albinele moarte si resturilc de cear5
a c ~ m u l a l ei n tiinpul icrnii, rcsturi provcnitc din c3piicelelc celulelor din
carc albincle au consumat mierea.
 METODE DE SPORIRE A PRODUCTIEI DE CEARA 527

Rosgtura strinsli este a~nestecatacu albine moarte si alte impuri-

t5ti, uneori acestea fiind umede sau mucegsite. Din aceastri cauz5, ime-
diat dup5 cur5tirea efectuats, materialul rezultat se usucri ~i se sorteazB.
Ros5tura de ccar5 uscat5 se separii de albinele ~noarteprin cernere cu
ajutorul unei site cu ochiuri de 3 mm (ciur).

Fig. 59 - Cernerea r u m e g u ~ u l u i de
cear5 d e pe fundul stupului

-4lbinele lnoarte se ard, iar resturile de ceara se cornpacteaza in

bulg5ri s i se piistreazs pentru prelucrare, ferite de atacul gsselnitei.
Operatiunca se recornand5 a se cfectua primsvara timpuriu, inainte de
efectuarea zborului general de curitire, dcoarece ulterior albinelc cva-
cueazii din stup o parte din aceste resturi si astfel se diminucazli t a n -
titatea de cear5 cxtrasg. Pe aceastii cale se obtiil cantitsti mici de (.ear5
de la ficcnrc stup care ins5 nu trcbuic neglijate.
0 mctod5 practica, folosila de unii apicultori, care u ~ u r e a z 5recu-
perarea rcsturilor de cear5 ~i asigur5 curatirca de prim5varB a stupilor
verticali const5 i n aplicarea, atunci cind se face pregiitirea pentru iernat
a familiilor de albine, ]ye fundul stupului, a unei foi de carton a f a l t a t
(foaie de control), croitg la dimensiunea acestuia $i care s& poatB f i tras5
afar5 pe toatli lungimea urdini~ului.fn felul acesta, primiivara, curtitirea
fundurilor este ~ u u l ut ~ u r a t s ,prin tragerea acestor foi care, dupii resturile
cazute pe suprafata lor, dau posibilitatea apicultorului s P aprecieze r$ mo-
dul cum a decurs iernarea $i starea familiei de albine in momentul res-
pectiv.
 Fig. 60 - Urmele rumegu~ului Fig. GI - Stupi RA-1001 prcgstiti pcntru
de c e a r j pe foaia d e control la iernare ; se observ5 foaia de control ~i gra-
o familie d e albine, puternicti, tia impotriva ~oarecilor
care a iernat in bune conditiuni

Ros5tura de cearii apare pe foaia de control sub form5 de linii

paralele, care corespund cu intervalele dintre ramc, unde se afl5 am-
plasat ghemul de iernare. Dup5 locul si num5rul de linii g5sitc pc foaia
de control putem aprecia pozitia si m5rimea ghcmului dc iernarc, pre-
cum si numiirul de intervale pe care il ocup5 albinelc. Rosstura pro-
venit5 din deschiderea celulelor cu miere este o ccarli de calitatc su-
perioarg.
Dac2 pe aceste foi de control se g5sesc putine albine moartc si
mult rumegu? de cearii, inseamnii c5 familia de albine este puterniccA si
a iernat bine. Cind exist5 multe albine moarte si mucegsite si rumcgus
de cear5 putin, denot5 rezerve putine de hran5 si o iernarea rea, din
cauza ventilatiei necorespunziitoare. Cind pe foaia de control se g5sesc
albine cu capul sau toracele ros qi buc5ti de fagurc, denot5 c5 in stupi
au p5truns soareci. Cind albinele moarte sint stropite cu petc cenusii,
inseamn5 c5 familia are diaree. Dac5 printre albinele rnoarte se gasesc
si cristale de miere, inseamn5 c5 aceasta a cristalizat in faguri. Dac5
printre albinele moarte se g5sesc si trintori, este u n indiciu c5 lipseste
lnatca sau c5 albinele vor s k s i schimbe matca. De ascmenea, pe foaia
de control se poate identifica si matca care a lnurit in timpul iernii. In
functie de cele constatate, apicultorul urmeaz5 s5 ia m5surile cores-
punzstoare.

Colectarea diferitelor constructii (crescilturi) suplimentarc

de cearg
fnrepind cu prima revizie sumar5 de prim5var5 si pln5 la ultima
revizie de toamnil, cu ocazia fiec5rui control a1 familiilor de albine este
necesar s5 recoltgm, prin riizuire cu dalta, sau razul apicol sau cu u n
simplu cutitas, orice cantitate de cear5 mai mare sau mai mic3, care
constituie o alt: surs5 de sporire a productiei de cear5.
 =ODE DE SPORIRE A PRODUCTIEI DE CEARA 129

F i g . 62 - Recoltarea cresciiturilor de ccar5, cu dalta apico!5

Cu ocazia reviziei de fond se string toate curatiturile de pe peretii

stupului, de asemenea se cur5F hrznitoarele si spetezele de cresciturile
de cear5. Totodata se recolteazg f5gura~iicle cearB construiti de albine
in spatiile care se creazii intimplztor in stup, cit $i cantititile de cear5
cu care albinele lipesc fagurii intre ei, prelungesc fagurii sub podisor
sau fagurii mgrgina~i,cu care lipesc ramele de peretele si diafragma
stupului. Cantitatea de cearci care se poate stringe in acest fel pare in
aparenp neglijabil5, 4nsB stringind cu atentie, la fiecare control, aceste
mici cantitsti de cear5, adunate la u n loc pot s5 constituie o cantitate
insemnat5.
Pentru efectuarea acestei lucr5ri exist5 diferite modele de razuri
apicole, asa cum sint prezentate in figura 63.
Razul apicol s e r v e ~ t ela curiitirea ~i razuirea fundului si a peretilor
interiori ai stupului. Unul dintre tipurile de razuri are fixat la capstul
unei tije metalice o plac5 triunghiularj, ale carei margini sint ascutite,
putindu-se astfel rtizui atit psrtile plane cit $i colturile stupului. Alte
modele au o lungime mai mare, de 70-80 cm, avind unul din capete
indoit in form5 de ,,LUsau ,,TU, iar l a capstul opus avind fixat5 o
placg metalica dreptunghiulars cu marginile ascutite, servind la rszuire.
Partea indoit5 este astfel dimensionat$ incit s5 permit5 introducerea
razului in stup, prin urdini~ul deschis, servind la curgtirea fundului
stupului.
130 CEARA
De asemenea, dalta apicol5 se folose~te cu partea dreapt5 ca a.
pirghie la desprinderea podigorului, a scindurelelor de podi~or,ramelor,
a diafragmelor, a corpurilor, precum si a celorlalte anexe ale stupului,
care sint propolizate de catre albine. Capstul indoit se folose~tela r5-
zuirea ~i curittirea de propolis, cearii $i diferite reziduuri de pe lundul
stupului, pereti, falturi, rame $i celelalte anexe si p5rfi interioare ale
siur;ului.
Fig. 63 - Diferite modele de razuri apicole
a) Raz curbat; b ) Raz in form5 de L prevgzut cu plac5 metalicj ; c ) Raz in
forms de T ; d ) Raz triunghiular
f:l figura 64 sint prezentate difcrite nlodele de d5lti apicole.
Toate resturile de cear5 adunate cu grij5 intr-o ladit5 sc p5streazZ
pentru conditionare sau se pun imediat la topit fn topitorul solar. Se va
evita amestecul propolisului cu ceara, care adesea sc recolteaz5 im-
preull5 cind se rgzuiesc rarnele, deoarece scade calitatea cerii. In acest
scop, se impune ca propolisul s5 se recolteze si s5 se sorteze separat.
Actiunea de stringere periodic5 a cerii trebtlie s5 constituie o preo-
cupare permanent2 a apicultorului. Dac5 intr-un sezon apicol nu sc reali-
zeaz5 astfel o cantitate de eel putin 30 g cears de la fiecare familie d e
albine, inseamn5 c5 nu s-a acordat atelltie cuvenit5 acestei operatiuni.
 METODE DE SPORIRE A PRODUCTIEI DE CEARA 131

Fig. 64 - Diferite modele de dglti apicole

a ) Dalta Root ; b) Dalta STAS ; c) Dalta cu mlner ;
d ) Dalta multipl5

Sporirea prodactiei de cearii prin clgdirea faguriIor

artif iciali
Primsvara, la fi:lc!c lunii aprilie qi inceputul lunii mail pe rnssurg
ce vrernea se inc5lzcste, activitatea de crestere a puietului in familia
de albine se intensificj. Odat5 cu aparitia in natur5 a culcsului de
nectar si polen, se evidentiazii insu~ireaereditarg a albinelor de a se-
creta cear5 ~ ideci,
, de a cl5di faguri.
Aparitia instinctului de clcidit necesitci o ingrijire special5 a
familiilor dc albine, precdm qi asigurarea c5ldurii necesare secretiei dc
teat-5. De aceea. odat5 cu inflorirea pomilor fructlferi, cind in cuib sc
observa in partea de sus a fagurilor albirea acestora cu c a r 5 proaspit
produs5. se va intensifica cljdirea fagurilor artificiali. Aceastci m5surS
trebuie luatii neintirziat, pentru valoriiicarea potentialului natural a1
132 CEARA

albinelor de producere a cerii, cit ~i pentru disponi-bilizarea unui numar

cit nrai mare de faguri, pentru reforms.
Ramele cu faguri artificiali se introduc in cuib dup5 ultima ram5
cu puiet, astfel incit s5 intretinem $i s5 valorificiim permanent instinctul
de clgdire. Pe mgsur5 ce acesti faguri sint claditi de catre albine, ei
se pot scoate din cuib si psstra spre a fi folositi la nevoie. fn locul lor
se introduc alti faguri artificiali, care urmeaz5 a fi cliiditi. La familiile
puternice, intretinute in stupi multietajati, lucrarea se execut5 prin in-
troducerea unui corp cu faguri clriditi intercalati cu faguri artificiali,
intre corpurile in care familia a iernat.
Familiile mai puternice pot cl5di mai multi faguri decit le sint
necesari pentru l5rgirea cuibului. Asemenea familii se recornand5 a fi
folosite pentru cl5direa fagurilor de rezerv5. Pe timp cald, cind in na-
tur5 exist5 cules, la familiile puternice se poate ,,spargeU cuibul cu un
fagure artificial, care se introduce chiar in mijlocul cuibului. Pentru
a reface cuibul despsrtit astfel in dous, albinele cl5desc fagurele arti-
ficial cu repeziciune, iar matca ou5 in el mult mai intens decit in mod
obisnuit. Pentru ca familiile de albine s5 poatg cl5di un numar mai mare
de faguri de calitate $i s5 produc5 mult5 cear5 marfa, este necesar ca
in cursul intregii perioade de cules, incepind din primiivarz, s5 se fo-
loseasc5 la maximum potentialul de construire a fagurilor de catre
albine. In conditii favorabile, un roi de 1,5 Irg reu~estein numai 3-4
zile s5 cl5deasc2 10 faguri artificiali, adic5 s5 produc5 0,7 kg ceara. Roii
clsdesc cu repeziciune fagurii artificiali si deosebit de importante sint
primele sapte zile, cind se cliidesc nurnai celule de albine lucr5toare.
La fagurii noi ce se clgdesc trebuie urmgrit urm5toarele :
- o bun5 acceptare a fagurilor de catre albine ;
- o constructie regulata a celulelor de albine lucrstoare f i r 5
deformgri ;
- un puiet compact, uniform repartizat concentric $i regulat pe
suprafata f agurelui.
fn perioadele lipsite de cules natural, productia de cear5 poate fi
stimulats prin hr5niri suplimentare cu sirop. Cgldura din stup favo-
rizeaz5 de asemenea productia de cear5, de aceea se recornand2 prote-
jarea si psstrarea caldurii cuibului, in special prim5vara. Primsvara,
cantitatea de cear5 secretat5 de albinele tinere este mai marc si direct
proportional5 cu numsrul lor.
Neefectuarea la timp a lucrgrilor sau datorits greselilor fscute
de stupar in aceast5 perioad5 due la pierderea unor cantitati de cear5
care nu mai pot fi recuperate in acelasi an. Producerea de cear5 dureaz5 .
prim5vara circa sase s5ptSmini si in acest timp trebuie s i epuizam toate
posibilitstile de cladit a familiilor de albine.
Mai tirziu, prin inmultirea populatiei stupului, nu se mai p5s-
treaz5 aceea~iproductie de cear5 pe kilogramul de albin5. 0 familie de
albine puternic5, in conditii favorabile de cules, poate construi celule
intr-un sezon pe 20 de faguri artificiali. La clgdirea fagurilor artificiali,
albinele adaugii 70 g cear5 la rama stupului orizontal, 55 g cear5 la
rama stupului multietajat $i 35 g ceara la rama de magazin.
 (s) !nIn.rnqe calensena !S (b) a!s!rupe a p
qnunl.rnj 113 1 ! 3 ~ i i ~ 3 saqp~ [nJ!jn3 3 : (&) !.Inqe a p 1upJm.e~!S
(z) ylrre.~nP!s a p ~ d e d n sI (T) a.1vxg ap ?n.*!$!zods!p ns ~ n a e d e a'8
: (!.I~!I 6 a p qe[!erua nes [!clep!xou! Iaio u!p sell) .rolFq.Ia!j seA .y
(ql [os!clr;. zn n.r)uati ~!~li.dgssap
a p !nIn$!ina e 12 !.?nqe
ap !n[n.rolelauaZ erusy3s !s ( u ) n[clurusrrc a p aaapaA - gg . B ! j
V ~ I V Z ~ arr
 In procesul descspscirii cutitul se line in pozitie orizontals, cu
fata infcrioar5 a lalnei in unghi de circa 35" fat5 de suprafata fagurelui,
in afar5, in asa fel ca suprafata inuchiei t e ~ i t ea cufitului s2 fie para-
lel5 cu suprafata fagurelui.
Desciipcicirea se realizeaz5 prin mi~cSriscurte si rapide ale cuti-
tului la nivelul suprafefei spetezei superioare Ti sipca inferioar5 a\
rainei.

Fig. 86 a - DescBpacirea se face Fig. 86 b - Un alt nlodel d c cufit care-

de sus in jos. in asa fel ca su- se incalzegte cu abur - clesc~p5citorul.
prafata muchiei tesite a cutitu- tip greblB
l u i sS fie parale15 cu suprafail
fagurelui

Desciipacirea se face de preferinf5 de sus in jos, dar poate fi f5cut.5.

Ti de jos in sus.
fnainte de inceperea lucrului se verifics etanseitatea furtuna~elor,.
garniturilor ~i buna functionare a supapei de sigurant5.
La terminarea lucrului se inchide sursa de inc5lzire si, dup5 citeva,
minute, se scoate capacul golindu-se vasul de ap5.
Se spa15 capacul, cutitul si furtunasele, se sterg cu o cirp5 uscat5,.
apoi se suflg aer pe furtunul de evacuare, pentru eliminarea apei dim
circuitul de incslzire a1 cutitului. t

Periodic, in tilnpul lucrului, se verific5 continutul vasului prin

agitarea lui, departe de corp pentru a evita aburul care iese prin supapa
de sigurant5. Lipsa de ap5 in generator degrade& vasul fierbstor si.
garnitura capacului. Se recomanda umplerea vasului cu ap5 dup5 maxi-
mum 3 ore de la inceperea lucrului.
Cutitul de descSp5cit electric. Pentru a lucra uvor, repede qi b i n e
cu un cutit de descspficit, este necesar ca acesta s5 fie Pnciilzit in per-
manent5 si s5-5i p5streze aceeasi temperaturs. fn acest scop au fost
realizate cutitele de descapiicit inc5lzite electric, prin intermediul unei'
rezistenfe, care asigurg ~i pgstreazs En lama cutitului aceea~itemperaturg..
-
160 CEARA

Uncle cutite electrice pot fi alimentate cu curcnt electric de la

acumulatorul autoturismului. Consumul de energie electric2 este redus.
ccrespunzind unui bec de 35 IV de la farul unui autoturism. Astfei.
Tn conditiile practicdrii stup2ritului pastoral, desc8p5cirea fagurilor se
,poate face Pntr-un cort apicol, conectind cutitul la acumu!atorul auto-
'turis~nului.CescSp5cirea unei rame c5pScit5 pe ai~lbelefete durc3z5 iin
mcdie un minut.
Cufitul de descSpiicit electric este prevszut cu un termostat care
:intrerupe sau restabiles te circulatia curen tului electric atuilci cind este
.iic:csar. Un asemenea cutit ele2tric este prczei~tat in figura 8 i si es:e
'format din urm5toarele p5rti componente : teaca cutitului, confecfion:~t?i
-di:l o!cl inoxidabil care acoper2 c Z m a ~ ain care se afl5 rezistentn elec-
tric.5. :icenstd c5inas;i cste fixat2 in lninerul de l e l n ~ lcu ajutoul unor
.suruburi dc fixare. Rezistenta este conectai:~ 13 prizii pri:l i~lter~nediul
cordonului care treze prin ixi~lerulcu(itu1ui dc clesc:1p2cit ~i a .~;tcchc-
orului. 3eglajul temperaturii se realizeaza automat, cu ajutorul cnili ter-
.mostat, care poate fi inglobat i n c u ~ i t u ide c!csc5p~1c.it,in miner, 5:;1u !20:3.t,o

Fig. 87 a - Cu(itu1 ?e deschpricit electric - clclalii con>tru:ti~c.: 1. Tecrc.a

exterioarti - lama de ciescripacit ; 2. lnveli5ui interior a1 c ~ i l i t u l u i: 3. Re-
zis!enia el?ct:'!cS ; 4. $!c.lrer : 5. il!iner.

Fig. 87 b - Cutitul d e
chpacit electric - vc
de nnsamhlu
 UTILAJELE $1 TEHNOLOGIA DE DESCAPACIRE A FAGUIULOR CU MIERE 161

fi'separat $i cuplat la cutit. Reglajul tehperaturii asigur5 permahent o

tempcraturj de lucru a cutitului de 60CC, . .
nemaifiind nevoie de inciilzirea
rGpc'tat5 a acestuia.
Cercetgri 'mai recente mentioGaz5 faptui cii incslzirea lamei cuti-
tului se face in vederea alunecarii acesteia in timpul descapgcirii, iar
temperatura optirn5 de lucru este cuprins5 intre 40-45'C, cu atit mai
mu;t 'cu cit cutitul este prev5zut cn un control termostatic, instrumentul
picrzind o parte din temperatur5 in timpul lucrului datoritg contactului
ce r,e realizeaza cu masa fagurelui supus operatiunii de descspiicire. Cu
aceasta temperatux-5 a lamei cutitului se poate lucra foarte u$or ~i nu
mni poate fi vorba de o denaturare a mierii prin suprainc5lzirea acesteia.
& oId u 1 d e f o 1 o s i r e : se conecteaz5 cutitul de desc5pgcit
la sursa de energie, dup5 care se q a z 5 rama de descgpgcit pe stativul
de desc5pgcit. Se incepe' operatiunea de descZipgcire, avindu-se in vedere
ca aceasta s5 se efectueze in a$a fel incit s5 nu se murd5reasc5 cu
lniere minerul cutitului sau cordonul electric. La terminarea operatiei
obligatoriu se va scoate teaca cutitului si se va sp5la cu ap5 ciildut5,
dupii care se va usca $i se va monta la loc pe cutit.
Descgpgcirea fagurilor este strins legat5 de folosirea centrifugilor.
Oricit de perfecte ar fi acestea, dac5 numarul de rame descZip5cite n u
se poate realiza Pntr-un ritm corespunz5tor, eficienia centrifugilor scade
cousiderabil. De aceea trebuie s5 se aiba in vedere si mecanizarea des-
cLipiicirii fagurilor, care sii tin5 pas cu perfectionarea extractoarelor.
Pentru nevoile stupinelor mari, de tip industrial, unde volumul
ramelor ce trebuie desc5p5cite este considerabil, au fost concepute $i
reslizate diferite sisteme, instalatii $i dispozitive mecanice fixe ~i mobile,
scmiautomate $i automate, care au un randament crescut ~i uGureaz5
tnunca.

DesciipGcitoare mecanice
Intrucit Gierea c5p5celelor cu ajutorul cutitului manual este lent5
si obositoare, au fost create o serie de desc5pgcitoare mecanice. Unele
lucreazii cu cutit vibrator incglzit electric sau cu abur, altele folosesc
diferite tipuri de lame rotative. Tipurile de desciipgcitoare Cu cutit,
mentioneazii Gh. Mraz, dau randament dac5 toti fagurii sint uniformi
si de calitate, nefiind recomandate pentru faguri slabi, prea subtiri, cu
miere cristalizat5, cl5diti neregulat sau cu arm5tura rupt5 in fagure.
De asemenea, randarnentul tipului de cutit este limitat de viteza cu care
poate t5ia in fagure, datorit5 transferului limitat de c5ldur5. Existents
propolisului $i cutitelor ce taie greoi, pot dure la ruperea fagurilori
Larnele rotative au vitez5 foarte mare (1750 rotatii pe minut) $5
pot v2tBma fagurii, rarnele, distrugind cZpEicelele, f5cind ca in m i q e s$
p8trund5- bule de aer, ceea ce face dificil5 separarea mierii ,de ceara
rcspectiv5. ~ o l o s i n do Vitez5 mai mic5 de numai 150 rotatii -pe minut,
se cvi t5 dexavantajele arnintite. Dac5 lamcle (acele) rotative sint bine
camplasate si functioneazg normal, c5p5celele cad in bucztele de mEirime
162 CEARA

dc cca O,5 cln 5i pot f i astfel uqor separate de miere. Un descip2cjior

cu lame (ace) rotative se stricii mai rar decit cel cu cutit vibrator ~i
in plus nici nu are nevoie de ap5 cald5 sau aburi. Din numel.c;arele
tipuri de desc5pZcitoare mecanice amintim urn15toarele :

Desc5p5cilorul cu cufit vibrator inczlzit cu abur

Acest desciipiicitor se compune din cutitul propriu-zis care, cu aju-
torul unui motor de actionare, realizeazg o mivcare vibratoare a cufitu-
lui nccesarj. operatiei .de desc5piicire ~i un bazin colector in c- e se -
adunci ~niereaqi ceara. htregul sistem este montat pe un suport lnobil
care constituie masa dcsc5p8citorului. Pentru punerea in functiu::e a
aparatului sc face inc5lzirea cutitului. de desc5pacit prin accesul sou-
rului prin cutit si punerea sub tensiune a motorului electric, care ;a o
turatic de 3000 rotatii/minut, pune in mi$care cutitul de desc2i;Scit.
Desc5pficirea fagurilor cu miere se realizeaz5 prin manipular-ea
suprafetei fagurelui ciipacit in fata p5rtii active a cutitului de desciipiicit.
Dup5 desciipBcirea fagurelui pe o parte, se execut5 aceea~iopera!;iune
si pe cealalt5 parte.
llmestecul de cear5 cu miere este cules intr-un bazin colc..:i-:-.
Acest sistem face parte dintr-o linie de desc5pj.cire seiniauto~~-.a:i!n
ratnclor care se manipuleaz% manual. Productivitatea este de 200-250
ranlc pe or8.

I:rcl. 88 n - DescSpScitor semiautomat Fig. 88 b - Centrifuga electric3 ra:l:ajL.

cu cutit vibrator realizat de I.C.P.A. de extras miere
 In uric-lc stupine industrirtlc exist5 laboratoare (atelipre) fixe sau
mobile pentru descjpicit ~i l'extras mierea, care dau posibilitatea desc5-
plicirii si exbractiei acestcia intr-un tirnp foarte scurt. Un astfel de
laborator mobil a fost realizat de Institutul de Cercetare si Productie
pentru Apiculturs ~i cste dotat cu un desciip5citor mecanic cu cutit
vibrator actionat electric, o centrifug5 radial5 de 32 rame cu cuplaj
Jlldraulic, uctionatii electric, un filtru grosier 7i un filtru fin pentru
mic~re; to! ai~san~blul cste actionat cn ajutorul. unui generator electric
ce 220 Ti. alinlentat cu brnzin5.
;lccst laborator poate fi tractat dc mijloace auto ~i deplasat cu
o?c.r;~tir-itatc in apropierea stupinelor la care urineaz5 s5 se execute
lucrarrn, evitind astfel transportul ramelor l a centrele de extrsctie. fn
iigara h 9 sint prezentate diferite lnodele de laboratoare mobile.

F i g . 89 a - Laborator ruloti

Fig. 89 b - Labontor pavilionar tip vagon

164 CEARA

Fig. 89 c - Laborator improvizat in caroseria

unui autobuz reformat , ,

De asemenea, fcrma apicol5 a fntrepriilderii agricole de stat Tulcea,

care detine 5 000 fnmilii cle albine ainplasate in diferite zone din Delta
DunArii, are i : ~dotarc un lxborator apicol plutitor, dotat cu utilsjela
nccesare descZip5cirii $i extractiei mierii, care se deplaseazz la stupinele
amplasate pe diferite canale in Delts.

DescHp5citorul semiautomat cu ace peqtru descHp5cirea mierii la

rece
Acest descgp,&citorsemiautomat cuprinde urm5toarele pcirti' 'com-
ponente : .'
. . j'.
%
... .
.. ,,.. . ,
1 .- m;'e~anism~l,dd~des~BI;'5$wea ramelor cji5dte ;
2- . .
niecalYisWul #,traniport a1 ram$& desc5'plicite : .. .,, .. . ....,
.:. . . %..+ .
cuva colectoare pentru -&t&i);ul d6 eear8 .$i..miere gi-overite
I

3'-

d i n descBp5cire.
- + rueuna eqlaa urp a~au!dn~s el
I. ~ '61~
rarm ~r:m.rlsa !S t.'ar!sycig3sap n~)uad1031d~J ~ B J O ~ B 06
-
ns a~e~.~ocIsue.r~ 15 ~ l ~ p y c l p s a p ~ n a o l el ap qszrukaaur alenla~d qu!s
r:ipccI~ns;~pqaruez 'alaj aIaqurE ad e!n$sax? ea~ppdg3sap lajjse pu!z
-!11:a~ ' ! n ~ d ~ n 9 eejj ~ j e ~ d ns s a ~ o l!!je30.1 upd a x 3 'altqnJ!$Je a3e ns !Znz
-i.?;\a~d! ~ n q u ~ elop l ap urals!s un-qu!p J ~ U I J O J alsa 1% qqaala qeuo!ix
G1s.a aioyci~3sap ap 1nms!ue3a~q.t?aJa!ru n3 lse~uo3uj U ~ Aa3 ~o~!j.Iyd
.i7.>.1!21y..j~~
y.~~:sa>au 13 !CK[ c !.II?J ' a s x 3zeazgsa.I as e a ~ p ~ d q s s o ~
 UTILAJELE $1 TEHNOLOCIA DE DESCAPACIRE A FACURILOR C U MIERE 167

ajutorul unor benzi transportoare pin5 la extractor. Cenra prot-enit5

din desc5p5cire este colectat5 in cuva colectoare, realizatd dill otel inoxi-
dabil, urmind a fi recuperat5 integral printr-o serie dc procedcc tell-
nice (centrifugare, filtrare, scurgere, inc5lzire, stoarcere).
Caracteristici funcl;ional~ . ,
Dupi cum am arlitat niai sus, desc5p5citorul cu ace arc in COIII-
pozi$ia sa trei componente principale. I
1. Mecanismul de desctipticire eSYe compus dintr-un 7asiu metalic,
pe r- re este montat un grup de doi tamburi (1 ; 2), care executa ope-
ratia propriu-zis5 de descZipZicire $i pe care sint atasatc grupuriie de
ace, dispuse pe tije, care la rindul lor sint montate pe tamburi, p r i i ~
articulatii.
Tamburii sint montati in lag5re (5 ; 6) si au posibilitatea de culi-
s a c , fiiild tinuti in permanent5 in contact cu cadrul ramei prin resorturi
(7 ; 3). Miscarea in sens invers a unui tambur fat5 de cel5lalt asigurd
o dcsc5piicix-c simultan5, pe ambele fete ale ramei.
Grupul de transportoare vertical cu lant (3 ; 4) asigurfi, priil rotatia
lor, transportul ramei printre tamburii cu ace si mai departe, dcpunc
ramelc desc5p5cite pe transportorul orizontal de rame.
Mi~careatamburilor este asiguratg de un motor electric de 1.1 klv,
in scopul desc2piicirii corespunzritoare la rece, f5r8 ins5 a deteriora
fagurii.
3. Alecanismu1 de transport a1 fagurilor clesccipcicifi este asigurat
de dou5 lanturi Gall. .
Aceste lanturi (9);"sint actionate de un grup motor reductor (10)
de 1 , l kW, care realizeazz o turatie final5 de 33 rot/min, asigurind
mecanismului de transport o vitez; de 10 metri pe minut, viteza sufi-
cient5 pentru transportul ramklor descBp5cite.
Lantul Vansportor are--riii$carea sincronizat5 cu grupul transportor
(3 ; 4). prin intermediul unui grup de roti dintate conice, actionate de
13 acela~igrup--motor reductar (10). In partea opus5 .grupului motor este
montat un intinz5tor a1 lantului (ll), care asigur5 preluarea sarcinii
constituits din fagurii: descZpZciti, evitind astfel pericolul c5derii rame-
lor d2 pe lanturile trardsportoare.
3. Cuva colectoare pentru amestecul de ceard ~i miei-e este for-
mat5 dintr-un bazin colector, cu 6 capacitate de 2 000 kg, care are la
pnrtea inferioars, un brificiu de golire a cuvei. pe care este montat.5 o
van5 de golire. Bazinul este construit din otel inoxidabil, in scopul asi-
gurgrii.: unei calitAti corespunz5toare a mierii provenit5 din des-
ctip5cesl2.
Desc3p5citorul este acoperit cu o carcas2 (d) pe care sint montate
sisternele de punere in functiune $i oprire a agregatului. De asemcnea,
mai dispune de un ecran transparent, in scopul urmgririi procesului de
descdpkire ~i asigur5rii unei continuiati in lucru.
168.: . . . . CEARA

I , .

Fig. 94 - Mecanismul de descapacire

; :,., .:I. 2 - .tamburi de descgp5cire ; 3, 4- transportor cu lant . ver-
-
,

. .. .. . .,..... tical ; 5, 6 lagsre; 7, 8 - resorturi ,

 IITiL.4JELE $1 TEHNOLOCIA DE DESCAPACIRE A FAGUFULOR CU MIERE 169

10
:. Fig. 95 - Mecanismul de transport a1 ramelor desc$ip$icite:
3, 4 - transportor cu lant vertical ; 9 - transportor cu lant orizontal ; 10 - grup
motor reductor ; 11 - dispozitiv de intindere a lanturilor transportoare orizontale-

' Ramele pregiitite pentru desc5pricire s e a$az5 pe stative, dispuse

In stinga ~i in dreapta aparatului. I

La utilizarea desc5p5citorului cu ace Se recoinand5 folosirea fegu-

rilor: armati, datoritri solidit2itii ~i rezistentei- pe care a c e ~ t i ao a u in
promsul de dcsc5pgcire, cit ~i la manipularea lor i n stuping.
Pornirca desc5p5citorului s e face fntr-o anumitj ordine, prin rune-
rea in functie a grupului de trnasportoare cu lant si apoi a tamburilor
care fnc operatia dc desc5p5cire propriu-zisri. fnainte de punerea in
functie a celor dou5 grupuri, se verific5 intinderea lanturilor o r i z o n ~ l e .
transportoarc. Se va avea In vedere ca niciodatri sri nu se porncascB
descjp5citorul in sarcin5 cu rame in el.
Dup5 punerea in functiune, se ia rama de descspgcit si in pozitie
perfect vertical: se introduce cu mfna, prin partea superioarii a cr:rcnsci
(d), pin,? cind umcrii ei sint preluati de lantul transportor vertical (3 ;
4), care o trec printre cei doi tarnburi cu ace (1 ; 2) $i o depun pe
transportorul (9),, ,care o deplaseaz5 pe >orizontal pin5 la cap5tul cuvci,
de unde cste 1untG vi introdus5 apoi in centrifugz.
Numai d u p 5 c e rama a fost preluatii de transportorul orizonhl (E)),
se introduce ranla urn15toarc.
vantajele acestui sistem de lucru sint urmstoarcle :
,....A
- procesul de descCipricire se face la rece, evitind cre~ter-eaproaen-
tului .de.. hidroxymetilfurfurol, arja. cum se intimplri prin fqlosirea d e
cutike~.calde; . ,. . .
. . .-:4.sistemul.prczentat asigurz o desciip8cire. uniform5 qi::simult.an&
pe ambele fete ale ramei ;.. . . . . , . .. ,
, . . . ...
 VTILAJELE IjI TEFLUOLOCIA DE DESCAPACIRE A Fl\CURILOR CU MIERE 173

rnari, actionate electric, in care se introduc corpurile far5 a se scoate

ramc!e, putindu-se extrage astfel o ton5 de miere pe or5.
!ntrcgul sistem lucreazii intr-un ciclu automat, in baza unor
comenzi, fiind necesarii o calificare corespunz5toare pentru inanipularea
~i intrcfincrea instalatiei. Principalele faze de lucru sint urn18toarele :
Corpurile cu rame sint impinse automat pin5 dcasupra sisteinului
de de~cZp5cire.In acest moment se pune in mi$care gruyul dc porii
prcv3zutc cu tije de orientare, tare piitrund intre ramele pc care dorim
s5 le dr?scgp5cirn. Prin deplasarea acestor perii de sus in jos sj. rare
se rot~:c intre suprafetele ramelor cu faguri cipgciti, se realizcazX rles-
clipBcircn. Cind periile au ajuns la capiitul de jos, se actioneazg automat
un cc:>tact electric, care oprevte rotirea lor $i dii colnanda. de ridicare
a grupului pe vertical5, pin5 la pozitia initialg. Ultima faz5, de asemellea
automatizat5, cons15 din scoaterea corpului desc5p5cit ~i transportarea
acestuia la centrifug;, pentru extractia mierii. fn felul acesta rezult5 o
rriar.2 cantitate de cearii din desc5pZceal5, care este separatfi de miere
p:-it1 ciiferite procedee tehnice.

Separarea mierii ~i a cerii din desc5p5citurii

Odat5 ce problema desciipiicitului a fost rezolvatii, este necesar s2
se rezolve faza urm5toare de separare a mierii de c5p5celele de dear5.
In practicg, extractia sau separarea mierii din c5p5cele se poate realiza
prin sistemelc clasice de separare care sint : incslzirea, stoarcerea, scurge-
rea sau centrifugarea.
Prin folosirea cgldurii, se recornand5 ca temperatura s5 nu dep5-
:ease5 pe aceea de topire a cerii (65C). Este bine s5 evitiim topirea
cripFtcelelor, deoarece aceasta imprim5 mierii u n gust specific, iar mie-
rea ~i ceara rezultati se inchid la culoare.
Prin stoarcere mierea este separat5 din toat5 masa de cipZcele,
iar ceara si reziduurile de cear2 rezultate sint compactate intr-un bloc,
care urmeazii a fi prelucrat $i conditionat ulterior. Mecanizarea acestei
operatiuni a fost realizatii dup5 modelul preselor de balotat fin. U ~ I
piston cu mi~careaalteraativ5 transport5 c5piicelele dintr-un rezervor
intr-un cilindru si apoi se intoarce spre a o impinge din cilindru c5tre
un pasaj in form5 de pan5. Marginile pasajului sint prev5zute cu fante,
in a$a fel incit c5p5celele sint compactate iar mierea curge prin aceste
fnnte. La unele sisteme, ceara este direct lamina%, form5 sub care este
mai uvor supus5 topirii $i purificgrii.
Scurgerea este o metod5 simp12 $i practicabil5 pentru loturi rnici.
Mecanizarea acestei operatiuni la unele stupine mari a fost realizatg
printr-o instalatie care face ca masa de c5p5cele rezultate de la descg-
p5citor s5 treac5 printr-un dispozitiv care o f5r5miteaz5, buc5telele re-
zultate fiind uniform distribuite pe o band5 inconjurata de o conduct5
de aer cald, fapt care asigur5 o mai bun5 scurgere a mierii. Dup5 4 ore,
ceara qi mierea sint separate, iar ceara la rindul ei urrneazii a fi supus5.
I
operatiunilor de prelucrare $i conditionare.
174 CEARA

Prin ceetrifugare. se. realizeazri. o bun5 separare . a inierii de c5@-

cele. Pentru aceash. sc falwsesc dif.erike.utilaje si instalatii. care. utilizeaz2.
in.-acest scop forta5'centrifugi. Astfel, au fost realizate diferite modclc.
de centrifugi pentru' ciipiieele, c a e au la baz5 .ins3 acelasi . principiu,
de functionare. fn figura 97 se prezinth o astfel de centrifugii care asi-
gur5 o indepsrtare rapid5 a lnierii aderentc la ciipicelele de ceari rezuj-
tate in urma desc5p5cirii. Datorit5 rotafici, mierea este evacuata 5i.
proiectau pe peretii laterali ?i centrifugii, de undc se scurge $i se colcc-
teazii in partea inferioarii a utilajului. CBp5celele astfel eliherate cic
miere vor fi trecute apoi la operatiunea
urmGtoare, de extragere $i ccnditionare
a cerii.
Centrifugarea este una din cele in3i
bune metode. I n unele unit3ti speciali-
zate au fost realizate instalatii speciale
mecanizate, cu un flux tehnologic format
d i n descjpjcirea fagurilor, extractia mie-
rii, separarea mierii de cftp5celele de cear3
~i uscarea si miruntirea acestora sub for-
m i de fulgi. fn aceste instalatii amestecul
de cipiicele cu nliere este pompat in
centrifugj, parcurgind un drum Pncrilzit
prin tevi cu ap8 cald3 la 46OC, cind mie-
rea are o viscozitate sciizut5. Centrifug2t
la 200-400 rotatiilminut, amestecul SF
sepa~-8in cear5, i$i face drum spre mar-
ginile agregatului si apoi iese din c ~ . ~ .
Ceara dinauntru este uscat5 si m5ruli-
tit5 (in fulgi) de cutitele rotative din in-
teriorul rnasinii vi se colecteax5 dedesub
tul acesteia. Singura interventie a omului
este. colectarea cerii de sub centrifugs,
care este foarte uscat5 si usor c?e
Fig. 97 - Centrifuga de ctipricele manipulat. f n rest, tot procesul este
canizat $i continuu.
Un alt sistem in flus continuu se bazeaz5 pe o instalatie in cart
magazinele sint r5sturnate pe o plac5 montatEi pe dou5 vine ~i impinsc
spre desc5pkitor. fn timp ce ramele avanseaz5 spre descipgcitor, spe-
tczele lor inferioare se pot curdta de cear5 si propolis.
Lucritorul de la desc5pcicitor ridicri. fagurii $i Ti pune in ma~inR
- aproximativ 20 faguri pe minut. Fagurii coboar5 printre lamele rota-
tive $i ajung pe lantul transportor aflat in partea de jos a agregatului.
Cutitele desc5p5citorului au o vitez3 mic5, de 150 rot/min. La aceastii
vitezB, mierea $i cGp5celele nu se imprgstie in aer, ci pur $i simplu
picurs in containerul aflat dedesubt.
Cuva desc5p5citorului are o lungime de circa 10 m, iar fagurii
desc6pAciti sint transportati Be lanturile transportoare pe toat5 =east5
 U T I W E L E $I TEHXOLOGIA DE DESCAPACIRE A FABBRILOR C U MIERE 1i s

lungime. C n astfel de descrip5citor trebuic.sli fie deservit de cxtraitoarc

radialc de mare. capacitatei deoarece capacitatea.,;dc desc;ipL~circ.este
mare, putind a p r o ~ ~ z i o ndin
a plin extractoarele clectricc.
Pe mBsur6 ce micrea este evacuatri. din,-desc5p5citor gi din cs'.-, .-LIC-
tor in tancul de desciipiicire. mierca si ceara sint illciilzitc printr-:~r: $is-
tc~mdc conducte aflate la partea inferioar5 a tancului, pentru a
III(>!~!~II~.
o tcmperatur2 de aproxinlativ 35C. Accast5 temperalurA cste potrivitL1.
pelltru n asigura o foarte eficienta fillrare a ~nicrii prin separ~:orul.
dc cc3r.i.
Din tancul de descj.pjcire mierea si ceara sint ridicatn PI? Sean--
ralorul de c c a r j cu o ,,pomp5 sinusoidal5". Dup6 trecerca priil \i,!iul
rotativ, lnierea curat5 curge in tancurile aflate la ctajul infcri-.:.. in
t i ~ n pcc cearn cacle in t5vi sau containcre, aflntc sub separator. C .p5-
cclclc de ccarj astfel obtiilutc sint 1)crfccl lihcre dc miere.
hiIetodcle descrise chre folosesd ciildura, scurgcrc3a, stoarcercri .nu
ccntrifugaren siilt sistcme bifazice, care se realizeazii in douj. faze c!is-
tincte, urnlind ca in cadrul unei cxploat~-lriapicolc s5 sc adoptc ::;n:lul
de exploatare cel mai adecvat, ce urmeaz5 a fi corelat cu specificul
local, volumul dc muncj, capacitatca instalatici, co:lt.itatca si consx!nul
de energie necesars, specificul ~i mzrimea intreprinderii.
 Extractia SI conditionarea cerii

Unii apicultori considerj c i extractia cerii in condifii dc stupin5,

i n n:3rl meqtesugiircsc, nu este rational5 si cli aceast5 operatic trcbuie s5
sc f . 1 ~numai
5 in uniijli specializate, dotate cu instalatii mari, industriale,
dupfi tehnologii modcrne pentrc; a scuti pe micul apiculior de greutz-
.tile acestor operatiuni, preculn si pentru a recupera din mnteria prim5
u n procent cit mai ridicat de ceara.
Acest deziderat presupune ins5 ca intrcaga matcrie prim2 nepre-
lucratj s5 fie colc~tat5din zcci de mii de stupine ~i tramportats ope-
rativ la centrele de prelucrare a cerii, fapt care nu este simplu. Materia
prim5 este rlispindit5 in numeroase stupine, iar in timpul sezonului activ
rnolia cerii o atacii, producind pagube enorme. MBsurile de prevenire
sint greoaie si uneori ineficiente. Acest argument este suficient ca s5
ne convingg de neccsitatea prelucr5rii cerii in stupins, de catre fiecare
apicultor.
In general, multi apicultori acord5 putin5 atentie productiei de
cearj si inc5 ~i mai putini, producerii de cear5 de calitate superioar5.
Pentru a contribui la sporirea productiei de cear5 ~i la imbun5t5-
tires calitztii ei este necesar ca toti apicultorii s5 acorde atentia cuvenita
acestei probleme, sZ-~iinsuseasc5 temeinic cele mai potrivite metode de
extragerea cerii in conditii de stupin5, s5-7i organizeze aceastli activitate
3i s5 cunoasc5 cauzele care pot contribui la degradarea cerii.

Ceara brut5 ' ~sortarea

i materiei prime
Prin cear5 brut5 se intelege :
a) ceara care se stringe de pe peretii stupului ~i spetezele rame-
lor 5i nu a fost prelucrat5 in nici un fel, faguri vechi inutilizabili, bu-
&ti de faguri din rama clsditoare, curatitura de cearZi, czp5celele de
.cear,i provenite de la extractia niierii ;
b) reziduurile de ceara ce se obtin la prelucrarea materiei prime
-in stupins cu ajutorul cerificatorului solar, f5rB topirea cerii cu aju-
tbrul apei ;
c) reziduurile obtinute dup5 topire si presare c e ~ e z d t 5la pre-
luirarea materiei prime la cald, prin metoda strecurtirii sau pr&rii.
Ordinea cea mai rational5 de extractie a cerii .se. poate prmenta
-schematic astfcl : . , q , ,-
,.\ + .
 EXTRACTIA $1 CONDITIONAREA C E R I I 177

Fig. 98 - Schema de extractie a cerii

Reformarea gi sortarea fagurilor

Fagurii in care au crescut u n nuln5r mai mare de generatii de
puiet se recomand5 a f i inlocuiti, intrucit celulele lor se mic~oreaz8prin
ingro~areaperetilor cu resturile inveli~urilornimfclor ~i aceasti micso-
rare a celulelor - a$a cum am mai argtat, impiedica dezvoltarea nor-
ma15 a puietului. 111 afar5 de aceasta, resturile rsmase de la fiecarc gene-
ratie in celule constituie un focar de raspindire a microbilor diferitelor
boli ale albinelor $i mai ales ale puietului. I n fagurii de curind cliditi
st1u in cei in care au crescut una pin5 la dou5 generatii de puiet, volumul
celulei de albine lucriltoare este de 0,28 cm:;. Dup5 c r c ~ t e r e aa 16 gene-
ratii, volumul se micsoreazii cu 6O/a, fagurii devin mai grei, mai opaci
si inchisi la culoare, i8r albinele crescute in astfel de celulb a u volumul
abdomenului mai mic, trompa mai scurts, aripile mai reduse etc.
178 CEARA

Despre necesitatea primenirii fagurilor $i implicatiile nedorite pe

care le poate produce in productie folosirea fndelungat5 a unor faguri
vechi am ar5tat rnai detaliat la capitolul ,,Dezvoltarea apiculturii q i
productia de cear8". Se recornand5 schimbarea anual5 a 113 din fagurii
vechi, ceea ce reprezint5 o masur5 necesar5, atit pentru igenizarea stu-
pului, cit $i pentru obtinerea unor cantitiiti rnai mari de cear5. Refor-
marea fagurilor se face in tot cursul anului, dar in special toamna. Se
recomandii a se reforma fagurii rnai vechi de trei ani, inchisi la culoare
~i care nu rnai prezinta transparent5 cind sint tinuti in contra lurninii,
apoi fagurii vechi sau noi, cu celule de trintori sau celule alungite,
fagurii deformati si degradati, fagurii neregulat claditi, inclusiv fagurii
artificiali degradati. De asemenea, se vor reforma fagurii care s-au
rupt la extractie sau in timpul transportului in pastoral, fagurii atacati
de gzselnita, cu pete de diaree, p5stur5 alterat5 $i cei muceggiti. Este
foarte important ca toat5 aceasti3 materie prim5 s5 fie sortat3 pe cali-
t5ti si prelucrata separat. In orice caz, la prelucrarea cerii nu trebuie
amestecati fagurii deschi~ila culoare de calitatea I cu fagurii i n c h i ~ i
la culoare de calitatea a 11-a sau a 111-a, deoarece din materia prim5
de diferite calit5ti se obtine de asemenea cear5 de calitati diferite.
Nu este admisibil ca la prelucrarea cerii odat5 cu fagurii s5 se
amestece $i propolisul. De cele rnai multe ori propolisul este razuit de
pe rame odat5 cu ceara. Pentru a separa propolisul de bucatelele de
cearg, toate curititurile se pun in ap5 rece, in care bucatile de cear5
vor pluti la suprafat5, iar propolisul va c5dea l a fundul vasului.
Propolisul nu trebuie s5 p5trund5 la prelucrare la un loc cu ceara
brutg, pentru c5 el contine rasini $i uleiuri eterice, care la topire se
amestecj cu ceara, din care cauz5 aceasta din urm5 devine moale ~i
lipicioasz. Din ceara care contine r57ini $i uleiuri eterice din propolis se
obtin faguri artificiali necorespunzgtori, care sint moi, nerezisteriti, se
lipesc de valturile gravate ale agregatului, se alungesc qi se deformeazg
usor in stup, atunci cind sint clsditi de albine. Propolisul se poate dis-
tinge de cear5 ~i dup5 mirosul s5u caracteristic.
Ass cum am rnai mentionat, o ilmportant5 deosebit5 o are sorta-
rea in prealabil a materiei prime pe calitZti.
La calitatea I se repartizeazs faguri sau portiuni de faguri de
culoare alb5 chihlimbarie, stravezie pe toat5 suprafata, uscati, far5 p5s-
tur5, in care nu s-a crescut puiet ~i care s?i fie neatacati de gSselnit5
sau mucegai. Tot aici se incadread f5gurqii recoltati din rama clsdi-
toare si descfip8citura rezultat2i l a extractia mierii. Asemenee faguri
contin in general intre 70-950/0 cear5. Pentru prelucrarea materiei prime
de cear5 de calitatea I fiecare stupin5 trebuie s5 fie dotat5 cu un
topitor solar de cear8.
La calitatea a 11-a intr5 fagurii de culoare brun-deschis pin5 la
nuanta de brun-inchis, prin care pot strsbate raze de lumin5 $i care
lndeplinesc celelalte conditii aritate rnai sus la calitatea I. Aceqti
faguri contin 55-'70% cear5.
 La calitatea a 111-a intr5 restul de faguri de culoare inchis;, ne-
strsvezii ~i care contin circa 40% cear5.
La valorificarea materiei prime (faguri, crescjturi de ccar5 din
stup etc.), este necesarii stabilirea continutului de cearii din acestia. Deter-
minarea continutului de cear5 pur5 din faguri se face pe baza unei
probe medii de fnguri reformati. Proba medie in greutate de 50 g
introdus5 intr-un s5culet de tifon se fierbe intr-un vas. S5culelul ficrbe
intre dou5 grgtare de lemn, peste care se aseaz5 o greutatc. Prin cint.5-
rirea sloiului de cear5 r5cit rezultat, se determin5 pe baz5 de calcul
procentul de cearli din fngurii reformati. Astfel, la 10 g greutatea sloiu-
lui de cear5, continutul de cearii va fi de 40,40/0 ; la 20 g - 62,25O/0;
la 30 g - 75,75% ; la 40 g - 89,20/0. Determinarea mai precis5 s e
face ca aparatul Soxhlett in conditii de laborator, folosindu-se ca solvent
eterul de petrol.
Materia primii de cearii de calitatea a 11-a si a 111-a si r5mZ~ifele
cu p5stur5, degradate puternic in urma unci iernjri nefavorabile, se
prelucreazli separat. 0 extractie corcspunz5toare de cear5 din fagurii
vechi este posibils numai prin topirea accstora sub presiune, prin pre-
sare sau centrifugare. Fagurii infestati de loc; trebuie prelucrati neapiirat
cu ajutorul aburului sub presiune la circa 0,6 atmosfere, pentru sterili-
zarea cerii. Topitoarele cu abur si ap5 fierbinte dau randamente sc5zute.
Extractia acestor faguri In conditii de stupina se face separat, cu o
prealabil8 topire a cerii in ap5 $i folosirca preselor de cear5.
Extractia cerii se apreciazs prin continutul de cear5 riimas in 130s-
tin& care trebuie sri fie sub 200/0 cezrii. Cel mai bun randament d e
cear5 se realizeaz5 cu centrifuge speciale, incslzite cu abur sau i n ~ t a h t i i
speciale cu care sint dotate unitstile specializate in azest scop.

Diferite procedee de extractie a cerii

Ceara se extrage prin rnetode fizice si chimice ~i prin comk.iT~~rea
acestora.
Cantitatca rji calitatea cerii extrase depinde de calitati~a matvriei
prime folosite, dar lnai depinde ~i de procedeele folosite.
Netodele folosite in mod obivnuit pentru extractia ccrii sc pot
clasifica astfel :
a) cele care foloscsc nulnai c5ldura ;
h) cele care folosesc ap5 si c5ldur5 ;
C) cele care foloscsc pe ling8 apg, cgldura si presarea ;
d) cclc care folosesc c5ldura si presarea ;
e) cele care folosesc in locul preszrii forta centrifugs ;
f ) cele care folossec metoda chimicii a solvent5rii.
In C ~ ce C u r m ~ a z 5se vor prezcnta diferite moduri d e e x t r ~ c t i ea
cerii, procedeele si utiIajele folosite in acest scop. Trebuie s5 precizarn
a5 indiferent de procedeul de extractie folosit, trebuie respectate o serie
d ~ ireguli generale care influenteazj calitatea si cantitatea cerii cxlrase.
-BO.I~U! as .1olapp3 n$a.rsd '!!$c.~auaEi
JoJlnut Fern ea.ra)Sa.ra u y d ,
'a.ulaad
-saJ ~ a p ~ a! ~a l a ~ aedl gua.rapa
-1u1u uSerrre3 la 13ur.m u! $'r?syr? g e u
- o ! z o p ~ yu!qle a.reJag 'la!nd 3n~sa.13
e-s a.ru3 ur !$eurJoja.r !!-1n8ej U S
.csellxa
F.ICJ~ ap InlnluauIcpuc.r ea.r!.rods e l
w!nq!.rluor, a.reo):zu~idsa.roa aJainruu1
I$ aae1yds O-.lJU!Jd .l?.It?a3 !q.TOSqL?
Le ! ! . I T ~ ~ I lndro!$ ut a.re3 'alua?
-s!sa aseona3au a$uolsqns a~le1.101a3
e !S aoIajurTu . I O ~ ! Q ~ U I ~ Je ale-rnles
cy Y L I ! ~ ea;req!qmj el a!nqyluor,
21!z :-c s p clrrr!l rdu ug .ro1!.1n8ej
n u 'a.relyds ap F.nje u l
'y~e.1n3;ujury.r clsesne cu!d ade
a:Inu: :EL" UJ 33eJ J S e a . r e l ~ d s
.~ru!.rd e!.ra;errr n3 !nlns!l
- o d o ~ d~a.reaaqsame gq!Aa p?.r~deau
a!ncla.rL -as-e.rlxa a ~a3e3!1ca
~znspn.19ap a.ren !iy~.rndurr a)Tt:
!S 13!ue8.10 :$uc.ro~o~'aquaurawxa
'ualod 'a.~alur a p .roI!.rnlsa.r I?J.IVATOZ!P
e l puTnqI.rluo3 ea 'r??uc$~odui! p?!q
+soap o a.re ade sj[nur Turrr LIJ sol
- ~ . ~ n S ees.re1gds
j 16 ua.r!iun.ry~u
 EXTRACTIA $1 CONDITIONAREA CZRII 181

. ~h mereu. Cdmii.~ilenimfelor ce ader5 succesiv la peretii celulelor au o

structui.5 poroasii (asemiln5toare foilelor d e tigar5) $i prin suprapunerea
101 formeazri o retea de capilare.
Un fagure vechi in care a eclozionat ~i crescut rnult puiet este
compus in primul rind din cilmcisile nimfelor cu o mic5 parte din polen
si miere, coloranti, rcsturi organice ~i alte impuritiiti, toate tinute im-
preunB dc o structurC1 subtire de cear5. Prczenta acestora in celulele
fagurilor cste cauza care reduce cantitatea cit $i calitatea cerii extrasc.
Celula devine din ce in ce mai strimtii, iar fagurelc astfcl invecilit,
trcbuic topit. Dacri u n astfel de fagure cste supus direct cjldurii, ceara
devine lichidii iar cim5silc nimfclor absorb ccara ca o sugativ5, ping.
la saturntic. Absorbtia cerii se datoreazg fenon~enuluide capilaritate si
odat2 njunse aici, particulcle fine de cear5 sint refinute datoritii coeziunii
I-noleculare. Numai ceara lichid5 ce n u mai poate fi absorbit5, picurs si
poate fi rccoltatii. Dac5 aceste c5mhsuieli sint bine inmuiate In ap5
pin5 la saturatia capilarelor atunci acestea nu vor mai putea absorbi
ccara care va putea fi recoltatci. Din aceastci cauz8 fagurii vechi trehuie-
inrnuiati cu multg con~tiinciozitatetimp de 2-3 zile inainte de topire,
in apri caldri rji dedurizat;, care are o putere de inmuicre mare ~i
dizolv5 mai usor substanfele solubile.
In afar5 de aceasta, fiecare c5may5 nimfal5 seam5n5 cu o CUM.
carc poatc fi umplut5 cu cearci dac5 aceasta st8 cu capiitul deschis in
sus. Masa acestora, strinse impreun5, asa cum stau in fagure, prezinti
numeroase suprafete pnralele adiacente. Pntre aceste fete ceara va fi
retinut5 sub efectul tensiunii superficialc, la fel cum u n burete re-
tine apa.
Pci-rtru a cvita ca aceste c2m5suieli s5 actioneze ca ni$te cupe i n
retincrca cerii, cea mai bun5 solutie o constituie inmuierea, topirea si
prcsarca fagurilor.
lnc5lzirea cerii sc face in ap5, la u n foc mic si o temperatur5 care
nu trebuie s5 dep5seascri 90C. La aceast5 temperaturs ceara dcvine-
foarte fluid5 si se separ5 usor de c5rn2yuieli. Trebuie notat c5 o tem-
peraturli mai ridicat5 afecteaz5 culoarea ~i aroma cerii $i din aceast5
cam5 se prefer5 ca in opcratiile de topire s5 se mentins, pe cit posibil,
o temperatur5 in aproplcrea gradului de fuziune, astfel incit ceara s5
fie lichid5 si cu. o viscozitate mai micci, care sh permit5 ssurgerea ci
din porii substantelor carc formcazh bo~tina.De aceea, materialul care
se alcge pentru vaselc si aparatura folosit5 trebuie s5 aib5 u n coeficient
cit mai redus de conduclihiltate termich. Rcicirea trebuie s5 fie foarte
lent& ceca ce presupune ca vasul s;i fie izolat cu vat5 de sticl8, p5turi
reformate, saci ctc.
Calitatea apei si a vaselor folosite
Pentru inchlzirca si topirea cerii este necesar s5 se foloseasc5
numai ap2 ,,moaleu cu duritate mic5, sub 2,5 grade germane (un grad
german = cantitatea de o parte oxid de calciu la 100 000 piirti apg
sau 10 mg oxid de calciu intr-un litru ap8).
 182 CEARA

In mod conventional, duritatea apei se exprim5 in grade de duri-

tate (do)sau in m.val. CaO/dm3 (STAS 7313165).
Duritatea apei este egal5 cu un grad duritate (do) cind contine
10 mg CaO la un dm3 ap5 (1 do = 10 mg CaO dm3 -- 0,357 m.val.
CaOldm3).
Dup5 duritate, apele se clasific5 in ape foarte moi, cind duritatea
total5 este mai mica de 5" ; ape moi, cind duritatea total5 este intre
5-10' ; ape mijlocii, cind duritatea total5 este intre 10-20" ; ape dure
intre 20-30" ~i ape foarte dure peste 30.
Apa durii care contine mai mult de 100 mg echivalent oxid de
calciu la litru este inapt5 pentru folosirea la extractia gi purificarea
cerii, deoarece produce emulsionarea partial5 a ei.
Cel mai recomandabil este s5 folosim apa de ploaie, de z5pad5
sau de riu. Apa din puturi, dac5 este calcaroasi, dB cerii o culoare brun5.
Compozitia chimic5 a apei determin5 posibilit5tile ei de utilizare.
Apa dur5 contine multe sriruri minerale, in special de calciu $i mag-
neziu, care produc emulsionarea partial5 a cerii. Defectul apare sub
forma unui strat poros de culoare cenusie, la partea inferioarg a calu-
pului de cer5, format din emulsiile stabile cear5-ap5, care retine si o
parte din impurititile provenite din materia prim5. Dac5 acest defect
se limiteaz5 in mod strict la nivelul stratului inferior a1 calupului, el
poate fi indepiirtat prin raclare pin5 se ajunge la ceara f5r5 modificFiri.
Prin acest procedeu ins5 se pierde o cantitate destul de mare de cear5.
Alteori se pot intilni zone de emulsie chiar in profunzimea calu-
pului incit indepartarea mecanic5 a lor nu mai este practic posibil5.
Defectul poate fi totusi eliminat prin retopire, sp5lare repetat5 cu a p i
distilati ~i acidulati pins la spargerea ~i disparitia emulsiei cearri-api.
Procedeul prezintg avantajul CG nu se soldeazg cu pierderi semnifica-
tive de ceari.
Pentru prevenirea instal5rii dcfectului mentionat este necesar ca
la extractia si purificarea cerii s5 se foloseasc5 numai ap5 moale, dedu-
rizat5. Pentru formarea rezervelor de ap5 moale se vor folosi numai
vase curate si acoperite, confectionate din lemn sau din material
inoxidabil.
Eedurizarea apei la nivelul stupinei sau la domiciliul apicultorului
prin procedee fizice (prin distilare sau cu ajutorul r5sinilor schimbri-
toare de ioni), ori prin procedee fizico-chimice (precipitare-decantare-
filtrare), nu este posibil5 ~i nici recomandabil5.
In afar5 de calitatea apei, o important5 deosebitj prezint5 si
calitatea materialelor din care sint confectionate recipientelc sau vasele
folosite pentru inc5lzirea $i prelucrarea cerii (decantoare, presc, vase
de fiert etc.).
Ceara de albine se deterioreaz5 ~i isi schimb5 proprietgtile fizico-
chimice cind vine in contact cu metale ca fierul, cuprul ~i zincul.
Ceara contine 15% acizi g r a ~ iliberi, care intr5 uyor in reactie cu
wajoritatea metalelor $i bazelor, formind compuqi colorati, care imprim5
 EXTRACTIA $I CONDITIONAREA CERII 183

cerii o culoare brun8, asem5niitoare ruginei (in combinatie cu cuprul,

ceara devine verde, iar cu zincul brunkmurdar5), creste procentul pier-
derilor prin saponificare, indeosebi la vasele de font5 $i cupru (2,6-5%).
Cele rnai bune sint vasele din lemn, din ceramic5, din aluminiu,
vase emailate sau din otel inoxidabil. Se pot folosi ~i vase cositorite,
dar cositorul se deta~eaz5treptat de pe vas a$a cii operatia de cositorire
treblsie repetata.

Extractia cerii cu ajutorul csldurii

Topitorul solar de cear5
Topitorul sau cerificatorul solar este un dispozitiv simplu cu aju-
torul c5ruia se topesc fagurii deschi~ila culoare, folosind energia solarii.
Extractia cerii cu topitorul solar de cear5 este cel rnai siinplu, rnai
ecoilomic $i rnai raspindit procedeu de extractie. La topirea cerii nu
trebuie s5 se amestece fagurii deschi~i la culoare de calitatea I cu
faguri inchisi la culoare, de alte calit5ti. Pentru calitatea I se sorteazii
numai faguri sau portiuni de faguri de culoare alb5, chihlimbarie, str5-
vezie pe toat5 suprafata, uscati, f5r5 p5stur5, in care nu s-a crescut
puiet ~i nu sint atacati de mucegai sau g5selniw. Tot aici se incadreaz5
si fagurii recoltati din rame cl5ditoare $i desc5p5citura rezultatii la
extractia mierii. Asemenea materie prim5 contine in general intre
70-95% ceari pur5, iar extractia ei cu ajutorul topitorului solar se face
i n cele rnai bune conditiuni.
In vederea sporirii productiei de cear5, o contributie important5
trebuie si poate s5 o aduc5 generalizarea folosirii in productie a rame-
lor clsditoare care, folosite rational, asigurii 57O/o din cantitatea total5
de cear5 produs5 de o familie de albine. La fiecare familie de albine
se pot introduce 2-3 rame clsditoare. Fagurii recoltati la 2-3 zile din
aceste rame claditoare se preteaza cel rnai bine s5 fie topiti cu cerifica-
torul solar.
Desi cerificatorul solar se folose~te doar in zilele insorite, toti
apicultorii trebuie s5 aib5 un asemenea topitor, care se folose~tedin
prim5var5 pin5 toamna. Este foarte comod s5 se pun5 in el o bucat5 de
fagure tsiat, iar ceara se t o p e ~ t ef5r5 nici un fel de efort sau cheltuialii
de energie. Ceara obtinut5 prin acest procedeu este de cea rnai bun5
calitate sub raportul tuturor indicilor fizico-chimici : aroma pl5cut5, duri-
tate ridicat5, punct de topire normal, culoare deschis5, realizindu-se
chiar o dezinfectie. Exist5 diferite modele de topitoare solare, dar toate
au caracteristici $i functionalit3ti identice.
Constructiv, topitorul solar se confectioneaza din scinduri de tei
sau alte esente moi care nu crap5 la temperaturi ridicate. El este
compus dintr-o cutie de lemn cu dimensiuni variabile, in interiorul
c5reia se afl5 un plan inclinat de tab15 sau de sticlg. Pe aceasta se
q a z 5 apoi o sit5 care va sustine stratul subtire de material pus la
topit. In loc de sit5 se poate folosi. cu rezultate rnai bune, o tabla ondu-
 CEARA
184

]at5 de aluminiu, care retine mai bine c5ldura si n u degradeazg ccara.

In partea inferioar5 a planului inclinat se g5seste un vas colector
mobil, sub form5 de jghiab, in care se adung ceara topit5. Capacul topi-
torului solar cste format dintr-o ram5 prevazutii cu doug falturi, in
care se introduc dou2 gealnuri de sticl5 de 3 mm, avind o distant2
intrc ele de 10-15 mm, cu scopul sii s e concentreze mai bine cLldura
solark Capacul topitorului este prins in balamale de peretele din spate
a1 topitorului si este prevgzut cu u n lant sustin5tor, pentru a nu crtdea
pcstc cap la deschidcre. Rama cu geamuri duble trebuie s5 inch id:^ cit
mai ctans cutia topitorului. Pentru ca rama s5 inchid5 etans lopitorul,
muchia ei este c5ptusit5 cu o fisie de postav. Capacul topitorului arc o
inclinatie de 15-20 grade. Aceastg inclinare permite razelor solare s5
cad5 perpendicular pe geam si s5 topeasc5 ceara. Aparatul este a ~ e z a t
pe u n suport astfel incit s5 bat5 soarele in sticla inclinats, iar ceara
se topeste si se scurge complet in recipientul a ~ e z a tin fata tjvii, pe
tava metalic5 sau sit5 ralninind doar reziduurile.
S-a observat, cu ajutorul unui termometru plasat in interiorul cutiei
topitorului, ch ceara incepe s5 se topeasca cind temperatura atinge G4-

F i g . 100 : a ) Topitor solar de cear8 model

ACA - vedere de ansamblu ; b) Schema
constructiv5 a topitorului solar de cear8 :
1. Cutia topitorului ; 2. Capa'cul topito-
rulili : 3. Geam dublu (superior ~i infe-
rior) ; 4. Suport gr8tar ; 5. Vasul colector
de cearA : 6. Material termoizolator ; 7. Su-
port telescopic ; 8. 5uruburi d e fixare b
 ESTRACTIA $I CONDITIONAREA CE.911 105

65C ; la 71,5--78C ea curge ra-

pid. S-au efectuat numeroase
experiente in acest sens si s-a
observat c5, in timpul zilei, la o
temperaturg de 21C la umbr5,
termometrul din extractorul so-
lar inregistra 60" la ora 9,00 ;
78C la ora 11,00 si 86'C la
prfnz. S-a constatat c6 aerul din
topitmu1 solar se poate inc5lzi
pin5 la 90C si chiar mai mult.
111 conditiile din tara noastrg ra-
diatia solar; atinge valori maxime
cuprinse intre 0,9 si 1,l kW sau
100-960 kcal din care se poate
utiliza practic circa 50%. Din cal-
cule rezultii c5 energia captat5 de
pe 1 m2 cle suprafat5 este sufi-
cient5 pentru topire a circa 10 kg
cears intr-o zi c5lduroas%. Vasul
colector de cear5 ~i toate partile
metalice cu care vine in contact
se recornand5 sB fie confectionate Fig. 101 - In topitorul solar de c~r?;;i se
din aluminiu sau tab15 cositorit8, pun fagurii deschisi la culoare ~i En spe-
pentru a nu degrada ceara. f n va- cial fagurii recoltati din rama clicIito3re
S U ~C O ~ ~ C ~Care
O I ' ,trebuie SB fie in vederea obtinerii unei ceri de calitate
perfect orizontal, se va turna un supzrioar~

Fig. 102 : a ) Un model de supo:' n g -

bil rotativ pentru amplasarea topi:vru-
lui solar de cear8 ; b) Un alt supo;?
reglabil pentru asezarca cerificstorului
care permite atlt rotirea p~ plan 0x9-
znntal cit $i inclinarea lui pe plxn
vertical ; a) pivotul suportului ; b)
placa mobilii ; c) ~ t i f t ole fixare ;
d) s t f l p de lemn
186 CEARA

strat de 3-4 cm ap2, pentru ca, dup5 solidificare, calupul cle ceara s5
n u adere la vas .cji s i se desprind5 mai usor, cind este recoltat.
Topitorul se cur5t3 de reziduuri dup5 fiecare utilizare. El trebuie
s2 fie curat $i f5ri resturi de faguri, in special vechi, care contin
impurit5ti neceroase si coloranti, care degradeazs ceara. Spatiile goale
din topitor (sub tava cerificatorului) se recornand2 a fi umplute cu mate-
riale termoizolatoare (vat5 de sticl2, polistiren expandat, talaj sau de-
seuri textile). Acest material ajut5 la lnentinerea czldurii in interiorul
topitorului. Cutia topitorului trebuie s5 fie bine imbinat5 in falturi ~i s;l
fie vopsitj in negru, pentru a atrage csldura solar5 Sc va verifica tot-
odata ca peretii cutiei s.5 nu aib5 cr5p2turi. Este foarte important ca
eventualele crSp8turi s8 fie chituite ~i sri se asigure o cit mai perfects
etanseitate a cutiei topitorului solar. Geamurile duble trebuie s5 fie
curate iar intre geamul inferior $i faguri s2 rSminS un spatiu de 10 mm.
Amplasarea topitorului se face in apropierea stupinei, iar orientnrea lui
trebuie facutti astfel incit s5 asigure expunerea cit mai indelungatg
sprc soare si s5 fie ferit de umbr2 ~i vint. In acest scop apicultorii vor
acorda o atentie deosebit; alegerii
locului, iar amplasarea topitorului
s i se fac5 pe un suport case s;l
permit5 schimbarea pozitiei aces-
tuia, prin rotirea lui fa/$ de soare,
astfel incit razele solare s5 bati
perpendicular pe geam. Pentru
buna sa orientare spre soare, se
bate un cui in rama capacului pe
latura superioarri (ce este cu citi-
va centrimetri scos mai in afar$),
cui, care prin umbra sa, indics
stuparului pozitia topitorului fat2
de soare. In pozitia corecti cuiul
nu face nici o umbrS. Cu tcpito-
rul solar se pot topi intr-o zi pin5
la 4 kg de faguri ~i se considera
c i poate servi in bune conditiuni o
stupin5 de 50 familii de albine.
Unii apicultori au introdus in cu-
tia topitorului un revou amplasat
sub tav5. In zilele cind nu bate
100 90 80 70 60 50 a 30 soarele, tabla se incSlzeqte prin
ctildu-a emanat5 de r e ~ o u lconec-
ConPnuf'ul ~rocenf'uatde m r 6 tat 1, retea electric: sau la un
'in produsul brut acumulator.
Fig. 103 - Randamentul extractiei cerii Fagurii vechi de culoare in-
l a cerificatorul solar in cazul continutului chis: n< s= recornand5 a , fi topiti
variabil de cearil in fagurii reformati
(Temnov). Pe vertical5- procentul ran-
damentului de cearii fat& de produsul brut
prin procedeus intrueit
timpul topirii ceara se imbibii cu
 EXTRACTIA SI CONDITIONAREA CERII 187

c5m5~uielile nimfelul-. Randamentul la extractia cerii cu ajutorul

cerificatorului solar este redat i n graficul din figura 1 0 3 (Temnov).
Fagurii reformati contin o cantitate variabil2 de cearii, in raport
cu numiirul de generatii de puiet crescute. Greutatea fagurilor si con-
finutul de cearii in raport cu culoarea lor este prezentatg de Gubin
in tabelul 10.
Dac5 se foloseqte totu$i cerificatorul solar la topirea fagurilor mai
i n c h i ~ ila culoare, este necesar ca fagurii sg fie fiirimitati ~i apoi a$e-
zati intr-un singur strat i n topitor, pe muchie, nu culcati. Rostul acestei

Tabelul 10
Greutatea fagurilor gi continutul de cearZL fn raport
cu greutatea lor
Greutatea
Culoarea unei portiuni Cont,inutul
-fagurilor de fagure de cenra
looXloo mm O/o
g

Alb5
Galhen5
Brun-deschis
Brun-inchis

a~ezcirieste acela ca razele ~i c5ldura solar5 sri topeasc5 mai intii mij-
loct~llor, adicci foaia de ccr5 median5 $i apoi ceara din celulele laterale.
Od:tt,i mijlocul topit, fagurii se inmoaie si astfel celulele sint si ele mai
uvor topite, iar ceara se scurge, fiind retinut5 in cantitate mai mic5 de
c5m2~uieli,randamcntul 13 extractie fiind mai mare. Prin topirea fagu-
rilor in cerificatorul solar se extrage o parte din cear5 $i se distruge
in acelagi timp gsselnita in toate fazele de evolutie, ceea ce face ca
reziduurile rezultate, clup5 ce sint uscate $i compactate, s5 se psstreze
in mai bune conditiuni.
Bostina rezultatg dup5 extractia cerii cu cerificatorul solar contine
inc5 multii cear5 ~ i in, consecint5, se va prelucra prin fierbere qi pre-
sare, in vederea extragerii qi a acestei cantit5ti de ceari.
In cadrul Institutului de Cercetare ~i Productie pentru Apicultur5
- colectivul de mecanizare a lucr5rilor din apicultur5 si pentru con-
atructii apicole - condus de inginerul Constantin Culea, au fost conce-
pute, proiectate si experimentate diferite modele noi de topitoare solare,
urm5rindu-se perfectionarea acestora, sporirea randamentului de extrac-
tie, reducerea pretului de cost ~i o functionalitate bun5 in captarea $i
kansformarea energiei solare in energie terrnicz.
188 CEARA

Fig. 104 - Un nou model de cerificator solar realizat la Insti-

tutu1 de Cercetare $i Productie pentru Apiculturg din B u c u r e ~ t i

Un nou model de topitor solar, construit dup5 modelul clasi-, care

a fost realizat si omologat recent, cste prezentat in figura 104. La acc+t
model s-au realizat unele imbunrltrltiri privind mgrirca capacititii utiIe.
simplificarea solutiei constructive, izolarea ~i imbun5tBtirea nivelului
energetic.
La alte modele de topitoare solare aflate Pn curs de experimentarc,
in interiorul cutiei s-a inontat rigid un dispozitiv de presare cu piston,
ce poate f i actionat din exterior cu ajutorul unui surub. La capitul
cilindrului sint prevrizute trei resoarte care preiau energia de la surub
si o transmit la piston. Materialill cc urmeazri a se presa se compacteazli
intr-un tifon vi se aseaz5 in cuv5. Placa absorbantri a topitorului trans-
form5 radiatiile solare prirnite in energie termic5 $i le transmite cilin-
drului, in care ceara se topevte. La timpul potrivit se actioneazj pistonul
care preseaz5 asupra incrirciturii. Randamentul extractiei la experimen-
larea acestui model a fost de 91,5%.
Randamentul ridicat se explicri prin conditiile deosebit de favora-
bile create pentru separarea cerii de bostin5. 84aterialul supus extractiei
cste format dintr-un amestec de cear5 si cSm5~uielidin celulele fagu-
rilor 111 stare uscaG. CBmii~uielileimpreuna cu stratul periferic de tifon
formeazri un element filtrant foarte bun care, supus incilzirii si presjrii
se aplatizeazs, se stratificg ~i formeazj crii sau canale minuscule prin
care ceara migreaz5 spre zonele periferice unde presiunea este mic5.
Pentru captarea $i transformarea energiei solare in energie termicg
in zilele mai reci, cind radiatiile solare sint insuficiente pentru buna
 EXTRACTIA $1 CONDITIONAREA CERII 189

fu!lctionare a unui c~rificntor ohiynuit, s-au realizat topitoare solare

a r e asigur5 combinarea efcctului de ser5 obtinut in ca~tatoarelcplane,
concomitent cu concentrarea radiatiilor solare cu ajutorul unor oglinzi
ciiindro-parabolice cu aripi plane, dispuse la un unghi dc 45".
Topitor de cear2 cu raze infrarosii
R. A. Bartolomi. din Argentina prezint5 un topitor confcctionat
dintr-o cutic de 1cm11 de tipul ,,catcL,avind in interior o foaie de tab15
~cositoriti5 peste care s-a amplasat o plasri de sfrrn5 pe care se asaz5
c e x a . 111 pozitic vertical5 s-au montat dou5 plase de sirm5, una cu
ochiurilc de 3 mm, iar cealalt5 de 0,s mm. Cu ajutorul unui scripetc,
ecranul procluc5tor de raze infrarosii este coborit pin5 in imediata apro-
9ic.re a fag~lrelui.Ceara., care se topeste rapid, trece in stare fluid5 prin
fi!:rul clublu de site. Dispozitivul cstc binc izolat cu vat5 de sticl5. Ceara
tapit5 sc scurge, fiind diriiatj direct in forinele dc r5cire. Capacitatea
aparatului este de cca 5 kg cear5 pe ori. Ecranul cu raze infrarosii
?!.!!lctioneazii cu gaze lichefiate. Temperntura fiind reglatii la 85C.

Extractia cerii cu ajutorul apei ~i ciildurii

Extractia cerii cu ajutorul apci calde
Cele mai simple procede de cxtractie a cerii din faguri cu ajutorul
apei caldc sint prin fierbere, prin decantare si prin strecurarc. Acestc
procedee primitive de extractio casnic.5 a cerii de albine, sint foarte
..iIll~ple.
Procecleul dc extractia cerii prin fierbere ~i dccantare
Opcratiunea const5 in fierberca fagurilor vechi, care in prealabil
31.1 fost inzruntiti si inmuiati biiw in ap.5 dedurizat5 (preferabil in ap5
d e ploaie), timp de 2-3 zile. Prin fierbcrea acestor faguri intr-un vas
cu ap5, o parte din cearj Fe ridic5 la suprafata apci. dc unde este adu-
n:~!,"i cu ajutorul unei linguri de lemn si colcctat.5 Entr-un alt vas cu ap5.

Procedeul de extractia cerii prin fierbere si strccurarc

Proccdeul constii in fierberca fagurilor la fel ca fn metoda ante-
rioar5, iar apoi materialul rezultat se strecoard printr-o pinz5 sau
Zes3tur5 dc sirm5 sub form5 de sits.
Apa ficrbinte, impreunii cu ccara lichidii trcce prin sit5, in vasul
at ap5 asczat dedesubt, unde se lass un timp, astfel ca ceara s5 se
limpczeasc3 si s5 se solidifice. Calupul rezultat se scoate, iar la partea
lui infrrioar5 sc curst5 de iinpurit5ti, prin rszuire cu un cutit. Accast5
cear.5 sc rctopeste si se trece din nou prin siG. Pentru sporirea randa-
mentului de cear5 extras5, materia primg fiart5 trebuie presat5. Pre-
sarea cca mai simplg s e face cu lop5tica de lemn pe sit5, dup5 strccu-
rare. Cu cit se apasii rnai tare, cu atit rezult5 rnai mults cear5. fn stu-
pinele mai mari, pentru prelucrarea materiei de cear5 prin procedeul
190 CEARA

FIERBINTE,

Fig. 105 - Procedeul extractiei cerii prin strecurare, cu aju-

torul sitei (V. A. Temnov)

streeurririi, este bine sci se foloseascli rezervoare de alu~niniuseu vase

bine cositorite, iar pentru decantare vase din lemn, deoarece acestea nu
inr5utcitesc calitatea cerii, iar riicirea se face lent, permitii~d o bun2
decantare a impurit5tilor. Prin folosirea acestor procedee, in bostina
rezultat5 dupft topire $i o oarecare presare, rgmine inc5 o cantitate de
cear;. Pentru extragerea unei cantitjti mai mari de cearii, in cazul cerii
topite in conditii de stupins, este necesar s5 se aplice metode TrnbunS-
tiititc, cca mai indicat5 fiind prcsarea.
Topitorul de cear5 cu abur
Topitorul cu abur este un alt utilaj apicol pentru topirea ccrii.
Topitorul are form5 cilindrics si este confectionat din tab15 cositoritii
sau inoxidabilg. El functioneazri pe principiul aburirii fagurilor intr-un
container de metal perforat. Ceara se topevte ~i se scurgc, realizi~:du-se
~i o anurnit; filtrare.
Exist5 mai multe modele de topitoare cu abur, dar toate actio~:eazii
dup5 acelea~iprincipii de functionare. In partea de jos topitorul a r e
fundul-dublu, o parte fiind usor conid. Spatiul dintre cele dou5 funduri
servevte ca rezervor de ap8 si generator de abur. Apa se toarnj prin-
tr-un orificiu median prev5zut cu u n tub, ce Se inchide cu un capac, in
 EXTRACTIA $I CONDI'J'IONAREA CERII 191

form5 de ciuperc5. Acest capac este prev5zut in partea lui inferioara

cu orificii de iegire a vaporilor de ap5, care sfnt dirijati intre fagurii
amplasati in topitor.
Rezervorul de ap5 in care se produce aburul are o capacitate de
5 litri. Cogul interior unde se a ~ a z 5fagurii are par,tea de jos gaurit.5,
pentru a permite scurgerea cerii iar in partea superioar5 este prev5-
zut cu douii minere de manipulare.
Topitorul este prev5zut cu un capac e t a n ~ a t ,care se fixeazii dea-
supra corpului exterior. In partea de jos topitorul este prevazut cu o
teav5 pentru scurgerea cerii. Descrierea constructiv5 a topitorului este
redat5 in figura 106.

Fig. 106 - Schema topitorului de cear5 cu abur, model ACA

1. Cazan extractor ; 2. Bazin cu ap5 ; 3. Tub de evacuare j 4. Tub pentru in-
troducerea apei si iesirea aburului ; 5. Capacul tubului in form6 de ciupercB ;
6. C o ~ u lperforat ; 7. Miner de manipulare a cosului ; 8. Capacul topitorului ;
9. Minerele capacului

Topitorul se pe o surs5 de c5ldurZ cum a r f i de exemplu

plita de bucstiirie sau aragazul. Se recornand5 aSezarea topitorului pe
o p1ac;i metalicii deoarece in contact direct cu flaciira se deterioreazii
fundul acestuia.
Extractia cerii la topitorul cu aburi decurge astfel : fagurii vechi
-
reformati sint ftirZimitati, in prealabil, in bucZiti mici ; se scot sirmele
cu care ei au fost fixati in rame ~i se introduc mai intii intr-un vas
cu ap5 de ploaie sau de riu, inc5lzit5 la 40-50C pentru inmuiere. Apa
trebuie sii acopere bine fagurii. De .2-3 ori pe zi se arnestec5 schim-
bindu-se apa, dup5 fiecare 24 ore. Operatiunea se repet5 de 3-5 ori,
pin5 ce apa nu se mai coloreaz5.
Dup5 spslarea repetat5 a fagurilor, acevtia se scot din vasul cu
ap5 si se pun in topitorul cu abur. Dup5 umplerea topitorului cu fa-
~qo.1~1
~ S o a a s v.asa.r ede ns lsel aun!i~unj
ap meal UTJCI8m3 a3 a.[a3 u ~ p
!.rnlp!d ~?,zo~!sp8.m~ ps u r ~ s
-81 a m 3 ug ' a s x gda n s aj!~n9
-uq !sun ~n.xo$n[en s asej aleocl
as eqo.16 .Fzeasuapuos a n 3 ede
? p a p a;J.xns !eru nrr yi\eaj u ! ~ d
 EXTRACTIA $1 CONDITIONAREA CERII 193

se p a t e efectua lisind s5 cad2 una sau dou5 picituri pe unghia

degetului mare. D a d pictiturile contin ceari, aceasta se solidificg
sub forma unei pojghite subtiri. Dupri terminarea topirii tuturor fagu-
rilor se deschide capacul, se scoate sita cu reziduuri, se stringe bo~tina
qi se ~ t e r g einteriorul topitorului de ceara incri fierbinte de pe peretii
vasului, astfel ca topitorul s5 r5min5 curat, pentru a fi folosit din nou.
Prin folosirea topitorului cu abur dintr-un fagure STAS 415X
260 mm se obtin 80-120 g ceara, adic5 60% din continut. Ceara rezul-
<tat5din topirea fagurilor, dup5 rscire, se reconditioneazs prin cur5tirea
hpurititilor depuse in partea inferioar5 a calupului $i se retope~te,
conform metodei descrise la topirea qi limpezirea cerii.
En literatura de specialitate se recornand5 .sji alte modele de topi-
koare pentru extragerea cerii cu ajutorul aburului. Un astfel de topitop
penhu extragerea cerii direct din faguri este prezentat in figura 108.

Fig. 108 - Un alt model de topitor de cear5 cu aburi

Utilajul este format dintr-un generator $i o lad5 de lemn bine
?ncheia%. Aburul este dirijat printr-o teav5 ce p5trunde printr-un ori-
ficiu amenajat in partea de sus a lgzii, iar ceara topit5 se scurge
prin teava montati in partea de jos a l5zii. Ceara topit5 trebuie strecu-
rat5 si apoi limpezita prin una sau mai multe topiri. Bo~tinarezultat8
se pune la uscat ~i se poate valorifica prin filialele Asociatiei Cresc5-
torilor de Albine. Deoarece aceast5 bo~tinii maif-contine pin5 la 400/0
cear5, Combinatul apicol o supune unei noi extractii prin solventare, cu
agenti chimici, in vederea obtinerii unei ceri de uz industrial.
Extracfia cerii cu ajutorul czldurii ~i presgrii
Presa electric5 pentru cear5
Un alt utilaj deosebit de practic pentru extractia cerii din fagurii
reformati este presa electric5.
Spre deosebire de alte tipuri de prese, aceasta foloseqte pentru
extractie doar ciildura uscat; $i presiunea exercitats asupra fagurilor
respedivi evitind prin aceasta saponificarea cerii in momentul extractiei.
 XXTRACTIA $I CONDITIONAREA CZRII 195

Presa electric% are o greutate

d e 15 kg iar dimensiunile de gabarit
sint ? 520X315X310 mm. Ea este
format5 din corpul de baz5 (3), din
corpul de presare (7), cilindrul de
presare (6) ~i cilindrul de dirijare
(8). Pentru efectuarea presarii, se
utilizeaz5 ~ u r u b u lde presare (9), so-
lidarizat printr-un jug de corpul de
baz5 (3). In piesele corpului de bazs
(3) q i cilindrul de presare superior
(7) sint montate cite o rezistent5
electric5 de 450 W, cu termostate
reglate la o valoare maxim5 de Pn-
c5lzire de 95C. Consumul de ener-
gie electric5 la aceast5 pres5 este de
1 kW/2,2 kg faguri, iar productivi-
tatea este de circa 1,6 kg cear5 pe
or5. Pentru extractia cerii, fagurii
reformati qi reziduurile de cear5 re-
zultate de la topitorul cu aburi ~i
cerificatorul solar se com~acteaz5in
forme circulare (cilindrulAtampon5) Fig. 110 - P r e s a electric5 pentru
confectionat din tabli. Acest cilin- cear5 - vedere de ansamblu
dru tampon, in afara prcsei este
identic ca form5 cu cilindrul de presare, avind ins5 un diamctru mai
mic f a v de acesta cu citiva milimetri. Compactarea bo~tineiin acest
tipar circular se face manual prin apisare pe o bucat5 de tifon a~ezat5
anterior, astfel incit dup5 compactare s5 se obtin5 rondele (calupuri) En
greutate de 2-3 kg din reziduurile de cear5 sau fagurii reformati, inve-
iiti in tifon, aqa cum se vede in figura 111.
Aceste calupuri compactate prezint5 avantajul c5 au un volum mai
mic si se pot pBstra mai bine de atacul gsselnitei, iar cind apicultorul
dispune de timpul necesar le poate supune cu u ~ u r i n t soperatiei de
extractie, deoarece calupul corespunde ca form5 q i dimensiuni cu i n c 5 ~
ciitura necesar5 unei extractii la presa electric&
Instructiunile de folosire a presei electrice au fost elaborate d e
Institutul de Cercetare ~i Produflie pentru Apiculturg qi prev5d
udtoarele :
- verificarea st5rii tehnice a presei ~i a imp5minGrii electrice ;
- conectarea curentului electric pentru incglzirea corpului presei,
care in timp de 10-15 minute atinge temperatura de 90-95C ;
- fagurii reformati, i n stare uscats, se impachetea25 intr-un strat
dublu de tifon cu ajutorul formei (5) - cilindru tampon, in afara presei.
Pachetul obtinut se introduce in pres5 intre corpul dc baz5 (3) si cor-
pul de presare (7), se monteaz5 ~ u r u b u lde presare (9) in elemente1.e
auxiliare ;
196 CEARA

Fig. 111 - Compactarea fagurilor ;.eIorma!i sau o bo~tinei in cilindrul

tampon se face manual, prin apjsare, pe o b u c n t j de tifon rezultind calu-
puri care se p5streazj mai bine $i u~ureaziimunca de estri-rcjie

- se actioneazg usor surubul de presare (9) dup5 aparitia primelor

picjturi de cear5 topit5 pe cailalul de scurgere a1 corpului de baz8.
Presarea continua pin5 in momentul terminjrii scurgerii cerii ;
- dupii prima presarc bostina sz scoate din presci, se a m e s t e c ~
pin5 se face o mas5 omogen3, dup5 care se repcts presarea ;
- ceara topit5 sc colecteaz5 intr-un vas in care in prealahil s-a
turnat putin5 apS ;
- calupurile obtinute se pot rctopi ulterior in ap5 dedurizats.
ap5 dc ploaip sau de zripad5 s i se pot turna in forme pentru obtinerea
unui material f5r5 impuritiiti ;
- dupii terminarea operatiilor d e presare se deconecteazs currntul
electric ;
- presa se cur5t5 imediat, cit inc5 mai este cald5, cu o bucats de
pin25 uscat5 si aspra ;
- utilajul se p5streaz5 la !oc uscat.

Extractia cerii cu ajtatorul Cildurii, a g ~ $i

i presirii
Extracfia cerii prin topirea fagurilor in apZ si presare
Sistemele primitive de extractie a cerii din fagurii topiti prin pre-
sare In conditii gospodiiresli sint foartc diferite. Fagurii vechi se fierb
mai intii ill apS, iar dup5 aceea sint introdusi intr-un sliculct, legat
la g u r j si presat cu ajutorul unui t5v5lug sau a unei bare de lernn,
a?a cum se prezint4 in fig. 112.
 EXTRACTIA $I CONDI'!.'lONAREA CERII 107

Fig. 112 - Extractia cerii, prin presare,

folosind metoda tivilugirii

Una din cele mai simple metode de presare conski in folosirea unui
dispozitiv simplu sub form5 de cleste, cu care se prescaz5 ceara din
materia prim5 inc5lzitti in ap5 pin5 la fierbere ~i introdus5 intr-un
s5culet, care se leag5 la guri.

Fig. 113 - Extractia cerli prin

presare cu ajutorul unui c l e ~ t e
improvizat din lelnn
1. Saculet cu cearii ; 2. Cleyte ;
3. CearB ; 4. Ap5
198 CEARA

Un alt model simplu se compune din dou5 scinduri legate la un 1

capit in balamale, montate intr-un plan inclinat pe patru picioare sub
form5 de c l e ~ t e ,cu ajutorul cgruia este presat un s k u l e t din pin22
I
tare, legat la gurg, in care se g8sesc resturi topite de faguri. Presarea
se poate realiza in conditii mai bune cu ajutorul unui cric mecanic, ,
adaptat la aceastg instalatie, asa cum se vede in figura 114. ,

Fig. 114 - Pres5 de

cearS la care B-a adap-
tat un cric -.

Prcs1~;neairebuie sporit5 treptat si t u multii- akntie, a~teptindu-se

pi115 se scurge ceara lichid5 si numai dup5 aceea se miire~tepresiunea.
In toate cazurile, presiunea trebuie s5 fie intermitentii, &ci s-a observat
c5 se obtine astfel mai n~ultiicear5 din fagurii vechi, decit iQ cazul unei
prcsiuni continue. Se recomand8 ca fagurii vechi s8 fie presati de 15-
20 ori pentru a se putea reduce pierderea final5 de cear5. -

Topitorul de cearii cu abur prevzzut cu sistem de presare

Acest topitor cste confectionat dintr-un vas i n care aburul se pro-
duce pe acela~iprincipiu, ca si in cazul topitorului de cear5 cu abur
descris anterior, avind un compartiment ce servestc ca rezervor de
ap8 $i un compartiment in care se afl5 presa si materia prim5.
Presa, confectionat5 din otel inoxidabil sau din lemn, este fixat5
de capacul celui de a1 doilea compartiment, axul filetat i e ~ i n din afari,
de unde poate fi actionat. Cu acest topitor, prevazut cu pres2, se
poate realiza o extragere lnai complet5 a ccrii din faguri, fafa de. topi-
torul cu abur obisnuit ; acesta arc deza\vantajul c5, din inomentul in
 EXTRACTIA $I CONDITIONAREA CERII 199

care fagurii se cufunds mai mult in vasul

de topire, ceara de la mijloc g2se~temai
greu calea de iesire ~i unele celule cam%-
~ u i t evor actiona ca n i ~ t e cupe, retinind
ceara topit5.
Prin folosirea topitorului de cear5 cu
abur previlzut cu sistem de presaie, toat5
ceara topit3 .se scurge liber, iar ceara re-
tinut2 de r5m5suieli se extrage prin forta
pressrii. Presarea se face pe mssura mic-
sor5rii vo?.umului, iar ceara topit8 'se pre-
linge pri.1 orificiile co~ului, scurgindu-se
prin tubul de evacuare intr-un vas cu ap5.
Temperatura constant5 a aburului asi-
gurri o inc5lzix-e uniform2 a intregii mase
de bo~tin5. Concomitent cu m5rirea fortei
d e presare se extrage mai mult: cear5, dar
aceasta va contine in acest caz si alte sub-
stante solubile neceroase, provenite din sub-
stantele organice existente in cZm5guieli ~i llS - Topimr deceara
din aceasts cauza calupurile de cear5 tre-
buie retopite si purificate.
,, prev5zut cu sis-
tern* de presare

Presele de cearg
Pentru extracfia cerii, metoda presgrii este una din mijloacele cele
rnai uzitate de apicultori. In acest scop se folosesc. diferite prese, in
care presiunea combinat2 cu c5ldura se aplic5 fagurilor, in ap5 cald5
sau in prezenta vaporilor de ap5.
Se cunosc multe sisteme ~i constructii de prese pentru cearii con-
fectionate m e ~ t e ~ u g a r e sau
~ t e fabricate de unit8ti specializate. Cele rnai
cunoscute si apreciate sint : presa american5 Root, presa sovietic5
Temnov, presa german5 Rietsche, presa italian2 Lega, presa romii-
neascg, etc.
Randamentele acestor prese sint bune, dar in reziduurile rezultate
dup5 presare rgmine o cantitate important8 .de cear5. Cu ajutorul lor
se obtine cite 120-140 g cear5 dintr-un fagure din rama standard 435X
270 mm, ceea ce reprezint5 60-70% din ceara continuts. Referitor la
randamentcle preselor de cear5, V. Alexandru si G. Nicolescu men-
tioneaz5, in urma cercetgrilor efectuate, c5 boqtina rezultatg de.la presa
Temnov contine 22,6% cear5, bo~tina rezultat5 de la presa Root -
36,70/0cearii, cea de la tcascurile tsr5ne~ti18,2% cear5, iar bostina de
stupin5 contine pin5 la 43,6% cear5. De aceea, bo~tinarezultat2, care
mai contine cel putin 20% cear5, se recornand5 a fi uscat5 si valorificatg
prin filialele Asociafiei Cresc5torilor de Albine, in vederea extragerii
acesteia prin metode chimice sau cu ajutorul unor prese hidraulice.
Presa americanZ Root este format5 dintr-un corp cilindric confec-
tionat din tabla de 1 mm, prevazut la partea inferioar5 cu un robinet
eoo CEARA

pentru scurgerea cerii lichide. Elementul principal a1 presei il reprezint5

un ax filetat, care actioneazs asupra unui capac de lemn, ce culiseazs
in cilindru realizind o presiune de 2,7 kg/cm2. Randamentul acestei
prese este de circa 20 faguri reformati in 8 ore.
, Presa sovietici? Temnov are un randament mai mare. Este format5
diritr-un corp de form5 pgtrata, executat din scinduri de brad groase de
5 - 4 cm, legate intre ele printr-o ram5 metalicg.
Sistemul de presare este identic cu cel a1 presei prezentate ante-
rior, este alcGtuit5 dintr-un ax filetat ce actioneaz5 asupra unui capac
de lemn ce culiseaz5 Pn corpul presei. Pentru u$urarea scurgerii cerii,
presa are peretii, c a p a d ~i fundul cgptuqiti cu un grilaj de qipci cu
sectiunea de 10/10 mm. Lateral, corpul presei este prevazut cu dous
mlnere lungi, pentru a f i deplasatii qi montatg deasupra vasului colector.
Presa se cAptugeqte cu o p i n 5 de sac, iar fagurii se agaz; in
straturi alternative, cu paie de secar5, in grosime de 1-2 cm. Prirnu)
gi ultimul strat vor fi de paie. Dupii umplere se incepe presarea, iar

Fig. 116 -Temnov

Presa de cearh

1. Tij5 ; 2. Traversa supe-

rioar5 ; 3. $urub ; 4. Corpu)
prese i; 5. Piston ; 6. Grata
 EXTRACTIA $1 CONDITIONAREA CERII 201

din cind in cind se toarng apg fierbinte, pentru ca ceara sG strsbatg

mai bine printre straturile de paie.
Presa romcineascti de cearti (C. Antonescu). Utilajul se compune
dintr-o pres5 manuals de struguri, tip casnic, prev5zut5 cu izolatii ter-
mice (in interiorul corpului de presare $i la exteriorul acestuia) si un
,,colector-decantor" de cear8. Capacitatea de prelucrare pe or5 este de
circa 30 faguri refonnati cu un randament de circa 16 g cear2 pe dm2
de fagure. Acest utilaj a carui sectiune este prezentati in figura 117 a,
este alcstuit dintr-un corp cilindric din tabla de otel inoxidabil, prevli-
zut la baz5 cu canea de scurgere. Corpul cilindric are la interior o cZp-
tuseal5 izolatoare formats din ~ i p c idin lemn de esen@ tare, cu sec-
tiunea de 17x17 mm, distantate la 5-6 mm. Ele sint prinse la exterior
in quruburi de 3 0 x 3 mm. Pe fundul presei, paralele cu directia de
scurgere a cerii, se gasesc 8-10 bastonave de lemn, de esents tare, cu
diametrul de 30-55 mm. Jumgtatea inferioar: a corpului presei este
izolatg termic la exterior cu un cilindru realizat dintr-o f i ~ i ede plac5
fibro-lemnoasg (PFL) de 5 mm grosime.
Presarea fagurilor, fierti in prealabil, se efectueazii cu ajutorul
unui piston cu diametrul de 290 mm $i grosimea de 40 mm, actionat

Fig. 117 a - Schema presei de

cear5 model C. Antonescu :
1) corp exterior ; 2 ) orificiu
de scurgere; 3 ) ctiptweal5
izolatoare ; 4) bastona~e de
lemn ; 5) contrafiS5 ; 6 ) disc
de presare ; 6 a ) piston ; 7 ) ax
filetat; 8 ) plac5 din otel :
9) contrafiqe ; 10) buc~B;
11) miner; 12 a , b ) bare de
otel ; 13 a , b ) coloane de otel ;
14) piciorul ; 15 a , b ) piulite;
16) bar5 transversal5 ; 17 a,b)
contrafiqe ; 18) piulifti ; 19) de-
cantor ; 20) teav5 de scurgere;
21) strat de paie ; 22) faguri
topiti En ap8 ; 23) strat de
paie ; 24) faguri topiti
a) strat de ap5 ; c) cear5 to-
pit5 ; d) decantor ; f ) orifi-
ciul de evacuare a apei rezi-
duale ; p) presa
de sus in jos cu ajutorul asului filetat l u ~ gdc 500 mm, cu diametrul
d e 35 mm. Pistonu1 este fixat in suruburi pe placa de otel, groas%
de 5 mm si armat5 cu ti contrafise sudate, dispuse radial. In centrul
placii este sudat8, de asemenea, o bucsg, in care se roteste capjtul infc-
rior a1 axului.
La capjtul superior a1 axului estn montat minerul de actionare
a presei, cursa pistonului fiind de 350 min. Postainentul presei este
format din dou5 bare de otel cu profil ,,UU, avind sectiunea de 65-
45 mm, sudate i n cruce. De capetele barei (12 a) si unul din capetele
barei (12 b) sint fisate cu piulite, pe dedesrtbt, 3 coloane de otel rotund,
lungi de cite 700 mm, cu diametrul de 30 11x11. Accstea sint prinse la
partea superioars printr-o barG semicircularii, cu ajutorul unor piulite.
Capetele coloanelor se prind de bara transversal3 armat5 pe ambele
fete, cu cite dou5 contrafise dispuse longitudinal. 111 a s u l acesteia este
suclatA o piulitj care asigur5 actionarca asului. Decantorul (D) este
f o r ~ n a tdintr-un v2s cle Icmn, prev5zut la baza cu orificiul de evacuare
a apei reziduale ,,f" ~i teava de scurgere a acesteia.
ill o d u l d e 1 u c r u. Estractia cerii se realizeaz3 intr-o inc,i-
pPrC inacccsibil5 albinelor, la o telnpcraturd de 20-25C. Se prelucrc.rlz5
dr3~dat525-30 faguri vechi, cu suprafa!.~de aproxilnativ 1 2 dm' fit?-
cilre, sau 8-10 lig rcziduuri cle faguri. h,latcria prim5 s e pune la ficrt,
f ;drLlillitat5
: si fAr3 s i r ~ n e ,f!~tr-un vas einailat sau cositorit corcsl2unz8-
tor. ilnpreun5 cu o cantitate aprosiinativ egal5 de ap5 curat5 5i dcduri-
z a ~ i .Dup5 ce ainesiecul d 5 In clocot, stl. procedeaz3 la extractia cerii.
S c slZbesc piulitele (15 a si 15 b), penlru a permitc dep!asaren
barei (16) s i a pistoilului (6) in partea opus5. Deasup-a bastona.jelor d c
Iemn (4) de la fundul corpu!ui presei s e asterne u n strat de paic ('71)
dc. 20-25 mm. f n centrul acestuia sc toarn5 circa 1 kg 1nas2 de faguri
topiti in ap2 (22). Se a ~ t e r n eu n nou slrat de paie (23) si sc toarng inc5
1 !c,g mas5 d e faguri topiti (24), operatie cnrc se repet2 pT115 la umplcrea
cni;~u;ui presei. Peste ultimul strat de paie se toarnd circa 10 litri ap:
clocotitli, dup5 care se asaz5 ~i s e apas5 discul ajut5tor de presare.
Se readuce hara transversal5 impreun5 cu pistonul de presarc ~i axul
fi!ctat i n pozitia normalii. S e string piulitele (15 a si 15 b). Apoi cu aju-
torul mincrului (11) se actioneaz5 lcnt pistonul (6), f5r5 intreruperi, de
c5tre douli persoane, pin5 la refuz. Apa si ceara, filtrate prin strat-u-
rile de paie, se scurg prin caneaua (2), in decantorul (D). Aici r8mine
la suprafat5 numai ceara, iar apa iese prin teava d e evacuare (20). Cind
a incetat scurgerea, se procedeaz5 la ,,sp,?lareaa cerii. Lucrarea const5
i n turnarea printr-o pilnie, preuZzut5 cu un cap de stropitoare, a circa
15 litri ap5 fiart3. in prealabil.
Cind se prelucreaz5 o singur5 sarj5 de materie prim5, aceasta se
lass s8 se soiidifice in decantor. Dac2 urmeaz5 prelucrarea altor qarje,
ceara se toarn5 pentru r5cire si solidificare in alte vase.
Pentru evacuarea reziduurilor din corpul presei se procedeaz5 ast-
fel : se slsbeste si se ridic5 bara transversal5 prin actionarea invers5 a
minerului (11) ~i pistonului (6 a), apoi se ridic5 ~i se a ~ a z 5rgsturnati
204 CEARA

,,c5ptu$ealau izolatoare, pe podea. Se Indcprirtcaz6 blocul de rcziduuri,

se curate5 d e cearri si boytin5 siprulifele ,,ccipturjelii" ~zolatoare, si se
r e a ~ a z 5la loc in corpul presei. Prelucrarea unei ~ a r j e de faguri pentru
extragerea cerii dureaz5 aproximativ 60 minute.
Eficienta utilajului este confirmatii prin obtinerea d i n fiecare d?:;"
de fagure vechi a cite 16-17 g cearri, de culoare deschisl;, ceca ce in-
seamnii 192-204 g ccar5/fagure, adicB o cantitate dub16 c e ccarii, f a t k
de greutatea initials a fagurelui artificial folosit.
0 dificultate a acestei prese const5 in necesitatea minuirii ei d e
catre douii persoane si pierdcrea unei cantitriti d e cearB dc circa 4-60,/0,
prin solidificarea ei pe peretii intcriori.
MentionBm c5 apicultorul C. Bntonescu, care s-a preocupnt mult
dc extracfia cerii, a brevetat la Oficiul dc Stat pentru Invenfii si M5rci
si u n alt model d e presii manual5 de cearri (model 2), care este prev5-
zutii cu reductor de turatie ~i fort5 1/18, cu pcretii dublafi, in vederea
inciilzirii lor cu aburi furnizati de un mic generator.
Acest utilaj are o capacitate de prelucrare de 80-100 faguri pe or5,
cu un rarudament d e 16-17 g cear5 pe dm? I n 8 ore d e lucru s e pot
prelucra 8-12 ~ a r j e reprezentind
, 240-360 faguri reformati, cu suprafata:
d e circa 12 dm2 fiecare.
Presa 0~zontali5de extl-as cearn - Alexa~zdruAricola~.Este o presa
muIticompartimental5 cu elemente comune de incjlzire ~i evacuarea cerii,
- brevet OSIM 95202 din anul 1988, autor ing. Alexandru Nicolae.
Presa este paralelipipedici cu suprafata pistoanelor egal5 cu 1/4 ; 112
sau 111 din mjrimea unui fagure. Ca elementc d e noutate, constituie
faptul cB pBrtile d e inc5lzire ~i evacuare a cerii sint comune iar pe
parcursul extractiei suprafetele acestora ramin constante, incalzirea pre-
sei folosgte ca agent t e m i c aburul produs d e u n generator de abuc
 EXTRACTIA 51 CONDITIONAREA CERII 205

(oal3 de fiert lapte, ceainic sau un generator de abur), utilizind orice

surs5 de inc5lzire de care dispune apicultorul (aragaz, re$ou, lamp5
de spirt).
Presiunea se exercita continuu cu ajutorul unor arcuri spirale care
sint comprimate la inceputul ciclului de extractie.
Capacitatea de prelucrare in raport de suprafata pistonului $i nu-
rn5rul de compartimente poate f i de 6-30 faguri pe ciclu.
Avantajele fat5 de alte prese descrise constau in faptul c5 fagurii
nu necesitz nici un fel de prelucrare prealabilz ci se introduc, dup5
decupare, t5iati in sferturi, jum5t5ti sau intregi in pres5. Presa are u n
gabarit redus si prin construtie reduce la maxim pierderile de cSdur2.
Din testele efectuate a rezultat ci in reziduurile provenite prin presare
r5mine cel mai mic procent de cearj fat5 de alte prese (circa lo%), iar
calitatea cerii nu este alterata de apa utilizatz la extractie cu alte tipuri
d e prese intrucit aceasta vine Pn contact numai cu apa distilat5 rezultat5
din condensul aburului utilizat ca agent termic.
Presa cu ~ u r u bpentru extracf;ia cerii PSC-01. Presa cu surub
PSC-01 se utilizeaz2 pentru extractia cerii prin presare, din fagurii
construiti de albine si cei reformati.
Asa cum precizeaz5 instruc$iunile de utilizare, intocmite de Insti-
tutu1 de Cercetare $i Productie pentru Apicultux-5, in pres5 se introduc
faguri reformati, fnc5lziti in ap5 la temperatura de 95-100C $i paie,
in straturi succesive, care se preseazj continuu prin actionarea mecanis-
mului surub-piulit5.
Utilajul are o construcfie simpl5, robust5 ~i se manevreaz5 u$or,
f5r5 aport energetic din exterior. Randamentul extractiei poate ajunge
pln5 la 850/n.
Fagurii se topesc in vase emailate, cositorite sau din otel inoxi-
dabil, cu capacitatea minim5 de 30 litri, in ap5 dedurizata sau de ploaie.
In timpul pres5rii ae adaug5 in pres5 $i ap5 Pnc5lzit5 la 95-100C,
care mentine temperatura de lucru. fnairlte de topire fagurii se in-
moaie in ap5 de ploaie minimum 24 ore. Apa'in care se inmoaie fagurii
se schimb5 de 2-3 ori.
D c s c r i e r e a u t i 1 a j u l u i. Presa se compune din : cadru
rnetalic, mccanisn~ulvurub-piulits, corpul presei, pistonul si decantorul
pentru cear5.
Cadrul metalic sustine i n t r e a p constructie pe dou5 picioare cu
tillpi, care ssigurj stabilitatea utilajului.
La partea superioar5, Ta capetele picioarelor, este montat5 o tra-
vers5 rabatabils, in care este fixat mecanismul qurub-piulitii.
Prin rotirc, surubul se deplaseaz.5 s i apas5 pistonul care preseaz5
Pnccirc5tura. Ceara rezultat5 din presare curge prin tubul de evacuare
in decantor.
Corpul prcsei, executat din lemn de esent5 tare, este montat in
cadrul metalic cu suruburi si piulite.
La partea inferioara, in interior, corpul are un gr5tar, care sustine
inc5rc5tura ce urmeaz5 a se presa.
7nf; CEARA

Fig. 119 a- Presa cu qurub pentru extracfia cerii realizata

d e Institutul de Cercetare ~i Productie pentru ApiculturFi
- Detalii constructive : 1. Tije ; 2. Surub ; 3. Traversa
superioar8 ; 4. Ax de blocare ; 5. Piston ; 6. Corpul presei ;
7. Decantor ; 8. Suport metalic

F u n c t i o n a r e a u t i l a j u l u i . Fagurii muiati se scurg si s e

pun la fiert in ap5. Se scoate asul de blocare, se rabate traversa cu 180"
pentru a permite accesul la corpul presei ~i se scoate pistonul din corpul
presei. Se verific5 pozitia grstarului si se toarn5 citeva c5ni de ap5
clocotit5 pe peretii presei, pentru a o inc5lzi.
Dupi ce fagurii au fiert, se aqaz5 pe grgtar un strat de paie in
forms de cuib, s; toarn5 aproximativ 2-3 litri dc amestec fierbinte, se
 Fig. 119 b - A c e c a ~ i presfi, vedere de ansamblu

a$az5 alt strat de paie in form5 de cuib, se mai toarnH 2-3 litri de
amestec fierbinte ~ i in , acest fel, se continu5 cu straturi succesive, pin5
la partea superioarg a corpului presei.
Ultimul strat de paie se pliaza in interior $i se preseazg cu pistonul,
pin5 patrunde in corp cca 50-60 mm. Se rabate traversa, se blocheazs
cu axul de blocare $i se roteste surubul cu ajutorul tijei. La presare,
~ u r u b u lse rotevte numai cu forta miinii, far5 a se utiliza elemente aju-
t5toare, ca : pirghii, tije, tevi etc.
Presarea se face treptat pin5 Ia extractia total5 a cerii din faguri,
dup5 care se ridic5 ~ u r u b u lprin rotire in sens invers, se rabate tra-
versa, se scoate pistonul si gr5tarul de la fund impreunfi cu bostina
si paiele care au format incsrcbtura, tr5gind de capetele de sirmfi ale
clemei.
208 CEARA

Gratarul se curafi de paie $i bo~tin5qi se aqaz5 pe fundul cor-

pului pentru a incepe o nouii incgrcare. Este important s5 nu uit5m
sli introducem clema sub gr5tar.
Apa din fierturii, care piitrunde in decantor impreun5 cu ceara,
se scurge prin tubul in form5 de Z a1 dccantorului. In decantor, nivelul
cerii in timpul presarii c r e ~ t econtinuu $i nivelul apei de la fund scade.
Dup3 umplere, ceara se r5ce$te in decantor. Dac5 ceara rezultatg din
prcsare depii~estecapacitatea decantorului, se scoate din decantor ~i se
r5ceste in alte vase corespunz5toare. La sfir~itullucrului presa se curlit3
~i se depoziteazii intr-un spatiu acoperit, ferit de intemperii.
Dup5 r5cire se scoate ceara ~i apa din decantor, iar acesta se
c u r j t j pentru a fi piistrat impreunii cu presa in conditii corespunz3-
toare. La transport, presa se f e r e ~ t ede socuri, care-i pot provoca dete-
riorarea. Presa nu necesitii montaij special pe fundatie. Se recornand5
srl se lucreze in incgperi cu pardoseala betonatli zgrunturos. Surubul
se protejeaz5 cu unsoare consistent5 sau cu ulei mineral.
Presa teasc de fructe, cldaptatii pentru extractia cerii. Adaptarea
presei manuale de stors struguri qi inodul de lucru prin care se poate
realiza extractia cerii din faguri, prin topire ~i presare, a fost descriss
in revista ,,Apicultura in Romaniau in anii 1970 si 1978 de inginer
Giurcanu Constantin. Metoda a cSp5tat rjspindire printre multi apicul-
tori, care au obtinut rezultate bune fiind apreciat5. Din aceste conside-
rcnte am apelat la inginerul Giurcanu Constantin sg reactualizeze ~i s5
facci o prezentare a presei, precum si metoda de lucru folosit5. Autorul,
fiind inginer chimist, mentioneazii cB a pornit la realizarea presei de
la formula general5 a extractiei lichidelor prin presare :
v -K ' ' * P ' t . S rn3, in care :
a.1
V = volurnul extras in m3 ;
K = o constants (I1 :8) ;
S -
suprafata totals d e presare Pn m2 ;
T = raza tubului capilar prin care iese lichidul din materialul stors, in mm 1
P = presiunea exercitats la presare, in ly/mZ;
t = timpul, i n S ;
a -
viscozitatea lichidului in kg/sec/m2 ;
1 = lungimea tubului capilar (grosimea stratului supus stoarcerii), In m.
Din aceasts relatie rezultii cB volumul extras, respectiv viteza de
extractie (stoarcere) este direct proportional5 cu :
- raza tubului capilar (la puterea a 4-a), prin care iese lichidul
din m3terialul stors ;
- presiunea exercitats prin presare ;
- suprafata total5 cle presare ;
- timpul de presare.
De asemenea, rezult.5 c.5 .volumul extras este invers proportional
cu viscozitatea lichidului (apa $i ceara in cazul nostru) ~i cu lungimea
tuSului capilar.
 Pornind de la aceast5 relatie, in cazul nostru se constat5 c5 se
poate interveni asupra :
- suprafetei totale de presare, prin m5rirea acesteia ;
- raza tubului capilar prin care iese lichidul din materialul stors,
prin mgrirea acesteia ;
- lungimea tubului capilar (respectiv grosimea stratului supus
stoarcerii), prin reducerea acestei grosimi.
Pentru necesitgtile apicultorilor recomand5m orice press de stors ;
in cazul nostru, se prezinta presa manual5 de stors struguri (teasc) de
10 litri capacitate, care este suficient5 chiar pentru o stupin5 de 100
familii albine.
Presa este compus5 din :
- placa colector previizut5 cu jgheab $i trei picioare ;
- c o ~ u ldin sipci de lemn, avind diametrul interior de 260 mm
gi iniiltimea de 320 mm ;
- discul de presare, din lemn ;
- ~ u r u bdin otel ;
- piulit5 de presare cu miner in T, din otel.
Suplimentar se execut5 sau se procur5 urmiitoarele accesorii :
- folie de polietilenii, de 1000X 260 mm ;
- sfoar5 de 2 m ;
- unul sau mai multe resorturi (arcuri) elicoidale avind : lungi-
mea total5 a resortului liber de circa 50 mm ; diametrul firului de
4-6 mm (sau sectiunea de circa 15 mm2) ; raza cilindrului de inf5$u-
rare de circa 40 mm ;
- discuri (rondele) 15-20 buc5ti din stof5 de lin5, tergal sau
a l k materiale asem5n5toare, avind diametrul exterior de 270 mm, iar
diametrul orificiului central de 30 mm. Discurile se confectioneaz5 din
imbr5cSminte uzat5 ;
- cos din sit5 (STAS 8285-77) de sirm5 de otel zincat5, cu latura
interioar5 a ochiului de 1 mm, iar diametrul sirmei de 0,4 mm (se pot
folosi si site de dimensiuni apropiate). C o ~ u lse modeleazii dintr-o bu-
cat5 de sit5 avind 340 mm l5time $i 820 mm lungime. Sita are laturile
de 820 mm crestate (t5iate) din 30 in 30 mm, pe 6 adincime de 10 mm ;
sita astfel fasonat5 este introdus5 in c o ~ u presei,
l c5ptu~indu-1interior ;
marginea de jos a sitei se introduce (Cisfringe) c5tre interior, iar mar-
ginea de sus ciitre exterior, acoperind marginea de sus a co~uluipresei ;
- un ibric de circa 1 litru capacitate.
T e h n o 1o g i a d e e x t r a c t i e a cerii din fagurii vechi, pre-
vede sfgrimarea acestora (cind sint reci se sf5rim5 u ~ o r )$i inmuierea
lor in ap5 (cu schimbarea apei de citeva ori).
Fagurii astfel inmuiati se topesc in apa slab acidulata (0,l litri
otet la 16 litri ap5), folosind o oal5 emailat5 de 20-30 litri capacitate.
fntr-o $arj5 se pot topi, 15-20 faguri de multietajat sau 12-15 faguri
210 CEARA

orizontali ; in cazul de fat5 este recomandabil ca pentru fiecare rjarjs

topitura de faguri sB fie in exces, pentru a asigura umplerea completa
a presei.
P r e s a se preg5teste astfel :
- polietilena se inf5~oariipe toba presei, pe exterior si se leagii
lejer cu sfoar5, in scopul de a se mentine presa cald5 $i de a evita
pierderile de cear5 la turnarea topiturii si la stoarcerea acesteia ;
- coqul de sit5 este introdus in c o ~ u lpresei, astfel a ~ e z a tincit
marginea de jos, care este rgsfrintj. catre interior, s5 realizeze o bun5
reonere a bovtinei din topitur5 ; peste aceast.5 margine se a$azg 2-3
discuri din stof8 ; marginea de sus a co~uluidin sit5 trebuie sB fie bine
a$ezat5 incft, in momentul in care se a~azj.discul de presare din
lemn, acesta s5 nu agate corjul de sit5 $i s5-1 deformeze ;
- ligheanul este amplasat la jgheabul de scurgere a1 tj.vii colec-
toare a presei.
S t o a r c e r e a fagurilor se realizeaz5 astfel :
- cu ajutorul ibricului se ia circa 1 litru de topiturii (in stare
de fierbere) $i se toarn5 in co$ul presei ; peste aceasta se a ~ a z 52 discuri
din stof5 si apoi se toarnii alt litru de topitur5 ; operatiile se succed
$i se repetii, pin5 cind se umple c o ~ u ;l
- peste ultimul strat de bo~tin5se a$azii 2-3 discuri din stof%
$i apoi se a ~ a z 5discul din lemn a1 presei ;
- se monteaz5 apoi piulifa de presare $i, prin inrjurubarea acesteia,
se incepe stoarcerea ;
- dup5 ce s-a stors continutul presei la cca 113 din ingltime, se
dequrubeaz5 piulita de presare si se introduc 2 arcuri, pe qurubul din
otel ; in cazul in care diametrul arcurilor este cu mult mai mare decit
diametrul piulitei de presare, se intercaleaz5 un disc din otel intre arcuri
qi piulita de presare ;
- se actioneaz5 apoi cu piulita de presare prin in~urubare; arcu-
rile preiau o parte din forfa de presare qi actioneaz5 lent in continuare,
respectiv se insurubeaz5 cu mici pauze ;
- ciitre sfirsitul preszrii, cind insurubarea piulitei realizeaz5 strin-
gerea la maximum a arcurilor, se las5 presa circa 30 minute, timp in
care presarea continu5, ca si extractia cerii ;
- dup5 terminarea presiirii se demonteazii imediat presa, iar calu-
pul de bostinii obtinut se desface, recuperindu-se discurile din stof5 ;
ceara, dup5 solidificare, se adun5 si eventual se retopeste $i purificii.
Trebuie avut in vedere c5 presa se descarc5 cfnd materialul este cald,
deoarece, dup5 r5cire, operatia se face cu mari dificultjfi.
E f i c i e n t a procesului de extractie a cerii este data de urm5-
toarele considerente :
- suprafata de presare in cazul clasic este de maximum 80 cm?,
iar in cazul de fafa ajunge la circa 800 cm2 ; deci o cre$tere a suprafetei
de presare de 10 ori mai mare ;
- lungimea tubului capilar in cazul clasic este de circa 150 mm,
iar in cazul nostru numai de circa 10 mm (grosimea medie a turtelor
de bo~tiniiobtinute) ;
 EXTRACTIA $I CONDITIONAREA CERII 211

- stoarcerca este inlesnit5 de faptul c5 lichidul (ceara ~i apa)

migreaz5 usor prin discurile de stof2 catre periferie, unde, prin c o p 1
din sit5, iese afar2 ;
- nu cste necesar s5 sc n:anipulcze piulita de presare in mod con-
tinuu, arcurile montate preluind $1 acul~~ulilld forta necesar5, pentru o
durat5 de tilnp ; de asemenea, arcurile asigur5 o presare mai unifor1n5
$i f5rZi solicit& datorit5 elasticitstii acestora.
DupG terminarea ~ a r j e l o rde presare, toate piesele componente se
cur2t2, usuc5 si se conserv5 in mod corespunziitor.
Prese hidraulice pentrri cxtracfia cerii
Pentru m5rirca capacitLitii si randamcntului de extractie a cerii in
stupinele mai lnari sau in alte u!lit$i spe-ializate se folosesc prese
hidraulice, capabile s%ofere o fort%de presare sporit.5.
Presa hiclrazilic& romcineascti a fost rcalizat5 ca model experimen-
tal de Statiunea Central2 de Apiculturfi si Scriciculturg, fiind conceputiZi
d e inginerul V. Alexandru $i tehnicianul Gh. Nicolescu.

A B
Fig. 120 - Presa hidraulicz romdneasc3
A. Detalii constructive : 1. Corpul presei ; 2. Capacul presei ; 3. Pistonul presei ;
4. Presa hidraulic5 (cric auto) ; 5. Maneta pentru actionarea presei ; 6. Robinet
pentru evacuarea cerii ; 7. Robinet pentru evacuarea apei
B. Vedere de ansamblu
212 CEARA

Prtrsa poate prelucra in 8 ore circa 200 kg faguri reformati (circa

400 buc). Este compusii dintr-un corp metalic cu pereti dubli si un
postarnent in care este fixatd pompa hidraulicg, care actioneazii pistonul
prin partea inferioarii a corpului presei. ln5ltimea total; a presei este
de 1 220 mrn.
Peretele corpului este confectionat din tab15 dc otel inoxidabil
de 3 mm, cu ingltimea de 405 mm ~i diametrul de 400 mm. Peretele
interior este previizut cu rigle metalice dc 3 mm, late de 10 mm, prinse
PIT nituri pe vertical5, la distant5 de 10 mm una de alta. PC toat5 lun-
gimea sanfurilor formate, intre aceste rigle sint esecutate o serie de
orificii cu diametrul de 2 mm, dispuse l a 10 mm una d e alta, prin care
ceara si apa din matcrialul presat (bostina) sint impinse in exterior. La
partea inferioars a corpului peretele are, d e asemenea, un rind de ori-
ficii cu diametrul de G mm, dispuse in circumferint5, la 10 mm de
marginea dc jos a peretelui, prin care se evacueaz5 ceara si apa.
C5masa exterioar5 a presei este confectionat5 din tabld decapatj,
de 1 mm, cositorit5 la interior, distanta dintrc cei doi prefi fiind de
46 mm. Legjtura dintre pereti estc f;icut5, atit la partea superioars cit
si la cea infcrioar5, prin dou5 inelc din tablii de otel inosidabil de 3 mm,
late d e 50 mm, sudatc la peretelc inferior, d e care sint prinsc si printr-o
serie de contrafise triunghiulare, pentru a m5ri rezistcnfa presei.
I n partea superioar5, corpul se acoper5 cu un capac format din-
tr-o plac5 dc otel inoxidabil de 3 mm, cu diamctrul de 460 mm, int5ritA
la exterior cu armiiturii din fier cornier in form5 d e cruce cu bratele
egale, prin iiltermediul c5reia se fixeazj in inelul superior a1 corpului
printr-o balama si trei prezoane mobile. De aceeasi armBturS este fixat
un miner, cu ajutorul cgruia se inanipuleaz5 capacul. De aceastii placii
sint fixatc in partea inferioarg, u n disc dc lemn cu diametrul de 395 mm
s i gros de 42 mm qi o a doua plac5 din otel inoxidabil, care forrneaz5
arm5tura interioar5 a capacului. Prin intermediul inelului inferior corpul
este fixat de un bazirl i n form5 de trunchi de con, din otel inoxidabil,
cu in5ltimea de 200 mm, care face lcggtura corpului cu postamentul.
Rama superioarg a bazinului este fixat3 de inelul inferior a1 corpului
prin suruburi cu piulite, etan~eitateafiind asiguratii de o garniturii de
carton presat.
Baza pompei este format5 .din dou5 baze cu profil in U. cu secti-
unea de 65/45 mm si lungimea de 800 mm, sudate in cruce. Poinpa este
acoperit5 la exterior d e o cutie prismatic5 cu baza mare de 255 mm s i
cea mic5 de 155 mm, d e care se prinde i n partea superioar5 un
picior cilindric cu diametrul de 110 mm $i inalt de 230 mm, prin inter-
mediul ciiruia s e fixeaz5 la bazin. Pompa hidraulic5 propriu-zis5 este
format5 dintr-un cric auto cu o fort5 maxim5 de ridicare d e 6 000 kg.
Ea poate fi actionat% cu ajutorul unei pirghii hidraulice adaptat5 atit
la picior, cit si pentru m i n k Ultima variant5 constructivii a fost imbu-
n8t5tit5, fiind actionat2 de o pomp5 hidraulicil.
Pcntru evacuarea cerii, presa este prev5zutii cu un robinet d e 112
to1 rnontat in peretele exterior a1 corpului, la 150 mm de marginea
 ESTRXCTIA $1 CONDITIONAREA CERII 213

superioarci, evacuarea apei fscindu-se printr-un a1 doilea robinet de 1 fol,

montat in partea de jos a bazinului.
Presarea materialului se face cu ajutorul unui piston actionat de
jos in sus prin interinediul unui ax. Etansarea asului la nivelul dintre
baain $i piciorul postamentului se face cu ajutorul unui semering. Pis-
tonul este format dintr-un disc mctalic armat la partea inferioar5 cu
contrafise dispuse radial. Pe partea superioar5 este prev5zut cu un disc
de lemn si unul metalic in care sint practicate orificii ~i canale de
scurgcre a cerii presate. Cursa pistonului este de 160 mm. Pentru
readucerea pistonului in pozitia initials, pe axul s5u este sudats o bar5
in pozitie orizontal5 care iese in extcrior printr-o fant5 vertical5 apli-
cat5 in piciorul cilindric.
& o dIu 1 d e f o 1 o s i r e a p r e s e i. Inainte de a se introduce
materialul destinat pressrii, presa se umple cu ap8 fierbinte pentru a o
incglzi, dupd care apa se elimin5 din corpul presei, f 5 c I m b s e loc pen-
tru bo~tin5.
Pentru obtinerea unui randament superior nu se toarnii bostina
intr-o singur5 incdrcriturri ci in 2-3, impachetate separat in pinz5 de
sac, intre pachcte introducindu-se cite un grdtar rotund cu diametrul
de 395 mm din sip-i, cu sectiunea 10x10 mm. Asemenea grjtare se
a$azA ~i pe cele dou5 pdrti ale mesei de presat, la pmctele de contact
cu pistonul si cu capacul presei.
Presarea sc face in elape, 15sindu-se cite 2-3 minute materialul
sub aceeasi presiunc, pentru o mai bun5 evacuare a cerii din bostin5.
Ceara adunat5 in spatiul dintre cei doi gereti se evacueaz8 periodic
prin robinetul superior, fiind inlocuit5 cu ap8 fierbinte. In urma unei
presgri complete estc de recomandat readucerea pistonului in pozitie
initial5 si repctarea presdrii in aceleasi conditii.
Presa hiclraulicii pentru extractia cerii model ,,Legat' *. Presa este
folositci la extractia cerii din faguri vechi. Ea e s k alc5tuib5 dintr-un
bazin (I), un piston actionat hidraulic (2) de critre o pomp5 cu pinioane
sau roti dintate antrenatri de c5tre un motor eledric (6) cu o putere de
1,5 kW. Sistemul hidraulic este prev5zut cu sistem de actionare si supape
de suprapresiune care recirculeaz5 in sistem inchis uleiul din instalatia
hidraulic5. Tija pistonului e s k prev5zut.5 la cap5t cu un platou (doze
cu nervuri din lemn) (4) pe care se a~aziifaguri reformati preg5titi in
prealabil in acelasi fel ca la bostin& Acest platou alunec5 (culiseazg)
prin cilindrul perforat (3), prin ale c5iru.i orificii se scurge amestecul de
ap5 cu ceard, care se culege intr-un colector iar de aici se deverseaz5
intr-un vas cu apZ. Presa este prev5zutti la partea superioarg cu un
capac articulat (5) mentinut in pozitie riclicat5 cu ajutorul mui reswt.
M o d u 1 d e u t i 1 i z a r e. Amestecul de faguri fie^@ se q a z 5
pe platoul prevszut cu discul cu nervuri in sstraturi, alternind straturile

Autor : ing. Stefan S5vulescu

214 CEARA

-
F i g . 121 Presa hidraulica de cear3 model ,,LegaU
1. Batiu ; 2. Piston hidraulic; 3. Cilindru perforat; 4. Disc cu nervuri ;
5. Capac articulat ; 6. Grup hidraulic

d e faguri cu .ap5 cu un mediu filtrant (paie sau tesgturi cu ochiuri

relativ mari). S e acoperii acest amestec cu capacul articulat qi se fixeazs
cu ajutorul unui qtift. Dup5 terminara operatiunii de umplere se actio-
neaz5 platoul cu ajutorul cilindrului hidraulic. Presarea odaE PnceputB,
amestecul de ap5 cu .cear5 se scurge prin orificiile cilindrului perforat,
acest amestec culegindu-se intr-un bazin cu ap5.
Dup5 terminarea opcratiunii se ridic5 capacul articulat, se actio-
neaz5 pistonul cilind,wlui hidraulic, care expulzcaz5 din press o , turt;
 EXTRACTIA $I CONDITIONAREA CERII 215

d e bo$tinB, care se poate folosi din nou dup5 sfgrimarea ei $i fierberea

impreun5 cu o cantitate de faguri reformati. Procesul tehnologic se reia
in acelea~iconditii, pin5 cind in masa de bo~tinargmin circa 3-5 pro-
cente de cear8, care practic nu mai pot fi extrase.

Extractia cerii cu ajutorul apei, ciildurii qi centrifugtirii

Centrifuga de cear5
Este cunoscut c i descipscirea unui fagure cu miere si scurgerea
mierii pe cale naturala este greoaie. Ea a fost solutionat5 prin centrifu-
garea fagurilor. fn mod similar extragerii mierii se poate realiza ~i
extractia cerii prin centrifugare, cu ajutorul aburului pentru topirea
fagurilor.
Centrifugarea este o cperatie de separare a componentelor cu
densititi diferite dintr-un amestec eterogen (emulsie sau suspensie).
Aceastri operatie se executi cu ajutorul unei centrifugi. Organul prin-
cipal il constituie un rotor in care se introduce amestecul. Acest rotor
este perforat cu orificii circulare $i este dublat de un tambur exterior
fix neperforat. Pentru extractie, in tamburul interior, perforat, se in-
troduce un sac de pinzi asprs $i un strat de tifon in interiorul c5ruia
se a$azZi fagurii destinav extractiei cerii $i care au fost anterior mgrun-
titi $i muiati in ap8. Pentru topirea fagurilor in timpul extractiei se
folose~teaburul sub presiune, realizat de c5tre un generator de abur,
conectat cu extractorul respectiv.
Rotorul interior perforat a1 extractorului este actionat de un elec-
tromotor, care asigur5 o rotatie de 750-1 000 turatii pe minut. Urmare
rotatiei se creazB $i dezvolt5 forta centrifugi. Aceasta, dup5 cite este
~ t i u t ,actioneazi asupra unui corp aflat in mivcare de rotatie, tinzind
s5-1 indepirteze cit mai mult de axul de rotatie respectiv. Prin aceasta,
ceara topita se va separa de reziduuri, fiind centrifugats $i colectati in.
bazinul inferior a1 extractorului, de unde se scurge prin orificiul de,
evacuare.
 Agregate si instalatii industriale
pentru extractia cerii

Extractia cerii din faguri reformati $i reziduurile de cear5 se reali-

zeazg in cele mai bune conditiuni in unitiiti specializate, amenajate $i
dotate corespunz8tor, cu agregate si instalatii de mare capacitate speci-
fice acestei operatiuni, care trebuie s5 corespundii anumitor parametri
tehnici si sii indeplineascg normele de igienii corespunziitoare, pentru a
nu contribui la difuzarea bolilor la albine.
Mentioniim cg principiul de extragere a cerii folosit in instalatiile
industriale este asemiiniitor cu cel folosit de ciitre apicultori, cu ajutorul
unor utilaje de capacitate mai mica. Deosebirea constii in faptul cii in
centrele industriale de extragere a cerii, capacitatea de prelucrare si
extragere este msritii, datoritii unor instalatii ma3 perfectionate, iar pro-
centul de cearg extras5 este mai mare.
In vederea presarii la cald, rezidunrile de cearii sint mai intii
maruntite si apoi introduse in caaane cu apii, in care sint topite la
circa 120C. De aici amestecul topit este transvazat in straturi succesive
alternind cu paie (de in, secarii, etc.) in cuvele preselor hidraulice, de
mare capacitate, actionate de un electromotor care realizeazg o presiune
de 140 atm.
fn tara noastr5 asemenea centre industriale au fost autorizate
numai in cadrul Asociatiei CresciitoriIor de Albine la Combinatul Apicol
(centrele de prelucrare a cerii din Beclean, judetul Bistrita si la Avrig,
judetul Sibiu, care functioneaza pe ling5 filialele judetene ale Asociavei
Crescgtorilor de Albine).
fntregul utilaj si echipament din dotare a fost realizat de catre
Combinatul Apicol, pe baza proiectelor intocmite de Institutul de Cerce-
tare si Productie pentru Apiculturs. Pentru operatia de extractie a
cerii din fagurii ~eformatise folosesc o serie de agregate, pe care le
prezentGm in continuare.
Topitorul de cear5 este confectionat din makriale metalice antico-
rosive si se compune dintr-un rezervor (I), care are la partea sa supe-
 AGREGATE $1 INSTALATXI INDUSTRIALE PENTRU EXTRACTIA CERII 217

F i g . 122 - Prese hidraulice din dotarea centrului de prelucrare a cerli Be-

clean, judetul Bistrita

rioar5 un orificiu (2) de introducerea fagurilor reformati si sistemul d e

antrenare a unui amestecator cu palete (7). La partea inferioar5, rcci-
pientul este prev5zut cu un orificiu (4) de scurgerea alnestecului de
api-cearii si un orificiu (5) de scoaterea reziduurilor de c e x 5 (bostinii).
fnainte de extractie are loc operatiunca de inmuierc. a fagurilor
artificiali reformati, intr-o cuva cu apli, dup5 ce in prealahil acestia a u
fost sfgrimati. Dup5 24 de ore fagurii se scot de la Pnmuiere si sc intro-
duc in recipient (I), avind grij5 s5 se inchid5 gura de umplere cu un
capac previizut cu o garniturli de etansare.
fnaintea introducerii fagurilor in recipient se verifica orificiile (4
s i 5), avind grij5 a acestea s5 fie inchise. Operatia astfel terminatii,
se introduce prin orificiul (8), de la partea superioar5 a reclpientului,
u n jet de abur care trece psin toat5 masa de fnguri introduyi pcntru
topire.
f n scopul accelergrii topirii cerii, fagurii se agita in interiarul
recipientului, pentru ea acestia s5 fie pitrunsi de abur in mod uniform.
Aburul folosib este de joas5 presiune (0,2 atm.) ; in contact cn fagurii
el condensea5 topind totodata ceara din faguri. Apa caldli rezultat5 din
2 18 CEARA

-
Fig. 123 Topitor de cear5
1. Rezervor : 2. Orificiu de umplere ; 3. Agita-
t o r ; 4. Orificiu de scurgerea cerii; 5. Gur5 de
golire ; 6. Cuv5 colectoare ; 7. Electromotor.

condensarea aburului antreneaz5 si ceara extras5. Dup5 8 ore de func-

tionare, amestecul ap5-cear5 se elimin5 prin orificiul (4), Pntr-o cuv5
( 6 ) , iar reziduurile, care se depun la partea inferioar5 a recipientului
se elimin5 prin orificiul de evacuare (5). Amestecul ap5-cear5 patrunde
intr-un vas florentin prev5zut cu manta dub15 in care circul5 ap5 caldi3
sau abur. Ceara se separ5 de ap5 in mod continuu, pe baza diferentei
de densitate a celor dou5 lichide. Ceara ajunge apoi in decantorul
de cear3.
Decantorul pentru cear5 lichidil. Acest utilaj se compune dintr-un
recipient cilindric, prevszut in interior cu un i r y e l i ~din inox (3) si
care are la partea inferioarg o teav5 (4). La partea superioar5 acesta
este acoperit cu un capac (I), fixat cu o balama cu contragreutate de
corpul recipientului (2).
Prin c5ma$a dub15 a recipientului circula un curent de ap8 cald5
sau abur de joas5 presiune,. in scopul incalzirii peretilor acestuia, pin5
la temperatura de maximum 80C.
 AGREGATE 31 INSTALATII INDUSTRIALE PENTRU EXTRACTIA CERIT 219

Cu ajutorul unei pompe se introduce ceara lichids in interiorul

vasului ; in lipsa pompei se descl~idecapacul (1) qi se urnple manual cu
qsleata. Ceara introdus2 in recipient este inc2lzit2 pin2 la temperatura
de 80C ~i mentinut5 8 ore, tilnp in care, datoritri csldurii, particulele
strgine ~i impurit5tile cu o greutate specific5 mai mare se depun lent
pe fundul recipientului, iar cele mai usoare se ridic5 la suprafa@.
Golirea acestuia se face prin teava fixat5 la fundul recipientului (4),
.care preia ceara pin5 la un anumit nivel, evitind prin aceasta scurgerea
reziduurilor decantate la fundul recipientului.
Dup2 golirea decantorului de cearj, se esecuta operafia de curs-
.tire prin deschidcrea robinetului montat la 'fundul decantorului, prin
care se scurg impuritatile depuse in timpul operati,unii de decantare.
Curafirea fiind realizatii, se introduce din nou o alt5 cantitate de cears
+i se reia procesul tehnologic prezentat mai sus. Mentionam faptul c5
acest sistem de decantor poate funcfiona si cu cear5 solidificat5, pro-
venit5 direct de la topitorul de cear5. f n acest caz se lichefiazg ceara in
decantor, dups care urmeaz.5 operatiunea de decantare.

Fig. :2J - Dec:antor p m t r u cear5 lichid5

1. Capac ; 2. Corp recipient : 3. CBrna~5interioar5 ; 4. TeavB ;
5. Orificiu de circulatie a ngei calde : 6. Orificiu pentru eva-
cuarea reziduurilor
228 CEARA

In scopul mentinerii cerii lichide, necesarii realizgrii fagurilor arti-

ficiali, se foloseste un recipient similar cu decantorul ariitat mai sus,
care poart5 denumirea de ,,marmitgU.
Marmita se compune dintr-un recipient cilindric, confectionat din
tabla de otel (1) previizut la interior cu o ciimas5 (3) din otel inoxidabil.
La partea superioar5 marmita are un capac de etansare (2), fisat de
corpul rccipientului cu ajutorul unei balamale. Se introduce ceara lichids

Fig. 125 - Marmit5

1. d35ma~ii exterioarri ; 2. Cnpac; 3. CB-
mas5 interioar8 ; 4. Qrificiu pentru eva-
c.uarea aburului ; 5. GurG de golire

sau solidificatg in marmit5, iar Pn c5masa dub15 a recipientului se d5

drumul la abur prin orificiul (4) ; aburul are rolul de a lichefia ceara
solid5 sau de a mentine in stare lichidj ceara introdus5 in marrnitii.
Temperatura de lucru in interioru.1 marmitei nu trebuie s5 depriseascg
80-82"C, in scopu.1 evitgrii p e r i c o l u ~de innegrire a cerii, prin supra-
inciilzire. Din marmitri, p i n orificiul (5), eeara lichid5 e s k transportatii
cu ajutorul unei pompe la sectia de formare a calupurilor de cearii sasl
la maqinile de fabricat faguri artifisiali.
 Bostina

Bostina sau tcscovii~a este denuinirca popular5 dat5 reziduurilor

ahtinute dup5 prima topirc a fagurilor reformati, ill prozesul de extrac-
tie a cerii si care mai contine incri ccarri, intr-o proporfie apreciabilg.
Asa cu'm am mai arstat, in trecut bostinsritul a constituit i n t a r a
noastrii o important5 preocupare legat5 de cearii, iar cei ce se ocupau
de aceast5 activitate erau denumiti ,,hostinaria fiind constituiti intr-o
breasl5. Aceqtia umblau din prisac3 in prisac5 pentru a aduna fagurii
vechi, sau reziduurile de faguri r5maqi de la prima topire.
Din analizcle f5cute in tara noastrs rezult5 c5 bostina de stupin5
din diferite zone geografice ale t5rii cont;ine ping la 43,6010cear5.
Aceste reziduuri sint supuse unei noi extractii, pentru epuizarea
continutului de ccar5, prin presare la cald, cu ajutorul unor prese hidrau-
lice, sau prin mctode industrialc, care folosesc solventi (benzin5 u~oar5,:
benzen). Dup5 efectuarca celci dc a doua extractii, chiar cu cele mai
perfectionate proeedee, in bo~tiniitot mai rzmine u n procent de 3 ~ 4 %
t e a r & care nu poate fi extras5. Bostina s5r5cit5 de cear5 reprezint5
ins2 un bull iilgrli~5mintagricol.

'
Conditiile de calitate ale bo~tinei
Pentru rcalizarca unci ceri dr, bun; calitate oste neccsar ca bostina
,de stupin5, rezultat5 dup5 prima topirc a fagurilor, s5 fie bine uscaG.
In acest scop ea :e i~ltindeintr-un strat nu prea gros, f e r i t j de albine
si intoarsg cit mai des. Dup5 uscare este strins5 in lszi sau saci, pentru
.a nu fi atacat2 de g5sclnit;i.
Conditiile de calitate pe care trebuie s5 le indeplineasc5 bostina
spre a fi receptionat.5 sint stabilite prin Caietul de sarcini ACA
nr. 5011978.
Bostina trebuie s5 se prezinte sub forms de granule sau aglomer5ri
d e granule, provenite din celulele fagurilor vechi, dezagregate in urma
.extractiei. Suportul granulelor il constituie c5mli~uielile nimfelor, r5-
.maw in celule dup5 cclozionarea puietului de albine. Bostina trebuie
222 CEARA

~5 fie curat5, lipsit5 de corpuri str8ine : pzmint, paie, a ~ c h i ilemnoase,

pietre. bucati de sirm5. etc. De asemenea, bostina nu trebuie s5 fie
atacat5 de dsungtori ca : mucegaiuri, g5selnit5, soareci etc. Bo~tinamai
bogat5 in cear5 are un aspect unsuros, lucios $i strins5 En min5 sau:
presatj formeaz5 ghenlotoace care nu se f5rgmiteaz5 cind sint ap5sate.
Bostina s5rac5 in cear5 nu se aglomereazs cind este strinsii in mfn5,
Culoarea bostinei este maroniu-inchis spre brun, caracteristicz fa-
gurilor vechi ; bo~tinamai bogat5 in cear5 are o culoare brun-deschiss,
iar cea sSrac5 in cear5 este brun-Knchis5.
Mirosul este caracteristic de faguri vechi, CLI aroma slab5 de cear5
de albine ; nu se admite bostina cu miros de paie sau solventi organici.
De asemenea, nu se admite bostina cu miros de mucegai sau alte
mirosuri strgine, care s-ar putea transmite cerii in procesul de extractie.
Umiditatea admis5 este d e
maxim 7%. La examenul organo-
leptic se poate face numai o apre-
ciere aproximativa asupra umidi-
tgtii, prin comparatie cu o mostr5.
etalon.
Continutul de cear5 este d e
miniinuln 25%. Deternlinarea or-
ganoleptics a continutului de cea-
r5 se fare de asemenea prin
comparatie cu probele etalon, iar
deterrninarea exact5, prin analizs
de laborator.
Receptionarea bostinei, can-
titativ $i calitativ, se face prim
cintgrire $i control calitativ, con-
Fig. 126 - B o ~ t i n a uscatri se atlun;i in form prevederilor din ,-aietul d e
saci $i se valorifici la Combinatul Apicol.
sarcini amintit.
Verificarea calitgtii se execut.5 pe loturi de maxilnum 200 k g
$i const5 in examinarea propriet5tilor organoleptice : aspect, culoare
~i miros. Pentru loturile de ping la 200 lrg examenul organoleptic con-
stituie receptionarea definitiv:. Pentru loturile mai mari de 200 kg, dacB
examenul organoleptic a fost corespunziitor, se ia o prob5 medie din lot,
de 200 g $i se trimite la laborator pentru analiza continutului de umi-
ditate $i cear5. Se admite bovtin5 cu un continut maximum 15% umi-
ditate, dar cu scgderea corespunz5toare a cantitztii, fat5 de cel admis
de 7%. De asefnenea, se accept5 bo~tina cu un continut mai mic d e
ceai.5, pin5 la minimum 15Q/o,dar cu scsderea a 5% din greutate, pen-
tru fiecare procent de cear8 mai mic de 250/0.
Aceste bonificatii se fac ~i la loturile mai mici de 200 kg, care
au fost receptionate numai organoleptic, luind ca baz5 comparativj mos-
trele etalon.
 Analize de laborator
Probele de bogtin5 recoltate se trimit la un laborator de specialitate
pentru determinarea umiditgtii $i a continutului de cear5.
Determinarea umiditltii
fntr-o fiol5 de cintarire, tarat5 in prealabil $i uscat5 in etuv5 pin5
la greutatea constant& se cint5resc la balanta analiticii cca 5 g bostin5 ~i
se usucg in etuv5 la 105OC timp de 4 ore. Se scoate apoi din etuv5 ~i se
p5streaz5 pin5 la r5cire in exicator. Se cint5re~tefiola $i se calculeaz5
procentul de umiditate continut de bo~tinaanalizata cu formula :

in care :
G = tara fiolei :
GI -
greutatea fiolei cu substanta initial8 ;
G2 = greutatea fiolei cu substanta uscat&.

Determinarea continutului de cear5 a1 bostinei

Determinarea continutului de cearg a1 bo~tineise face prin extrac-
tia cerii cu eter sau petrol, in aparatul de extractie Soxhlet. Se cint5re~te
la balanta analitic5 circa 2 g boStin5 $i se introduce intr-un cartus fil-
trant, care se a ~ a z 5la aparatul de extractie. Balonul de sticl5 a1 apara-
tului se usuc5 in etuv5 pin5 la greutatea constant.5, se r5ceSte in esica-
tor si se tareazri. Se face extractia bovtinei timp de 8-10 ore, fiinc?
obligatorii 12 sifonhri pe or&. Dup5 terminarea extractiei se separ5 prin
distilare eterul, de petrol iar balonul cu ceara extras5 se usuc5 la etuv5
timp de 2 ore la temperatura de 150C. Se cint5reqte balonul cu ceara.
Se calculeaz5 procentul de e a r 5 continut de bo~tin5cu formula :

in care :
nl = greutatea bostinei luats in lucru ;
.IfI = tara balonului uscat ;
M 2 = greutatea balonului cu cear8 dupa uscare in etuv5.

Piistrarea gi depozitarea bogtinei

Bo~tinase ambaleaz5 in saci de hirtie sau de polietilens, reamba-
lati in l5zi de lemn sau in saci de iut5 de maximum 50 lrg. Ambalajul
de transport trebuie sB aib5 rezistenta necesar5 pentru a preveni even-
tualele pierderi ce pot surveni in timpul manipulririlor $i transportului.
Bo~tinase depoziteaz5 in locuri acoperite, curate si rjcoroase ; pe timpul
depozitgrii va fi feritg mai ales de umiditate ~i de atacul g5selnitei. Se
221 CEARA

rccomand5 ca incjpcrea unde sc depoziteazs b o ~ t i n as5 fie in prealabil

dczinfectata prin gazare cu bioxid de sulf. Gkselnita este u n d5un5tor
foarte periculos a1 bostinei, putind consuma integral continutul de cear5
a1 acestui produs ; ca atare se recornand5 a se lua cele mai riguroase
m5suri de prevenire a atacului si combaterea acestui d5un5tor a1 cerii.
Unii apicultori obtin rezultate bune in p5strarea bo~tinei intro-
ducind s5culeti din tifon cu naftalin5 sau paradiclorbenzen, in lada sau
sacul unde se p5streaz5 aceasta. In prezent, apicultorii dispun de u n
medicament specific ~i eficace impotriva gaelnitei denumit Galerin
(vezi capitolul c onscrvarea fagurilor).
Valorificarea imcdiat5 a bo~tineiobtinute reprezint5 ins5 m5sura
cea mai practic5, constituind totodata o surs5 de venituri suplimentare
pentru apicultor.

Extractia cu solventi a cerii din bo~tinii*

Tehnologia de extractie a cerii de albine din bostin5 cu ajutorul
solventilor se realizeazri intr-o instalatie special5, core foloseqte ca ma-
terie prim5 boqtina rezultat5 prin topirea fagurilor reformati, iar ca
solvent benzina de extractie. B o ~ t i n afolosit5 trebuie s5 fie lipsit5 de
in1puri5tti mecanice (sirme, aschii, pietre etc.), s5 contin5 eel putin 2S0/o
cear2 si s5 aibd umiditatea maxim5 7%. Benzina de extractie trebuie s5
prezinte limitele de distilare intre 65-80C., Procesul de extractie cu-
prinde in principal urmgtoarele patru faze distincte de lucru :
I. Fasa de extractie cuprinde operatiunile prin care b o ~ t i n aeste
s5r5cit5 de cear5, printr-un proces de dizolvare cu benzinri, mentinut5
la 35-40gC, cu ajutorul unui preinc5lzitor. Aceast5 lucrare se desfg-
soar3 in estractoare speciale qi duce la obtinerea unui amestec de cear5
~i bemin5 (miscelri), intens colorat in galben.
11. Faza de distilare cuprinde operatiunile prin care miscela re-
zultat5 din faza de extractie urmeazii u n ciclu invers al procesului, adies
dc separarc in cele dou5 componente : cear5 qi benzinii. Aceasti sepa-
rare arc loc datorit5 inc5lzirii indirecte a miscelei, prin intermediul unor
serpentine Yncglzite cu abur. Benzina evaporatii este apoi recondensat5
in vederea rcutilizririi.
111. Faza de desbenzinare a cel-ii reprezint5 operatia prin care are
loc eliminarea urmelor de benzin5 din ceara obtinut5 in procesul de
distilare. Acest lucru se execut5 prin barbotarea unui jet de vapori de
ap3 in mass de cearri topit5, pin5 la disparitia completg a mirosului
dc bcnzinli.
IV. Fazn de clesbenzinare a bo~tineicuprinde, in general, aceleagi
operatii ca si la faza anterioarg, dar scopul urmririt const5 in recupe-
rarea benzinei r5mas5 in bostin5 in procesul de extractie.
Ceara rezultat5 in urma procesului de extractie amintit este co-
lectatri Pn vase, unde se las5 pin5 la solidificare in form5 de calupuri,
form5 sub care este livrat5 pentru scopuri industriale.

Autor : ing. Stefan SEivulescu.

 Fig. 127 - Calupuri de w a r 5 extras5 din b o ~ t i n 5

Tnstalafia pentru extracfia cerii din boytins prin solventare

Instalatia existent3 in cadrul Combinatului Apicol a fost conceput5
si realizats de prof. dr. ing. V. Harnaj qi u n colectiv de speciali~ti,prin
autoutilare qi ea produce anual Insemnate cantitsti de ceari industrials.
Statia de solventare ~i schema de functionare a instalatiei sint
prezentate i n figurile 128 ~i 129. I n continuare prezentgm modul de lucru
~i pBrtile componente ale instalatiei :
Cu ajutorul elcvatorului (1) ~i a1 transportorului cu snek (2) se
umplu cu bostinii cele dourl dozatoare (3). Acestea se golesc in extrac-
torul de cear5 (4). De la rezervorul de benzin5 (10) cu ajutorul pom-
pei (1) se trage prin intermediul vasului de misceld (5) ~i pompei (2),
prin incAlzitoru1 (9) benzinA de extractie, care incSlzit5 trece prin bo$-
tina depuss in extractoare. Cu acest curent de benzini se dizolv5 ceara
din bo~tin5,care este trecutj. sub form5 de amestec in vasul de miscels
(amestec de cearB si benzins). Miscela, care la inceput contine putins
cear5 se recirculs prin extractor pin5 cind ajunge la u n anumit grad
de saturatie, observat la vizor sub formn unui amestec gglbui viscos.
Acest amestec este trecut din vasul de miscel5 Pn distilatorul (6) unde,
prin inciilzire, se separ5 benzina de extractie d e cears, care se depune
pe fundul vasului, iar benzina, prin intermediul condensatorului (8) ~i
a1 vasului florentin (7), este adus5 inapoi in rezervorul de benzins.
226 QEARA

Fi,?. 128 - Stntia d e extractia cerii prirz solventare - Combinatul Apicol

Bucure~ti

Rogtina, sub form5 de rezicluu, este elilninatii din extractoare pe

1:1 partcu lui iilferioarg, iar c e n m ciin distilator, dup5 o spglare cu un
jct c i ~a l ~ u rin scopul dcsbcnzinGrii este golit5 in forllle l;e la partea in-
fcrioarfi :I dislilatorului. Fazele procesului tehnologic fiind practic epui-
zatc, a c c s t m -e r c i ; ? ~de la cap5t pin5 la epuizarca stocului de b o ~ t i n s
din :11:1g::zli!c dc slccuj.

Dcscrierea p51.filor componente ale instalafiei de solventare

Dozntorul de bo$ti7zFi. f n scopul recuperlirii cerii riimas5 ?ribostin5
provenit2 de la topirea fagurilor artificiali reformati, s e folosegte o
galn5 de utilaje spccializate care intrG En colnponenta unor linii tehno-
logice pentru extractia cerii din b o ~ t i n 5$i din care face parte gi acest
utilaj dcnuinit ,,dozator de bogtinGu.
Fig. 129 - Schema instalatiei pentru extractia cerii din bovtin8 prin solventare
1. Elevator ; 2. Transportor cu melc ; 3. Dozator de bostini4 ; 4. Extractor de
cear8 ; 5. Vas pentru miscel8 ; 6. Distilator de cear5 ; 7. Vas florentin ; 8. Con-
densator ; 9. IncHlzitor ; 10. Rezervor benzin8 ; 11. Reziduuri d e b o ~ t i n 8

Fig. 130 - Dozatorul de bo$tinS

1. Recipient ; 2. Transportor cu
melc ; 3. Gur5 de umplere ; 4. Dis-
pozitiv d e golire al dozatorului ;
5. Sac colector
228 CEARA

Dup5 cum este a r j t a t in figura 130 acesta se compune dintr-un re-

cipient (I), confectionat din tabla de otel, previizut la partea inferioarg
cu un orificiu de umplere (3) si u n dispozitiv de golire (4).
Transportarea bostinei din depozit ping in dreptul gurii de um-
plere, se face cu ajutorul transportorului elicoidal (2). Transportul bo$-
tinei se realizeazj pins cind dozatorul este plin, dupii care se deschide
fanta (orificiul) de golire (4) in distilator.
In scopul cvitsrii pierderilor in momentul trecerii bo~tinei din
dozator in vasul de distilare, leglitura dintre aceste douii utilaje se
face cu ajutorul unui sac (5) legat e t a n ~la partea inferioarli a doza-
torului intr-o parte ~i la partea superioarg a vasului de distilare in cea-
lalta parte. Operatiunc2 de dozare se realizeazii la fiecare inceput
de ~ a r j 5 .
Vnsul florentin. Un alt utilaj din linia tehnologic5 de obiinere a
cerii din bostinii este vasul florentin, care are rolul de a efectun se-
pararea a dou5 lichide cu greutati specifice diferite, in cazul nostru apa,
de benzina de extractie. Acesta se compunc dintr-un recipient cilin-
dric (I), confectionat din ole1 anticorosiv acoperit la partea superioarii
cu u n capac (2) prin care trece teava de umplere a vasului cu amestecul
de lichide pe care dorim sii le separ5m (3). La dou5 niveluri diferite
sint montate dou5 orificii (4 ~i 5) de evacuare a celor dou5 lichide in-
troduse in vas.
Se introduce amestecul de lichide in vasul florentin, unde, da-
toritii greutatii lor specifice difcrite, apa se aseaz5 pc partca inferioar5
a vasului, fiind eliminatii printr-un orificiu (5), iar benzina se ridicli
la partea superioar5 ~i se eliminii prin orificiul de golire (4). Dife-
renta H dintre cele douri niveluri variazii in functie de greutatea spe-
cificii a celor dous lichide $i anume, cu cit greutatea specific5 a unui
lichid este mai mare decit a celuilalt, nivelul de separatie dintre cele
douli lichide (H) estc mai mare.
Accst tip de vas functioneazii in cadrul unei linii tel~nologicein flux
continuu, ncfiind necesar5 o manipulare si urinfirirc special2 a ocestui
aparat.
Extracto~~ul de ccnrii. Se compune dintr-un recipient cilindric (1)
confcctionat din otel inoxidabil protejat la exterior cu o izolatic din
vat5 de sticlri. Accast5 protectie are rolul de n mentine constant5 tem-
pcratura in interiorul recipientului in timpul extractiei. Recipientul
este prevazut in interior cu o teav5 care are dispuse pe ea o serie de
orificii, prin care se injecteaz8 benzina in masa bostinei. La partea in-
ferioarfi, vasul de extractie are un orificiu (3) de golire a bo~tinei~i o
gurG dc evacuare (4) a amestccului de cearii si benzinii.
Modul de folosire constii in introduccrea, En vasul de extractia
cerii a bostinei cu ajutorul dozatorului d c bo~tin5,dupd care vasul d r
extractie sc etanseazs la partea supcrio,?rCl cu ajutorul unui capac. Prin
teava (2) se injecteazii in n z s a clc bo7tin5 un jet de benzin5 de cxtrac-
tie, trecutii in prealabil printr-un Pncrilzitor core o inc5lzcste la 70-00C.
Prin injectarea benzinci In masa de boytin5 aceasta antreneaz5 ceara
 Fig. 131 - Vas florentin Fig. 132 -ceara
Extractorul de
1. Recipient. 2. Capac. 3. TeavZ de
umplere. 4-5. Orificii d e evacuare 1. Recipient. 2. TeavB. 3. GurB
d e golire. 4. GurB de elimi-
nare a amestecului de cearg
~i benzin5

r g n x s 5 , constituindu-se intr-un amestec de cear5 si benzina ce este

ellminat2 prin orificiul (4) intr-un vas de amestec. De aici amnstecul
este recirculat in vasul de extrzctie, pin6 cind alncstecul de cenr5 $3
benzin5 ajunge la o saturatie maxim5. Acest momcnt coincide cu Icr-
minarea fazei d e distilare a cerii din bo~tin:, urlnind faza urm5to;>.re,
de golire a recipientului de bostina din care s-a extras ceara.
Operatia se reia, umplind din nou vasul de extractie cu bostin5 ~i
trezlnd prin aceleasi faze aritate mai sus. Deoarecc bostina scoas5 din
vnsili de e::tractic cste un m?terial inflamal~il, datorii5 benzillci care
ranline in en de la operatia de distilare, este necesnr a f i uscat5 in-
t!:-u!l loc izolat, apoi trans?ortatS in spatii silecial amcnajate, fc-it5
de foe.
Rezervol-ul pen.tru ?nisceZG. S e coinpune dintr-u!l vas cilindric (1)
confectionat din tab15 de otel anticorosiv prevazut la partca superioarg
cu u n orificiu de vizitare (2) acoperitg cu u n capac din tabli.
La partea superioar: rezcrvorul cste prevszut cu o conduct<? de
umplcre (3), pe care se aflii montat u n vizor (4). Tot aici se g5seste si
orificiul de elinlinare a gazelor ( 5 ) , prevgzut cu o supap5 hidraulica (4,
cu rolul de a evita pericolul de explozie a vasului. La partea inferioars
recipientul este previizut cu o conducts de golire a acestuia i n vasul de
extractie, 'in cazul recirculErii amestecului sau de transport l a urmg-
toarea fazs a procesului tehnologic d e separarea cerii de benzin5.
Modul de folosire const5 in transportul amestecului din vasul d e
extractie a cerii cu ajutorul unei pompe Pn rezcrvorul de miscelz, iar
de aci intr-un circuit inchis din nou Pn vas, cu ajutorul aceleia~ipompe
sau a1 i ~ n e ialte pompc, pi75 cjnd culoarca amestecului pe care o ob-
220 CEARA

Fig. 133 - Rezervor pentru

.2 6 5 miscelz
1. Recipient ; 2. Cur5 de vi-
zitare ; 3. Conduct5 de um-
plere ; 4. Vizor de sticls ;
5. Pip5 de eliminare a gaze-
lor ; 6. SupapP hidraulics ;
7. TeavS de golire

. .---_.__. _. __

--.--.-- ---

7 4
J

serviiln prig vizor (4) a ajuns la o n:.~a.!:$i d e galt~il-in.chis. 1:) clcest

moment proccsul de circulatie a :-xi~est~cu!ui9::tl.e ce!e douii vase ince-
teazii, trccfnd la urm5toarea opcratie, dc t r n n s ~ o r ta a c e s t ~ ~ iin
a vasul
de scparzrc a cerii d c benzin;.
Distilatol-ul. In scopul separririi se i'olosestc :listilatorul de cear5
arstat, care se co!npune dintr-un rezervor metalic (I), confcctionat din-
tr-un material anticorosiv prevlizut cu un capclc (2) si un orificiu de
vizitarc (3). In interior, vasul este prcv5zul cu douii serpcntii;e confec-

Fig. 134 - Distilator

1. Rezervor ; 2. Capac ; 3. Orificiu de vi-
zitare : 4. Serpentina pentru abur ; 5. Ser-
pentina de incglzire : 6. Orificiu de eva-
cuare a cerii ; 7. Orificiu pentru umplere
cu amestec ; 8. Orificiu pentru evacuare a
solventului ; 9. BIsnometru de control
 tionate din otel inoxidabil si anume : o serpentin5 (4) pentru admisia je-
tului de abur in interiorul rezervorului ~i o alta (5), pentru fncslzirea
amestecului prin care circul5 abur.
Rezervorul este previizut cu orificiu (7) pentru umplerea cu ames-
.tee (misceli), orificiu (6) pentru evacuarea cerii, orificiu (8) pentru eva-
cuarea solventului ~i manometrul de control (9) a1 presiunii din in-
teriorul recipientului.
M o d u 1 d e l u c r u : Amestecul de benzini cu cear5 (misceli)
se pompeazfi in distilator prin orificiul de umplere (7), dup5 care se in-
.chide robinetul de adn~isiea miscelei, urmitoarea fazi constind i n in-
cilzirea miscelei cu ajutorul serpentinei de incglzire (5). Prin incjlzirea
la ternperatura de 80-95C se separi5 benzina de extractie de cear5.
S u b form5 de vapori benzina este eliminati din rezervor prin con-
ducts ( S ) , iar ceara ramine la fundul rezervorului. Operatia astfel ter-
rninat8, se inchide conducta de evacuare a benzinei qi se trece la ur-
mitoai-ea operatie, de desbenzinare a cerii, prin spjlarea ei in interiorul
rezervorului cu un jet de abur prin conduct5 (4).
Ultima operatie este aceea de evacuare a cerii prin orificiul de
evacuare (6). Operatia este ciclic5, reluindu-se de la inceput fiecare ope-
ratie n fazei tehnologice de distilare.
Conclensatorul. Pentru recuperarea solventului - benzina de ex-
trac',ie - se folose~teun aparat denumit condensator. Acesta se com-
pune dintr-un cilindru (1) prev5zut cu dou5 orificii (4). In interiorul
cilindrului sint montate un numSr de tevi (3) care comunici cu exte-
riorul prin capacele frontale (2).

Fig. 135 - Condensator

1. Recipient cilindric ; 2. Capac ; .;
3. Tevi de trecere a vaporilor de
bonzin5 ; 4. Orificiu pentru circu-
latia apei reci

M o d u l d e l u c r u consti ?n trecerea vaporilor de benzin5

prin tevi (3) in sensul sigetii $i a unui curent de ap5 rece printre
tevi prin orificiul (4). Datoriti riicirii vaporilor de benzini, aceasta se
condenseazz trecind din nou fn fa25 lichid5. Benzina astfel recuperata
circula inapoi in rezervorul de benzin5.
Ceara obtinuta prin acest sistem se folose~tein industriile : me-
talurgic.5,
.. . . chimic5,
. . . - . . . .- electrotehnic5,
. u~oar8.
- .
 Lirnpezlrea cerii

Prin operatiunea de limpezire sau rafinare a cerii se urmzreste

curstirea cerii de corpurile strgine. Operatia consts in topirea repetat5
a cerii cu ap5 dedurizatg, apoi r5cirea si solidificarea ur1nat5 de cur%
tirea blocurilor de cears, de impuritgtile stratificate pe partea infe-
rioarg a blocului.
Cenra de albine obtinutz prin folosirea topitorului cu abur, topi-
torului solar sau prin difcrite metode de presare a fagurilor, contine in
l;;zsa ci si mai ales la fundul calupurilor diferite impurit5ti. Din cauza
lor cearcl capst5 o culoare inchis5, ncomogen5 si poate fi clasificatg la
o calitate inferioarii celei reale. Pentru inlgturarea acestui neajuns ceara
sc cui.iit5 de rcziduurile de la partea inferioarj a cnlupurilor si trebuie
conditionat2. Limpezirea si sp3larea sc face prin topirea repetat5 a ca-
lupurilor in a135 de ploaie sau dedurizat5, la o temperatur5 care nu va
depssi 90C.
Trebuic sci retinem falstul c3 foarte multe impuritgti fine aflate
4n suspensie, avind g r c ~ ~ t a t cs;;ecificg
n agronistri de a ccrii, au nc\-oie
de 48-72 ore sliu chlar lnai ~ n u l pcritru
t a se depune.
La topiren ccrii se folosesc vase din aluminiu, vase emailate sau
vase de curind rositoritc. Este contraindicatii folosirea vaselor de fo!?t5,
pentru cii inne,~rescsi degradeazii ceara. Vasele trebuie s5 fie curntc si
s5 aibB la fund minimum de 2-3 cm an5 de ploaie sau ap5 declurizats.
Topirea cerii, spzrti in bucriti, se face la un foc mic, pe plitg snu ara-
gaz, sub supraveghere continug, amestecind din cPnd in cind cu o lop&
tic5 din lemn. Cind ceara s-a topit Pn Pntregime, se d s la o parte 1-asul
si se inveleste cu diferite materiale terinoizolatoare, vat2 mineralg, saci,
jsXturi reformnte, fiind tinut5 4n camere c5lduroase pentru a se rSci cPt
lnai incct. In felul acesta reziduurile ce exists Pn masa de cearii se scdi-
menteazs si se concentreazs incet, la fundul calupului, intr-un strat
distinct. Blocul de cear5 devine omogen qi mai deschis la culoare. Ceara
este lasat5 sri se Pnchege bine in vasul fn care s-a topit. Este contrain-
dicat ca acolo unde ceara se limpeze~tes5 existe trepidatii. Dupii soli-
dificare si rjcire, masa de cear5 se contracteazg si desprinderea calu-
purilor de pe peretii vasului se face cu usurintz.
Dup5 fiecare solidificare se vor inl5tura, prin rzzuire, impuritstile
stratificate la partea inferioars a calupului de cear5 si dup5 necesitgti
se poate trece din nou la topit, pentru a fi turnat5 si Issat2 s5 se In-
chege in forme sau tipare.
 -y!sa3au o 3133 aIq.rpnpu[ JoIaLeol
-3as .xo.In)n) ale yeo!~adns y e a 3 ap apoAau !~acIoae e nquad Tquapgns
-u! ajsa !u!8qa 1 ~ 9 e ~ n Surpe j 19 !!-rap e r i ~ e ~ j x a a?n!e$ a ~ a ~ a a g du!p
g~
p~o)Ina!de !!un Fzeazgea-r o aJea ad 'e~eopadnsa)\??guo ap k q ~ es.rea3
'a);soioj a ~ j s e q x aap alapolaur ap !Q !pa2 ~a7ej!p3 ap a!jDunj u j 'srys
-ug u n ~ qel ~ u i dsiyxap uaqle8 el ap ~,.~ejuenu !J ajeod ams a.~eo~na o
a.xe '!j~ux.xoja~!~nEIej u ~ p'p1aua9 u j 'y~nu!jqo eu!cinls ap e.1e~3
aljqeusiiuos a.lecig ncs as&\ u~ aXaysU! ~s ~s ~ s R:z g:ci;;a.~ ~ ii.rc.:.-j j? i s.r;ni.e.I
u!~d &'I~.lil3 as !.reas ap i;1Indn~e3 P t).ieo!.lsju! ~ q ~ e aclc ?;;I a ~ ~ ; ~ ; ! . ~ i - , (;G: ~:z !.:Ins
~
-ea !!',a.istl s p ~ o S naprr;.!dsap as !S Fz??s$nn;I;rro>~s o.icas a.~;: ST.;~ ::,, : 2:: ' ~ i ? - l
 234 CEARA

L'Ietodcle rudimentare sau cele neconforme cu tehnologia de ex-

tractie fac ca ceara s5 contin5 numeroase impuritati $i sd aibii o cu-
loarc inchis%. Pentru multiplele ei intrebuintari este foarte important
.ca ceara sli fie purificat5, iar pentru anumite utiliz5ri in special din
industria cosmetic5 si farmaceutic5, este necesar ca s5 fie albit5 prin
,eliminarea tuturor colorantilor organici continuti in mod normal. Cu-
loarea cerii provine din pigmentii plantelor, din polen $i din propolis.
Prezenta rii~inilordin propolis in cear5 face ca albirea ei s5 fie rnai
.greu de realizat.
Potrivit exigentelor crescute in diferite industrii, ceara de stupin8
-este supus5 unor operatii de inlaturare a .impurit5tilor si chiar a sub-
stantelor colorante obtinindu-se, dup5 necesitsti, cear5 de culoare des-
chis5 sau chiar alb5. In cazul cerii de culoare deschis5 se folosesc pro-
,cedec de curatire rnai blinde si operatiunea este denumit5 pui-ificaren
.cerii ; pentru ceara alb5 se folosesc procedee rnai energice, adesea agenti
oxidanti chimici ~i operatiunea poartii denumirea de albiren cerii. Aceste
operatiuni se execut5 numai in intreprinderi specializate sub un control
riguros pentru c5 orice gre~alj. duce la compromiterea materialului.
Decolorarea cerii cu ajutorul acidului sulfuric sau cu alti ageilti
chimici este un proces complex ~i g i n g a ~ .Cantitatea de reactiv ce se
foloseste $i timpul de contact cu ceara nu au valori standard, ci sint
condit,ionate de calitatea produsului primar, in special de culoarea si de
graclul de impurificare sau de emulsionare a acestuia. Din acestc con-
siderente albirea chimicli a cerii n u se recomandii a fi efectuat2 de
-apicultori in conditii de stupin5.
Prin efectuarea corect8 a acestei operatiuni se elimin5 cea rnai
mare parte din impuritZtile continute de cear5 dup5 extractie. Culo~trea
.se deschide spre galben-portocaliu iar indicatorii fizico-chimici ai cerii
s e imbuniit5tesc. Concomitent cu aceasta se realizeazj. $i sterilizarea cerii
prin distrugerea agentilor patogeni de natur5 bacterians, virotic5, mi-
cotic5 sau parazitar5.
Purificarea cerii
fn practica industrial5 se folosesc mai multe metode de purificarea
cerii, toate au insii ca element comun decantarea repetat5 a impurit5-
tilor din ceara lichidz, acestea avind o greutate specific5 rnai mare ~i ca
urmare sedimenteazii la partea infcrioarj a aparatului de decantare.
/
0 metodrj. rnai simp15 urmeaz5 procesul de limpezire a cerii in
stupins : calupurile de cear5 se introduc in decantor, cu sau f5r8 ap5,
se inc5lze~temasa de cearri la 80-90C, introducind abur sub presiune
4n mantaua decantorului, ceara s e tope~te,procesul de topire este ajutat
prin folosirea agitatorului mecanic a1 decantorului. Dup5 topire, dac5
s-a adsugat aps, se lass masa de cear5 liniqtit5 8-12 ore pzstrindu-i
temperatura, in care tiinp apa cu impuritgti se lass la partea inferioar5,
de unde se evacueazri prin ventilul de evacuare.
 LIMPEZIREA CERII 235

'In CRZ c5 nu s-a folosit ap5 la topirea cerii, se lass masa dc ceara
lic!ii:IB la tcmperatura de 80-90'C s5 ramins linistita pentru ca impu-
rit;:tilc s5 sedimenteze. Ceara curat5 din stratul superior este turnatd in
calu1:uri care, d e asemenea, se racesc incet, in camcre calde, sau aco-
p e r i ~ ccu matericlle tcrmoizolante ; calupurile se razuie de ilnpuritstile
depu 2 la partca de jos $i, dacii este nevoie, se reia procesul pin2 ce
se c2.3>t2 gradul de puritate dorit. De obicei culoarea este indicatorul
cel n:ai reprezentativ a1 calitjtii.
0 alt5 metodii folose~teoperatia de spalare repetatj, a cerii licliide,
cu ap5 dedurizatg.
Ccara topit5 sau retopitii in decantor, se spa15 cu ap2 dedurizatd
la te:;11:cratu~a de 80-90C ; aim se introduce in decantor sub agitare
meci...nic,i lentii, se continua agitarea 20--25 minute, dup5 care se lass
,amestrcul cears-apS la decantare, tinip de 8-12 ore piistrincl tenipe-
rztul-a dc 80-90'C si cu agitatorul oprit.
Ap3 care a dizolvat impuritjfilc sc sediinenteaz5 la partea de jos
~i sc climin8 prin ventilul de evacuare.
i n functie de gradul de i~npurificare a1 cerii se efectueaz8 2-3
./..
>,x -1-,,q
i<.* .
S e folosestc uneori o cantitate inicj. de acid sulfuric ; acesta re-
actio,:caz5 cu unele substante organice din cear5, r s ~ i n i ,pigmenti si
altel?, pe care lc sulfoneazii si Ic decoloreaz8. S e faciliteazii astfel se-
par~rer:unoi- ilnpuritiiti care cad in apa acidukt5.
Ccara m5runtit5 in bucciti mici se pune intr-o cuv5 cu ap5, se
a d a u g j acid sulfuric concentrat in pror,ortic dc 1-2% raportat la masn
d e teal-A si dup5 gradul de impuritate ale cerii. Se proiecteazs vaporii
i n ~7-1~2 printr-un tub curbat, prevrizut cu mici orificii, amestecind tot
timp111 mixtura.
Dupii un timp se acoperj CII un capac $i se lasci s2 scclimenteze.
Imy,uritiiti!e cad la fund ~i ceara p l u t e ~ t ela suprafat5, avind aspectul
unui lichid limpede si aproape incolor.
Imcdiat dup5 introducerea acidului, culoarea cerii topite devine rnai
deschis5 si duns 1-2 minute se o p r e ~ t efierberea, ciiutind s5 mentinem
ceara Pn stare lichid5 cit ,mai mult timp. f n aceast5 perioad5, apa cu
impurit5tile si acidul se sedimenteaza in partea de jos qi ceara purificatg
se ric!ic8 la suprafatii, far5 urme de acid $i impurit5ti. Ceara topit5 se
scoate de la suprafat5 si se pune intr-un recipient cu ap5 avind peretii
netezi. Cind ceara s-a intjrit se scoate si se cur5t5 d e impuritiitile de-
puse pe partca inferioarj a calupului.
f n instalatiile industriale in care ceara se extrage din faguri re-
-form?i, se foloseste de asemenea acidul sulfuric, care intervine activ
in spargerea emulsiei cear5-ap5, deci contribuie l a eliminarea acestui
defect si concomitent la separarea mai bun5 a impurit5tilor inglobate
in portiunile d e cearfi emulsionat5. Acidul sulfuric se adaug5 in masa
d e tea-5 topit5, sub omogenizare continus, dup5 ce in prealabil ceara
 'a;!" 51-OT; ur !?:ruTur.ra: purrj ua~ril!je~ado'!n~n.rae
ciriaza~ci ui ~;.iodz;\a as SJES 'O/bo~--s ap a l j ~ o c i o ~udj Fuguayasa) a p
yiuasa F B n e p ~as I: p s ~ papadax Teur JInm a)Saqle as euaqle8 e n a 3
' 3 3 g ~ ' 0el Espr.1 as a~!do) ap !a 1n)sund
Jei 'alejnaiS u!p %Z-T a p ~ a t dez .so;r:ur IS!U !s ~ s n 8a.w nu 'eseru
e p o ) ug ~)ua.xeclsue.qrS yq1e a)sa ! s y a ~ r r a ~ u 8 e ur . 1 ~~ j ~ eq n~a 3e
.j3aj~ada ~ S a q 1as~ e n a n drug a.res ur
4~!)nsasuos aI?z c ~ a d aas~ ey$e~acio.?SEO.IO~?.I yarue3 o-quj ssa~sod
-Fpe as 3-13 'ape; -oSn aporuur es adaauj FseIos usnplq3 pur3 'alaJsos
yesex e ap a)u!Buj Enox ad ejeaururp pugu! as aTsas.6. 'a3a.I Ede
ul e.rnpul.x pr:pnpo.t)ur ~ o S npur~cIsap as g ~ e a aap aIToJ do) p e a s
ns ugd uvzeo un-gug !JO ellalp ap ypun;ns as as ' a p a ~ a u.Impups p u n
~ n - ~ o ~ nn>C e ~ ~ r i q nTO$
s U! rode r , . z e a ~ s n ~ aa~ sc I*JPUTJ~.In.qw) ap Furam
9 c'c By alr:>s!j ni2ua.J g 8 n ~ p cas ! 15 ~1cIo1e l 13snd nasa aolq ur a p l j e
r.rn.1-1p~za.1sn!.~o ap vye$t?-rnS p a p a d eJga3 'ca;sj.qj '3 t??e-I!? mn33 cdnp
cu;c:nls ui !5 czqeal a:t.od as a x o s e l a ~ a u n d s ar;!~rl!pa2 ea.qqIV
-:xiqns 103 U! nes JSFW
!iysl;q ci csndxa ij r! FI;T;crrro>a.I as c n a s ' C : S C ~ I ? n.r)uad 'CjeJojosap IS
ejcFT?:;7 a)sa y.1ea3 u!p t.JueJolos uylalcur '.mu rr!p !nrnua3!so .e !j: I!u!urnI
ear:1-1!3;2 qns 'ya3!qo a 3 ' y r r ~ l s ~ s'yun.iq ~ ~ c ~aJeo1ns o u!a)sssu ~ ~ a j u o 3
'r,?~l-?; zp as-npu!dy ' a x 3 !iyplnciur! alIl? ncs j v ~ dns :jcs;iasrrr a)sa n u
vJsI:ic;r::3.:: pugs aunq !!:,jpr;o> UJ ~zi:azgi?.xas e a q q v 'a.xeIos .xo-[!!jalpe~
's.q!,qns )c.rls ug e.rea2 p r r ~ ~ n d spzesz!!ua.r
a as gira!xja a u q p 0
'g.1;-:2 ;;is!?srzalsyJcn !j: i?ii!zocIr;ro~ ug a1~!'~rrl??;rci:~~s i.~y>!j!pour ~~I',?o.IcInu
-aJ..;> a?o?aur ' ( ~ ! ; s caunq.:yo n2 !S aJLIl?.iOTOJai; !,in.~~iir:il?3 nn <:;jc;.~osqs
uy.~:l) ?.>!zI_~1;; ~.II:!OS CSJ q s d \?I!Cjk?pUF?;-~!:i~o.T j r i ~LJ-,
~ L-a;Tc(Ip. '1:LuaJ
.Tsrrrr !r:u ncs a x u r !eux y;rnsgm O-.IJUJ 1?-7r;~.ioy3:~7m!::r!y-~ a1a3~320.1d
's;!i;!!q' !k a a ~ z a;>paso;d
~j a)!.rJj1p upci nz-:na!~oa.ras !!-~i;, caJTq11;
.don:; ~ s s s uL:! ??!soloj
wyincl !cur as iii as u!p p r ; ! ~,,meIj ~ e.Ias"y~!mniisp a u s q p 3 ~a.x!so~
-03 ',,~qjt.was" ylrrunuap e)!qle !s ync[ arr!qIi. ap !!:a> eaJIso[oj apaa
- a ~ d yLiYLL1O.l e a 3 d 0 3 ~ u ~ l'!~!~I?UTJEJ
e~ I$ !~sIjarL:SOs ajer1;jsap ~ o l a s n p o ~ d
cale)~.?o!eur n;)uad 'gqle ?.was o auijqo as e uzyuac'l '!rrsq~eS !!juaur8!d
~a[durosaqrrrqa as ~s ~ e s a m ua)sa !~g~nCs~ilurr a l p r-'; ~ c ':;!rlss~p-uaq~e8
p
a.i~o~no . 3 a u ~ i q o9 naquad '!j!~oparr !!juaiti?tc[ rr!p a)-rccl o Furnu a u p
-112 as ys )rra!s!jns !Loam alsa L. a.i:iojosap a? ~nsaso.:d "1
 LIMPEZIREA CERII 237

Albirecl. :el-ii cu pGmint dccolo~unt

:I! scopul condltioniirii cerii pentru obtinerca unui produs de cali-
tate supcrioar5 si in conditii industriale se folose~tcmetoda cle albire
cu piinlint clecolorant.
f n acest scop se foloscste ~ i m i n t u ldecolorant cunoscut sub de-
nurnirea comercia15 de ,,SondafinU, produs de Combinatul Chimic din
Eaia hlare.
fnainte .de iolosire, p5mintul se activeaz5 prin deschidere tinlp de
dou; ore, intr-o etuv5 la teinperatura de 105C. Pjmintul decolorant,
activat, se adaug2, I^n cantitsti mici, sub agitare continus, Pn inasa de
cears. TopitB in albitorul de cear5, operatiunea se efectueazz la o tem-
peraturd de 75-80JC, timpul de contact a1 cerii cu pjmintul decolorant
fiinc! d e 15-20 minute. Cu cit se m5reste concentratia de psmint deco-
lorant, cu atit este mai pronuntatri decolorarea cerii, dar qi pierderea de
cears care rginille in psmint este mai mare. Amestecul de ceari si p5-
mint este aspirat cu ajutorul
unei pompe si trecut prin fil-
tru-press. Ceara este colectat3
.apoi intr-un rezervor de unde
este dozat5 En forme si trans-
format5 in calupuri sau este
trecuki direct in rezervoarele
d e cearii, pentru confectionarea
fagurilor artificiali.
Albirca cerii se face in-
'tr-o instalatie formats din ur-
mitoarele aparate :
Albitorul cle c e a ~ dconstj
dintr-un recipient inetalic con-
feclionat din materiale antico-
rosivc sau protejat la interior
impotriva coroziunii. Aparatul
esf:c prevllzut cu u n orificiu de
vizitarc v i umplerc (2), un ori-
ficiu de evacuare a reziduurilor
4
(6) si un orificiu de cvacuare a
ccrii albite (7). La partea sa
supcrioar: rezervorul are mon-
tat un sisteln de a.sigurare a 7 . 7
ames tecului, compus din mo-
torul de antrenare (3) a1 sis-
'idJ
telnului (4) d e agitare. In Fig. 137 - Albitor d e cearli
intcriorul rccipientului sc aflri 1. Recipient; 2. C u r 5 d c u m p l e r e ; 3. Motor
serpelltinA de fnc51zire (5) electric ; 4. Sistem d e agitare ; 5. Serpentin2
de inc5lzirc a ainestecului ; 6. Orificiu de
in care circulli evacuare a reziduurilor ; 7. . G u m dc evacu-
abur. a r e a cerii albite
238 CEARA

M o d u 1 d e f o 1 o s i r e. S e introduce in albitor ceara provenit5

de la topirea fagurilor, dupii ce in prealabil aceasta a fost spZlat5, ~i se
inc5lze~tecu ajutorul serpentinei, p9nii la temperatura de topire. DupB
topirea cerii, se introduce prin orificiul (2) o cantitate de psmint deco-
lorant in proportie de 8-100/0 in raport cu cantitatea de cear5 topits.
In scopul omogenizririi masei de cears, se pune 4n m i ~ c a r eomogeniza-
torul (4), amestecul fiind in permanents fncslzit. Albirea cerii se ba-
zeaza pe fenomenul de absorbtie, care constg in atragerea particulelor
de inlpuritgti din masa de cears la suprafzt,a granulelor de pamint de-
colorant. Dupg omogenizare se oprevte agitatorul qi pamintul decolorant
impreun2 cu impuritgtile sedimenteaza la partea inferioarg a aparatului
de unde se elimins prin orificiul (6).
Ceara purificats se scurge prin orificiul (7) intr-o cuvg si ea in-
crilzitFi, de unde este preluatii cu o pomp5 $i trimis5 in filtru-press,
pentru eliminarea particulelor de pamint decolorant ce au mai rSmas
in cears. Durata de albire a cerii depinde de temperaturri, agitare si
procentul de psmint decolorant introdus in masa de cears, variind Tntre
4 si 8 ore.
Filtru-press pentru cearti. Este un aparat alcatuit dintr-un nu:nSr
dc p h i filtrante (I), separate intre ele cu rame (2). Acestea se string
cu ajutorul unor tije (7) gi suruburi (6). La partea inferioars a l~l5cilor
filtrante se afl5 montati robineti de golire a amestecului filtrat (11).
Ceara filtrats se scurge intr-un bazin incslzit (9) prin intermediul llilui
jgheab colector (9, prevgzut cu percti dubli pentru incslzire. For~ilele
plilcii, prccuin ~i ultimele parti din filtru sint mai groase, pentru a
putca rezista la presiunea de lucru a accstuia si la asamblarea ce1or:~llte
pllici. Elementul filtrant i1 constituie o pinzs specials sau hirtic de filtru
specials, care s e a~aziipe peretii laterali ai placii filtrante.

Fig. 138 - Filtru-press

pentru cear5
1. Pl5ci filtrante ;2-3. Rame
de separatie ; 4-5. PlacS de
stringere ; 6. Suruburi de
strfngere ; 7. Tij5 de strin-
gere ; 8. Jgheab colector ;
9. Bazin incjlzit ; 10. P i n 5
filtrantz ; 1.1. Robinet d e
golire a amestecului filtrant
 LIMPEZIREA CERII 239-

M o d u 1 d e 1 u c r u cuprinde mai multe faze ~i anume :

Faza I - care constii in preggtirea filtrului pentru operatiunea de-
filtrare ~i care cuprinde asamblarea pl5cilor filtrante ~i stringerea lor
cu ajutorul ~uruburilorde stringere. Tnainte de asamblare se va aplica
pc suprafetele pllicilor filtrante pinz5 sau hirtie filtrantri. S e inc8lze~te-
apoi filtrul cu ajutorul aburului, precum ~i jgheabul de colectare a cerii
filtrate, impreun5 cu bazinul colector.
Faza a 11-a - cu ajutorul unei pompe cu roti dintate se iinpinge
ccnra pentru filtrare, la o presiune de 4-5 atmosfere, prin orificiile
superioare ale p15cii de filtrare, aceasta ajungfnd in spatiile dintre cele
doui pl5ci filtrante. P e suprafat5 plgcile sint previizute cu o retea de
nervuri, pe care se aqaz5 pinza filtrant5 $i printre care, datorit5 pre-
siunii, se scurge ceara. Aceasta iese din filtru prin orificiile de la partca
inferioarj a pl5cii. Operatia de filtrare dureazii ping la umplerea spa-
tiului dintre cele dou5 pl5ci cu reziduuri (psmint decolorant), circa
2-3 ore.
Faza a 111-a - constii in curgtirea filtrului, care se realizeazs prin
demontnrea lui, eliininarea reziduurilor, sp5larea pinzei filtrante ~i mon-
tarea ei la loc, dup5 care se reia operatia de la capiit.
Ceara filtrat5 din jgheabul colector se stringe in bazin (!Ide ),unde
se toarn5 in calupuri sau se trece la operatia de fabricare a fagurilor
artificiLlli.Pentru operatiile de sp5lare a ccrii se foloseste apa dedurizat5i.
Pentru transportul cerii de la o operatic la alta sc folosesc diverse tipuri
de polnpe cu pinioane.
Alte procedee clrimice de albirea cerii
Operatia se efectueaz2 tot fn decantor, dup5 ce in prealabil ccara.
a fost purificatg prin metodele descrise lnai sus. Tratarnentul se efec-
tueaz5 la cald, la o teinperaturri de 80-90C. Pentru corectarea culorii.
se folosesc curent urmgtoarele substante : dioxidul de sulf, perhiclrol,
borax. Dup5 obtinerea nuantei de culoare doritA, cezra se spa15 En mai.
multe ape, pentru a fi eliberatj de substantele chimice folosite.
Albirea cerii pe cale chimica se face in unitBti specializate numai.
pentru cosmetic5, farmacie si electronic5, niciodat3' p6ntru faguri arti-
ficiali.
Albirea cerii cu dioxid de sulf.111 scopul albirii ccrii se poate uti-
liza s i dioxidul de sulf lichefiat (d = 1,435 la O'C), care este un ngcnt
decolorant $i se obtine prin colnpriinarea dioxidului de sulf gazos. Li-
chidul se conserv5 In cilindri de otel, presiunea la 20' fiind de 3-4.
atmosfere. Prin tratarea cerii cu dioxid de sulf, in afarii de albirea cerii
se Embun5t5tesc si alti indici fizico-chimici ca duritatea, indicele de
saponificare, indicele de ester si raport precum $i distrugerea germe-
nilor patogeni. In timpul tratjrii cu dioxid de sulf a cerii de albine to-
pit5 cu apii dedurizatii, au loc o serie de reactii, Astfel dioxidul de sulf
ioac5 un rol de reducstor, trecind in anhidrids suIfuric2, precurn $i de.
oxidant, in unele situatii - cedind oxigenul s5u altor substante. De--
oarcce este u$or solubil fn ap5, dioxidul de sulf d5 naritere la reactii
240 CEARA

acide, acidul sulfuros rezultat fiind cunoscut ca un puternic decolorant

a1 materiilor organice (SOz + H 2 0 2 H2SOJ). Actionarea moleculei de
acid sulfuros are loc pe molecula colorantului din cear5, czruia Ti mo-
dific5 structura, decolorindu-I. El este un puternic oxidant, care asigurli
distrugerea integralii a pigmenfilor melanoidici responsabili de impri-
rnarea culorii intunecate, precum si a unei parti din pigrnentii caroteno-
idici, chinonici ~i flavonoidici, care imprim5 culoarea portocalie sau
ro~cat5.f n vederea tratjrii ceara se topevte in apli dedurizat5, in pro-
portii egale de cears-ap5. Durata topirii este de circa 4 ore. Dup5 to-
pirea cerii se opreqte sursa de c5ldur5 $i se lass ceara s5 se lini~teasc5
10 minute.
Introducerea dioxidului de sulf in ceara topita se face in doz5ri
riguroase l a temperatura de circa 70C cu ajutorul unui dispozitiv gra-
dat din sticl5, numit sulfitometru. Pentru o mai bun5 omogenizare se
foloseyte u n agitator cu paleti. Operatia de tratare dureaz5 10 minute.
Dupg tratare, masa de cear5 se lasg in repaos, apoi se fac citeva sp515ri
c u ap5 dedurizat5.
Albirea cerii cu perhidrol si borax. Pentni albirea unei sarje de
100 kg cear5 de albine cu perhidrol $i borax se poate folosi urm5torul
procedeu :
Materii prime necesare :
- cear5 de albine calitatea I = 100 kg ;
- perhidrol 30 O l 0 = 5 litri ;
- borax = 0,400 kg ;
- ap5 dedurizati (cit.5 este nevoie).
hlai intii se preggtesc toate materialele ar5tate mai sus, cintB
rinclu-se ceara, bornxul $i perhidrolul. Operatia de albire se cxecut5 in
decantor sau intr-o rnarmit5 cu capacitate de 300 Iig. Marmita trebuie
sB aib5 peretii dubli, in a$a fel incit circulatia aburului tehnologic s5
se poat5 face in conditii bune.
S e spa12 marmita bine, apoi se introduc in ea 100 litri ap5 care se
Sncglze~tela tempcratura de circa 70-80C.
Peste aceast5 apii se introduce apoi cantitatea de 100 kg cearii de
-albine, in calupuri dc diferite mgrimi.
S e dii drumul la abur sub presiune in vederea topirii cerii, si se
'las5 s5 se topeasc5 complet. Operatia de topire dureaz5 2-3 ore, in
functic de presiunea aburului tehnologic.
Dupii topirea cerii se agit5 continutul marmitei (cear5 + ap5) cu
ajutorul unei lopeti de lemn sau cu un agitator mecanic.
Se opreSte apoi aburul, tehnologic si se lass in repaos timp de
2 ore, pentru decantarea apei si a impuritjtilor grosiere provenite din
cear5.
Se efectueazj. operatia de decantare a apei, avlndu-se grijii, sj. se
scoatj. intreaga cantitate de ap5 introdusii. Ultimile portiuni decantate,
care a r contine ~i eventuale resturi de cear5, s e pun in Gvi si se las5
.la. rece spre a se solidifica in vederea recupergrii acesteia. Apoi, peste
 LIMPEZIREA CERII 241

ceara din nlarinilfi. dupii prima s ~ s l a r e se

, introdl~cdin nou circa 50 litri
a135 ficrbintc. S e cl5 drumul la aburul trhnologic. Separat, intr-un vas
se dizolva la cald 400 g borax in 20 litri apii, agitindu-se pin5 la di-
zolvarea complet5. Solutia de borax se introduce in marmit5 peste ceara
amestecat5 cu apri fierbinte, agitindu-se continuu.
Iinediat dup5 aceast5 operatie se introduce intreaga cantitate de
perhidro!, in fir subtire, sub continua agitare, la calcl. S c agitri tirnp de
10 rninl.ltc, apoi se opreste aburul tehnologic. Continutul marmitei se
lasri i n repeos pentru decantare timp de 2 ore. Se decanteazg apoi cu
mare grij5, indcp5rtind apa si eventualele impurit5ti.
Pentru spslarea cerii se deschide aburul tehnologic p e n t r ~incril- ~
zirea cerii topite. S e introduc apoi 100 litri apci fierbinte pcstc ceara
topit5 ~i se agit5 bine timp de 10 minute in vederea sp515rii. Oprim
aburul tehnologic si lris5m din nou amestecul pentru decantare timp de
2 ore. Se efectueazg operatia de evacuarea a apei dup5 procedeul ar5tat
mai sus.
Se c:;ecutri o a doua spiilare cu apii ficrbinte, intocmai ca la ol2c-
ratia anterioarii. Evacuarea apei se face cu mult5 atentie oprindu-se
dup;~ cum am ariitat, ultimele piirti de ap5, in vederea recuperdrii cerii
sc5pate in ainestec cu ap5.
Avincl i : ~vcdere c5 prin sp5lare ceara forn-ieazj cu apa o einulsie
de ti;3:-1l ap5 in ulci, in cearii mai r5min cantitsti mici de apri e m ~ ~ l s i o -
nat2. Dc nceea, este necesar ca ceara din marinitri, fiind inc5 lichid5,
s5 fie turnat5 in tzvi, unde se lasii 24 ore, atft pentru decantare, cit
si pen::.u eli!;ii:larca apei prin solidificarea cerii. Ceara astfel obtinut5
es'c? cic c u l o ~ ~ a155,
rc curat5, dezinfectats, putind fi folositci la prepararea
in b~unccondiliuni a oriciirui produs cosmetic.

F i g . 139 - Calupuri mici d e cear3

16 - C. 206
- e x a s ns a z a ~ o l i 3 c 3ys
~ e ~ ; ~ s a xa!np?Suj a1 nrr !s (:;!za:1.2::nr '!l!:y.r:.n)
;adz i:a)eT!znp ysuo~o.rcl a2us !rrroy @ e a ~!a asaLeoap '!jc[arp nju2:;:. 11s
~s auriqo a ~ c o das p a p !Sn~ase Jep 'ul-szase cjrlza as r;- n~i::xL ~r.iii.;::-!s u
.
pi32 easape a$saso[oj as !!.ran e r:cIl)snpL'T F C ) : C J ~ ~ ~ J :-,I ~ '!!.iz.j ::i;':: lil::"
pug:a?p !'s ~p!y~?![zJi?aJ cir ~or!;?:~!:ndur! e aJu$!zodap a p !nrndmg e ) u
-np E J S Z ~ ~LBI J . L ~ purSun1 'qicio) !rza> eaTe)!zossp 3 s a ~ o d s'p;:ss ug lacln
e a ~ a u r j aezeaz!aoAej
~ !ode !j: y~!rycodes a n 3 'rgeas u!p !!zp~? n s pnur:d
-9s FzcauJaoJ aaaaeoap arrrC:;i*:a$ U ; F S ~ n q u a d ~??!~opsu alsa g.rnp ede
ug npT:is a p ao~!uo! ci:raza~:.I :;s a94 a s 'a[t?our nes v.Inp lsoj r: i;l!so;
-03 ecle g3 a g a m p o l d as !!lo[:,> e a~y;i;~:irnqurj a p caunri:>y . p [ e q s n p
-111 ales> ad 18 763 ' ~ ! L L : y.rl~?:j.: ::cr aJ!sojnj nr~rrad~m;~jo:Ia?sa !5: gn!so~
-03 yi~i..e$sqnso !s!u a~'saso!o,l nrr Tnqnaooq '!!la3 ~3 apadur11 ?juenu norr
u!p a~ecie15 a~eds!p y u n q 1 : ~ s .oij;!i~_i;~s c ) u c ~ r r'~cuy-r![,~ IS c s ajsa p I e 3
-aru '?.rroo ulp !$ue~o1on:;,p!.3Ii::$:yr :;II~!LLIG:~ , :a: !n~n)?~r:!juose z n w u!p
q$eJajIc ea~eolnap u p e '!!no t'.?.7c::.q u!.rd ' l a j ~ s'aoplularu ~ a1-e aq.rop
-au sl?-isaja egpaldurg IS arjn~osu!;j !s!ge)aur t!uo? n3 a[!qe)s a x a ~ d w o s
!$u!iaja.rd ap ZzoaurJoj 13 ',,!ie[a11r, !?ua;3?" ap eaqurnrrap qns !ln3sou
-ns 13!rn!y3 r$nduros ap asego piin ~ i ~ . r ~ ~ j na~saso1oj suj 1napaso.1~
t? a1eJn)eu !~rop-~:,
e~clnscjoaja u n rnru a.rn nu !S a.~;q.::?r:: y?cuoo n u [n?Fasoq 'ayu303
-~od-yuaq1c8nes nu?q;:;Y !;[r.t;!;::r.r n..)i::::[.?3 as-i~p~r!g;qcis,.?"'w,?.rt13;y~~! I3
aleod 'n~cIrrraxa ap '!ti)nii.~ u11 11s ?.>!:lircl.> ri:.!:! ~
~ ? ; ? ~ o A o . I X;T!-;12 311 ; ! . r X
eajelolosap eInJF.3 11?~3lil[i:n;, 'fi;drr!ic: I>,J;;Z.?L.;C~ un y+cr!z:>.r:i . . I ~ ; L ~ , ~ ~ ,
 Cristalizarea cerii

S e $tie c5 temperatura de topire a cerii de albine variaza intre

62-66C (72C la solzi~oriide ceard, 64,7cC la ceara din rama claditoare,
63,5"C la cea din faguri reformati), in functie de calitate. Pn ceea ce
priveste tempcratura de solidificare, ea cste in general inferioars punctu-
lui de topire cu 1-2C.
Dup5 turnarea cerii topite i n vase, aceasta nu se intdreste dintr-o
dat5, deoarece, la inceput, temperetura masei de cear5 topit5 este mai
ridicats decit temperatura d e cristalizare (solidificare).
Treptat, ceara se rsceste pin5 la tcmperatura de cristalizare, cind
ap2I.r primele cristale microscopice, compusc din citeva inolecule ce cresc
$i, unindu-se unele cu altele, formeaz5 masa solid5. Ccara fiind o sub-
stant5 complex5 (multicomponent5), formeaz5 cristale cu forme neregu-
late. La r5cirea masei de cear5 topitd, cristalele formate vin in contact.
unele cu altele si alc5tuiesc agregate de cristale (concrescente cle cristale
de form5 nertgulat5), ceea ce confer5 in final cerii o structurS micro-
cristnlin5, ce se poate observa in sp5rtura blocului de cear5.
La rscirea cerii se poate. observa in interior, pe fondul cerii dc
culonre mai inchisd, aparitia unui desen de culoare deschis5. ilcc,;r?ta
reprczint5 o cristalizare a partilor componente ale cerii, care au o alti
temixratur5 d e topire. Ulterior toat5 suprafata masei de cear5 d~:4ne
de c d o a r e deschis5. DupR aceasta procesul de ~ ~ i s t a l i z a rcontinu2
e in
intcriorul blocului, prin rscire, proces cc dureaz5 pin3 cind masa de
ccar5 va c5p5ta temperatura camerei. Cristalizarea continua q i dup5 ce
ctara a devenit solid5 $i complet rece.
In procesul d e cristalizare a cerii se elibercaz5 energia termics acu-
mulnt5 (cgldura latent: d e topire). Viteza de cristalizare d e ~ i n r i c de
vitczn de eliminare a csldurii de prisos din ceara topits. Cu cit are loc
mcli repede cristalizarea (solidificarea), cu atit cristalele in stare n.~tiv5
au o posibilitate mai redus5 de realizare a unei structuri microcrist~line.
Ls riicirea imediat5 a cerii, cind exist5 posibilitatea de creqtere liberi
a criqtalelor, acestea se aglomereaz5 obtinindu-se astfel o cristalizere
mai grosiers.
De asemenea, s-a observat c5 ~i in timpul p5str5rii cerii, dupi
solidificare, cristalizarea continua si coeficientul de duritate c r e ~ t epe
parcurs.
 CRISTALIZAREA CERII 245

P e baza experientelor fscute de V. A. Temnov, s-a constatat c5

prin pgstrarea cerii dup5 lntgrire, coeficientul de duritate c r e ~ t e ,aqa
cum rezult5 din tabelul 11.
Experienta sus-mentionat5 a fost facut5 toamna, cind timpul este
mai rece. In experientele facute vara, clnd timpul este rnai cglduros,
coeficientul de duritate s-a ridicat s i rnai mult, cresclnd dup5 40 zile de
p5strare de la 7,3 la 12,7, adic5 cu 73,9010. Concomitent cu cre~tereadu-
rit5tii creste ~i fragilitatea.
Tabelul 11
Cre~tereacoeficientului de duritate in raport m durata
conservririi cerii
coeficientul de dudtate
Durata a cerii
conservkrii
din cerificator din press

dup5 24 ore 10,6 6,80

dup5 5 zile 11,5 8,OO
dup5 11 zile 12,7 8,35
dup5 20 zile 13,3 8,lO

Impurit5tile ~i apa emulsionat5 din cear5, infiltrat5 printre cris-

talele de cear5, reduc considerabil rezistenta retelei cristaline, scad duri-
tatea, elasticitatea si fragilitatea, dar m5resc viscozitatca ~i plasticitatea.
Fiecare procent de ap5 emulsionat5 in cear5, arats Temnov, co-
boar5 coeficientul de duritate cu 5-30%. Prin mgrirea continutului de
apd emulsionatii in cear5, acesta trcce treptat din stare solid5 in stare
viscoasli $i chiar in stare lichidg.
Dac5 se elilnin5 impurit5tile si apa, duritatea ccrii c r e ~ t e ,imbu-
ngtgtind calitdtile acesteia, pentru producerea fagurilor artificiali.
Se ?tie c5 fagurii artificiali mai vecl~isint mai buni decit cei proas-
peti. Calitatea lor este nlai buns, datorit5 rezistentei la rupere si alun-
gire, ce se datoreste procesului de cristalizare continu5 a cerii. La o pZs-
trare rnai indelungat5 a fagurilor artificiali rezistenta lor s-a ridicat cu
20-250/0 Pn comparalie cu fagurii artificiali confectionati cu o zi mni
inaintc, inr in unele cazuri rezistenta poate creste la 75 O l 0 in cornparatit.
cu fagurii proasp5t construiti. La producerea fagurilor artificiali, prin
siste~nulde turnare se obtin in general, faguri rnai g r o ~ i ,dar rnai ca-
santi. In cazul realizarii fagurilor artificiali prin sistemul de laminars
se produce alunecarea unor straturi de cristale de-a lungul altora, ob-
tinindu-se o cear5 cu o structur5 stratificat5 rnai plastics. Foaia de ceard
cu structura stratificat5 se poate indoi de citeva ori si nu se rupe, spre
deosebire de foaia cu structur5 cristalin5, ce se rupe mai u$or.
Distrugerea retelei cristaline se produce la supunerea masei de
cear5 la presiuni mari, in cazul producerii benzilor de cearz prin la-
minare, deformgri mecanice, precum qi la suprafnc5lzire pin5 la tem-
peratura critic5 de 47"C, cind ceara capst5 un aspect albicios.
 Refacerea unui lot de cearg comprsmis

;Principalele defecte ale ccrii se refer5 la culoarc, a s p x t . cc-:::is-

tents si plasticitatc, despre care a m anlintit in capitolele a n t ~ r i o ~ r e .
l311cori Pn contact prelungit cu apa Pncglzit5 peste limite, ccars
emulsioncaz5. Exist5 douri forlne dc emulsionare. Prima form5 poale f i
considerat5 ca ulniditclte a cerii, apcl li5trunzincI in l-ilasa acesteia atuncl
cind este fiarti mult t i x p . Uinidilatea cerii variaz5 in limitele de U,!
I;.. 2,50/,,. AceastA form5 de emulsionare inr2ut5tcgte calitalea cerii.
Forma a cloua de enlulsionare se prodv.ce s - ~ binfll-~cnta artiunii
s,'lrurilor aflate in apa durci, Eolosit5 la topirca cerii, cind o parte din
c c a 6 se saponific5. Prccentul de pierdcr,o a cci-ii prin saponificare cste
aprcnpe de p a t r ~ iori mai Inare la apn d c fintli:,i, f.lt5 c?? apa dcdurizat5
(FI. Eaculinschi si V. Cioca). Prin tcpirc ,si sp5!nre repetat3 cu aps rnoale
~ 5 p u n u l~ o a t ef i complet eliminat din cear5, dar ca nu-si rnai recapit5
i:~su:>irilcsi caractcristicile fizico-cilimice initialc.
Saponifcarca este o reactic dc dcscompunert prin hidrolizi3 a es-
tcrilor din tear;, cu sarurile din apii qi fornlarea dc acizi si alcooli. Acizii
organici cliberati prin hidrolizii, imprcun; cu acizii libcri ~ f l a t iin cearii
se combin5 cu n~etalele(Ca si Mg) din apa d u r i .ci dau s5punuri ; de
nici nunielc dc srcponificnl-e. Aceste sspunuri ernulsioncaz;i putcrnic in-
cluzind in cinulsle o cantitate mare cle. apgi. Ccara, in acest caz arc! o
sf.ructur5 neornogen5, poroas& cle culoare brun5, incluzind in masa ei o
mare cantitate de ap5. Prin acest proces ceara capdt5 un aspect spon-
gios $i consistent8 friabilg, isi schimblll culoarea si structura, iar cali-
tatea ei se deterioreazs, prin valorile sc5zute ale indicelui de aciditate,
dc sapouificarc ~i de esteri. Rvn cum aln rnai arlitat, acest proces este
fa~iorizatde fierberea cerii intr-o apB nededurizats, pc o flack-5 prca,,
pu ter11ii:F..
Elnclsionarea cerii se previne prin topirca cerii cu ajutorul va-
~?ori!or dc joas5 presiune, folosirea apei de ploaie cu duritate sub 10
grade, lncslzirea cerii pin2 la 9C'C si Tnc2lzirza de durat2 mai lungii,
12 LiiI fnc nu prca putcrnic.
C~:nponificarea cerii se facc prin topire si spalare repetat2 cu apii
w-gale ?i cu ajutorul acidului sulfuric (vitriol), care nel.ltralizeaz5 toate
s,'lLSr1rilc dcaline din cear5 si pxnc Tn libertate impuritsi;.ile cerii. Acid111
1

su!furic ~i perhidro1.d nu sapor;iSic<i ccara. Ele sint folosite in anumite

conditi.l.~ripcntru limpezirea cerii ~i contribuie totoclat5 si la o bun&
stcri1i;rare chimicc?, prin distrugcrea oricsrei forine de via@, indiferent .,
dc gra:j::: ei c!c dezvoltare.
 REFACEREA UNUI LOT DE CEARX COMPROMIS 247

Acidul sulfuric concentrat, cu densitatea 1,84, se foloseqte pentru

conditionarea cerii in cantitate de 0,l-0,20/0 raportat la masa de cear5
(1 g acid sulfuric = 20 picjturi). Acidul sulfuric mrire$te greutatea spe-
sificj. a apei, f a ~ care
t face ca particulele de cear5 s5 se ridice la supra-
fa@, iar corpurile strjine s5 se depuna la fundul vasului. Pe de alt5
parte, acidul sulfuric imbunritrite~teculoarea cerii, prin distrugerea unui
num5r mare de pigmenti vegetali responsabili de culoarea inchis5 a
cerii. fn acela~itimp, acidul sulfuric intervine activ in spargerea emul-
siei cearii-ap5, contribuind la desaponificarea cerii si eliminarea acestui
defect. Acidul sulfuric adjugat se indep5rteazii u$or qi complet prin
spjlare cu ap5.
Refacerea cerii saponificate ccre o deosebit5 grij5 $i atentie. Pen-
tru refacerea blocului de cear5 emulsionat, C. Hristea recornand5 ca
aceasta s5 se radci in fulgi, cu ajutorul unei r5z5tori, asem5nZtoare cu
rindeaua de timpl5rie. Pentru usurarea operagunii blocul de cear5 se
cufundj. din cind in cind intr-un vas cu ap5 fierbinte de 70-80C qi
s e retrage repede, continuindu-se ra~chetarea.Fulgii de cear5 rezultati
se pun la topit cu ap5 rece, dedurizat5, intr-un vas din inox sau din
cupru cositorit, in care s-au ad5ugat 5 cm3 acid sulfuric pentru fiecare
kg de cear5. Vasele emailate sint atacate de acidul sulfuric qi de sarea
acidului oxalic, f5cind s5 dispar5 luciul existent, iar la pipait vasul pre-
zint5 o suprafati aspr5 cu porszit8ti. Dup5 ce apa cu ceara clocoteqte
usor 30 de minute, se va lua spuma ce se formeazii la suprafat5 $i mix-
tura se las8 s8 se r5ceasc5 incet. De retinut faptul c8 niciodat5 nu se
pune apa peste acidul sulfuric, intrucit se pot intimpla accidente grave ;
acidul se dizolvd Pn ap5 rece, inainte de a se ad5uga fulgii de cear5,
turnind cu Pncetul acidul pe o lop5tic5 cufundatd in ap5, pentru a se
amesteca bine. In timpul fierberii, focul trebuie s8 fie cit mai mic, iar
durata fierberii s5 nu dep5~eascijum5tate de or& deoarece ceara devine
sf5rimicioas5 $i din nou i se inchide culoarea.
Dup5 ce s-a solidificat $i s-au curatat reziduurile depuse la partea
inferioar5 a blocului, ceara se topevte din nou. De data aceasta, pentru
a-i reda culoarea initials, se recomandd s5 se adauge in ap5 2% acid
oxalic. A doua fierbere dureaz5 10 minute. In timpul fierberii se reco-
mandB s5 se spumuiasc5 mereu fiertura, amestecfnd masa ei In vas,
pin5 cind la suprafat5 nu mai apare spum8. S e retopeqte a doua oar5
cu mulG ap5 ad5ugind numai 1% acid oxalic, pentru a reda cerii cu-
loarea natural5 $i a elimina ultimile reziduuri. Blocul de cear5 va avea
o culoare frumoas5, mai ales dac5 i se adaugd la fierbere qi 50 g de sare,
d e bucgtzrie, la litrul de ap8.
Unii apicultori reclam5 faptul cZi topesc o cear8 natural5 de cu-
loare galben-aurie qi obtin o ceard cenuviu-murdar5, Defectul instalat
se datore~tenumai apicultorului care nu a respectat cerinta de a folosi
la topire ap5 dedurizat5, producind emulsionarea cerii. Prin topire-sp5-
lare repetat5 cu ap5 moale, defectul poate fi eliminat qi ceara natural5
i$i recap5t5 culoarea galben5, f i r 5 semne de degradare.
 a p !~t?!sg!q= p B e j 'I ea)e?!lus ap p e a s u!p !emnu !jeuo!jsajuos '!:o!J
-adns !~e!s!j!?.~e !.In&j : a?c)geo ap s s e p ! a ~ )ug '!~n[ns nes lo3 ap GKrioJ
qns 'e-11 e IS I ea)e?!It?s auiqle ap FJeaa u1p ' 5 8 / ~ t 8 1 ; SVAS JO1!JJP3.1
- a d ru~ojuoscJ)seou E J C ~ 115 ~zea~rojjsaj~103 as !lepij1).1e !!.tnZeg
.m~n$a!nd!!.Ia:k~w !!~do.~clru!q n j a s ap Jymnu a ~ ~ i r r
un pugvzaJ 'q!ns L I ~ ezeaur~ojapas ' a u r e ~ug ~ o ) ~ z u r , c i s a ~ o s~jeyuour au
qugs p e p rjua~s!za.I u!jnd Ieur qugs '/E)B.I~ !cur mu rrril2 E S ~'!p!q!~~ps
! ~ . ~ n B .auIm
ej rrj !~C)UOLU ~sa.103a1nqa.q aJes '!jua)s!za~ !IE!J!J!~.I!: !~n&j
ap a!oi\au ne 'a)e?!lcs ap ~ s n 8 - eTsseapy3 ~ zs alauiqlc e3 n;r$aad
'alc!.qsnpu! ncs asruses !!i~puos ug 'a)euorjsaj~act
mind !em ncs q n m !cur arclpn ns '1@!s!j!q.1e !!.1ni3oj !z~)se !S s n p o ~ d
as n!dpupd !Se~ase a d .aTnlas ap inlnpunj 1nm)uos ~cnc.18 as ,?.TI?.-,
ad 'aueld ajajcldns Bnop aJ)rr:! al!do) !!la3 !!quJn) ln!dpu!~ct ad ~ c z c q
c-s j[ep!3!7.re ~o1!.1n8ej e a ~ a s n p o ~ap d !rIsaa ~ e u rla3 .[napaso.Id
' p ~ ~ s e oe u~ eulj !jrsoloj p!)ewa)sls !dn?s ap ~ o l r ~ n d ! ~
pundsa~osales ' ~ j e u r ~;.rnSeje '!unlisas u; a m p n ~ ~ u a'u!ze8eur d ap 'q!ns
ap : !~t?p~j~?-rt. pnBej ap I.'nlaj a)jnur reur ssasoloj as ~31$sii?.rdu~
-aJqges ~ u n qI ~ L L I ea3 ap 8.1ea3 urp !emnu !jeuo!isajuos a!$ cs ![E!J!J
- q ~ u!!.inZej es a 2 3 as 'eaasc a a 'I!.ras n a ~ e ~ s n ap ~ a1nsaso.rd
~d U J 'a~!do$
u ~ . ~ !oan
d a p ~ a i das ales a;ja.xaas '~jua)s!za.I Fq'lqasoap o V-rajuos !-ales
'a~e~npuu!Znjawas aq!urnun u~a)sa,seyzeaqo18ug alaulqle '!:.ra3 e ~ j a - ~ a a s
ns g z p o '5s t?!znlsuoa sell e-s 1x2 a a ' a ~ e u r!em qlnur Bjua)s!za.r o ne
a.njclns a)Jcoj a)sa ~s ajeoq no gzeq J O J ~e '!~e.rn)eu ~ o l a seaunrisaj~ad
r;uge ne nu 1le;s1jrq~e!lnBej Iunq !cur !as gs ureuo~juaur~s a!nqal&
' y e a 3 IS
alaIur ap I J ~ U I ~ e r uuisnpo" doun !!.Igz!Iea.I e 75: s a p s ap JoIasJns e
aunq Jew !!les!jpolei\ ea)t'lq~q!sod y)epo)o~a l - n p u ~ a ~' )s ~ n s s!nr:r dm!?
un-qug a)e?!p eunq ap !.1n8ej 1aj)se !n.17suos )od as 'lo1 eaunm ul xolau
-!qp yep .Io)n[e s o l i a ~ dun a!n?!)suos 1 ~ n Z e 11Sasv j 'zs!)crua?sys c . ~ n ? ~ n s
-!de ug ~jue)aodwy grqasoap o axe !le!a!j!?.IC .1op~n8ejt?aqs,oToj
.)aynd 3sa.13 IS g u e ~ yap al!!z!i\o~d gzea.f!zodap rsg ales u j 'a?eln8a~15
a3da.r~ImpugJ ug auyqle ap alnlas ssaynqsuo3 alaurqle 'am8ej 1nln.101!!~
le ue;pam a.[a?a~ady u ~ z a l d a xa ~ e s'aurm ug a$ex!j 'loj alsase a d
-~.~elnlas .rol!ja.xad ~nqndasugIS .1o-[alnla3e t_?1euoBexay
azsq ' a 1 e y s n p u ~aapaao~du r ~ d'aiaj alaqrrre ad a)eur!~dury p u y e 'a?e)!les
Bunq ~ t ? meas ap e ~ s a aurp a)euoyisajuos IOJ ~ u ITEPTJ!J.I~ ~ s r ~ ~ n 8 e ~
 FAGURII ARTIFICIAL1 249

calitatea I confectionati din cears de calitatea I in aniestec cu cear5

de calitatea a 11-a ~i fagurii artificiali de calitatea a 11-a, confectionati
numai din cearii de calitatea a 11-a.
Ca aspect, fagurii trebuie s s fie translucizi, far5 corpuri strgine,
de aceea~igrosime, intregi, far5 lipsuri din suprafatil, cu baza celulelor
uniforms si nedeformats. Culoarea la calitatea supcrioars ~i calitatea I
trebuie s5 fie alb5-gglbuie, uniform5 fn toatii masa fagurelui, iar la
calitatea a 11-a galbenil-inchis5, galbens-cenuqie, uniform2 in toati masa
fagurelui. Umiditatea permisa maximum 10/0.
Diametrul celulelor este de 5,3-5,4 mm. Foile de faguri artificiali
se invelesc in hirtie de ambalaj pe sortimente diferite si se comercia-
lizeazii in pachete de 1-3-5 Icg (daca nu s-a convenit altfel prin con-
velltie intre p5rti). PBstrarea lor trebuie sEi se far3 pe un singur rind,
a~ezatipe muchie, in camere uscate, aerisite, rgcoroase, dezinfectate ~i
f8r;i mirosuri strgine (dc petrol, benzin5 etc.). Transportul fagurilor se
face in vehicule acoperite, insotite de certificate de calitate.
Fagurii artificiali folositi in diferite state se pot ili~pjrti ?:I trei
clase : foarte subtiri (6,85-7,87 gldm2) ; medii (7,88-8,47 g'dm') q i
ingrosati (C,48-10,26 gldm'). Conform datelor din litcratur5, cei mai
grosi faguri artificiali sint produsi in Franp, iar cei inai s,ibtiri in
.250 CEARA

Polonia $i U.R.S.S. Prin folosirea fagurilor artificiali rnai grovi se obtin

faguri cu o rezistentg mecanic8 ,mare $i vor fi rnai uniform claditi.
Din cercetsrile efectuate de Riamova, rezultj cB num5rul total de
faguri cu defecte, cliditi din faguri artificiali obivnuiti, a fost de 40,80/0,
In timp ce din cei ingroqati, numai 3,8%, in cazul in care insirmarea
fagurilor artificiali obiqnuiti nu a fost facut5 corect. fn conditii de cules
redus, albinele cl5desc de 1,5-2 ori rnai repede fagurii artificiali in-
.gro$ati in comparatie cu cei obivnuiti. Consumul-de ceari5, prin folosirea
fagurilor artificiali ingroqati, c r e ~ t eins5 cu 20 010. Dar in acest caz albi-
nele folosesc rnai puling cear5 pentru cladirea lor, fat5 de fagurii arti-
ficiali obiqnuiti.
Grosimea foilor de faguri artificiali are o anumit2 important5 in
privinta cantititii de cear5 produsi de catre familia de albine. In func-
tie de grosimea fagurilor artificiali, albinele produc o cantitate diferitj
d e cear5 la clsdirea fagurilor.
Dac2 introducem in stup o foaie groas5, contribuim la reducerea
productiei de ceari in stup. Productia de cear5 se intensifid ctnd albi-
-nele primesc pentru cladit faguri artificiali subtiri.
In tabelul 1 2 sint prezentate rezultatele obtinute de cercetiitorii
.cehoslovaci, cu privire la continutul de ceara in fagurii cliditi pe foi
d e ciiferite grosimi.

Tabelul 12
Adaosul de cearg la iagurii artificial1 de grosiml diiedte
UM = g
Cantitatea de ceara fn fagurl
Fagure
artificial
total din care : adaugat de albine

Subtire 96.42 39.93 41.4OIo

Normal 101,63 32.20 3 1,TO/o
Gros 118.46 22.53 19.010

Autorii prezint,? Pn continuare rezultatele obtinute cu privire la

adaosul de cear5 la fagurii artificiali claditi de familii de albine de
puteri diferite. Astfel, o falnilie de albine puternici adaug5 la foaia de
fagure artificial in medie 22,70/0 ceara in timp ce un roi sau o familie
rnai slabs adaugi 36,60/0. Rezulti de aci cA cea mai mare cantitate de
ceara adiiugati de albine se realizeazg pe fagurii artificiali subtiri, iar
aportul de ceara raportat la un fagure artificial este adus de familiile
rnai putin puternice, in special de roi.
f n tara noastr5 se produc faguri artificiali cu o grosime medie spre
subtire, iar dimensiunea lor este corelati5 cu dimensiunile interioare ale
~ a m e l o rstupilor standardizati, care sint redate in tabelul 13, conform
prevederilor STAS.
 FAGURII ARTIFICIAL1 251
- ---

Tabelul 1 3
Dimexiiunile foilor de Paguri artifieiali utiiizati in R. S. R o d n i a

Tipul de stup Felul ramel

Srlultietajat

.Orizontal

$i magazin

Fabricarea fagurilor artificiali se realizeazii conform STAS 5849/85

care prevede o serie de caracteristici tehnice de calitate privind dimen-
siunea gi masa fagurilor artificiali (tabelul 14).
La cerere, se pot confections din cear5 alb2 foi pentru sectiuni
mai subtiri, cu masa mai micii de 16-18 buclkg sau cu alte dimensiuni,
pentru stupii cu dimensiuni nestandardizate.
nlarimea celulelor (lungimea a 10 celule) este de 53-54 mm. Cu
sprobarea organului coordonator, se admite confectionarea de faguri
artificiali cu celule miirite, astfel Pilcit lungimea a 10 celule sii fie de
maxim 57 mm. Determinarea di~nensiunilor celulelor (lungimea de 10

Tabelul 14
Caracteristici tehnice de calitate privind dimensiunea $i masa fagurilor artificiali
folosqi in R. S. Romjnia

Lungirne - mm

LBtime - mm

MZrimea celulelor
252 CEARA

celule) se face prin m5surZtoare pe cele trei directii perpendicular pe

laturile celulei cu precizie de 0,l lnm. Fiecare mgsurare se inregistreazg
separat.
Conform cercetsrilor efectuate in tara noastrii de ing. E. Mrirza
si ing. A. Miilaiu, au rezultat diferente substantiale in inarimea celu-
leior chiar la populatiile de albine din tara noastr5 ; cele mai inari
celule, cu diametrul de 5,88 mm, au fost g5site in populatiile din podi-
qul Transilvaniei.
Unii apicultori practicieni - I. Pica, C. Antonescu, V. CudelcB
si altii - au folosit in mod experimental, in stupinele proprii, faguri
artificiali cu celule m5rite de 5,65 la 5,05 mm, respectiv 726 sau 678
celule pe dm2, obtinind in unele cazuri rezultate satisfMitoare, chiar
la populatiile de albine ale c5ror celule aveau in mod o b i ~ n u i tdiaillctrul
de 5,4 mm. Unii practicieni consider5 c3 prin folosirea in decursul mai
multor ani a unor celule cu diametrul usor marit fat5 de norinal, se
vor putea obtine generatii de albine cu injrimea corporal5 mai mare
si recolte mai bogate de miere. Autorii lnentionati recomandg ins5 ca
fagurii respectivi s5 fie cl5diti cle cgtre albine in tiinpul ~narilorcule-
suri, fiind folositi initial de acestea pentru depozitarea nlierii si abia
ulterior pentru creqterea puietului.
Cercet5torul Wlasov a folosit celule cu diametrul 5,45, 5,85 si
6.00 mm, in care inatca a depus ou5 si au eclozionat albine lucrlitoare.
Albinele eclozionate din celulele de 5,85 mm au fost cu 8 , 6 6 ~ / mai ~
grclc decit cele care au provenit dill celule de 5,45 illm si au fost
capnbilc sB recolteze o cantitate rnai marc de ncci-ar si anume G3,.15-
74,25-78,34 mg, dupB cum s-au clezvoltat in cclule cu clinmctru mai mare.
In tara noastrg, conform prevederilor Lc-gii snnitar-17cterlni;re
nr. 6011974 si a Norlr.elor si rn?suri?or saniter-vctcrinare parten 111-3
cap. 11, pmagraf H, art. 9, alin. r, se prevede : ,,Ccnfcctionarea fngu-
rilor artificiali in scopul cornercializ3rii se va realiza numai de unitgti
autorizate de inspectoratele sanitar-veterinare judetene, apartinind Aso-
ciatiei Cresc5torilor de Albine. Confectionarca fagurilor artificiali de
c5trc persoallele particulare, in scopul comercializlirii si in ateliere
neautorizate, este interzis5".
De asemenea, se prevedc : ,,In atelierele pentru coni'ccfionarea fa-
gurilor artificiali trebuie s5 se respecte urm5toarele reguli :
- primirea si depozitarea cerii se va face intr-o camerg izolat5
de restul atelierului ;
- toste incgperile atelierului vor avea parclosealn impermeabil5 si
dis~ozitivcde axisire prev5zute cu site care s5 iinpicdicc intrarea albi-
nclor s l u altor insecte ;
- rlfdirca atelierului va fi inzestrat5 cu instalatii de ap5 si cana-
lizare, racordate la reteaua orasului. fncgperile atelierului se vor pBstra
in pcrmancnt5 curate si vor fi dezinfectate in fiecare 1~115 ;
- ccara din care se confcctioneazri fagurii artificiali trebuie s5
fie sterilizrlt5 in pr.>alabil, prin mijloace termice sau chimice ;
CSz I'IYIDIdIL'JT IIEll3VJ
-
95 %
4 CEARA

- personalul va avea in mod obligatoriu echipament de protectie

(halat, bonet5 ~i cizale din cauciuc), care va fi intretinut curat ~i dezin-
fectat si3pt5minal ;
- personalul care primeste ~i manipuleaz5 ceara pin5 la introdu-
ccrea ei in sterilizator va fi altul decit acela care inanipuleaz5 ceara
sterilizat5 $i fagurii artificiali. fntre aceste dou5 sectoare se va evita
orice contact in mjsur5 s5 favorizcze transmiterca agentilor patogeni
de la fagurii reformati la f a g u r ~ nou
i produqi.
Pentru a preintimpina r3spi~direabolilor si a asigura produccrca
industrial5 a fagurilor artificisli in conciitii igicnice cu respectarea regu-
lilor sanitar-veterinare si a prevedcrilor ST.4.S nr. 5819 din 1985 pri-
vind realizarea fagurilor artificiali, Combinatul Apicol a1 Asociatiei
Cresc5torilor de Albine este autorizat ~i dotat pentru a asigura intreagz
cantitate de faguri artificiali necesari apicu1lv.rii din tara noastr5.

Sterilizarea cerii
Avind in vedere c5 cea mai Inare parte din productia de cearri. d~
albine este destinat5 fabric5rii fagurilor artificiali, este necesar s5 se
acorde o mare atentie salubritztii acesteia, in a$a fel inzit s5 se elimine
cu des5virsire riscurile de difuzare a bolilor la albine prin i~~termediul
acesteia.
Ceara de colecturj ~i bostina provenit5 din stupinele infcctate cu
loc8 reprezint5 un pericol pentru apicultur5, dac5 este folosit5 la produ-
ccrea fagurilor artificiali, f5r5 a fi sterilizat5.
Prelucrarea cerii $i producerea fagurilor artificiali riclic5 o pro-
blems de mare important5 $i raspundere, deoarece prin a c e ~ t i ase pot
rgspindi bolile puietului, in special loca american5 si european8.
0 bucats de fagure provennid de la o familie de albine care a f0.i
bolnavg gi a murit de loc5 i ~ p5streazg
i puterea contaminant5 c h i x
pin5 la 40 ani. Temperatura de topire din procesul tehnologic de estra-
gerea cerii nu este suficientg pentru distrugerea formelor de rezistcntii
bacterianz (spori). f n plus, ceara, ca $i grgsimile in general, constituie
o veritabilg barier5 de penetratie termic8, reducind mult din potentialu!
germicid a1 temperaturii inalte. Pentru a distruge toate formele agen-
tului patogen in special a formelor sporulate, ceara trebuie inc5lzit5 la
120-130C timp de 60 minute, respectiv supus5 sterilizgrii.
Fagurii artificiali, asa cum am mai arstat, pot fi un izvor de r5s-
pinclire a locei, dac5 ceara colectat5 in procesul de prelucrare nu a fost
sterilizat8. Aceast5 operatie u r m 5 r e ~ t e distrugerea tuturor agcntilor
patogeni r;i face parte din procesul tehnologic a1 producerii fagurilor
artificiali realizindu-se de obicei prin diferite metode fizice, chimice sau
biologice.
 FAGURII ARTIFICIAL1 255

Sterilizatorul de cearZi
Pentru distrugerea unor eventuali germeni patogeni, existenti in
ceara care se folose~tela fabricarea fagurilor artificiali, se recomanda
sterilizarea acesteia.
Stcrilizarea clasic5 se face cu ajutorul aburului sub o presiune
de 2 atmosfere, la o temperatura de 120-130C timp de o or&
Redam in figura 143 schema unui sterilizator de cear5.
Aparatul are o in5ltime de 1,35 m si diametrul esterior de 0,95 m.
Este format din dou5 cazane confecfionate din otel inoxidabil de 2,5 mm
grosime, protejate la exterior de un cilindru (manta) din tab15 dc fief
de 1,5-2 mm grosime.
Cazanul interior are iniiltimea de 0,65 m $i diametrul de 0,40 m,
iar cel exterior de 0,75 m injltime ~i u n diametru de 0,50 m. Cazanul
csterior se incarca cu apri 1/3 din insltimea sa, fiind totodat5 prevjzut
cu o nivel5 de ap5, un termometru gradat de la 0-200C, dous mano-
metre de control a presiunii, un robinet de aeratie, un clispozitiv cu
robinet dc inchidere ~i deschidere care face legatura ~i transmite vaporii
d ~ ncaz?nul cxtcrior En cel interior, o supap5 de sigurant5 pentru o pre-
siune maxim5 de 2-3 atmosfere $i un capac de inchidere etan$8, prev5-
zut in acest scop cu o garnitura din cauciuc. Capacul se fixeaz5 cu aju-
tom1 cclor 8 ~ u r u b u r icu filet ~i floare, fixate in partea de sus a
c ~ ~ ~ ~ ~ l l u l l l ~ .

Fig. 143 - Secfiune longitu-

dinal5 printr-un _sterilizatorde
ceara
1. Manometru nr. 1 ; 2. Pilnia
de umplere ; 3. Termometru ;
4-5. Robineti de scurgere;
6. Sursa de c8ldurEi ; 7. Perete
protector ; 8. Vasul 1 ; 9. Va-
sul 2 ; 10. Aeraj ; 11. Mano-
metru nr. 2 ; 12. SupapA de
sigurants
256 CEARA

Pentru sterilizare, ceara se topeSte i n cazai~ulinterior, lent si cu

capacul autoclavei deschis. Dup5 completa topire a masei de cear8,
capacul autoclavului se inchide si etanseazg cu ajutorul celor 8 buloane.
Se continua incglzirea pin5 ce temperatura ajunge la 120-130C, iar
presiunea la 2 atmosfere, ceara fiind mcntinut5 la aceasta temperatura
$i presiune timp de o orr?.
Rgcirea trebuie fiicut5 lent, fjrii a se evacua vaporii din interior,
a c e ~ t i aurmind a se condensa singuri prin rgcire. Cind masa de cears a
ajuns la temtperatura de 85-90C, aceasta poate fi scoas5 din steri-
lizator.
Sterilixatorul dc c c a S Lega, prezentat i n figura 144, este un alt
model care permite in ansamblul s5u s5 se efectueze o sterilizare a
cerii provenit5 din recuperarea fagu.rilor vechi sau poate f i folosit in
flux tehnologic inainte de fabricarea fagurilor artificiali.
Sterilizatorul perrnite atingerea unei temperaturi de circa 120C,
urmare a unui ciclu de i11c2lzire si &ire controlat5 a masei de cear5.
Sistemul tc-rmic, activ, distribuie c5ldura provcnit5 de la rezistentele
de fnccilzirc direct2 sau de la u n generator separat p r i i ~intcrmediul
unui circuit inchis, functionnid cu ulei termic (sau cu abur). Se poate,
de asemenea, utiliza, optional, p ~ n t r u lopirea cerii din buc5tile de
faaure. introducindu-le direct Pn rezervo-
rui sterilizatorului Sterjlizatorul cste con-
fectionat din tab15 dc otcl inosidabil,
avind diametrul extern de 68 cm, diame-
trul intern 53 r i m , inF11timratotal5 178 cm
rji capacitatea de ? n c i r r ~ ~ dr cs 101 kg.
Fta.i!i7ar'en
.a
ci.r:j p i
...(
i:::l2:::e
clri;;:ice
Pentru excludeiea sbsolut5 a riscu-
rilor de transmiterca bolilor la a!binc prin
intermediul fngurilor artificiali, steriliza-
rea termica este completatd si del"iniiivat.5
de sterilizarea chimicZi care asigur5 clistru-
gerea sigura a agentilor patogeni de nntur5
bacterian5, virotic5, lnicoticii sau parazi-
tars. S e mentioneazci cG acidul sulfuric
aclaugat in proportie de 0,l-0,20/0 produce
distrugerea absoluts a oric5rei f o r ~ n ede
viat5, indiferent de gradul de organizare
a ei, datoritg in primul rind denaturgrii
b r u ~ t e ,profunde $i ireversibile, a protei-
nei din structura ei. Mecanismul de ac-
tiune se realizeazr? prin efectul puternic
oxidant a1 acidului sulfuric. In afara ac-
tiunii germicide, se asigura $i distrugerea
Fig. 1:3 - Sterilizatorul cle micotoxinelor din cear5. Solutia de acid
cear5 rn0c;i.l Leca sulfuric O,lo/o are pH-ul situat intre
 FAGURII ARTIFICIAL1 257

1,O-1,5. La aceas% valoare a pH-ului dublat5 $i de o temperaturii inaltg

(75-80C), sint omoriti instantaneu chiar $i cei mai rezistenti spori
bacterieni.
Fluxul tehnologic se desf5goar5 intr-un singur sens, f5r5 incruci-
siiri, iar ambalarea fagurilor se face imediat la capul de linie, exclu-
zindu-se posibilitatea unei eventuale recontaminari. Tehnologia de fabri-
catie practicatg in prezent in Combinatul Apicol asigur5 sterilizarea in
bune conditiuili a fagurilor artificiali.
Un alt procedeu de sterilizare se realizeazri prin pasteurizarea
ccrii. Aceasta const5 din incglzifea cerii la temperaturi rnai inalte, de
scurt5 durat8, urmate de o r5cire bruscii.
Printre recomandgrile mai recente din literatura de specialitate
cu privire la sterilizarea cerii amintim folosirea glutaraldehidei active,
care din punct de vedere' chimic este inrudit5 cu formaldehida. Substanta
este foarte eficace, are un spectru larg de utilizare, capabil s5 distrugii
microbii si sporii de rezistentii intr-o perioadg de 10 ore.
Un alt procedeu de sterilizare, ce poate fi utilizat la sfirqitul
procesului tehnologic, cind fagurii artificiali sint ambalati, const: in
folosirea razelor gama de cobalt 60, care au putere de piitrundere mare
si actioneaz5 eficace si la temperaturg sc5zut5 (H. Studier, 1958 ; I. A.
Robb, 1962). Pentru distrugerea total5 a formelor vegetative de Bacillus
larvae si Bacillus alvei este suficient o doz5 de 800 000 Roentgen
Fagurii iradiati, sint inofensivi pentru dezvoltarea fainiliei de albine.

Fagurii artificiali realizati prin procedeul

de turnare gi laminare
Realizarea fagurilor artificiali la Combinatul Apicol se face prin
dou5 procedee - cel de turnare s i cel de laminare - in conditiile steri-
lizririi prealabile a cerii qi a respectgrii conditiilor tehnice previizute
in STAS.
Procedeul de turnare asigur5 realizarea unor faguri rnai grosi dar
rnai casanti, folosindu-se in acest scop agregatele Ritsche.
Procedeul prin laminare cu agregate Ucrainka se realizeazs prin
dou5 faze de lucru distinde : producerea benzilor netede de cear5, prin
laminarea acesteia la o presiune ridicat5 qi imprimarea celulelor prin
trecerea foii laminate prin valturile de gravare.
Fagurii realizati prin procedeul de laminare sint rnai putin casanti
fa@ de cei obtinuti prin turnare, fiind ins5 acceptati rnai gr'eu de
albine, datorit5 modificgrii structurii cristaline a cerii prin laminarea
acesteia.
'Fagurii artificiali trebuie sB fie uscati si transparenti cind sint
priviti in lumin5. Pe m5sur5 ce fagurii sint pastrati mai mult timp
rezistenta lor c r e ~ t ecu circa 40% ~i chiar rnai mult. Fagurii artificiali
rnai vechi sint rnai tari ~i din ei se obtin faguri clzditi mai rezistenti
!ode a[-npu.rxg !S alam.rLs au!q ~ ! q e ~ e a ~u cj i pu~zc!lur '!ncl!S rnop 3132
a q u j s u p d arr!q a!j gs IS aqu! ps alarn32j c s y[!~8 p u g ~ v'!aruel, e so!
ap eaj.rec1 nj i i a ~ e x !Fzearrun
~ '~e!s!j!~.re !n~arnSeje!eoj u!p LLILU &-z !i;
aieurle ap af3uw;s ea qns pu!zu!~d 'a$u!i Joun ~ n ~ o $ n ! n' es !a 'jnsesl:~
c; zo1 cl rrr!;s:j o a n s ad 'a:nc!n3ap !!oc1!4 ~n.ro$n[erl? !aurF?J o ~JF?O!J
-aclns ea4;red ug qe03 apu!~d a s .!aurex ~nso~C!rust y e I l u a s a!j ks ea c s
< C ! J ~ rua,\e !G soC ur azeqms ap eju!prra) aJe a3 e a p x 1 .n> a m 8 e j ap
j
~ 1 9 0ul~zab- s n s LII a ~ e d n s a p!!sc1!9 I? p ~ e o ! ~ a d nea)~t?cI'
s n3 'pode~eo-ad
1:z~ase as yle!rlorrr F ~ L L I ~ H'.rolaurJjs 1e aJex!j ap Insuas u j a.Ieq,rno ?p
l:jrr!pua~ usuactrrroo u n.11uad 'a~esa.rd y e o k n o-~$rr!sd gdea.rpu1 as. ~ t e o j
. a ~ a d e s a-[aqru,~el ' a ~ n Y e j a$sacI a~e!lcI ~ s o jne aJes alarrrJjs ruyc1a.rp
T.7 : 1ajls-v a ~ u as ?
j ~ L L I F I a ~ s a o eXI! ~ J ~ N I J I~~P!~!J!?JE !!oj oa~ex!~q
j u!~?oj
. a ~ n Y e ap
c:":rj EA as altzs ur 'LLIUI ~ ' ap 1 n!jeds un .ray![ aulrrrpl ' i a u r e ~e yeo!.rajrr!
~:?a$ads yzuarr:loj a.rc~ ' a ~ a l s ~ epd!s d cnop alas aJ$rrI .IarrreJ ale aIc.ra!eI
sorazajads pJso!lajrr! eapecl rr!p !LnJnu ynop ala3 rrg ezeaxg as ~jg)!rrr
-ailsa J O - I ~ - 7 : ~ 'LLIUI ~ & f i X 0 1 > ap
= 5 a~a~e;rt?cl !od!S Fnop u!p ylcru.roj alsa
!axrt.-I e peo;.rGjrr! c z e a ~ a d s'rrrrrr g p x z 1 X G ap I ! J O J ~ u n n3 pd!s o
1;::nZa.I aJu= ::;p ':;'~~LI!~;c;$LIo~ a.~cc!lIs~i30 ns '~.rco;-I~flllsl ? z ~ , > ; < ~ ~:I ; : ;
~!:;iaclsn~'g.~l?o!~cInseal;red PI a ~ n z g . i a ~?u:s d arr1e.I a$sJsv '!jusnc[ (_:z ap
a;,?:ix"d u~ aiepqrrru ' j e ~ e d a sGzearillI as 1s Juaans poru u j s~!so[oj d1Jnr
-v.r 11.3 aJ120i~L11;LUJS12~ u !jeur~e ~ s !!.1n9ej yzeax!j as ales u j alaruug
'31LIB.7 LII t?J01S33l2 E3.IUX!J 3SJA.IaS !IlI3-1
-n%j t?aun!srr,>ur!p 2sa4~dap aJes al!u!8lcrrr 'so! u j !!qsaunIe na.rel!na
~9 !n~a.rnYej ~ajua$s!za.~eaJ!.7grrr dons 7cls.rp IIC les!)-ran L I ~ I C I LI! asndslp
akynpuo alarr:xS '3:[ 5-E-1 ap a)aqs~cIu j yzeaIeqrrrl? as a1Io.g u r r r
_n- Li, n3 ! n ~ a ~ n Y ea1!u!8~errr
j 3s~Sgclap !S '~es!j.ra~asncTs!p 'urru 0 : ap
aict.~s!p F[ a.r!18cj ur a)edo~;iur !S 'aqqupuo lu!s a l a m j u r r r F'O-E'~
as' lnqaure!p 17s 'gJ!~o?!sos ~ur.ris ap a n j G n s !ieru-~e!.1n8e3 eauarrrJso
'ar3~as ~
' ~ z u a ~ a!S! ~a 3 n p o ~ d~ o s r dInleuyqruoa p ~ l s e o uw e j rrI
.$.rodsuu.r) !i
a!l?e~Jxa C[ ~ J C L L !!em 12juqs!z~lo !i: pu!.rnS!se '!nln~edu$scsunur yznn.7
-nin a s uaao 'aleo]r,?snpo.rcI es!.rqu3 ap ijerrr.r~sur Jujs aJr?s !iurrrr y'c-s'~
aF ;nqaure!p 'li? a1erro9esarl aInIao ap ! ~ n p u n j~ ~ P S J A nF? C ~ a.rt?s 'arr!q~u
ap ?.rean rrll: !icrro!jsajuos g ~ n 9 e jlugs !i~rrr.re ![e!s!J!J.w I J J ~ ~ I ? J
.,J [Cp!J!J.Il?
.rc;jln8cj e s m - ? ? p o ~ dn.r.]rrscl aCc~!ln" ~n[o~!dusrrj a~e$uaza.rcI Irris a.rnrr
-!U.iE[ IS a.wu.rlil rr!.rd ! ~ e l s ! j ! ~ 1-rn8ej
~c lus!.rqej ap a~!!jeIu)srr! 19 I n a p a s o q
.drrry$ u!p ysi?j as cs a!nqa.q . I O ~ ~ L L I J I I ~os!cle ~ ~ L I O Zn.quad ~ S ! ~ n Z c jap
r~!;aoau 1n3ols n3 ea~erro!z~~oxcle eaa-.c sa .a.r~osI?[ a$nu!rrr wqrs nJ$
-rracl I?-rolsase e a ~ a u n d x a~2puurrro3a~ 3s 'au1e.1 LI: JOI eaJeu!j ap alu!cLl]
-a;asqcI n s ~.~cTassn13 alaulqle .rep '!!la> !!JyrunJq y!~ojl?p '!iadseo~cI
~ o l a 3In!snr nv nrr !ysaA ![e!J!j!l.Ie !!,rn;iej . a ~ e [ n ; l a!JF?UI
~ alnIa3 na !$
~a!ndInxaJs e-s aJes ur '$wsn[ leurle Ie!s;j!llu a.rn8ej -q ~ g '1f i ? ~
260 CEARA

F i g . 145 c - Fagure armat, cu puiet c5p5cit

cu ajutorul unor tinte. Dac5 in

timpul fixsrii sirinele se desprind
din ccarii, cu muchia unui cutit le
afundcirn la loc. Unii apicultori
~nonteazci acesti faguri artificiali
arnlati in rame insirmate si pe
1 25mmA
- 37 - -1 orizontal5, fapt care m 5 r e ~ t econ-
siderabil rezistenta acestora.
Fagurii artificiali armati se
confectioneaz5 din faguri laminati,
1 iar la cerere ~i din faguri turnati,
conform conditiilor tehnice de ca-
litate prevzzute in STAS 5849185.
25 Ramele pentru fagurii armati se
realizeazs conform conditiilor teh-
nice prevgzute in norma intern5
nr. 3511972, corespunzind ramelor
stupului orizontal cu dimensiunile
interioare de 415 X 270 mm ~i pen-
tru ramele stupului multietajat, cu
/-{ lumina ramei de 415x202 mm.
Ljtimea fagurelui artificial
u
525
arinat este mai mare fatg de lu-
mina ramei, ceea ce ajut5 la fixa-
rea lui in partea superioarg qi in-
Fig. 145 d -
Detalii constructive ale ra- ferioar5 a ramei. Fagurii sPnt de
mei pentru fixarea fagurilor artificiali culoare alb-g5lbuie pin5 la galben-
armati cenu~iu,uniform5 in inasa fagu-
 FAGURII ARTIFICIAL1 281

relui, f5r5 corpuri str5ine in cear5, uniform de g r o ~ i ,fgr5 lipsuri din

suprafatii, nedeformati, cu sirina ondulatz uniform ingropat5 in cearii.
Capetele sirmelor trebuie sti fie ingropate in fagurele artificial ~i uni-
form tiiiate fat5 de marginile ramei. Fagurii artifjciali armati trebuie sH
fie in a$a fel confecvonati incit s5 nu se curbeze.
Acesti faguri, bine montati in rame, Rtrodusi in stupi la timpul
potrivit, sint preluati $i crescuti de albine f5rG dificultiiti, lnatca depu-
nind ou5 in ei, iar puietul dezvoltindu-se normal.
Dup5 reformarea fagurilor, ramele pot f i refolosite.

Fagurii artificiali din alte materiale in afar5 de cear5

de albine
111 vederea crevterii productiei de faguri artificiali si dc ecoiioini-
sire a cerii necesare confection5rii lor, in ultimii ani s-a criutat Polosi-
rea si a altor materiale care s5 asigure rezistenta necesarA acestora ;
totodat5, ei trebuie s5 fie acceptati de ciitre albine, care s;l clrideascii
in conditii optime celulele si sri crcascii puictul sau s5 depozitczc hrana
friri alte impedimente. In acest scop, s-a plecat d c la ideca c5 fagurele
artificial, care constituie fundatia de baz5 pc care albinele construiesc
peretii laterali ai celulelor, nu trebuie sii fie in totalitate din cear5.
Idcea folosirii unor inlocuitori ai cerii in accst scop a prcocupat
in ultimile decenii multi cercetstori gi practicieni, chiar dac5 pin5 in
prezent nu s-au gasit inlocuitorii cei mai corespunz5tori. Astfel, la Pn-
ceput s-a folosit ca suport de baz5 r 5 ~ i n iartificiale, carton dur, folii
subtiri din aluminiu, celofan, celuloid, tes5turi din fibre textile, plase
de sirmri, tes5turG din nailon ~i diferite altc materiale. Stratul de baz5
confectionat in acest mod a fost acoperit apoi cu o peliculj subtire
de ccarfi.
Cea mai recent2 realizare este fagurele artificial din material plas-
tic, confectionat sub form5 de foi subtiri, rezistente, care au imprimate
pe ambele fete ix~ceputuride celule hexagonale cu diametrul de 5,4 mm.
Inainte de folosire, a c e ~ t i ase acoper5 cu o pelicul5 subtire de ccar5,
prin introducerea lor intr-o baie de ccara fierbinte sau prin pulverizare.
Introdusi in stup, albinele preiau acesti faguri in mod normal, in special
in timpul culesului, cl5desc celulele, i ~ dcpoziteazg
i proviziile de hran5,
c5piicesc mierea, matca depune ou5 si puietul se dezvolt5 normal. Ace$ti
faguri sint folositi cu rezultate bune de unii apicultori. Fagurii din
masc plastice au fost prezentati cu ocazia diferitelor intilniri sau expo-
zitii apicole, publicindu-se o serie de articole care prezintj avantajul
folosirii lor. Fagurii din material plastic sint folositi mai mult in
t5rile din continentele american $i european, in special la ramele de
magg&.sau catul de recolt5. Pentru aceasta, foaia de fagure artificial
confectionatA dintr-o folie de polistiren alveolatii pe ambele fete cu o
 . I . ,, .:.%oz u1 yu!d y J e q ? p a!ur
,.
. ..
- o U o ~ ao ~ Z B S Z ! ~ E S J : ~ S +>.lu.xnIu j ~ d!.1n9cj ~euo~iaajrros ap .a!ielcprry J ! J O
el 2esele !J a$eod, jn$eZa~9y '!nla.xnYcj e a.rsur!~clw! !s a.rsrr~nl 'a.rc.roj
-.ra?/,pp .rol!~n{!i'e.xado sa~uz!uo.r3u!s II!.IC[ ~
3sej 3s ~ ~ J U L L I '!Jn1a.1115'
t:j C ~ C J
Cleo? 'ad 'a~!n$!u LI!JCI ' ! ! ~ n ~ ~ tna~a~rr!~'ci ~r~e ?.xn;l!se :s ~n[a$uei\ee$ir!za.rd
a.rn8uj. T s a q .!!.III$~~I.~C, alu ajaj alsqure acl y.1~33rr!p ,,!Jn$!nk' prrrruaoj
' a l e ~ o j ~ a!sqoj
d a[!!~!jyo J ~ C I L L Ie.1 ~ ale1 'i?l!do$ uJea.2 ns 1?1epo ' J O ~ ! . I ~ ~ E J
b aacuJnT ap !nln~gs!uusaur nl!~nilu,\ aqu! ysnpo.rJu! !s q e n ~ a ~ calsa i
~ ~ a'[!~ni[e.\a ~ d sye[!.~!p 3 1 ~ 3a.1~3' ~ e . r o ~ a c I
apun ap ' ~ J ~ u ~ ! . I c I L ~ ! - ~ J ~ L I . I ~SP
3!1~Eld IBIJ31ULLI aP !!IOJ P.3 S 3 C J 3 S U3JI?Ul.IB ' I ~ S P D S O S C I JSc33U 111Jd
'(!3~~54J
!j. ujrrai\u1 'sp-rupuu~s;p I~!J!JO ~ ' 1$e~$s!8a~rrg 'JLI ~ n ~ a . \ a ~ g )
IIe!s!j!$.rn .ro~!~nZej e s!$st..rcI !err1 aJeurJt? a p $e;j'a.r;3'u, u n !s napq;.~o.rcIrrn
lejaAa.1q !s Je$ua.\rr! e j$SaJnsn~u!p nueSrrug rr!ic$j 11n.ro~lnsldk
..rol i!.rl?z!~e~aua5ua.xapai\ rrg 'I_?.rn)[n3!duug as!$selcl .ropsi.ur
ea$eJ!tgn aur.rIjrro3 ys .roj!!a rrg !nqaJ$ u,\ ylos!cIe I ? J ! ~ J ~-ua~ylsgc;ci J ~ 2p
a~!!jr?punju 3 e ~ eJOCI nu I : ~ ! L I T ~ S I ? ~ap a[alt.rF?I 'earraur.3s.n a s '.IO;.2uio.I -i.a.rvZ
-nj!.r$~rss u!scI !!.ra!ur e!isu.1jxa el 1s 453 '~o~!cInls!n~n$.rodsrre.rl IncT~rr!$
L I ~!-rerrr leu1 a j r r a ~ s ! ~!atin ? ~ ~n[u$ue,\egrr!za.rci !S rr!ljar !cur alsa a l u 8 ~ j
ap d!$ 7sas.E. .11011 u!p alez!Iyn !j, ~ o dg~adosu o a3 y.rt?as ap a-[aln.[as
ap aJe.raq!la 'a!~su~cI Ie!.raleur Ir!p a1!!ieprrnj ' y ! z p u [ y$rr!su! O-.I~LI!
'a.xer~r:zal!A n3 1?8nj!.1$rras o pn!z!I!$n nes alu!q.ra!j 9cTe r!! a.x!do$ u!.rc[
~ l e r a d n a a!j
~ $od '!!iepun~ cauaruase aci !j!p?p ' ! j e r ~ r ~ o j ?a !~~ n 8 e j
-J!lS1?1Cl Jl?!.IaJ!2LII
rr!p t?auamasv ~p aJez![t?.7.r pu!!j 'p~e!~acIso!jsns~srros o aIa !S ne a ~ ~ 3
'r;!zk?Seur ap nes ~ t ? 3ap 31aure.1 IIJ gzeax!j as 'UILLI U J J ~ 3p arrr!so~9
 111 S.U,ii., s-au fabricat mu14 tiinp faguri qrtificiali coilfec~ioilati
din trci f d i Z i l l t r d d ~ i s e - s i d t a Pntre
n cilindrii gravati ai presci. Un astfel
de fagurc are la ~nijloco foaie din cear5 de Carnauba (care rezist5 la
o temperaturii cle 83"C), i n care sint illtroduse patru sirlne ondulate.
Peste foaia de w a r 5 vegetal5 sc lipesc, pe ambcle ei fete, dou5 foi d e
cesra pur5, subtiri. Apoi totul este trecut prin valtul gravat, obtinin-
du-se un fagur.2 rezistcnt, cu sirme gala fixate in nlasa fagurclui.
Utilaje pentru producerea fagurilor artificiali

Dupri inventia presei de faguri artificiali de cstre Mehring Iohanes,

a cBror celule l~exagonaleau fost gravate in lemn de psr, avind 749
celule pe dm', tot iiiai multi apicultori si-au indreptat atcnfia spre
grisirea cclor niai eficiente nietode de Imbungtritire a acestcia. Nu peste
~ n u l ttimp, tot NIehring, impreun5, cu gravorul Schober, realizeazii prima
presii din metal pentru confectionat faguri artificiali. Presa a fost apoi
imbuniit5tit5 de Peter Iacob, ~i de Otto Schulz impreun5 cu alti apicul-
tori. 111 anul 1875, Root construieqte o instalafie practicB, cu doi cilindri
de metal, sub form5 de suluri suprapuse, ce aveau gravate pe ele celule
hexagonale. Aceastii press cu valturi a fost apoi perfectionat,? de Rietsche.
i n anul 1896, B. Weed realizeazii o instalatie prin care prelucreazii ceara,
la inceput in benzi lungi si netede, pe care se ilnprima apoi baza celu-
lelor hexagonale, cu ajutorul unor valturi gravate. Astfel s-a ajuns la
sistcmc din ce in ce inai perfectionate, mecanizatc si autoiiiatizatc. cu
o marc productivitatc . ~ ipentru a criror supraveghere estc necesar5 o
singuru persoan:.
fn prczcnt, fabricarca fagurilor artificiali pe cale industrial5 se
face prin douri sistcine : prin turnare si prin laminare. Unitc~tilc spc-
cializate sint pl-eviizute cu instalatii moderne, procesul de productie
desf5$urindu-sc dupri un anulne flux tehi~ologic.

Presa manual5 pentru producerea fagurilor artificiali

Estc format5 dintr-o tav5 metalicri cu marginile ridicatc oblic ~i
cu un capac. PC partca sa infcrioarti, ca si pe capacul de dcasupra tsvii.
este imprimat5 baza celulelor hexagonale. P e partea exterioar;, capacul
are un miner care se poate ap5sa cu mina. Pe latura mare a capa-
cului mai exist5 un miner inobil, cu care capacul se poate ridica sau
cobori, in functie dc neccsitate. P e cealaltii latur5 mare, capacul are
un sistem dc cirlig dc fixare (in loc de balainale).
Pentru folosirea presei, aceasta se instaleazg pe o mas5 de lucru
care trebuie sri fie 1-erfect orizontalg, astfel incit grosimea stratului de
cearg IichidA s5 fic uniform5. Presa este incglzitii la Enceput cu ap5
caldci, dupii care, tava de jos a aparatului se umple provizoriu cu o
 UTILAJE PENTRU PRODUCEREA FAGURILOR ARTIFICIAL1 265

solutie f5cut5 din spun15 de s5pun sau ap5 glicerinatii, in proportie de

5% glicerina sau detergenti. Capacul presei de cear5, se ridic5, iar dup5
indepArtarea solutici r5inase se repetii. aceeaqi operatie, folosind de
aceastB data ceara topits. Se aplic5 din nou capacul, se a ~ e a z 8bine $i se
menfine in aceast5 pozitie timp de citeva secunde. Excesul de (:ear5
scursri pe margini se indep5rteazj. cu un cutit ~i se pune din ncru In
vasul unde se tope~teccara. Se ridic5 apoi capacul presei de cearri si
se scoate placa de ccarz format& Foile de faguri artificiali odat5

Fig. 147 - Presa manuals de confectionat faguri

artificiali

scoase din pres5 se ajusteaz5 la dimensiunea rainelor folosite, t5indu-se

~i refolosindu-se surplusul de cearti.
Cu aceastj pres5 se pot confections pin5 la 50 foi de faguri
artificiali pe or5. Foile se recornand5 a fi confectionate cit mai subtiri.
Celc mai potrivite foi, ca grosime, sint cele care cintjresc 90 g, adicri
11 foi (pentru rada STAS orizontal), la 1 kg de cear5.
Preciz5m c5 realizarea cu presa manual5 a unor faguri artificiali
111ai subtiri este greu de realizat. De aceea majoritatea apicultorilor con-
fectioneazci faguri g r o ~ i ,ceea cednseamn5 un consum riditat de cear5.
De asemenea, ceara prelucrat5 in condifii, gospod5rqti nu este
\terilizat% ~i in unele cazuri. prin folosirea cerii proveni6 de la familii
de albine bslnaw se contribuie la realizarea unor faguri artificiali prin
care se vehiculeag maladii. Din aceste considerente apicultorii pot sri-si
confeclioneze faguri artificiali numai pentru necesitgtile proprii, fiind
interzisii- prin legea sanitar5-veterinar5 valorificarea lor catre alti bene-
f iciari.
2GCr .. CEXRA

Presa cu valturi
Este alc5tuit5 din dou5 suluri m e t a l i c ~suprapuse, cc au gravate
pz e!c forma prismatic5 hexagonal: a celulelor, iar spatiul dintre suluri
este reglabil, in functie dc grosimca doritli. Prcselc c.u valfuri pot fi
acfionate manual, sau inecanic. La alnbele s i s t c l ~ ~sec folosesc foi netcdc
in prealabil confectionate, care sint apoi trccute prin valturile ce lc
imp-im5 fonma celul~lor. .. ..

Fig. 148 - !:l~tlla\ie

manual5 cu valtud gra-
Irate penlru confec\ionat
faguri a ~ t i f i c i a l i

i n 1;:!i.;l noastrg, pri:~luI agrcgat pentru confec&iunarea i!1dus!rial5

a fagusilor artificiali nlodel Ucrainlra-4 a fost importat dill U.R.S.S.
Acest ngrcgat a fost apoi preluat de Statiunea Central5 dc ApiculturB
si SciiciculturB. In prezent, Combinatul Apicol dill Bucuresti, in caclrul
wztici de producerea fagurilor artificiali, dispune de clou,'l i~~stnla!iidc

J ' i g . 149 - Instalatii d e fabricat faguri artificiali clin clotarea C o n ~ b i -

n : ~ t u l ~A\picol
~i
(I) Tnstnlntia de fabricat f'nguri artificiali prin turnari.
U1'ILZJE PENTRU PRODUCEREA FACURILOR AIlTIFlCIALI 267

?I! I:ls!alntin cle fabri(.a! inz!~i-i artifirinli I J I . ~ I I 1nmi1-int-e

268 CEARA

fabricarea fagurilor artificiali prin turnare ~i prin laminare, precum si

de o instalatie realizaa prin autoutilare, pentru producerea fagurilor
armati. fn felul acesta Combinatul Apicol, unitatea economic5 de baz5
a Asociatiei Cresciitorilor de Albine din RomAnia, este in m5sur5 s5
asigure pentru lntreaga tar5 necesarul de faguri artificiali.

Instalatii industriale pentru producerea fagurilor artificiali*

Instalatia de fabricat faguri artificiali prin turnare
Fabricarea fagurilor artificiali prin turnare se realizeaza cu aju-
torul unei instalatii prezentaG schematic in figura 150. Instalatia sc
compune din urmiltoarele utilaje : un sistem de alimentare cu ccar5,
format dintr-un rezervor inc8Izit (1) ~i un vas tampon (2) de aseme-

F i g . 150 - Instalatie
pentru fabricat faguri artificiali prin turnare - detalii con-
structive
1. Rezervor Pncslzit ; 2. Vas tampon ; 3. Conduct5 de alimentare, lichid de r5cire;
4-5. Valturi d e gravat ; 6. Pomp3 de alimentare ; 7. Bazin colector a1 lichidului de
rscire ; 8. Ro16 de presare ; 9. Cutit de t8iere ; 10. Cutit ghilotin8 ; 11. Mass cule-
gritoare de faguri

nea prev2zu-t a un inv&liS dublu pcntru pistrarea cerii in stare lichid5 ;

un sistem 'de irrihimare a celulelor fagurilor, cornpus dintr-o pereche de
valturi (4 ~ i . 5 )dintre
~ care unul este acfionat de c5tre un motor elec-
tric, prin Intenfiediul unui reductor cu vitez5 variabil8 ; un sistem de
r5cire a vaQuri!or format ,din c m d u d e de alimentare cu lichid de
.*
* Autor : ing. Stefan Srivulescu
 UTILAJE PENTRU PRODUCEREA FACURILOR ARTIFICIAL1 269

r5cire (3), a duzelor montate in fata cilindrilor pe lungimea lor, pompa

de alimentare (6) ~i bazinul colector (7), pe unde recircul5 lichidul de
rzcire. Instalatia mai este prev8zutg cu un sistem de role cTe presare a
fagurilor pe mas5 (8), cu un cutit de tgiere (9), la l5timea ~i lungimea
doritii, actionat de catre un electromagnet in sensul sggetii, prin inter-
mediul unui contact electric, montat pe un disc de divizor.
Fagurii se culeg pe masa (11) care, pe mssurj. ce stiva de faguri
creste, se lass in jos intr-o miscare sincronizatg cu ritmul de debitare
a1 fagurilor de ciitre ghiloting.
M o d u 1 d e 1 u c r u : Prcgatirea instalatiei pentru fabricarea
fagurilor incepe cu inc5lzirea rezervoarelor (1 +i 2) pin5 la tcmperatura
de 65-80C, cu ajutorul unor rezistente electrice reglate prin inter-
mediul unor termostate. Pentru accesul cerii dintr-un vas in celglalt,
pin5 la cilindrii de gravare, se inc5lzesc cu ajutorul unei liimpi de spirt
rezervoarele robinetelor respective. Paralel cu aceast5 operatie se rc-
gleaz5 distanta dintre cele dou5 valfuri, pentru obtinerea fagurilor de
o anumit5 grosime. Apoi valturile sint puse in miqcare. Imediat
se porneste si sistemul de rricirc a1 valturilor, avind grij5 ca in bqzinul
colector s5 existe emulsia (lichid de &ire), preggtit5 din ap5 cu sgpun
sau detergenti. Rolul lichidului este de a r5ci valturile ~i de a evita
lipirea fagurilor de suprafata lor. %
Dup5 ce instalatia a fost astfel preg5tit5, se deschid robinetii pen-
tru accesul cerii inc5lzite. Ceara lichid5 se intfnde pe toat2 suprafata
valturilor cu desen hexagonal $i se r5ceste instantaneu. Aceast5 foaie
de fagure este presat5 pe masa m a ~ i n i icu ajutorul unei role de presare,
iar in dreptul cutitelor se face tzierea fagurilor pe lgtimea dorig. Foaia
de fagure astfel obtinut5 ajunge in dreptul cutitului ghiloting, care o
taie la lungimea dorit5, depozitind-o pe masa colectoare.
Sistemul prezentat are posibiltatea ca, prin reglajul valturilor, s5
se obtin5 faguri de diverse grosimi si dimensiuni, de la 10 foi la kilo-
gram pin5 la 16 foi la kilogram. Productivitatea instalatiei este de
300 lcg la 8 ore.
Inconvenientul procedeului este cj. fagurn obtinuti devin casanti
la rece. Faptul se datoreste metodei de turnare, constatindu-se micros-
copic cii moleculele de cear5 prezint5 spatii mari intre ele.
Instalatia de fabricat faguri artificiali prin laminare
Ceara conditionat2 $i topit5 este adus5 in vasele incglzite (9), de
unde printr-un sistem de deversare, in cascadg, ajunge in bazinul (lo),
previizut cu un plutitor pentru mentinerea constant5 a nivelului de cear5.
De aci valtul colector (1) previizut in interior cu un sistem de
r5cire (2), prin rotatia sa, preia ceara din bazin (10) sub forma unui
strat subtire, uniform pe toat5 lungimea, aducindu-1 la o casetg (3).
Ceara depus5 in strat subtire pe valt este culeasg cu ajutorul unui cutit
montat la intrarea acestei casete. Prin inc5lzirea casetei cu ajutorul
aburului, ceara este impinsii vi fortat5 s5 ias5 in partea cealalg printr-o
fant5 de 3-4 mm grosime. Laminarea cerii se produce in caset5 la o
presiune de 300-400 atmosfere.
rr!~d a s a q L ? ~ A I ? J ~cpucq !2!e a a 'n1quiesue a p a.iapah -Fleas a p
.(E) ~ J ~ ap~ Jl!Jl,j[ei\~ J ~ Jp ! d
l?D"zq %eu!Ue! ap e!ieIe?suI (q ! JolJaIoJ
u!zeg '01 .: $!zlc~u! seA '6 : a.l!ay ap u!zeg
'(01) aJF?[nsJ!2aJ . a p iadruod Ie !s .g : L?.:sas a p !!zuaq e a ~ e . ~ n s e j unj q u a d

-1ysuj ' ( u n d ~ sn3 yde) a!sInura ap

alel!luss o l r q u ~ e a ~u~ d snd e-s
a e s LI! '(L) Inu!zeq u! snpoljrr! ajsa
i ~ p) e a s ap epucq ns 111Jnqruc;L
.?.inliuJ qvnu.tB a11 uu?Svjl
'335;8-08 ap a$sa a$!do$ !!.la2
e nmn1 ap E . I ~ $ E J ~ ~ u I ~'$e-e.13 J,
ap !!u!Berrr ln~o$n!cus '~o~!.rt~;j'uj u
a ~ e a e ~ ap o ' ' a ~ e o j y u r ~e!j~.Iado
n e[
a s a q as !s e!a~das ?Lea3 ap upueq
apun ap '(8) ~,o&--oz a p wn$e.racl
-ura$ n3 'uplea yde n2 areq o-.r~u!
'eauaurase ap .~c$uoura)sa 1n.rnq
-LLIE,L .!aza$!A I? a ~ e p ap a ~~ ! ~ j z o c l
-s!p n s q n z p ~ a ~'(L) d Jnquri?$ rrn acl
??$eJnsgu! a$sa (9) EJeas ap uprruq
'mu Z-I ' g j p p Paru!soJu' el
'!s!c a a .e!n$sasn a[pni[ea ap j!Jas
!!-r!cI![ eaJeJ!Aa n~$uacl'undps a p
a!s1nura ns a!eq o-qur qe)uour ajsa
(5;) I ~ J O L I ! L L I ~ ~'!!.~a!jqns
I ~a~apa.\
:L 'a~eu!rrre~ap aJco)yurJn e ! ) e ~
-ado el: '~pl13.2ycle ap a!eq o-~ju!.rcl
?O:!F a3a.11 (f-) y.~easap eprrug
 i:TILA.lE l?EN.TRL PRODUCEREX F X C U R l L O R A R T l F I C l A L I S iI

,-.
: :!*. !.j2 : C ) S C ~ P Z ?i:~stc!atiei
~? dc g r z r a t faguri - detalii constructive :
1. Tan?l:~ir cu i1a11dA cle ceara : 2. Valt de antyenare ; 3. Valturi de gravare ;
~ 4 . C~iti! de t6lere (debitare) ; , 5 . Valturi nruncgtoare de faguri ; 6. Mas: cule-
br'.:3are ,tie fzguri ; 7. Eazin de inmuiere : 8. Suport ; 9. Teav5 de u m e c t a x
a ;.x!tnrilor tl: antrenare ; 10. Ponlp5 d e recirculare a lichidului
3 ) Agregat pentru imprimasea' fagurilol" artificiali
.. .
272 CEARA

dreptul cutitului de debitare (4), incilzit in abur, a cgrui rotatie poate

f i reglat.5, obtinindu-se prin aceasta lungimea doritg a fagurilor. In con-
tinuare, fagurii obtinuti sint preluati de valtul aruncHtor (5), care ii
depune pe masa culegitoare (6), care se lasi in jos, sincronizat c u nu-
nigrul $i greutatea lor. -
a este previzutg cu jgheaburi (8) pentru recircularea
~ a ~ i nmai.
emulsiei l a bazinul de inc2lzire.
Caracteristica acestor faguri este aceea c5 nu sint casanti la rece,
dafoorit5 micsorzrii spatiilor Entre moleculele de ccarii, prin laminarea
sub presiune.

Fig. 153 - Schema fluxului tehnologic pentru conditionarea cerii ~i fabricarea fa-
gurilor artificiali prin laminare
1. Autocamion pentru transport general ; 2. Electrostivuitor ; 3. Cintar ; 4. Palet
container ; 5. Depozit materie prim6 ; 6. Tocstor de faguri ; 7. Vas basculant ;
8. Topitor de cear5 ; 9. Vas deschis cu manta ; 10. Vas basculant ; 11. Press hi-
draulicg ; 12. Vas deschis cu manta ; 13. Sterilizator ; 14. Vas lnchis cu manta ;
15. Rastel pentru forme inox ; 16. Masing de laminat faguri ; 17. Masing de gravat
faguri ; 18. Rastel pentru uscat faguri ; 19. Mas6 pentru ambalare ; 20. Depozit
produse finite.
 UTILAJE P E N T R U PRODUCEREA FAGURILOR ARTIFICIAL1 27 3
-

fn ccea ce privcstc dimensiunilc fagurilor, Accstia se pot rcgla pe

Icr~~gimca lor, I5timea ins5, rsminind constantii. Productivtatea instala-
tici t s t c dc 400--500 lig faguri artificiali in 8'orc.
fn' figura 153 prczcnt5m schema flusului tehnologic pcntru condi-
tionarca cc$riisi fabricarca fagurilor artificiali.
Instalatia pentru producerea de faguri arliiafi prin lalniliare
Instalatia, prezcntatri in figura 154, a fost realizatii de Co~nbinatul
Apicol prin autodotare. Ea se compune din banda transportoare (I),
zc!ionat,'~ prin tamburul motor (2) cuplat la u n grup motor reductor,
care asiffur5 o vitezn liniar5 dc 8-10 m/minut. Dcasupra se afl5 mon-
tat? un nun16r clc 5-7 inosoarc (3), pc care sc infiisoar6 sirma zincat5
cu dianictrul dc 0,3-0,4 mni. In drept~rlacclstora sc gF~sescinstalate u n
:~:i:n;~r corcspunzF\tor dc angrcnajc (4) si 1111 sistcm dc inciilzirc a sir-
1:1ci (,5). Pc band5 cste montat u n tambur dc prcsarr (9). ~;rcviizut cu
i ~ nsistcm dc umcctarc cu emulsic, pcntru cvilarea lipirii fagurilor pc
el (7-R), iar la capritul benzii u n sistem de tiiierc a sirrnelor cu ajuto-
rui unci ghilotine (11) si un cu1eg;itor de faguri insirmati (12).

Fis. 154 - Schema instalaliei pentru producerea de faguri artificiali armati -

detalii constructive
I. Band5 transportoare ; 2. Tambur m o t o r ; 3. Mosoare d e sirm5 ; 4. Angrenaj ;
5. Sistem de incjlzirea sirmei ; 6. R o l j de presare a sirmei in fagure : 7. Bazin
pentru lichidul de umectarea valtului ; 8. Eurete ; 9. Valt de presare ; 10. SirmB ;
11. Ghilotinii ; 12. Mas5 de colectare
 M o d u 1 d e 1 u c r u : Se nsaz5 fagurii pe banda (I), care :i
transport5 pin6 In drcplul rolei de insinnare (6). De la tamburi (3).
sirma zincat5 estc trasa si ondulat3 printr-un angrenaj (4), inc5lzit ::I
sisteill (5) ; d u p 3 ondulare s i n ~ ~ e ajung
le oclat5 cu fagurele in dre~;tu!
rolei (G) si datorild incslzirii, sirlna pstrundc fn fagure. De aici ba:;<n
duce faguri insirmati in drcptul ghilotinei ( l l ) , care taie sirmele, 15si::c!
in afara fagurclui mustgti cie 10-12 m111 peiltru prinderea !ui in ran:>,
in ambele 115r!i. F'tigurii insinnnti sint colectati pc masa (12) pre~~Bz!.r::,
de asemcnca. C L I u : ~dispozitiv d c I,isnrc? pe m5s~iraurnplcrii p i , ill -::.
.Productivitatea ncestei 1173sini este de 100 l.;g fnguri I ~ ~ s i r m n in
t i 8 :re.
 f agurilor artificiali

. - , . , . .
Fk-2 faguh artificiali bulii nu s6 ohkine faguri'cliilditi de cali-
tate. Uar, mni trebuie s5 precii8m, c5 faguri artifiriali' buni nu asigurii
totdeauna obtii~ercade faguri bine cl5diti de albinc, dac: nu se iau in
prealabil 'anumite n15suri. Fagurii' cliiditi corespunzstor se pot obtine
numzi urmare a u n o r prcocupjri deosebite, care se refer5 la calitatea
ramci, operafia fix5rii sirnielor, aplicarea corectj. a foilor de faguri
artificiali si introducerca lor in stupi la locul' ~i timpul potrivit.
Dintr-o fonie dc fagixre indoit5 (cutatz) nu sc obtin faguri' de
calitate. Chiar dac5 fagurele cladit 'va contine u n n u m j r satisfiic5tor de
celule de a l b i d ~lucriitoare, el v a ' f i slab structurat ~i imperfect.' Sirmele
de fixare au tcndinta de a icsi dill masa d e cearj, atunci cind fagurele
incepe sri se Indoaie, iar albinele care repar5 fagurii stricati transform5
adesea u n num3r mare de celule i n celule de trintori sau de tranzitie,'
obtinPndu-se astfel faguri in1perfect.i ~i nepotriviti pentru cuibul fainiliei
de albine.
Dac5 s e puce In clispozitia albiilelor faguri artificiali mai multi
decit sint necesari, ele vor roade si g5uri locurile pe unde trec sirmele.
:5lhincle refuz5 s5 lucreze fnguri artificiali in perioadele lipsite de cules.
lZalncie cu faguri artificiali introdusi trebuie sii s e potriveasc5 bine
in corpul stupului qi intre ei. Dac5 rrimin spatii intre rame, albinele
vor lega rnmelc iiltre elc cu faguri naturali. Aceasta va distrug<io
bun5' pnrte din supra.fafa utilizabil5 a fagurilor, in punctele 3n care
fagurii 'de tranzflie ating fagtlrii ,artificiali. Familiile de- albinel,si raii
pot s;i cl5deascii intr-un sezon de 2-3 ori mai multi f a p r i ckdt- au
nevoie. All~inelecl3desc fa2ur.i numai de calitate, iar dac5 intr-o- stupinii
se g5sesc faguri ~?ecorespuuzhtori:;i in cantitsti insuficiente, . atunci .. . vina
o poart5 numai apicultorul. -.. r 8. 1 ~
f n ~une1.e cazuri chiar atunci cind exist5 cules in naturii, albinele
nu -construieso unii faguri axti-liciali. Canzele potllfi: multiple;!,dar in
prilnul rind ,se ciatoresc faptului .c8 ceara din care au fost fabricati a
fost extras5 cu.tvapori de benzinji sau alti s o l v e n t i ~ icare nu a u fost
complet indepiirtati din masa de cear5 precum q i faptului c3 materia
prim5-,din care s-a extras ceara a fost mucegriitri sau.,tratat5 impotriva
g5seLnitei cu- insecticide remanente. De asemenea, e s t e posibil ca fagurii
artificiali s5 imprunlute diferite mirosuri striiine, ca urmare a pastriirii
lor .nec~respunz5toaresau ca urmare a sp515rii insuficierite, in p r ~ c e s u l
276 CEARA

d c fabricatie, ceca cc face posibil ca la suprafag1 s3 riimin5 urlllc ale

unui detcrgcnt sau siipun, substantc care sc foloscsc la umectarca tam-
burilor de laminare sau dc gravarc. Rcspcctind tchnologia dc obtiulcrea
si fabricarca fagurilor artificiali, prccum si conscrvarea corcspunzhtoare
a accstora, ncajunsurilc inentionatc pot f i total eliminate.
Cantitatca qi calitatca fagurilor contribuic la obtincrco si crcstcrca
unor fa~niliiputcrnicc si productive. Iat3 dc cc toti apicultorii trebuic
sCt acorde o atcnlic deoscbitci calitritii fagurilor artificiali, a ramelor,
~lloduluidc intindcrc a sirmci, proccdcului dc Eixarc a fagurelui artifi-
cial i n ran15 si introducerca accstuia la tiunpul si locul potrivit i n stupi.

Unelte 'pentru insirmarea ramelor, aplicarea fagurilor

artificiali $i confectionarea botcilor
P e n t r ~ r insirmarca ra~nclor si aplicara fagurilor nrtificiali - o
operatie lnigkloasi in stupini --, se recoinandd folosiren unor unelte
carc usureaz5 inunca ar)icultoru1ui, sporcste producti\~itatcasi contribuie
la obtincrca unor faguri de calitatc. Tot la accst capitol sc vor prczcnta
si uncltclc necesare confcclionjrii botcilor pentru crcsterca nrtifici a 1-a a
m5tcilor, prccum si la produccrea lliptisorului dc matcd.
Sablonul pentru inontarea ramelor se foloseste atunci cind se
cumpiirA rame demontatc (,,la pachct"), iar inontarea ramclor cadc in
sarcina apicultorului. Accst sablon, prczcntat in figura 1,55, scarvcstr la
asainblarca in unghiuri drcptc si montarca corccta a spetczclor r a ~ n e i ,
ccca ce contribuie la realizarca unor ranlc ncdeformatc, fapt dcoscbit de
in~gortanti n vedcrca rcalizirii unor faguri dc calitatc.

Fig. pentru
mon :amelor

Sablonul pentru fixarea distantei clintre gsurile ce se fac in spete-

zele laterale ale ramclor. Poate fi confectionat din tablii, lemn sau carton
dur si arc forina piciorului ramci, (spcteaza lateral5 a ramci). Pe axul
central cstc prcviizut cu nulniirul neccsar de orificii pentru rnarcarea
sau perforarea corect5 a rainei. Un sistein nlai practic de marcarc se
rccomandk prin folosirea aceluiasi suport, ins5 prev5zut cu fintc ampla-
sate la distantcle doritc. pentru lnarcarca si apoi perforarea si insirma-
re2 ramci, astfel incit sirmelc sh fie perfect paralele si orizontale.
 FOLOSIREA FAGURILOR ARTIFICIAL1 IN STUPINA 217

Fig. 156 - rnsirmarea simpla a

ramelor
A. $ablon cu tinte pentru marca-
rea orificiilor Pn spetezele laterale
ale ramelor ; B. Sula pentru g5u-
rirea manual5 a spetezelor ramelor ;
C. Modul de introducere a sirlnei
in ram5

Perforatorul manual se foloseste la ggurirea ramclor pentru a f i

insirmate. 111 acest scop sc poatc folosi sula obiyzuitj cu miller de lemn
si un ac subtire din otel n u prea lung, cu u n ,diametru de 1 mm.
Acelc mai groase nu se recornand5 p e i ~ t r ucR pol' despica rama. Un
alt model de perforator manual de rame este acela confectionat sub

a b
Fig. 157 : a) Perforator manual pentru rarne cu un ac - detalii constructive :.
1. Corpul perforatorului ; 2. Masa d e fixare ; 3. $urub de fixare a perforatorului ;
4. $urub de reglare a hist8ntatorului ; 5. Maneta $i pirghia de actionare ; 6. A c
perforator ; b) Vedere de ansamblu
 .e!a)sa3u eaur!)
-1~u: d!p a~a)eurn[ bi ea&$lgrra n3 !unt@as-famas ale aseoyaqu! al!un:s
-uauyp ne aJe9 S ! aqeq'uaru uwa1 ap ! ~ n ~ o laJ1nt.u
q yeur,,nes F u n qa ylnz
- y a a d '??qdnaap ~$~npuj3s o-quip geurJoj ' ~ l e p a d sp o d q e ~aqaSuald !sun
lnaoqnCe n3 asej as !un!$3as-aurua ui !Ie!xjyJe .xolpm.8eg eaJex!j
al!un!suauu!p a1 wB!$ un n3 ~ e a d n m p
as nes uo~qehun ~ d n pqyjna !nun 1n.xo)nCe n3 a l q as ! ~ ? p g g s e!!rn8e~
.aol!~n8ej eal!ap)s e)!na as e naquad 'aq:nu$!qo a1am.I e l ?pap ale[
al!!r~ilu!)s p u y e 3!3suld le!Jaqeur u!p nes !a$ ap uma1 u!p aqauorl
-3ajuos 3uls aurm aqsa3v 'mur OEXC ~ X Oamq.q*a ~ T al!un!suatqp na
'alepads aurt?;r ul p a x ! $ as a ~ e 3'e~eoy~adns a)qgea ap t$xsa3 q p !$euo!$
-2aju03 ' 8 el ~ 103 8~ ap !a!jqns !I~!~!J!JJ~ ?.xnZej 3sasoloj as !un@sas u;
!!.ra!ur e a ~ a ~ n p o xnJquad
d *aun~$aas-ewernrjuad pode@a-e~duel&
!Iapg!&x.r\,.rol!.xn8q wJex
-!3 n~)uadtjlasJaaIun 'pod
-e@s-qaliw~d - 6 ~ 1-6td
-1a~aSueldlajaju~dnsEaqJgrLr ncs e a ~ e ~ o Q r uaq!ruaad r aaen 'a~ues![3 !XI!?
!sun p~oqnge n3 a ~ ! $ ~ a c I s a! ~~L L I ~ . I caur!Jr,.ur el yqeuo!suam!p !J aleod
~3 .U!ZBSBUIap u~~18.x nes ~ E C F ~ ~ ~ ~ T'IB~UOZ!JO
~LLI ~nlndnqseurm n.11uad
: aurnuu '19 aurel ap !and!$ alTnrrr l e u n ~ l u a dt?l~quqdupe~!$3n.1)suosalsa
esug '!a~uapa3aad aJeo3:uBurase aqsa eIesJaA!un pdela3-ejaSue1d
.aurE.x uj !~E!~!J!~.IF !!mZej kxlj e n~quad
' p o d e ~ uad
~ ~ z e S eas p u p '!aure.x ea.qu![!.xds el JsailJas !'s UILU O&-OZ
n3 !nlnpodep a~u!8~errrnsaOgdap ale3 'urur 0zXs1: ap eaun!i3as n3
'ala~I?.IEd~ ~ n j e Enop
a l na ~ F S J Oeaq~cd ~ ad t ? q n z r ~ a ~aqsa
d c 3 '(urw 9'81)
arr1c.I !sun !azalacls !!ur!jq uslc$qurnC
el a8unCc !a Raur!so.rf> .aruu~pan culurnl !!.Ieurqsuj caJapaA u! JoIarneJ
ti! 13csa qiie~u! ys ea lc~~o!suaur!p~ a j ~ s e aa.rpne8 nquad a3e s31nu.x !cur
'ze.[nlrl;3~1n~da~p ' p a ~ a u lnaj~acluwa1 urp na Ienueur .xole.roj.xad - 851 'Btd
-!aureI eanquour ednp !S 733 qrr!eug q1qe
a3ej aleod as arum u1 ap aop$n~o!a!d eal
- p n a 3 .urrrr 1 ap .[nJ$auIelpnn ' a x aqlnur
!cur nes un n~ ~!?izods!p !nun e u r ~ o j
 FOLOSIREA FAGURILOR ARTIFICIAL1 I N STUPINA 279

Fig. 160 - Calapod pentru fixarea fagurilor artificiali in ramele pentru

producerea mierii in sectiuni
lnainte de folosire, suprafata blocurilor se va unge cu ulei de in
sau, in lipsii, se va uda cu ap8, pentru a se evita lipirea fagurelui.
S e introduce apoi rama sectiune peste bloc si se fixeazii fagurele prin
apiisare cu ajutorul creionului de lipit cu cearii topitii, cu o spatula
sau cu o simpl8 riglet3 giatri dup5 dimensiunea sectiunii, avlnd grij5
ca foaia s5 fie bine centrat5, dreapt5 si cu pozitia normala a celulelor.
S-tiunea se poate completa cu fagure artificial in intregime sau numai
partial, a$a cum.rezult5 din figura 161, sistem care economiseqte ceara,
folosindu-be u n numar mai mic de faguri artificiali.
Pentru a evita propolizarea ramelor-sectiuni se recornand5 pensu-
larea acestora cu un strat subtire de parafinii fierbinte.
Sectiunile astfel pregiitite se monteaz5 cite patru in rama susti-
ngtoare de magazin qi se folosesc in magazinele de recolt5 ale stupilor
puternici. Pentru a obtine sectiuni uniformc ca grosime, intre rindurile
sectiunilor se monteaz5 separatoare din lemn.

Fig. 161 - Diferite sisteme de apiicare a fagurilor artificiali pentru obtineres

mierii fn sectiunl
280 CEARA

Fig. 162 : a) Sccfiuni aplicate in'tr-o ram2 de mngazin, pi4eluat;i

in lucru de alhine

b) Magazin pentru ,producerea

mierii in sectiuni ; 1. Sectiuni
cSp5cite ; 2. Magazin pentru
sectiuni ; 3-4. G5rdut desp5r-
titor ; 5. Sectiune din lemn
de tei inainte d e Indoire
C) gBrdub despartitor - ve-
b dere de ansamblu
1 FOLOSIREA FAGURILOR ARTIFICIAL1 IN STUPINh 281

Fig. 1G3 - Ibricul pentru topit cear2 cu pereti dubli ,

1. Corpul ibricului cu pereti dubli ; 2.'$tutul pentru scurgerea

cerii topite ; 3. Spatiul interior pentru topitul cerii ; 4. Orificiul
pentru umplerea corpului cu pereti dubli ; 5. Miner

Ibricul pentru topit cear2i este u n vas cilindric, confectionat din

tablA cositoritg, cu percbi dubli, intre care se toarn5 ap5 pentru a evita
contactul direct a1 ccrii cu sursa de c8ldurZ $i deci arderea ci. Scrveste
1;1 topirca cerii utilizat: la fixarea fagurilor artificiali $i la confec-
lionarea botcilor pentru crcqterea artificial5 a mritcilor. Capacitatea ibri-
cului cste dc 150 cm7.
Crcionul apicol se folosc~tel a lipitul fagurilor artificiali in rame.
Este un tub il~ic,construit din tabla zincatii, asein5115tor unui creion.
La virf arc un orificiu mic, de 0,2 mm, prin care se scurge ceara topitri.
Creionul apicol se introduce in ibricul cu cear5 top& Ceara intrB in
spatiul go1 a1 crcionului. La folosire, se astup2 orificiul prevBzut la
capstul superior a1 creionului cu degetul arritritor. Prin ridicarea dege-
tului, ccara incepe s5 curgli intr-un fir subtire prin virful creionului.
Pentru oprirca curgerii se astup5 din nou cap5tul creio~luluicu degetul.

Fig. 164 - Creionul apicol pentru lipit faguri

Sablonul pentru confectionarea botcilor artificiale are forina cilin-

dric5. Este construit din lcmn dc esent5 tare, cu lungiinea de 80-
100 nlm ~i diametrul de 8,5 mm. La una din extremitgti estc rotunjit.
Modul dc folosirc este urmiitorul : sablonul, inmuiat in apri, pentru ca
ceara sb nu aderc de el, se adinceste pin5 la 10 mm in ibricul cu war5
topitii, din cea nlai bun5 calitate. Ret~rigindu-1 repede se lass sri sc
rSccascB. Operafia accasta sc rcpetii de trei ori, dc fiecare dat5 adin-
Fig. 155 : a) $ablon simplu pentru confectionarea botcilor ; b) Sablon multiplu pen-
t r u confecfionarea botcilor ; c) Botci artificiale confecfionate din ccnr5 ; d) LSr-
gitorul d e celule

cindu-se in cear5 ceva mai 'putin. Este important ca marginile botcilor

s5 fie c9t mai subtiri, pentru ca albinele s5 le poat5 ~nodelacu usurint5.
De asemenea, botcile artificiale nu trebuie s5 fie prea lungi, deoarece
la scurtarea n~arginilordevin groase si sint acceptate cu oarecare ezi-
tare de albine. Dupii r5cirea botcii pe sablon, prin cufundare in ap5
rece acea$ta se prinde cu degetele mfinii stingi, iar cu mina dreaptg
se rgsuceste pe loc, incet, pin5 cind botca se desprinde. Pentru crqte-
rea productivitgtii muncii se pot fixa 5-6 sabloane pe o bar5 de lemn,
la distant5 de 10-15 mm unul de altul. Se obtin astfel simultan u n
numar lnai mare de botci.
Botcile artificiale se folosesc lipite de sipci sau pe dopurile de
cre~tcre,in cazul cresterii mgtcilor, qi direct pe qipcile de cre~tere,in
cazul producerii Epti$orului de matcg. h botcile astfel preggtite se
transvazeaz5, pentru cre~tere,larvele de albine lucriitoare in virstii de
cel mult o zi.
Grgitorul de celule. Se folose~tela cre~terea. miitcilor prin l5rgirea
perimentrului celulelor de albine lucr5toare cu larve tinere, ce urmeaz5
a f i date stupului crescgtor. Se construieste din lemn foartc bine
lustruit, unul din capete fiind teqit. Cap5tul tesit a1 15rgiCorului se
unge cu putin5 miere, apoi, cu precautie, se introduce in celula cu
larv5, fgcind nlereu o rni~rarede invirtire. Celula se dilats usor fiirg
a se rupe, iar albinele vor construi si consolida viitoarea botcs. Se
va avea gfij5 ca in cursul acestei operatiuni sB nu se rZineasc5 larva
de pe fundul celulei.
 FOLOSIREA FAGURILOR ARTIFICIAL1 I N STL'PINA 283

Big. 166 - Diferite modele d e pinteni apicoli : a) Randalin: apicol8 ; b) Pinten

cu t8v8lug; c) Pinten cu rozeti ; d ) Pinten simplu cu rotit8

Pintenul apicol se foloseste la fixarea foilor de faguri artificiali in

Sumina ramelor. El serveste la ingroparea sirmelor in foaia de fagure
artificial cu ajutorul ciildurii.
fn practic5 se folosesc diferitc modele de pinteni dintre care
amintim :
- pinten apicol cu rozetii ;
- pinten apicol drept ;
-- pinten apicol cu rol5 $i tgvrilug ;
---- -
--
=
- pinten apicol randdin5 ;
pinten apieol Pnc5lzit electric.
.C

. Maorftatea pinknilor apicoli au un miner de lemn sau material

pl&tic, iar in cap5tul opus sint previizufi cu o rotit5 dintat5 ce se in-
virtevte liber in jurul unu axIRPen~ijloculmuchiei dintate se afl5 un
g5ntUlet care imbuc5 sirma, iar prin apgsare o ingroap5 in mijlocul
fagurelui artificial. La fo1osire;pintenul se Inciilzeste- fntr-un vas cu
sp5 fierbinte sau la flac5ra unei lGmpi de spirt. Pentru a p5stra mai
mult timp cQdura, pintenul este prev5zut cu un bloc de metal, de
care este fixat5 rotita. In general el se execut5 din aluminiu, cu rozeta
de alam5. Este bine s5 se luereze alternativ cu doi pinteni ; cind unul
.st3 fn vasul cua ap8 flerbinte la inc5lzit, cu cel5lalt se lucreazg.
Pintemr ,apical cu 2015- $i t5valug are utiliz5ri identice, servind
%plusi la lipirea, prin tGvglugire, a fagurilor artificiali de speteaza
superioarj a ramei. A*

Randalina apicol5 este o alt5 unealt5 apicol5 prev5zut5 cu un

trivSIung lat de 15 mm, br5zdat cu 7 caneluri elicoidale, care permit
Ingroparea sirmei in fagure la temperatura camerei (25-3Q0C), prin
284 CEARA

Fig. 16.7 - Fixarea sirmei En fagurele artificial cu ajutorul pintenului cu

tBviilug

Fig. 168 : a) Aspect de lucru la aplicarea ~i fixarea fagurilor artificiali ;

b ) Un model de ram5 din material plastic s i modul de fixare a fagurelui
artificial
 Fig. 169 - Pinten electric
1. Cablu electric cu stecher ; 2. Miner ; 3. Rezistent5 electric5 ; 4. Rotita pintenului

trivC~lugirc, fBr5 a triia foaia si fdrci a nisi neccsita incRlzirea uneltei.

Periodic, se recornand5 curritirea canelurilor cu ajutorul unui b5t de
chibrit.
Piiitenul apicol elcctric cstc u n utilaj care ~ r i ~ n e s ctildura
te de la
,o rezistentd clectric5. Randamcntul s8u cste sporit s i sc foloseste la
fixarca fagurilor artificiali in stupinele inai niari.
Fixarea fagi~rilorartificiali cu ajutorul clcctricitiltii sc inai poate
face cu ajutorul unor dispozitive care asigur5 introducerea in sirmele
fagurelui a unui curent d c acumulator, de 4-6 V, sau prin coborirea
tensiunii curentului electric de la retea, cu ajutorul unui transformator.
Instalatia estc compusri dintr-o tijR dc material izolant, in carc
sc implaiiteaz3 o scrie dc ploturi mctalicc. Cclc dou5 fire dc la secun-
darul transfor~natoruluisc lcag5 la ploturile plasatc la cxtremitatca tijei.
Prin apropierea ~i ap5sarca tijci pe sirma inontat5 in ram5 se conec-
teazii circuitul elcctric, iar sirnla se incrilzeste si sc ingroap5 in fagurele
.artificial. Prin ridicnrco tijei se intrerupe curentul electric si sirina se
r8ccste in inasa dc ccar8.
La un alt dispozitiv, mai simplu, ccle dour1 fire de la secundarul
transfor~natorului sc aplic;~ pe celc douk capete dc sus si dc jos alc
sirmei cu carc a fost insirniatli rama, conform figurii 170, asigurind
astfcl i~lciilzirca sir~nci si ingroparea ei in ceara fagurclui artificial.
Utilizind accstc sistcn~cse lucrcazci inai repede, sirma se ingroapii ulii-
form in fagurc, nu sc produc stric5ciuni si crcstc rczistciita accstora
in exploatarc.
Operatorul vn respectn instructiunile de protectin muncii.

Sisteme de insirmare a ramelor

0 important5 deoscbitii o are sisiclnul dc insirmarc si intindere
a sirmci, inaintc dc fixarca foilor de faguri artificiali. f n practics se
Tolosesc difcrite nictodc. La inccput, unii apicullori s~cstineauc5 sirmelc
asezatc in pozitia vertical5 dau o rczistcnl:~ inai, mare fagurilor in
rani5 ; altii, din contra, sustincau cii sirnic~lc orizontalc snu in form5
d e ,,MCL,ca si alte sistcmc colnbinatc intrc cle, pc plan orizontal si
vcrtical, sin6 celc mai bun^.
286 CEARA

Fig. 170 -
Fixarea fagurilor artificiclli cu ajutorul electricitiitii
A. Transformator electric ; B. Fagurcle artificial si sirmele de fixnre a fa-
gurelui ; C. Electrozii ce se fiseazfi 13 ccie dou5 capete ale sirmri cu case a
fost insirmat5 rama si care se r.a inchlzi yi ingropa in fagure ca urmare a
trecerii curentului electric

F i g . 171 - Diferite sisteme de aplicare $i intindere a sirmei in r a n e

 FOLOSIREA FAGURILOR ARTIFICIAL1 IN STUPINA 287

In tara noastr;, cei ~ n a in~ul+i~apicultoris u ajuns; la concluzia

c5 pozitia cea mai avantajoasg, dill ioate punctele de vedere, a sirmeior
i n ram5 este cea orizontal3. Estc ilnportant sii folosim sirmli gakani-
zat5 de 0,4-0,5 mm diametru. S i r ~ n a neagr5 n u estc recomandatii,
deoarece se oxideaz5 si se rupe. Pentru a preintimpina incurcarca sirmei
de insirinat faguri in timpul lucrului, acestea se inf8~oarj.pe mclscare
sau dispozitive din lemn (tip virtelnits), special confectionate.

Fig. 172 - Moduri de inffisurarea sirmei pentru fnsirmat fagurii artificiali

La fnceput s e fgcea. g r q d a c5 se fdoseau. prea putine sfrme la
insirmare. 0 insirmare corecia necesitg 5 , sirme bine. intinse, inlr-o
rams de stup oriiontal, si '4'sirme la rama de stup multietajat. Pentru
apicultorii care practic5 stup2ritul pastoral n u este lipsit de interes si
folosirea sistemului de insirmare combinat, pe vertical5 si orizontal2.
La fagurii proaspgt cl5clifi pe sirmele intinse dup5 metoda combinat&
se poate ca matca s5 n u depuns la inceput ou5 in celulele aflatc de-a
!ungul sir~nelor~i ele s5 rtirnlnd neinsgmintate. Dup5 eclozionarea uneia
sau citorva generatii d e albine, nlatca va incepe ins5:sri depun5 ouri $i
in aceste celule +i fagurii nu vor inai r5mine cu celule goale neocupate
pe lungimea sirmelor. Aplicarea ~i intinderea sirmelor in rame dup5
metoda combinat5 face ca ramele s5 suporte mai bine transportul fn
pastoral, extrictia sau alte zguduiri.
Unii apicultori au observat cj. sub greutatea. albinelor. a micrii. a
puietului si a csldurii din stup,, celulele din partea superioars a fagu- '
relui se intind, deformindu-se. Pentru a preintimpina acest neajuns si
o mai bun5 consolidare, a sirmei superioarc, se recornand5 ancorarea
sirmei respective, la mijlocul ei, de s1:eteaza superioars a ramei. fn.
a c e l ~ iscop pot f i , ancorate, d e speteaza superioari a ramei, chiar pri-
mele,dou5.sirme din partea superioara a ramei.
De asemci?ca, prin aplicarea cu ajutorul creionului apicol a 3-4
piczturi d c cearlli pe fiecare sirm5 se contribuie la o consolidare yi mai
b u n i l a .fagureiui in ram5.
288 CEARA

Dispozitiv pentru insirmarea ramelor

Avind in vedere volumul mare de 1nunc5 pe care El neccsit5 insir-
marea ramelor, s-au creat difcrite dispozitive in vederea crc~tcriiproduc-
tivitgfii si u~uriirii muncii. Un asemellea dispozitiv folosit drept mas5
de lucru, este prezentat in figura 173.
Dispozitivul este confectionat dintr-un cadru mctalic avind fixate
pc cele dou5 laturi un nu~nrirde patru rolc mobilc, prcv5zutc cu un
canal radial- -fn dreafita cadrului metalic se afl5 LIII stift pc care se

-
Fig. 173 Dispozitiv pentru Pns'irmarea ramelor
A. Cadru metalic; B. Role laterale ce se foloscsc ca scripeti pentru intin-
d c e a sirmei ; C. Mosorul cu sirm8 ; D. Arc pentru imobilizarea ramei in
cadru metalic

fiseazs rola (mosorul) cu sirma pentru insinnat. Capgtul libcr a1 sir~nei

de pi' lnosor se trece apoi prin orificiile f8cutc anterior in spetezele
laterale ale rarnci, tesind astfel ralna de la speteaza superioarii a actstcia
])in3 la cea inferioarj, undc capjtul liber a1 s i r ~ n e ise fixcaz5 de speteaza
latera1,i a ramei cu ajutorul unei tinte. Apoi s i r ~ n asc intinde, iar cap5-
tul !i7wr r81nas in partea superioarli a r a ~ n e isc fixeazW de asemenea
dc speteaza lateral5 a acestuia, cu ajutorul altei tintc. Operatiunra de
insirtnarc si intindere a sirmei estc f5cut6 uniform s.i pcrfcct in rama
fix?.tri !,e acest dispozitiv. Gabaritul dispozitivului : 5 6 5 x 3 5 0 mm.

Sisteme de fixare a fagurilor artificiali

Pentru a usura fixarca fagurilor artificiali, la inceput, sc prevc-
deau ramele pe speteaza superioarFiL port-fagurc cu dou5 sgntuletc
(nut:!ri).
DupW ce rama a fost insirmat5 si introdus5 i n calapodul ~ u n ~ z i t ,
in ~r::ill din acclc nuturi se introduce fagurele artificial pin5 la refuz,
3pr.i cu o sipr.ulit5 ingusta se apasa in a1 doilea nut, care fixeaz5 fagu-
1 . ~ 1 + . Fagurcle se fixeaz5 apoi pe sirin5 cu ajutorul unui pinten apicol
.<.I!., i n lipsa acestuia, cu lnuchia unui cufit. DupB aceasta operatie se
f ' ~ i , s j ~ ?ibricul
te si creionul apicol, cu care se toarn5 ceara topitii pe
a!i~belep5rti ale santului in care a fost fixat fagurele, pentru int5rire.
i\ceast5 inetod5 s-a folosit pin5 cind practica a argtat c5 metoda
c ;:re,? complicat5, i n g r c ~ ~ i a zmunca,
g iar nulurile din spetczele port-
fa21.rre sint contraindicate, intrucit ele creeaz5 un refugiu priclnic gssel-
nicei si consum;i mult;~ ccarg la consolidarea fagurelui artificial. S-a
rwuntat deci la actste nuturi, lipindu-se fagurii artificiali direct pc
.s:~prafatanctcd; a spetczci port-fagure, iar fixarea fagurilor pe sirmci
?i dc speteaza port-fagurc sc face la fcl, cu pintenul q i prin int2rirea
t':~ql-~relui artificial cu cear:~ topita.
.
,
Cu tilnpul si aceastll metodri a fost abandonat& trecindu-sc la
!rpirea fagurilor artificiali pe spetcaza port-fagure C I I ajutorul tsvglu-
crrt.-ti
.7 .' : operatiuilea se face prin apcisare de spetcaza superioarj a ramei
a :.inei fisii inguste dc fngure artificial, indoit ill unghi de 90" si tBv5-
1rs:it. Dup5 aceasla se fixeazj fagurele artificial in sirmele respective
crl pintenul apicol si se intiireste la fel cu cearri topit5 pe speteaza
-;rl.i:+?rioar%., folosind creioilul de lipit cu cear5.
:S-a i j u n s apoi l a o alt5 variant: care este simpl5, practic5 si
e.:>:~omicri.?up& ce rama stupului orizontal, de exemplu, a fost insir-
:na;a c u . 5 sirme, dinti-e c a r e prinia s5 fie la distant5 ,de - 15-20 mm d e

Fig. 174 - fnsirmarea unei ramc in stupinii

13 --c. 206
290 CEARA

speteaza superioarg, i a i celelalte la distante egale intre ele, s e a ~ a z 5

foaia de f a ~ u r epe calapodul umezit, astfcl ca s5 fie cu 2-3 mm lnai
jos de speteaza superioara a ramei. Se aplicii agoi rama insirmat2 si
se fixeazri cu ajutorul pintenului foaia de fagure, prin ingroparea sirmei
uniform, evitind apasarea prea tare, precum ~i incglzirea exagerat2 a
pintenului, pentru a nu Gia fagurii. Astfel fixat, fagurele nu atingc
ni-i o speteazg a ramei. Prin aceas6 metodB se simplificj. o serie d e
lucriiri inutile (efectuarea s2ntulctului din speteaza port-fagure, lipirea
cu cearj. etc.) flicfndu-se totodatg economie de cearg, muncii ~i timp.
Fagurcl? astfel fisat in ram5 are o rezistentj suficient.5 qi fiind introdus
la tiinpul potrivit in stup, albinele il fixeaz5 imediat de speteaza supe-
rioarii si-1 lucreaz5. In felul acesta se eviti $i deformarea fagurelui.
Aplicar( 2 fagurilor in rame se face la o temperatura cxterioar5
de 25 ?O C.
 cerii

Cei mai importanti d5un5tori apicoli care produc pagube impor-

tante .in stupin5 prin deteriorarea cerii, in special a fagurilor clgditi,
sint : gaselnita sau molia cerii $i voarecii. Deteriorarea fagurilor p a t e
f i provocati de asemenea rji de unele specii de acarieni, care se hrgnesc
cu pgstura din faguri, precum rji de diferite mucegaiuri.
-
&8selnita sau molia cerii .
.

Este denumirea popular5 a dou5 insecte - Galleria ntellonelln

(ggselnita mare) ~i Achroea grisella (g5selnita rnicg), ambele apartinind
ordinului Lepidopterue si familiei Pyralidae. Ambele sint rgspfndite s i
&un5toare, iar larvele lor se hr5nesc cu cear5 $i pSsturB, s5pindu-si
galerii in interiorul fagurilor. Lozet ~i Sarlet (1949) au izolat o bacterie
din intestinul larvei Galleria mellomlla capabil5 sB descompun5 ceara.
Galeriile larvelor sint pline cu fire ca de pilianjen $i excrernente, toxice
pentru albine.
GBselniM produce pagube mari 'in depozitele cu faguri de rezerv5,
mai ales cind ace~tiasint tinuti prea apropiati, temperatura mediului
ambiant este ridicat5 $i nu s-au luat lngsuri corespunziitoare de con-
servare. In stupin5 ea atac5 cu predilectie familiile de albine slabe si
bolnave, contribuind la rgspindirea bolilor. Deqi agentul cauzal este un
parazit care nu atac5 direct albina sau puietul, toturji pierderile de
puiet si de familii de albine care se inregistreaz5 din cauza lui sint
a(ja de mari, h i t manifest5rile patologice pe care le produce ii deter-
min5 pe unii autori s-o incadreze in riildul bolilor sub denumirea dc
galeriozii.
G i s e 1 n i t a m a r e (Galeria mellonella) este un fluture
de noapte, de culoare cenusiu-inchis avind o lungime dc 9-17 rnrn (in
medie 13 mm). Masculul este ceva I-11ai mic, lungimea corpului s5u
fiind de 8-14 mm (in medie 11 mm). Aripile anterioare sint brun-ro$-
cate, iar cele posterioare galben-brune. 111 timpul noptii, femelele fecun-
date intr5 in stup $i depun 400-1 800 ou5, fn griimezi de cite 100-
200 buc5ti, pe care le lipesc in colturile stupului, cr5Mturile lemnului,
in resturile de cear2 sau chiar Pn celulele fagurilor. Dup5 10 zile, din
ou2 ies larvele care se hrsnesc cu cears, sspind numeroase galerii in
292 CEARA

F i g . 173 - Galleria rnellonella (g2selnifa marc)

A. Mascul; B. Fernel5 ; C . Larva ; D. Pup2

faguri. Dupii circa 30 zile, larva isi inceteaz5 bri5nirea, se inconjoar5 cu

o pis15 iia form% de gogoasG..gi se transform5 in nimfG;, fn figura 176
se.prezinti3 schematic ciclul. biologic a1 ggselnitei - Galleria nzellqnella.
Gogoa~aeSte lipiti s i chiar adincit5 in lemn datorita unei secretii ,
a 1arVeielor care descompune ' celuloza. Larvele trgiesc in medie 30 zile,
apoi se transform5 in nimf$'siYdup5 14 zile in fluture adult. Ciclul
evolutiv cste influentat de temperatur5. In conditii favorabile de tem-
~ e r a t u r s(30-34'C), ciclul complet de d'ezvdltare este de circa 44 zile.
putindu-se repeta de 3-4 ori pe an. La o teinperaturi5 mai scHzufR,
de nuinai 20C, ciclul evolut'iv se prelungeste la'.120 zile. La tempera-
I:

AMTA DEWM-INCUBAREA IOZILE ,ECUIZIONAREA HRANIREA LARVELOR GALERII

w - aOUA I OUAL~OR LARMLOR -CU CEARA FAGURILOR -iN FAGuR~
I lf4 1

1
o*p ,
LARK
cu D U M t T y E
MAXIMA

- , Fig. 676 T Ciclul biologic a1 gsselnitei (Galleria mellonella) '

 Fig. 177 - Pupe d e gSselnif2 aderente la peretele inferior a1 s t u p u l u i

tura de 1OCC, metamorfosa moliei stagneazk La lemperatura de O0C,

larva, nimfa. ~i insecta adult5 mor i n , timp de 12 ore. La teinperatura
de -9C insecta moare dup5 2 ore in toate stadiile de metainorfozii, iar
la -15C moartea se produce dup5 45 minute. Frigul esle, cel mai mare
d u ~ m a na1 moliei. . .

Din aceste considercnte unii apieultori tin fagurii dc rezerv5,

toamna tirziu, in stupii populati, sub protectia albinelor, pin5 se insta-
leazg timpul rece si. apoi ii depoziteazj in magazii neincslzite. R e f r i e -
rarea ramelor atacate de griselnit5 in congelator (in sac de polietilenii)
timp de 2-3 zile asigur5 distrugerca tuturor formelor vegetative ale
parazitului.
fn fiirile unde csldurile sint inari, in special in @rile tropicale,
acest parazit este foarte activ $i produce pagube mari, ceea ce indrep-
tcite~tepe localnici s;i-1 considerc cel ~ n a iimportant d u ~ m a na1 apicul-
turii. Capacitatea de inmultire $i de distrugere a acestui parazit este
aFa de mare, incit, in conditii-optime, descendentii unei singure perechi
de molii a r putea consuma teoretic, intr-un an, circa 400 Irg cear5
(3 generatii a cite 1 000 femelc = 1 milion larve). 0 siilgurii 1arvii poal-e
consuma 0,4 g cearii gi paatc deteriora ~ e s t e500 celule de fagure.
Sint situatii cind la centrele industriale de. conditionarea cerii
ajung pentru prelucrare ambalaje cu faguri vechi, necontrolati, En care
se constat5 c2 proportia de larve si fluturi de g5selnit5, precum $i
excrementele lor sint mai lnari decit cailtitatea de cearci. h4asa princi-
pal5 de cear5 dispare din materia prims, randamentul scade, iar calita-
tea cerii se inr5ut5te~tedin cauza amestccului inoliilor cu ceara.
2 94 CEARA

r G g s e l n i t a m i c a (Ach-
roea grisella) seam5115 cu cea.
mare, avind ins5 lungimea corpu-
lui mai mic5 cu circa 2 mm si
aripile <argintii. Prolificitatea ei
este mai redus5, femela fecundat5
depunind numai 200-300 ou5.
Ambele specii sint foarte
agile $i perseverente, producind
pagube importante prin distruge-
Fig. 178- Achroea g ~ i s e l l a(g5selnita
mi&)
rea f a ~ u r i l o de
r la rezerva $i chiar
din stupii populati, in special la
familiile de albine slabe care nu
acoper5 toti fagurii din interiorul stupului $i in mre albinele nu reu-
$esc sZi inving5 multimea de omizi ce atacZi fagurii $i puietul.
Atacul asupra fagurilor din stup incepe de la cel laterali, dupii
care sint invadati $i cei cu puiet din cuib. Cind gsselnita i$i croie~te
galeriile pe sub puietul capacit, nimfele de albine mor si albinele descg-
p5cesc puietul mort ~i il evacueaza. In alte situatii, puictul de albine
este inconjurat cu o tes5turZ fin5 ca dc psianjen, care Pmpiedicg eclo-
zionarea normal5 a acestuia.
Nurn5rul familiilor de albine afectate si pierderile provocate de
acest parnzit cste ingrijorator de mare, fapt care poate fi observat dac.5
urmarim cu atentie puietul compromis din cauza g5selnitei (mort sau
niiscut cu malformatii), ca urmare a perforgrii peretilor celulelor fagu-
rilor $i v5tZmarea puietului sau intoxicarea lui cu excrementele parazi-
tului. AceastZi pierdere trece adesea neobservats de unii apicultori mai
putin experimentati, deoarece albinele scot din stup acest puiet distrus
f5rH ca apicultorul s&$i dea seama.
Ca m5suri de combatere se recomandg ca stupii atacati de g5sel-
nit5 sH fie controlati mai des, iar larvele, gogo~ile~i pinzele parazitului
s5 fie distruse , p i n mijloaze mccanicc. fn cazul unui atac masiv se
recornandB indepartarea fagurilor puternic atacati. La cei mai putin
atacati se va depista $i se vor deschidc galeriile cu ajutorul unui virf de
cutit sau cu un cui, permitind astfcl albinelor s5 cfectueze mai bine
operatiullile dc indcpgrtare a larvclol- si de refacere n celulelor dete-
riorate. fn acest scop se recornand8 restringerea cuibului si chiar intj-
rirea fzrniliei de albine, cu albine din alte familii, pentru a -se putea
apara astfcl singure.
Pentru pre~~enirea dezvolt5rii gkelnitei se recornand5 intr~tinerea
unor fsmilii de albine puternice, cu cuibul strins, bine acoperit de
albine. 0 mGsuri3 dc igien5 cste si aceea de a nu schimba fagurii cle la
 DAUNATORII CERII 295

gure cu pristurB

o familie la alta, precum si reforrnarca anual5 a fagurilor vechi, care

sint purtjtori de gern~eni patogeni $i de ouri de g5selnit5. 0 identifi-
care usoar2 a ramelor vechi, ce urmeazg a fi reformate, se poate face
prin insemnarea aaestora cu o pione6 fixat5 pe speteaza superioal.5 a
ramci. Se recomand5. de asemenea, atunci cind este cazul, dezinsecti-
zarca fagurilor. precunl si dezinfcctarea anual5 a tuturor fagurilor de
l a rezervi (vezi conservarea fagurilor) .
296 CEARA

$oarecii
. talie pill2 la 12 cn?. La
Sint rozstoare din falnilia m u ~ d e l o r ,de
noi triiiesc : soarecele -de cas5 (Mus nzusculus), soarecele de cimp (:\licso-
tus arvalis) si soarecele de p5dure (Apodemus silvaticus).
Soarecii, indiferent de specie, sfnt d5un8tori, deoarece trw-slnit.
boli fiind dusmani foarte -periculosi ai albinelor. Soarccii piitruiid in
stupi in zilele reci de toamni sau iarn8, isi instaleaz5 in ei cuibul, ::e
inmultesc .cji consuini faguri. cu piistur5 ~i miere, precuin si albint..
i rod lemnul ~i iinpnchetajul stupului, murdgrind fuildul stupului y,i
viciind atlnosfera din interiorul acestuia. Prin activitatea lor, 2~aiecji
nclini~tes- albinele care,=':fiind dera~ljate, rngresc consu~nul de mierc,
isi supraincarcii intestinelc ~i se imboln5vesc de diaree, murdfirind fa-
gurii. Fagurii atacati de, ~ o a r e c itrebuie reformati, lntrucit ei nu mai
pot fi folositi din cauz5 cii lnatca s i albinele nu ii mai iau hl iucru
datorit5 mirosului specific ~i persistent imprimat de fecalele 5i u ~ j n a
roz5toarelor.
Cea. mai important5 m5sur5 impol-riva $oarecilor este instalarea la
urdiniv de gratii metalice, prin luna octombrie, odatii cu pregiitirca
familiilor de albine pentru iernare. Apgrarea urdinivului trebuie sB fie
completat5 cu astuparea oric5ror criip5turi. prin care a r putea intsa
soarecii. La fel se vor lua injsuri de protejare a depozitelor, dulapurilor
sau lazilor cu faguri de rezervs.

F i g . 180 a - Inchizgtor de u r d i n i ~(gratie de protectie)

Fig. 180 b - Gratin de pratertie aplicata la urctinis pcr-

mite circulatia albinelor ~i impiedicj pritrunderea 7oai-e-
cilor In stup
3rh::r Irr!s aprrn)ol a l ! y ~ a ~ n.ayrreJse3-grrn.q aJeoyn3 ap cuelq u j !Sun3
-se !S !~~q!z!nrr! adeo.rck '!s!ur 11y3o ' a j e ~ ~ o ~ zaz!.rq!i\ ap ap 3ours rrn ns
ir.zp~a.rc1'~!jr?"w p ) o q puri\e '!aj!j.rp le n3 "~ureas lncTe3 't.~$seouE . W ~
IIJ !j!pujcTs~.r a p lnlsap FS !s!jqo.~d a l x o j $u!s 'ajunrrr ! S so:; ap .ro1!.xnp~cl
!? zo[am!z!l euoz p u j ~ a j a l d 'a~e!s~jxadnsg ~ a l e i ?rrr ajSa!y.r~ 13 .)e.roj~ad
t?i;it3~1 ejeldepr? e!i!~rrap n3 'a21?~?.lo~ e!1~uruj u!p m,\!lzasu! .rsj!ruerrr
i alsa l n ~ r e s j ~ r' J~O sJ ~ Z O J rrn a7ss aJcs 'asa~eof;ap anqasoap a ~ d ~
.Icpunjuos easape als, a.ms
I-.? 'c2~asaleoSnn .roJ;ralsa e l yrrgrrreas a m s 'a~aj!rueur !s!rrr !cur 3133 LI!:I
lr.r~?.'[nue~j!ys a$sa 1!-rnl1n3!de JoleunFp ap l a j e l Ieur!uc un
.aj.rns
a!: !: aspeqlgs alerrr!uo a)IuIJopo 1c !j. ~o~!~gsycI p1sa3su a? .ro~ar~!cIn)s
ea:efa)o~d ap !mseur 3rra);rurosuoa as-nprr!n1 ' a l ! ~ y ) o !lawour nus as.rns
t
'aue3dea ~ s a s o l o jas doss $ s a x 111 'JOI ea.r!cI~~ysn ~ ~ r r s c'alcz!!t?.rap ap
!msg~rr aJen1 a!nqaJj ' a ~ e u r ajsa aJeo3gzo.I JoJsasc lnl.eurnu p u j 3
298 CEARA

Inaltimea
de la baza
maxilarului
Speda inferior, ~atlrne Lungime
la cre~tetul
capului

Chitcanul 4 21
Soarecele 10 18

Apicultorii nu trebuie sri neglijeze ~i s5 subestimeze lupta contra

roziitoarelor si mamiferelor inseciivore, intrucit pagubele produse de
acestca sint mai importante decit apar la prima vedere. fn stupin5 aceste
pagube sint evidente atit in interiorul stupilor cit si in depozite, ateliere
.c;i cabane apicole. Pe un plan mai larg, ele devoreaz5, contamineaz5
si polueaz5 mari cantit5fi de alimente, suficiente s5 hrjneascs anual
150 milioane de oaineni. In plus, ele transmit multe boli infecto-conta-
gioase, care provoacj ilnbolnjvirea si moartea unui Inare num5r de
oarnerd si animale.
Acarienii
f n mod curent exist5 numeroase specii de acarieni, care in anumite
perioade favorabile invadeaz5 stupii, g5sind in cuibul cald si intunecos
a1 albinelor un mediu favorabil de via@ $i dezvoltare. Se cunosc cca 114
specii dc acarieni care tr5iesc in stupi.
Unele specii folosesc pentru nutrifia lor pzstura, rcsturi organice
din stup, lniere fermentat5 si albine moarte, altele atac5 si paraziteaz5
albinele vii $i puietul acestora.
Prin modul lor particular de viat2 adaptat la cele mai variate con-
ditii de microclimat din diferite zone geografice, acarienii sint intilniti
in toate sistemele de exploatare apicol5. Aceqtia vehiculeaz5 si transmit
o serie de Boli infectocontagioase (in special virotice) $i pricinuiesc
pagube prin distrugerea ~i degradarea produselor. .
fntre diferite specii de acarieni exist5 mari diferente, ~ m i ifiind
ass de mici incit nu pot fi vzzuti cu ochiul liber. Cel mai periculos aca-
rian estc Varroa jacobsoni, care atac5 atit albinele adulte cit si puietul
acestora, boala produs5 fiind cunoscutii sub denumirea de ,,varrooz5".
Cu lupa sau uneori cu ochiul liber, parazifii pot f i observati pe
corpul albinelor sau pe laive. Ca urmare, se observg o slabire a faini-
liilor de albine, iar pe fundul stupului vor putea fi observate albine
tinere, lipsite de viabilitate qi cu deformsri corporale care contribuie
la depopularea falniliilor de albine.
G . Bilas, directorul Institutului de Cercet5ri Apicole din Ribnoe-
U.R.S.S., referindu-se la pagubele produse dc aceast5 boa15 afirn15 :
 ,,Dac5 vom calcula daunele provo~ateapiculturii de toate imbol-
nsvirile si epidemiile la un loc, ridiciild apoi aceste daune la ,,p5trat6',
abia atunci ne vom apropia de imaginea daunelor provocate de varroozii".
U1i rtlt acarian a1 albinelor este Acarapis woocli, care se localizeazri.
i n tralleea albinelor. DupB imperechere, femelele pcirrisesc traheea si se
localizeaz~ pe corpul albinclor. f n acest mod contaminarea se face in
mod direct. Boala cunoscutj sub denumirea de ,,acarapioz5" se mani-
festg in a doua jumgtate a iernii, iar familiile intens infestate pot muri.
Aceast5 boa15 n u a fost incii identifieat5 in tara noastrg dar ea este
prezentii in uncle t5ri vecine, fiind generatoare de mari pagube in api-
cultura multor t5ri din Europa.
Acarienii din stup debiliteaz5 ~i nclini$tesc albinele, produc toxine,
distrug rezervele de pBstur5, deterioreaz5 fagurii si r5spindesc o serie
d e boli infectioase qi viroticc specifice ~i de asociere.
A c a r i a n u 1 d e f A i n 5 (Tyroglyphus farinae) atacj fagurii
care contin p5sturii qi care se gssesc in locuri umede si slab aerisite.
S u b actiunea acestuia, p5stura se transform5 intr-o f5in2 ruginie-roscat5
s a u brun5. Fcirii a cauza direct daune cerii din fagure, el il murdiire.~te
qi 91 face ilnpropriu de a mai fi introdus in cuib. Fagurii cu pristur9 din
cuib, care contin asemenca acarieni, dacii sint mutati in magazia de fa-
guri, contribuie la extinderca parazitului .cji a rolului lor distructiv,
deoarece acarienii se inmultesc acolo in numar extrem de mare, degra-
dind fagurii gi transformind p5stura intr-un praf neutilizabil. Apicultorii
recunosc prezenta acarieililor in fagurii cu Nstur5 dup5 gr5mezile de
phturci deshidratat5, care se scuturri cu urjurinfg din celulele fagurilor.
GlycipJmgus domesticus este un alt acarian care paraziteaz5 frec-
vent fagurii. Are o talie foarte mic5, circa 0,5 mm, ceea ce face s5 nu fie
v5zut ugor, dcsi este prezent in fiecare stup.

Fig. 152 - T.~roglyphusfarinae Fig. 183 - Gl~ciphagusdo-

(desen dup5 Stammer) mesticus - fernel5 (desen
dup5 nlichael)
300 CEARA

Acarienii tr5iesc de prefei-ict6 pe resturi, pe albine vii sau moarte

si, in special, pe poIPn, pe care il degradeaz5, dup5 cum pot s5 d5unez.e
chiar ~i fajiurilor goi din failliliile slabe.
Cercctiitorul Koffmann semnnlc::z5 cB a gjsit un f:!gure asa tle
illvadat dc a c e ~ t iacaricni, incit p5rea acoperit cu o pulbere alb5 ; el
a ilurnjrat peste 820 exemplarc pe o btlcatR de fagure de ltl5riinea unti
cutii de chibrituri.
In afar5 de acarieni, in stup au fost identificate ~i altc insec1.e
parazife, care in uncle situalii neliniytcsc ,-..!binele, deteriorcaz2 p8stilr;!
~i fagurii si contribuic 13 r5spindirea bn;i!or contagioase cum sint i'n-
in?~cZraci.e~za?.ia, Elatci o~.ic?~i-alis,
11ei~1:;estesZnj-clnrius si altele. Dinire
acesti d3:1!Gtori ai polcnulci q i f~igurilornicnlion3m cii Del-nzcsfes i::.i-
clarius este u n coleopter d5unStor din fzmilia Del-mestecloe, care se g R
seste frecvent in stilp. Lar\-e!c acestui parazit isi croiesc calerii lungi
21 sinuoase in peretii stupului. El ce hrZne:-te cu pjstura din faguri pe
care o degradeazj imprcanri cu fagurii respeclivi. datoritB excrcmente':)~.
Prezcntn acaricnilor y i n altor insecte dSiun5'toi?re in stupi c j 7n
depozitele dc faguri denot5 ne1;espectarca din partea apicultorilor a
coilditiilor igieuico-sanitnre necesare, precunl si a modului nesatisf5cZtor
ill care se p:~streazri rai~lelecu p5stur5.
AI5surilc .de combatere a acestor d5un5tori constau in priinul riad
in meiltincrea unei cur5tenii des5virsite, atit in stupi cit si in s t u ~ i n s

1
Fig. 154 - Dermestes lnrdatius (desen dup5
Alfred Borchert)
a - adult ; b - ouB ; c - larve ;
d- nimfii
 DAUNATORII C E R I I 301

. ~ i:l
i depozitele cu ralne de rezervj ~i cear5. De asemenea, sc impuns
acderea albinelor moarte ~i a tuturor rcziduurilor rezultate din stupi
:ii din stupin5, topirea fagurilor vechi $i cu p5stur5 clegradatii, dezin-
:;cctizarea $i dezinfectarea depozitelor, stupilor $i fagurilor prin acelcati
lllijloace $i metode care s e aplicSi i n ~ ~ o t r i vgiiselnitei.
a
0 insect5 folositoare - scorpionul fals
fn stupi s-a mai descoperit gi existents unei insectt: al~cestraledc-
ii.il~~litFt,,scorpionul falsCL(Chelifer cancroides), care face parte din or-
diilul Pseudoscorpiones si care nu ataci5 albinele, hriinindu-se c ~ lou5lc
:,.carienilor, avind un rol salutar in combaterea acestora. El are Tnf3Ci-
s;lrea unui s c o r ~ i o nin miniaturz. a-
'rin.3 o in5rimeAde1-5 mm, cu 'nb-
doluenul lat ~i far5 cocicl8. Poats f i
intilnit pe peretii stupului.
Multi apicultori necunoscind
feiul sZiu de viat5 il distrug, soco-
tindu-1 dugman a1 albinelor si deci
o i n s k t 5 85unjtoare. Identifiearea
sa fn stup se poate face cu u ~ u r i n f 2 , .
dup5 mi~carearapidG pe care o are
in' toate directiile (inclusiv lateral).
Scorpionul fals trebuie protejat de Fig. 185 - Pseudo-scorpionul (Chclzfe?.
citre apicultori, el nefiind d5un5tor cancroides L.)
albinelor, hrana sa fiind for1nati5, a$a
cuill am ariitat, din ou5le qi larvele acarienilor ~i p5duchilor'albinelor.
Acest fapt situeaz5 scorpionul albinelor in grupul insectelor folositoare
apiculturii, putind fi folosit la combaterea biologic5 a aca~ienilor~i p5-
Juchilor care paraziteazj albine!e.

Micozele
Micozele sint boli parazitare l)ro\70cate de ciuperci inicroscopicc
(ruylces .in limba greach inseam115 ,,ciupercZCi).Aceste ciuperci micro-
:;copice, numite ~i . ,,fungix sau ,,mi~roniiceteU,reprezints u n grup dt
vietuitoare foarte diferite ca inf5$i$are, fiind cunoscute pcste 200 000
specii. E1.e. sint specifice atit regnului vegetal, cit ~i celi~ianimal. Un'ele
rnicbze sint coinune omului si animalelor, un exemplu in acest sells fiincl
aspergiloza albinelor, care poate provoca apicultorulut o foarte gravii
sfectiune.respiratorie.
In interiorul stupului, pe faguri si aibine se g5sesc spori de mu-
cegaiuri de diverse specii.
Bolile provocatc de ciuperci reprczint5 peste 303,',1 din toate bolile
albinelor: Cele mai perieuloase si frecvente micoze s i n t : ,,ascosferbzaU
(puietul viros), produs5 dc c5tre Ascospltaera apis si ,,aspergiloza6 (pu-
ietul. pietrificat), produs5 de difepite specii de ciuperci ,din genul As-
pergillus. : ..
302 CEARA

Witzhum a descoperit 48 de specii de ciuperci in stup din rare zece

varietgti de Aspergillus. Atestea produc substante deosebit dl. toxice,
I
care se impregneazj. $i acumuleaz5 in svbstratul pe care ce dezvolt5.
Micotoxinele au o mare stabilitate chimic5 ~ ; sjnti rezistcntr la tempe-
raturi inalte, fapt care ingreuieazci decontaminarea cerii. Ele sint
aproape insolubile in apri 3i nu pot f i elinliilate prin sp5la:e LC: apii in
tiinpul operatiunilor de extractie si purificare a cerii.
Nutritia micetelor se face prin chimiosintezii, pe !;:..xi .c:zbstan-
telor organice.
Mucegaiurile sau ciupercile sint saprofite cind se 11r;ine~ccu sub-
stante organice provenite din corpul fiintdor moarte, sau ~ i n parazite
t
cind se dezvolt.5 pe ceama fiintelor vii, folosind substanla organic5 a
acestora. In procesul de dezvoltare, inucegaiurile formeazfi micelii $i
fructificatii sub forma unor mase filamentoase pisloase, albe, cenu~ii,
negre sau verzi, care provoac5 degradarea mediului pe care se dezvolts
$i pot provoca diferite boli. fnmultirea micetelor se face pe cale ase-
xuat.5 sau sexuat5.
In urm5 cu citeva decenii, aceste boli erau aproape necutnoscute.
In ultimul timp ele au inceput sg se riispindeasc5 in mod ingrijor5tor,
datorit5 unor cauze care nu au fost lamurite pe deplin. Se consider5 c5
dezvoltarea lor din ultima perioad5 de timp a fost favorizat5 si de uti-
lizarea antibioticelor in patologia apicolii. Micozele se dezvolt; mai bine
in anii bogati in precipitatii.
Fagurii vechi $i fagurii cu p5stur2 alterat5 sint un mediu prielnic
pentru dezvoltarea ciupercilor.
Burnside a identificat $i izolat din fagurii mucegjiti nuincroase ciu-
perci filamentoase, din care 9 ciuperci de Penicillium, 9 de Aspergillus
$i 4 de Mucor. Pe albine $i in aparatul lor digestiv s-au identificat, de
asemenea, diferiti spori $i mucegaiuri, ce se dezvolt5 f5rA sB producg
imbolngvirea albinelor, existind un echilibru intre flora micoticii ~i mi-
crobian5 $i propriet5tile antibiotice existente in stup. I
0 ciupercg specific5 care atac5 polenul $i psstura din iaguri este I
Periciystis nlvei, studiat5 de Miss Betts ; ea degradeaz5 p5st1m wind
influent5 asupra fagurilor $i a dezvoltgrii ulterioare a puietrilui.
1
Ins5 cele mai rsspindite mucegaiuri sint totusi cele din pcnul As-
pergillus (mucegaiul negru), din genul Penicillium (mucegaiul verde),
precum $i din genul Mucor. Fagurii vechi muceggiti au un mjros greu,
specific.
Ciupercile produc toxine, unele diiuniitoare albinelor, a c5ror vi-
rulenm difer5 in functie de specie $i de gradul de inmultjre, acesta
din urm5 fiind favorizat de urniditatea excesivg $i de temperalura spe-
cific5 a familiilor de albine.
Din cerceGri recente efectuate in Spania de c 5 . b Artaiia Castellon, !
reiese c5 dezvoltarea micozelor in stupi este influentat2 de flora meli-T
 Fig. 186 - Fagure mucegait
fer5 din zona respectivs, de compozitia chimic5 $i, in special, de acidi-
tatea ne-tarului depozitat in faguri. S-a demonstrat c5 ciupercile PD-
duc5toare de micoze se dezvolti cu predilectie in prezenta sorturilor de
miere cu pH-ul mai mare sji c5 riscul de infestare este mai sc5zut 9r:
mierea acid5. S-au fgcut studii am5nuntite asupra gradului de infestare
Pn raport direct cu aciditatea nectarului provenit din diferite plank me-
lifere. Rezultatele au confirmat c2 mierea acid5, provenit5 de la unele
culturi cum ar fi cele de lavand5, cimbri~oretc., constituie un medill
mai putin favorabil dezvoltlirii micozelor $i deci un risc mai scHzut de
infestare a1 stupului cu diferite micoze. La acelea~iconcluzii au ajuns
$i cercettitorii belgieni, care consider5 c5 folosirea siropului acidulat,
in hrana albinelor contribuie la ap5rarea acestora de diferite minoze,
constituind o metodZi recornandat5 de prevenire atit impotriva mico-
zelor, cft gi chiar impotriva acarienilor, deoarece hrana acid5 asimilaiii
prin tubul digestiv a1 albinelor apare sji in hemolimfa acestora, nefiind
agreat.5 de acarienii care paraziteaz5 albinele.
Unele micete pot fi numai conditionat patogene agravind aspecbtul
micozelor specifice. Contaminarea este insotit5 de degradarea substrn-
tului de dezvoltare a micozelor, ducind la putrezirea lemnului si degra-
darea stupilor, degradarea p5sturii $i implicit a fagurilor. In fagurii ru
p5stur5 atacati se acumuleaz5 substante proteice degradate si produ~i
toxici de dezasimilatie.
fn practica apicolg exist5 cazuri cind s-au inregistrat pierderi nlari
de albine din cauza modifidrii constantelor fizico-chimice a hranei aces-
tora, ca urmare a infestgrii cu ciuperci osmofile (Saccharomyces mellis).
Mucegaiurile se r5spindesc prin spori minusculi, care germinenzi
pe suprafetele umede ale fagurilor vechi, cind acesjtia sint p5strati ?n
locuri umede $i neaerisite.
304 CEARA

Este dovedit faptul c5 fagurii vechi, inchisi la culoare, nestriivezii,

acr un procent de u~niditate~ n a imare, a j u l ~ g i ~ lla
d 2,5-3,80/'0, fat5 de
fagurii deschisi la culoarc, strgvezii, care au un procent dc umiditate
do numai 0,l-0,250/,,.
Pentru a cvita mucegsirea fagurilor este ilecesar sii se osigure o
bu:id aerisirc, iar umiditatea dill depozitul de pastrare sii nu fie mai
mare decit urniditatea aerului exterior. De asemenea, se re omand5
dezinfectia anual5 a fagurilor, co~lfor~ll procedeelor prezcntate la capi-
tcLr.t! respcctiv.
 Conservarea f agurilor

fil conditiile folosirii stupilor sistematici, existenb unui fond co-

re:;punz2tor de faguri de rezerv5, de bun5 calitate, are o deosebita im-
portanta. De asemenea, apicultorii trebuie s5 asigure p5strarea si con-
aervarea fagurilor in conditii corespunz5toare. Fagurii de rezerva vor
fi binuti in spatii inchise, sub protectia unor substante insecticide, care
s:i-i pun5 la adapost de invazii parazitare. fn acest scop se folosesc du-
lapuri pentru rame, 15zi sau chiar camere special amenajate cu stelaje,
unde trebuie asigurate conditii de igiei15 prin dezinfectie, dezinsectie si
deratizare periodic5.
Se recornand5 ca apicultorii s5 conserve nulnai fagurii nerefor-
mabili, cu celule de lucr5toare cladite in mod corespunziitor. Fagurii
ccr. puiet mort (c5p5cit sau nec5p5cit) se elimin5 qi se topesc, iar ramele
qsale s e curst5 ~i dezinfecteaz5. Spatiile de depozitare trebuie s5 fie
ferite de rnirosuri strAine, iar fagurii s5 fie sortati pe urmgtoarele ca-
teqorii : faguri deschisi la culoare, faguri mai i n c h i ~ ila culoare, faguri
de rezervii cu miere c5p8citA si, separat, fagurii de rezerv5 cu p5stur5.
Pentru asigurarea rezervelor de hran5 se vor alege numai fagurii cu
p$;tur5 si miere c5p5cit5, de bung calitate, care provin de la familii de
aLbine s5n5toase. Fagurii cu p5stur5 se recomand~ s5 fie pr5fuiti in
prerzlabil cu zahsr pudr5 pentru a evita muceg5irea lor. Toti fagurii
se vor proteja de atacul furnicilor, a altor .insecte si roziitoare, dintre
care gBselnita $i soarecii sint cei mai periculosi.
Pe timpul conserv5rii fagurilor, in special 1 1 sezonul activ, se
itnpuue dezinfectia lor periodical in spatii ermetizate. P e n t r u conser-
varea fagurilor in bune conditii se recornand5 ca ramele s5 fie distan-
tate intre ele, pentru ca aerul sg poat5 circula nestingherit, stiut fiind
c l circulatia curentilor naturali de aer printre faguri intrerupe ciclul
biologic a1 moliei $i c5, gjselnita se dezvolt5 cu predilectie intre fagurii
a.glomerati, preferind totodata intunericul, c5ldura qi fagurii inchisi la
cuioarc. Larva de g5selnitg prefer5 ceara veche din cauz5 r5 in ea se
afla mici cantitati de polen, cuprinse intre fecalele si c5m5~uielilenim-
felor, pe cind in ceara proaspiit5, dezvoltarea parazitului este inhibatri
i!icl cauza lipsei de hran5 proteic5.
Pentru conservarea fagurilor de rezerv5 s-a recurs la diferifi agenfi
clli~nici.Agentii respertivi se utilizeazj in spatii de depozitare inchise
cit r~lsietans posibil, pcntru a asigura eficienta tratamentului. Procedeul
 -~unsrro3n~jr!sdamo3t.z
-und;,xxti-.au pulzraliap ' s ~ u u r!err[ alc;r?;;z o ;j. .j ~. ~ x t b a~ us n 8u n g ~ d e s
r?$s2;.3e '(gJssdgs JE!z[D) GJJ!LLI !s 53s3sgij a3 ; t ; ~ ~ f l . i \ 3 ; L i ~ dur!J L i l l n ~ + u a d
!S a l e ~ uaIe)!lues rrg yi![n?jnrr :XI a~a.rjsgciI?[ !L;ICI !!.rn;Jcj ug p e a
.!3ii~i13~~3 E ~ J F - I ~ O A Z J ; Ja)!ur.tad n u
~ j : ,<:jil~tb:q~e . ~ n ~ s ~ s c i a ru1 ~ > ;i.:.i-edur!~qr~sa ~ c s'~q1"gugs~s!.13 'eullsur
-GJ? ~ ~ n q . ~ e s oy. ~op !a$sd uu je,x .a.rc:ua.uos ,:, [I? ! + ~ dug s !aurpljcu
ea.:a3v.po.r$rr! djsa .ro~(.rnS'uj ua.;eam;coJ n.l~rrad riapasoid qje u n
-a.Ieos el
ale:uj,\z ~ o d cJS a $ c 9 n ~ ! . r ~ u a'gclu ~ u j a$l;u!ur 06 ~3.113o)e!~qur!: a!j_ ~s
'!dr.~s rr! asripo-qu!aJ !J 1: ~p d!iilL?LlE FJ aruqa.i$ aiu4e.q s1arue.I 'ajuapgap
ta$sa3~?!!Jyu!ur!p ca.rspa.1 u~ ' ~ u ! q 1 ~ a p a1aA.rcI n;r$u;d !s!xo). Jo!qIn
u!mp a - i e ~'!q3an !!LIIY::) ?~
rr!p I ' ~ ~ I J I ~ s ~ : .ti!: I \I-:L~JU~~.I.;IL;I! as 'snld LI! '!s
Jo1axrt.d a j a u q s ~31372~s [n)ua!rraz\uo3u! a.rt. 'pp!$sasu; e~ IS $53 '(.Io!.I~~
-un p z c s ur 4pop C ) ! U J ~ I I C [ j ~ i l l ) ~ ! J I ~ ! Z V . I V C I c,) 3516 ~ Z ~ ~ U O ! ~!Sap S B ' u e ~
( ' C S ? ~ )somjlln'l; ;n[np!m am;S"ir \:p 'cdc n3 ~ o ~ ! i n S cej r,,~.!qejea.xcIea.i!d
-o;i;s gcinp nEs y ~ t . d ! p ! a$ejiij!Lrci ~ n j il!i;ax[ un-JJug InInjIns caJapJb-
.!n~n)!ze~ecIle
~@o;orq ~ u ~ qarapaA s u j puyt? 'apz ST--01 a.reJa!j E[ ' ~ 1 ~!111nu~)zas 3
1ns.1nn u j l e j a d a ~a!nqa;il In$uarLre$t?;rJ' e d o ~ s a 3a~l y o 15: nu ' y ~ e a s a p
!agcur aIa.\.Ic[ !'; !!m)n-[j !errn:u yacorrro jnze3 aaadeoaa 'g~curn9a!l.rrq
nJ a.I!d!~ u!ld ' a ~ e z e 8ap !n~n!jt?ds a1!nn)ede.r3 also) ec1n)se ~o.1 as '!njn.j
-rraus$e.rl e ;j.r,iur !cur $!J y)utqn?ja o t?~nZ-:!::,c as e n.r$uad .ln.rac 7~3ap
na.19 !em alsJ lcCeSap 1nzr?2 $ j a n ~ ~ u'aure.1 g a p !ai\!ls e ~ d n s e a pgznasu~d
-urr as a.1ap~e 3p ~ ~ ) L I ~ ! C [ J Z '~111s ~.I a p p;xo!y n3 t?!jcS!runj n-rlrrad
.aure.r 0 3 ~
c, , . -
,,i d p ~.rlc$:3ndcs a.r:? c1u:np Fsrrarrrase u_q ' ~ U S ~ L I B J B J J !n?sane C S . I ~ J
-!(d? >?I I-?zeaJa:rc[ as F..:JZ?.I s p .ro[!.:n?t.j e3.;k?i$syd n ~ j u a d[ n d c ~ n a
.(.-?a ! ~ n d t ? ~ n p
'!zg[ 'J~~.?[F?LI~LU.UB ~c!~a;[s~ . I ~ L I I ~ a >? si r) ~ $!li~i.[s
$ rrj a3ZJ 3s J L ~ I 3S 2 p~xo!p nn
ea;r.zn3 .GZ;lIL?Lii.I! 1-cs !.IJJ JOA as !:.~o$-[ns!cir: 3.1~3ad ~ c '!ai~~1[3s$3 p e3.ral
-cc!mcrJ u! Irra!JIja ';iol~cic'iu~ so.rrrrr 1:s 's!:;q '.rolonu! zc8 UII qs-3 ~ J C D
'jlns ap ~n~np!xo!pi:a.rikc71 !,\ 3111s 32 :i!ll;~!;~j ::;!.rai).~r! k ? ~ n ? ~t?i ,r..r:i!scI ~
'(!!~!JI.Z~)alrrej a;[i1iL:! j i ? u r 172 a$nzc;\a.x! 3r:jl; !nInmll;zJe q u !)l:;rI 3jsqruV
'J~!;s TnIgij \ ' Z C ~ X ~ 3s J >.Tar! i i r JZC: uil yTjn as 'I~[::-IO;<Z.I;? c i~.~~:cj!.~i>dlls
,,
+ ~. ...,, , . ~ LIJ ~ l ' . ~ d ! ~ a j iii ~ ~ l'~:.:cLI 081 ~p ~ : ~ L L ~ ! $ I ~ : I L J!; TLILLI $9 a;> ~11.~;~~::t:l.?j~ t7.3
,?..
..!
c y .,L..:,L:iIi? ~L::.ICI,; 0 pL:L15,:~? ' L : - l ~ l~ ' 0 i3p I:J:?Jl-!!! l;[<[!:; L l i r l ?,~?L:~Jc'!,L?::!~~>
&.
.. ?;,:?T =.
-i??l :!:,O,.I L l c CLI:', pil;.[d 2:j ~ > ?$.ICC~ 2 lOl
l p C ; 3 il;ij - : l ~ i ~ i ~ . l ~ ?.I<> j.l:i:; : I : >[!l.l<;j.i-!:!
-.:I;- ' i i ( l > ~$Sa.3;! I :! .7$t?c2j!.laju03 ~ L ? ~ J t . c ~ ;;
3;":; ;!p 2fi?(>I.',::i:.IU!j ;j::!.ic!: 3s
\ .
. ! j ? ! ~;[!J!J Sa3JnS 11.1 !;Oi<?3~ C CGL( I 'H~)LI.::LI.?L-.C ,);I
* , ~ ~ 1 ~ ~~ ~~ ~~ ! :t ai ~: )j . !;-ilt:acI ~i ;:~~: i
?.I;:,:i2;,LI ?!j.ilI:;l;LLI G;:?G? ;jLIinI '!~LI!.?c~%? !Liiq,,Cl.Is2 1y.J W.\. Ii;.!-.!JIT{ I'L.53
0 ?.:i' Y..+;~'L!.?C! ;3\t-:?!:>2:J.C~ [ J ~ l l t l I;<; ~
? ~~n)l?.Tc~ ' ~ ~ : ~ ~ ~ L L I J .J IL <l IJl J ~ L L l 313 c S
y;u!:iruc.;aJ as a.r!so;:)j ijltiI:?rrr ! yi:.:~r:~z.2 ; : > ~ ; . ~ I I Ia, p !.ryS[uq SC-;~ YLLIJOJ
i qi-:s i;zraz!I;:!s;auzo,, a s 11; .air!q;c a p !!-13jur p:ssdsl: pug~cl?: '(3.61 [ el)
.ra:,n n?l?c!o! as !$ i:.l]S\?";;i: ~;.Ic:)li[J n.3 I:?.:::!ilJ1ns 't?!i?d~ 3p qll3 n.?Jaur
j ,?.rz?;);~ it.rlrrad $ 1 ~ 19~ Q"-';;?.U[OJ 4s d02~5::;':: ;I: 'g^I:n,j.~n.:F?.:.?FJ~L!I.I~
'
l ~ : i ~ ; i ; lj j. ~ o~
~ n sap P!?CO!E) 113 +'&3Za.Iap LO[!J~IY~.'J ea~zzui3L I ~~ _ ? ? s u;>!sep
 t ~ m sap JOIYZJV (q ! !lei
-!zodap qasazas ap pmo9eJ na
auieg .C ! auras n.r$uacl CeIalS 'f;
f aqspae nguad a ~ e ~ q e ~
aq!S 'E : aIena)eI aI!Sn '2 :
-ej u!p aI!sn .I) e a ~ a z aap ~
!JnBsj na Jo[aureJ e a ~ e g s e d
nquad d e p a (a :L ~ T' 6 ? . ~
LOE LIO'IILIflDVS VV3WAl33SN03
308 CEARA

Fagurii tratati cu naftalin5 sau sulf trebuie bine aerisiti tirnp Be

2-3 zile inainte de folosire.
0 alt5 substant5 utilizat5 pentru conservarea fagurilor este sulfura
de carbon, u n lichid incolor sau alb-g5lbui, volatil si foarte inflamabil,
care arde cu flaciir5 albastrii. Prin ardere, degajii u n gaz mai greu
decit aerul, iar prin evaporare rapid5 produce o scadere a temperaturii
p i n j la -60C. Acesta se foloseste prin imbibarea unui tampon de vati
in solufia de sulfur5 de carbon, care se aqazii apoi pe spetezele supe-
rioare ale ramelor ce urmeazii a fi conservate. Sulfura de carbon se va
manipula cu atentie, deoarece produce uscarea si criiparea pielii. Con-
tactul cu pielea produce r o ~ e a t 5 ,senzatia de arsur5 sau chiar arsuri de
diferite grade. h timpul operatiunilor de gazare cu sulfur5 de carbon
se va evita orice surs5 de foc (tigiiri, scintei, sobe, 15mpi). Pentru con-
servarea fagurilor se mai pot folosi : bromura de metil, clorura de metil
$i acidul acetic glacial.
Rezultate bune se obtin $i prin folosirea paradiclorbeilze~lului,
care se administreaz5 pe o hirtie pus5 pe podea cite o linguriw pentru
L I ~ Icorp cu zece rame.
In unele t5ri si chiar in tara noastr5 exist5 preocupzri qi studii
privitoare la colnbaterea microbiologic5 a moliei cerii cu Bacillus turi-
gclieizsis si Bacillus cereus (Dunn, Keller, Kulikov, Iohansen si altii).
Metoda microbiologicg. spre deosebire de cea chimic5, are o ac-
fiune specific5 si se bazeaz5 pe faptul cii microorganismele patogene
pentru unele specii de insecte sint inofensive pentru alte specii. Fo-
losirea microorganisinelor patogene in apicultur5 impotriva g5selnitei
a fost recornandat5 de A. Krieg . ~Franzi - 1959.
Microbii mentionati sint inofensivi pentru oameni si animale ~i
nu au actiune nociv5 asupra albinelor. Acestia se folosesc in practica
agricolii in combaterea omizilor de lepidoptere, printre care $i a moliilor
de g5selnit5, sub forma unor preparate industriale : turicid $i ento-
bacterin.
Experienta si practica au demonstrat c5 Bacillus turigiensis, im-
pregnat in fagurele artificial, a r5mas viabil 18 luni qi a protejat fa-
gurii de atacul g5selnitei. S-a constatat ins5 c5 sporii acestui microb pier
la temperatura de 60C. De asemenea, pentru conscrvarea materiei prime
de cear5 impotriva g5selnitei a fost experiinentat entobacterinul (10 g
de entobacterin, care contine 300 miliarde de spori ai B. cereus la 1 kg
de materie prim5). Toate larvele de g5selnitg din materia prim5 au
pierit in urma acestui tratament. La priifuirea fagurilor atacati din stup
cu entobacterin (1 g entobacterin - 30 miliarde spori pentru o ramg),
au pierit numai o parte din larve, datoritg faptului c5 in acest caz nu
toate larvele vin in contact direct cu principiul activ infecfios. In com-
baterea biologic5 a g5selnitei s-a mai folosit o insectli, Dibrahus bucen-
72us. Aceasta se ininulteste depunind mai multe ou5 pe crisalidele g5-
selnifei pe care le distruge in cursul ciclului s5u de dczvoltare. Metoda
microbiologic8 de combaterc a gaselnitei s-a dovedit eficients, ea urmind
s5 fie definitivat8 ~i generalizat8.
 310 CEARA

Apicultorii din tara noastr5 dispun si de alte medicamente specifice

~i eficiente destinate combaterii moliei cum sint galezonul si galerinul
realizate de Institutul de Cercetare ~i Productie pentru Apiculturri.
Galezonul se prezint5 sub forma unui lichid transparent, gjlbui,
volatil, cu miros particular de solventi organici $i terpine ce se livreazg
in flacoane metalice ermetic inchise. Se utilizeazg cite 25 ml pentru vo-
lumul unui corp RA-1001 multietajat sau jumatate stup orizontal (25 rnl
pentru 10 faguri). Pentru depozite inai rnari se calculeazg volumul. Ga-
lezonul se toarni intr-un vas, convenabil ca volum, peste material textil
din bumbac sau lin5 si se amplaseaz5 deasupra ramelor.
h a i n t e de utilizare, fagurii se aerisesc 48 ore.
Galerinul este un alt medicament care actioneazj prin contact,
ingestie si volatilizare asupra , tuturor fazelor metainorfozei parazitului.
Medicainentul se livreazi in flacoane de material plastic in canti-
tate de 1 kg. Se prezints ca o pulbere cu microaglomeriiri, de culoare
alb-grilbuie $i cu miros caracteristic in@@tor. Flacoanele se tin bine in-
chise, la loc rilcoros ~i uscat, avind termen de valabilitate 4 ani. Pentru
utilizare, conform prevederilor din prospect, se preparii, o solutie de
. galerin cu a@ rece, 40 g la 1 litru. Dupa solubilizarea preparatului, se
s t r o p c fagurii p5 ambele fete, inclusiv suprafata ramelor, sau se asper-
sea25 cu un aspersor sau pornpi special5 tip vermorel, utilaje folosite
exclusiv penku nevoile stupinei. Excesul de lidhid se scoate din celule
prin smturare. Dups svintare, fagurii se introduc in corpuri de stup,
dulapuri sau camera 'de depozitare. Depozitarea fagurilor se face in
locuri r5coroase, iar in sezonul rece se supun $i actiunii frigului.
In caz de atac a1 gzselnitei, fagurii se pudreazi cu galerin deasupra
unui vas mare, iar excesul de preparat patruns in celule se scoate prin
scuturare. Operatia se execut5 in aer liber.
fnainte de ihtroducerea lor in stup, pentru recolta sau dezvoltarea
familiei de albine, fagurii se spa15 cu ap5 curat5 $i se aerisesc timp d e
24 ore. Stropirea fagurilor cu sirop de zahXr grilbevte utilizarea lor de
catre albine.
Multi apicultori p5streazs fagurii de rezervii in stupi verticali, sub
cuibul familiei de albine. Metoda se recornand5 numai in cazwl existen-
tei unor familii de albine puternice, fagurii fiind sub protcctia perma-
nents a albinelor.
In acest caz se economiseste spatiul de depozitare a fagurilor $i
s e realizeazs o iernare mai bun5 a familiilor de albine, deoarece cuibul
este mai ridicat ~i acrul rece din atmosferj nu piitrunde direct pe urdini?.
Unii apicultori conserv5 cu bune rezultate fagurii de rezervii, des-
chisi la culoare, in aer liber sau sub un sopron, in corpuri sau magazine
suprapuse. Acesti faguri nu vor f i intercalati cu faguri vechi, i n c h i ~ ila
culoare si nu vor contine resturi de miere, -pentru a nu atrage albinele.
Sub sopronul respectiv, pe un podisor Snelgrove cu urdinisele inchise,
asezat pe 4 ccir5mizi cc servesc drept suport, cu plasa de sirmri din
centru descoperitj, se asazi unele peste altele 6-8 corpuri sau ma-
gazine cu ramc sortate, avindu-se grijri s5 nu existe spatii libere intre
 CONSERV.4REA FAGURILOR 311

com.ud: qrj' a-6 kkopillml$fi5Pjie px-purildi se: pot $pi ch$i&ie guLmgt5.
Pc.ultimul corp se puns a1 doilea podi~orSnelgrove, t,ot cu urdilii$ele
inchise $i plasa:;cli.!i"~enttui'&Qi3apedt5~~*
D'eSc'l~i~turise:din centrul po-
di~oarelorde la b ~ z a$i virlul stivei cu coypuri..crea?j,.uncurent de. aer
continuu, ce vcntileazii fagurii, care se conscrv5 astfel in bune condi-
tiuni, f51.5 a fi atacafi de g5selnif5, sensibilli la curentul de aer.
fn loc dc podi~oareSnelgrove se pot f'olosi sitele. de aerisire sau
simple plase dill fesFttur5 de sfrm5, care asigurg o wentilatie ~i rnai
intens5. J
Dc mentionat c5 nu se recornand5 conservarea fagurifor prost cl5-
diti, cu multc celule de trintori, deteriorati, rupfi ~i prea.Vechi, cu puiet
mort, cu pete de diaree sau 1nuceg5ifi, care pot fi purtZt6ri de germeni
patogeni si contribuie la rzspindirea bolilor In stupink. Acevti faguri
trebuie s5 fie reformati ~i topiti cit mai repede, pentru a nu se degrada,
masura constituind totodat5 o important5 regul5 de igien8, menits s5
asigure san5tatea fan~iliilordc alkine.
In cazul cind nu exist5 posibilitatea extragerii cerii imediat dup5
recoltare, se impune conservarea intregii cantitsti de faguri reformati
.si a resturilor de cearii, folosind in acest scop metodele descrise rnai sus
pentru conservarea fagurilor. Totodat.5, In cazul fagurilor reformati qi
.a reziduurilor de cear5, pentru economisirea spatiului destinat depozi-
t5rii si a consrviirii lor in conditii rnai bune, se recornand5 ca ace~tia
s 5 fie compactati sub form5 cle bulggri sau baloturi de diferite mgrimi.
h acest scop, C. Antonescu recornand5 ca fagurii s5 se introducg in saci
din material plastic s i s5 se, expunli pe un suport de tab15 la actiunea
-soarelui. 111 decurs de 10 minute fagurii se clesprincl de pe sirine, re~nele
s e cur5t5, iar fagurii sc compriln5 cu miinilc formind bulg5ri rotunzi.
Rezultate $i mai bune se obtin cind se folosesc in acest scop prese
hidraulice, cu o capacitate eficienti pentru cantitatea de faguri refor-
mati $i reziduuri de cearB.
Se mentioneaz5 c5 fagurii reformati cit si reziduurile de ceark
compactati cit rnai puternic sfnt atacati mu~ltrnai greu de g8selnit8, de-
oarece aceasta nu rnai dispune de spatii libere pentru depunerea ou5lor.
Bo~tina,fagurii reformati, reziduurile $i calupurile de cear5 vor
fi pktrate $i transportate in ambalaje igienice, bine inchise, pentru a
fi ferite de accesul albinelor. Depozitele de pgstrare vor fi prev5zute
Pa u$i si geamuri cu tifon sau plase de sirm5.
 Dezinfectia fagurilor, a inventarului apicol
C combaterea rozgtoarelor I +

Intre mHsurile sanitar-veterinare stabilite pentru preveniwa si

combaterea bolilor in stupinH, dezinfectia ocup5 un loc deosebit cle 'im-
portant.
fn cuiburile de albine pot fi intilnite in permanenv, urmare a
nctivitlitii vitale a albinelor adulte si puietului, impuritHti, cSm8suieli
cie nimfe, cadavre de albine si larve de puiet, pastur5 degradata, mu-
cegaiuri etc. P e acest fond se dezvolt5 numeroase microorganisme, w ~ e i e
patogene, care provin din afara stupului. Albinele posed5 o bun2 Sn-
s u ~ i r ede ap5rare $i curatire, impiedicind s5 se acumuleze micrc>flora
patogen5 in stup.
Mention5m faptul cH, in multe familii de albine, aparent sriniitosse
clinic, exist5 germeni conditionat patogeni, care in anumite eondijii
nefavorabile de crestere a albinelor pot declansa boala. Spre aceasta
este dirijat.5 gi dezinfectia profilactic5 (preventivg) care se recornand5
a se aplica in toate stupinele in fiecare priinFivar5 si toam115 in scop~ll
distrugerii agentllor patogeni.
Igiena fanliliilor de albine si a stupinelor trebuie s5 repreziriie o
preocupare major5 a tuturor apicultorilor, care se realizeazg 'in primul
rind prin respectarea tehnologiilor de crestere. Fagurii cu msturi de
miere lasati ling5 stupi, chiar si scurt tiinp, pot atrage si agita albinele
din stupii vecini si crea furtisaguri, ce contribuie la r5spindirea bolilor.
De a:eea este necesar ca apicultorii sii lucreze in conditii perfecte
de igien5, s5 creasc5 familii de albine puternice, productive si rezistente
la boli, s5 respecte prevederile din tehl~ologiilede crestere si exploatare
a familiilor de albine luind m5suri de dezinfectie a tuturor stupilcr, a
inventarului apicol ~i a intregului stoc de faguri.

Pentru dezinfectia fagurilor de rezervii se recDmand5 ca ralnele sci

fie minutios curgtite in prealabil de cearH, propolis ~i pete de diaree.
0 bun5 r5zuire a ramelor se poate rediza cu cioburi de sticl5 de m5i-imi
potrivite.
Fagurii se dezinfecteazg i n spatii ermetizate, cu vapori de formol,
acid acetic glacial sau prin sulfurizare. Fagurii cu puiet mort (c5p5cit
sau nec5Mcit) se eliminB $i sc topesc, iar ramele goale urmea& a fi
curritite gi dezinfectak. Dezinfectia se rnai poate face ~i prin pulverizarea
sau jmb5ierea fagurilor in diferite substante dezinfectantc.
In cele ce urmeazii s e \lor prezenta principalele substante ~i rnodul
lor de folosire in actiunea de dezinfectie a fagurilor.
Una din substantele cele mai frecvent folosite in dezinfectia fa-
gurilor este formolul comercial (formalina) in solutie apoas5 14% (140 ml
formol c o m e r ~ i a l / llitru ap5). Solufia de lucru se preparil tinindu-se cont
d e concentratia real5 de aldehid5 formic5 a formolului comercial. Pen-
tru o eficient5 r e u ~ i t 8se recomandj. ca temperatura solutiei s5 fie de
25-30C, iar temperatura aerului de cel putin 17C. Formolul este .o
solutie cu maximum 400/0 aldehidh formic5 si este un dezinfectant cu un
spectru larg de actiune, principiul activ avind proprietclti bazterieide,
care actioneazg asupra unui mare nu~nrirdc germeni patogeni. S e poate
folosi prin pulverizare, imbhiere. precuin yi sub forms de vapori, prin
cvaporarea for~noluluif5r5 surse de chldur5, in spatii bine inchise.
Timpul de formolizare este de cel putin 7 zile. Fagurii sint pulverizafi
sau cufundati in solutie timp de 4 ore, apoi centrifugati, dupj. care vor
fi foarte bine aerisiti. Pentru formolizare in stupinele mari se folose~te
formolizatorul - aparat ce se poate procura de la baza de aprovizionare
cu produse zoovetcrinare judeteang. Personalul operator trebuie sil fie
bine instruit pentru a- se preveni eventualele intoxicatii cu for~nol.
Intoxicarea cu formol produce depresiunea sistemului nervos. In-
gerat, determin5 iritatia mucoasei aparatului digestiv. P e piele produce
iritatii $i eczeme rebele. In cazul intoxicatiei, se procedeazg la scoaterea
urgent5 a accidentatului din mediul cu formol. S e fac sp5ljturi gastrice
cu ap5 ~i se administreaza c5rbune medicinal, ap5 a1buminoas;i. La
manipularea substantei si prepararea solutiilor de formol, precum si a
celorlalte substante toxice, se va folosi echipamentul de protectie sta-
bilit de Norn~ele republicane si se vor respecta regulile de protectia
muncii, in sectorul cresterii animalelor, aprobat prin Ordinul nr. 42 din
3 mai 1984 a1 Ministerului Agriculturii.
Dezinfectia fagurilor se mai poate face cu Cloramina B - com-
primate a 0,5 g. Solutia se prepat5 de 0,5--1% (10-20 compri~natela
litrul d e ap8). Cloramina actioneaz5 prin degajarea de clor si oxigen.
Actiunea bactericidj. a cloraminei se d a t o r e ~ t eefectului dezinfectant a1
hipocloritului de sodiu ce ia nastere in urma dizolvgrii ei in api.
Fagurii mai pot fi dezinfectati ~i prin fumigatii cu sulf, folosind
sulful in batoane (nu pulbere).
Pentru dezinfectia fagurilor goi a c e ~ t i avor fi introdusi Pn stupi
bine ermetizati. S e folose~te50 g sulf la u n metru cub spatiu.
Pentru combaterea virozelor, fagurii goi s e pot dezinfecta cu ap5
oxigenat5 3%. Apa oxigenat5 se mai poate prepara din perogen - 6 com-
primate la litrul de ap8 - sau perhidrol - o parte la 9 parti ap5.
Pentru o mai bun5 stabilitate a apei oxigenate se adaug5 acid acetic
glacial sau acid formic 10/0 (10 ml la litrul de ap8). Fagurii goi se dez-
314 CEARA
- . .
infecteaz5 prin umplerea celulelor cu solutie, prin stropire snu imbsiere.
Solutiile se .prepar3 cil p i ~ t i ntimp.inaintc cle folbsire.
Un ait clezinfectant recomandat a f i foiosit este acidul acetic gla-
cial care sc folosestc sub forin5 de vnpori neinc5lxiSi. Se calculcaz5 ?:I
medie 2 mWlitru volum. Pentru 2 siabili mai conciet doza de acid acetic
r;c calculeaz5 volum~rlspatiului de gazare. Dimensiunile interioare ale
dulapului sau stupului clau capacitatea sa .efectiv5 - volumul util -
r;i se. mSsoar8 in litri. Stupul orizontal are 116 litri, iar stupul multi-
etajat 126 litri. Pentru fiecare litru din volumul calculat se folosestr
2 ml de acid acetic in concentratie dc 96?/0. Exemp'lu : un corp Dadant-
blat cu 12 faguri contine 65 litri (6.5 1 X 2 ml = 130 1111 de acid). Pen-
tru u n corp de stup multictajat se folosesc circa CO ml acid acetic, iar -
penfru u n stup orizontal circa 230 1111. Aceast5 cantitate de acid acetic
se pune intr-o farfuric de sticl5, portelan sau material plastic (nu de
metal, deoarece acidul corodeaza metalul) ~i se asaz5 deasupra fagu-
rilor (fig. 189). ',

Pentru a temporiza vaporizarea acidului, in farfurie sc introduce

u n tampon de vat5 Fagurii se mentin la temperatura constailtj de
18-20C si rdmin expusi vaporilor acidului acetic timp de cel putin
7 zile. Eficacitatea tratamentului depinde de etan~eizarea perfect5 a

ACID ACETIC IN FARFURlE

Fig. 189 -melor

Gazarea cu acid acetic glacial a ra-
de rezerv5 intr-un stup
 OEZINFECTIA FAGURILOR, A INVENTARULUI SI COMBATEREA ROZATOARELOR 315

stivei format2 prin suprapunerea corpurilor de stupi. Dup5 evaporarea

completa gi..mawte & :a introduce fagurii intr-o familie, aceqtia trebuie
I5sati.-s8-Se ventil+zecpin&cind nlirosul de acid acetic clispare complet.
Dezinfectia nu : e s t ~ d 8 u n S t o a r emierii si pzsturii, iar tratnnlentul cste
.eficace i n -cqmb?terea'moliei.s$ distruge sporn de nosem5 $1 alte micro-
organisme,: care- se g&sesckin ifaguri. Acidul acetic trebuie utilizat cu
~ r e c a u t i e ,intrucit-'prov~aE+~,arsuri pe piele $i atac5 metalul.
-. Peiltru d e z i d c t i a piin ;gazare in stupiilele de tip indudrial se
recomahd8. folosirea unor dulapuri mobile, inchise ennetic,-cu volumul
de 2 2 3 metri cubi sau instalatii fixe mai mari, ce sc pot cqnfectiona
d i n ciir8midii. Tratamentul prin gazare are avantajul c5 substarita activii
,?2itruilde mai b i n e i n tbnte celi~leiefagurilor si printre lllenibranele r5-
::nase iri celule. _ I .. . ,
. ..
A
.,

Fig. 190 - Gazarea rarnelor cu faguri sub o folie de material plastic

C e asemenea, gazarea se poate face sub un invelis din folie de

mas5 plastics bine etansatii la margini, sub care se stivuicsc corpurile
c u rame. Astfel se pot pistra ramele in conditii in care se pot combate
larvele de ggselnit5 cu minim de muncii. Caturile cu rame se gazeazg,
iar gazul pgtrunde in toate cr5p5turile $i orificiile distrugind astfel pa-
razitii si bacteriile, atit in form5 vegetativs, cit si de rezistentj (ou5,
spori). Dezinfectia prin gazare se mai poate face cu ajutorul dioxidului
de carbon.
S e poate folosi ainestecul de brommetiloxid care se realizeaza tur-
nind intr-un recipient metalic substanta in stare lichid5 (dou5 p&rG
brommetil si o parte oxid de etilen5), %pin5la 2/3 din in5ltiinea reci-
pientului. Recipientul se inchide cu un capac elan:, care are prcv5zut
in partea superioarri un stut metalic, prin care are loc evacuarea ga-
zului. De $tutu1 metalic se racordeazj u a furtun de cauciuc cu o lun-
gime de 2-3 m.
 Fig. 191 - Diferite pulverizatoare apicole
a) Pulverizator mic, prin suflare ; b-c) Pulverizatoare mici, actionate manual ;
d ) Pulverizator tip vermorel cu capacitate sporit5
 Pentru gazare se administreazg 1-2,5 kg/m3 gaz, introducind prin-
tr-url orificiu furtunul de evacuare a1 gazului, in partea superioari a
stivei de rame, sub folia de polietilen5. Cantitatea de gaz se adminis-
tre:lzZ prin cintarirea recipientului, operatiunea de gazare trebuind s5
fie- executat5 de cadre bine instruite, luindu-se totodat5 misurile ne-
ceriare pentru protectia muncii. fnainte de utilizare, fagurii dezinfectati
prin una din metodele mentionate, se vor aerisi ~i pulveriza cu o solutie
de Micocidin (1 kg Micocidin la 1 litru ap5 pentru 20 rame).
Pntrucit o parte din substanfele ainintite nu sint la Pndemina tu-
turor apicultorilor, este bine s5 retinem faptul c5 dezinfectia fagurilor
se poate face si printr-o metod5 termicA. f n acest scop, fagurii se inchid
e t m s intr-un dulap sau in corpuri stivuite, eel de jos fiind lasat gol.
111 acesta se introduce un bee electric de 100 W, avindu-se grij5 ca
tt2rnperatura s8 nu dep8seasc8 55OC. Dup5 o or8 se va constata c5 para-
zi:ii au murit, indiferent de stadiul de dezvoltare. De asemenea $i frigul
e:ite un dusman a1 inoliei de cear5, asa c5 toate metodele descrise nu
m:li sint necesare, atunci cind temperatura scade sub 10C. WIention5rn
c:i pt'in acest mod sint distrusi nulnai parazifii n u ~i microbii.
Uiiii apicultori folosesc lnetoda stropirii fagurilor cu ap5 siiratg,
tnetod5 care dB si ea rezultate bune, dar necesit5 pBstrarea fagurilor in
spatii' deschise pentru a nu muceg8i, sarea fiind higroscopic5.
0 'metodj modern5 de dezinfectie a fjgurilor este cea care folo-
seyt'e razele ultraviolete, care au un efect bactericid cunoscut. Danielen
afolosit in acest scop 15nipi de cuart cu mercur.
Lampile se aprind cu 10 lninute inainte de inceperca operatiei de
dezitlfectie. Prin acest procedeu loca eril-opeani? este distrusi intr-un
nnihut de iradiere, iar sporii de B. alvei necesitj u n tratament de 10
minute. fn fagurii infectati artificial, toate bacteriile au fost distruse
prin aceasti metod5.

Dezinfectia inventarulai apicol

In afar5 de dezinfectia fagurilor, mentionim c5 este necesar sii
slJ.l)lJ.tlem unor m5suri severe de igienizare si dezinfectie toate spatiile
.?i rnijloacele in care se transports, depoziteazs, Pmpacheteazii, conservii
.sau. prelucreaz5 ceara sub diverse forme (faguri de rezervi, faguri re-
formati, resturi de cear8, bostinb, calupuri de cearii), precum $i toate
utilajele folosite in tehnologia de extractie, conditionare $i prelucrare
a cerii (prese de cear5, topitoare solare, stupi goi $i toate uueltele api-
cole). Prin aceasta se urmsreste evitarea posibilit5tilor de recontami-'
nare cu unele boli de mare difuzibilitate si distrugerea tuturor germe-
nilor patogeni de origine bacterian5, virotic5, micotic5 sau parazitarci.
Problema nu este simpl5, deoarece a tit stupii cit si celelalte obiecte
':em~l~~ase prezintci numeroase crilpgturi, fisuri, urme de cuie sau alte
iocusi ascunse, care reprezinti tot atitea locuri de protectie pentru
agentii patogeni. Problema devine si mai complicat5 datorit5 faptului
c5,agenfii nocivi sint incorporati. in nlajoritatea cazurilor, in particule
de cear5 sau de propolis ~i in alte suporturi organice, bine fixate ?n
diferite spatii. ascunse. Din aceste considerente, solutiile dezinfectant.~..
vaporii acestora ~i chiar flambarea nu prezint5 o garantie absolua. Dc
aceea, instructiunile privind efectuarea dezinfectiei stipulate prin Legpa
sanitarti veterinara prev2d o serie de mtisuri care, trebuie respectate ic
~ i . i i l b t ~ a ~ctape
e l e succesive :
- curiitirea manual2 a obiectelor de dezinfectat, prin care s3 se
realizezc desprinderea particulelor organice de silbstrat $i indcp5rra:ea
complet5 a accstora prin sp5lare. Prin aceasta se realizeazB qi o per-
meakilitate a suporiului organic pcntru a facilita contactul direct a1
substantei active cu agcntul nociv ; . .
- aplicarca mijloacc.ior dczin:fectante (solutii de substa!:te il;l-
mi_c, flac3r5, vapori de ap5 etc.), capabile de a distruge sau neu?~aliza
agentii patogeni ;
- rcspectarea titnpului de contact (de espunere la actiucea c'cz-
infectactilor) ;
-- indepsrtarea prin spalare gi ac-risire a substantei dezinfectzi:-;te.
Din punct de vedere a1 scopului ur:nErit, dczinfectia poatt f i pre-
ventiv5 (profill-1ctic5) $i de necesitate (cf~ida apjrut boala). fn cndr.:?
dezinfcctiei de necesitate. se distinge dezinfcctia curenti, ce sc e:.tccu?:i
in perioada cle evolutie a bolii $i dezinfcctia final& dup5 stingcrea bolii.
A$a cum am mai arztat, orice fel de dezinfectie Pncepe cu cur5.t.i-
rea mecanic5 a obiectului de dezinfectat. Operatiunea se execut5 mi;-
nual prin raderea cu dalta, ~paclul,cutitul sau cu ajutorul unei p e ~ j i
de s!r:~g a cerii qi propolisului de pe 'peretii stupului $i accesoriilor h i .
De asemenea se r5zuie petele de diaree, insistind asupra colturilor, de-
nivelgrilor si crZp5turilor. Toate reziduurile obtinute se colectenz5 in-
tr-un recipient adecvat si se trateaz5 cu solutie fierbinte de sod5 cam-
tic5 sau se ard. Pentru degresarea 1emnul.ui se recornand5 soda de rufe
in concentratie de 2,50:',.
Dup5 cur5tirea minutioas5 ~i dup8 degresare urincaz5 dczinfec~.ia
propriu-zis5.
fn cazul dezinfectiei fizice prin flambare cu lampa de benzirk,
curatenia mecanic5 poate fi f52ut5 f5r5 o degresare prealabilg, avind
in vedere c5 prin actiunea c5ldurii uscate, u r ~ n e l ede cear5 qi propolis
care rtimin dup5 razuire se topesc ~i dispar. Flac5ra l5mpii va fi p!in,-
bat2 uniform peste peretii stupului pin5 ce lemnul incepe sti se bru-
nifice, insistindu-se indeosebi la incheicturi, la colturi $ i cr5p;ituri. ?.%-
toda este practicg, simpl2, ieftin5 $i permite reutilizarea imediat5 a in-
ventarului apicol. Un dezavantaj a1 dezinfe:-liei prin flambare este aceln
c5 flac5ra nu patrunde in toate fis-aile pentru a distruge gcrmenji
patogeni, motiv pentru care se prefer5 dczinfectia combinat5 prin flam-
bare yi cu ajutorul substantelor chimice, specifice coinbaterii agcntului
patogen.
fn cazul dezinfectiei chiinice, unul din produsele cele mai uti1i~:~t.c
~i sigure pentru dezinfectia dc necesitate a stupilor goi qi' a inventarului
apicol lernnos il constituie solutia apoasg de hidroxid de sodiu (soda
 caustics) in concentratik 'dc en/$. ~Iidioxidolde sodiu face partc din grupa
substantelor cu cel mai inalt potential ge~micid.Puterea bactericidj 3
solutiilor de sod5 caustic5 creste odat5 cu temperatura, solutiile fier-
binti de 70-80C .fiind cele mai active qi recomandate in cazul locilor
$i noselnozci cli:li: c .
Solutiile dc lu~x-usc pregritesc prin dizolvarea direct5 a sodei caus-
tice in ap5 inc5lzit5, concentratia de 4% realiirindd-se priil amestccarca
a 4 kg sod5 in 100 litri ap2. Suprafctele supuse dnzinfkctiei se pulveri-
zeazs fin si uniform, insistindu-se asupra colturilor, cr5p5turilor si ar-
ticulatiilor. Pentru a m5ri puterea de deziilfectie a solutiei se adaugri
sare de buciitiirie in concentratie de 5 o/, iar pulvcrizarea s 6 poate face
in una sau inai multc? reprize. Tjmpui dc conta-t v:i fi de cel putin o
orB, dup5 care se face sp5larea abvncleni.5 cu ay5 rece. Pentru a avea
siguranta c5 s-au indepjrtat u ~ m e l ede so&, cstc bine ca dupS spglarc
s s se aspprseze cuprafetele cu o solutie slab2 de otet (1 litru otet +
9 litri
ap5). Dup5 cfteva minute de contact, acidul acetic va neutraliza complet
eventualele urme de hidroxid de sodiu ; in final se va face o cljtire
energicg, cu ap5 din abundent8.
Pe tot parcursul operatiei de igienizare a stupilor goi ~i a inven-
t~ru!ui apicol lemnos se va avea grij5 ca solutia de socl.5 s5 nu vin5
in contact cu fagurii sau cu alte produse apicole. Manipularea sodei
caustice se face in mod obligatoriu cu ochelari, m5.nu$i, cizme ~i haiile
de p~otbctie.Pentru dezinfectia unui stup se folosesc 3-4 litri d e so-
lutie de sod5 caustic5. Stupii ~i utilajele mecanice, ca : presele, topitoa-
rele, extra?toarele, se dczinfecteazti cu solutie fierbinte de sod5 de rufe .
so/, (50-'g la litru de a*) ; pentru u n stup se consurn5 circa 3-4 litri
solutie. Dup5 dezinfectie se spa15 cu ap3, se limpezesc si se expun
12 SOFl-C.
Formolul comercial (formalinz), care contine principiul activ al-
dehida formic; in procent de 29 a/", sc folose~tein concentratie de 14 @/o
t140 ml form01 comercial la 1 litru ap5). Formolul se folose~teprin
imb5iere'sau aspersare, c1.1 ajutorul unei pompe tip vermorel.
Sspunul de rufe - solutie de 1 0 / n (10 g/l litru ap5), in ap8 fier-
binte, se poate folosi atit ra detergent, cit si ca dezinfectant pentru
obiectele de pin25 si lemn (f5r5 faguri si ustensile), fiind ~i un bun
virulicid. H ~ l a t e l esi mastile se vor fierbe intr-o solutie de sod5 5 a,',,,.
timp de 30 minute.
Miinile vor fi dezinfectate, dup5. sp5lare cu ap2 ca1.d; ~i sspun, cu
alcool de 70' sau solutie de cloramins 1 %.
Vatra stupinei va f i curatat5 de gunoaiele care vor fi arse, apoi
se presar5 var cloros 2 kg la m2, dup5 care se sap%
Dezinfectia spatiilor de lucru si de depozitare, prccum ~i a mijloa-
celor d e transport se face prin sp5larea $i curstirea hidromecanic5 a
acestora cu jet de ap8 fierbinte la 85C si sub presiune de 4 atmosfere.
De asemenea, aceste operatii se pot executa prin inmuiere cu ap5 sau
cu solutii dezinfectante (sod5 caustic5, sods, detergent). Substantele dez-
.infectante se vor alege in a$a mod incit s5 1111 imprime mirosuri str5inc
obiectelor dezinfeztante.
 ~ombaterearoziitoarelor
Deoarece roGtoarele produc pagubel importante in stupin5 si in
depozitele de faguri, se retomand5 distrugerea acestora. Mijloacele de
combatere a roz5toarelor se impart in : mijloace directe ~i indirecte
sau profilactice.
Mijloacele directe de distrugere a roz5toarelor folosesc :
- mijloace mecanice : curse sau capcane ;
- mijloace biologice : culturi microbiene patogene pentru roz5-
toare, transmisibile ins5 ~i la om, fapt ce lilniteazii utilizarea lor ~ ;nece-
i
sita precautii speciale ;
- mijloace chimice de coinbatere : substantele raticide (rodenti-
cidn), care actioneaza pe cale digestill5 sau respiratorie.
Substantele toxice de ingestie sc aplicri sub form5 de lnomeli toxice
alimentare : boabe de cereale iinpregnate cu solutii toxice si pulberi
folssite in prtifuire. Dintre acestea cele mai des folosite sint :
Fosfura de zinc care actioneaz2 pe cale digestiv5 asupra sistemu-
lui nervos central, moartea survenind rapid prin colaps cardiac. Fos-
fura de zinc se prezint5 sub forma unei pulberi de culoare gri-inchis
cu nliros de usturoi care, in contact cu umezeala, elibereazii hidrogen
fosforat, ce p5trunde in organism pe cale respiratorie, fiind foarte toxic.
O.ricu?~znl-inu,o pulbcre cristalin5 care produce intoxicatie pe cale di-
g e s t ~ ~ Reclentinul,
>. o substant2 raticida sub form5 de lichid uleios.
Warfarinu, care actioneaz5 pe cale digestiv5 aviild o actiune anticoagu-
lant; pentru toatc rnalniferele cu singe cald, producind moartea prin
liemoragie. ANTU, in colnert se g5seste sub dou5 forme : Antan-80 qi
Dernciln-40 sub form5 de pulbere cenusie-violet5. S e folose~tein pr5-
fuire si mai rar sub form5 de momeli alimentare. Pulberlie toxice sc
aplic; sub form5 de priifuiri in gilurile si galeriile de rozgtoare, pe timp
uscat gi f5r5 vint, sub form5 de henzi late de circa 20 em, in jurul ga-
leri~iorsau transversal pe c5r5rile de circulatie a roz5toarelor, la dis-
t a n t i de 3 m una de alta. Moartea se produce intre 10-72 ore, ca ur-
mare a instalfirii proccselor de congestie ~i edem pulmonar. Dioxidul cle
sulj - sub form5 dc l~uniniirifumigcne - se folose~tein gazarea ga-
leriiior, fiind un toxic sufocant. Fostoxiizul (Delicia), sub form5 de ta-
blete, folosit in gazarea galeriilor. Sulfuru de carbon se folose~tein ga- .
zarea galeriilor de roz5toare citc 10-20 cm3/galerie. Arsenul este fo-
losit sub form5 de arseniti - pulberi de diferite culori, care se admi-
nistreaz5 sub for1115 de prbfuiri, singure sau in combinatii cu diferite
substante organocloruratc.
Pregfitirca lnolnclilor raticide si a pulberilor toxice se va face nu-
mai de operatori instruiti $i autorizati pentru aceste operatii. Vaselc
folosite penlru prcpararca momelilor s i a prsfuirilor, dup5 terminarea
preparsrii acestora, vor fi sp5late cu ap5, iar ambalajele acestor sub-
stante toxicc vor fi arse.
La folosirea accstor substante, sc vor respecta m5surile prev5zute
in Kormele de protcctia ml~ncii in sectorul cre~terii animalelor, i n
vedcrca prevcnirii accidentelor ~i imbolnbvirilor profesionale. Angajatii
I DEZINFECTIA FAGUFULOR, A INVENTARULUI $1 COMBATEREA ROZATOARELOR 321

care efectueazs operatiunile' de deratizare, dezinfcctic si dczinsectie sint

obligati s5 cunoasc5 doza letalii (care reprezintii cantitatea toxic5 nece-
sar5 pentru a omori c vietuitoare), pentru a putea lua masurile cores-
punzritoare ilnediatc in prevenirea si cornbaterea accidcntelor prin in-
toxicatie.

I Mijloacele ind~recte,de prevenire

Printre mijloacele indirecte de combatere se nulnLir8 : intretinerea
~i repararea peri tdic5 a magaziilor, dulapurilor, liizilor sau celorlalte
spatii de depozittre si conservare, care s5 n u ofere condilii favorabile
de adiipostire, inrnultir-. si p5trundere a rozBtoarelor - p k t r a r e a unei
curBtenii pcrfectc-, astuparea giiurilor ~i suprimkirea c5ilor de acces ale
aces tora.
Actiunea de combatere a rozAtoarelor este necesar s8 fie generali-
zatii la toate c biectivele din zon5. Ea se va executa ~eriodic, folo-
sindu-se person 11 calificat. Actiunea de deratizare va prcccda dezinfectia.
 a cerii de albine*

fn unele situatii ceara poate deveni toxic5 pentru albine. Feno-

menu1 are loc atunci cind, pe cale direct5 sau indirect& se produce
contaminarea fagurilor din stup cu diferite substante nocive. Aceste -
.-substante isi pot avea originea in reziduurile emanate sau devcrsate cle
industrie, a pesticidelor, a gazelor de esapament si uneori chiar gre-
qeli (din ncytiinf5 sau din neglijent5) a apicultorilor. Substantele toxice
inglobatc in cear;, a u in general, o mare stabilitate chimicii, astfel
incit acumularea si concentrarea lor este progresiv5, atita timp cit
exist5 o sursfi exterioar5 de contaminare. Cind nivelul de contami-
narc dep5ycste limitele tolerantelor, ceara obtinutB din aceyti faguri
,,toxiciU nu nisi poate fi intrebuintatj pentru confectionarea faguriloc
artificiali si aici in industria farmaceuticg, cosmetic2 sau alimentar5,
ci nunmi pentru uz tehnic industrial.
Principalele situatii care dud la containinarea cerii sint urm5-
toarele :

Contanlinarea cu insecticide
Pentru combaterea g5selnitci ~i a altor dzuniitori degradatori ai
fagurilor reformati ~i ai bostinei, unii apicultori recurg la practica abso-
lut gresit5 de tratare a acestora, de obicei, prin przfuire abundentii cu
diferite insecticide. jntrucft majoritatea insecticidelor sint liposolubile,
ele se acurnulcaz5 in cear5 in cantitsti inscmnate, unde persist5 timp
variabll, in functie de stabilitatea lor chimic5.
Exist5 deci riscul ca fagurii artificiali fabricati din ccara obti.
nutg din bostin5 sau din faguri reformati tratati cu insecticide apar-
tinind grupei I , a 11-n si a 111-a de toxicitate, s2 devin5 periculosi
pentru s5n5tatea nlbinelor.
-

* Autor : dr. Nicolae Popescu - Institutul de Cercetare >i Productie pentru

Apiculturri.
 CEARA T O X I ~ A$1' CONTAMINAREA RADIOACTIVA A CERII DE ALBINE 323

MGsuri cle prevenire

- s5 nu se trateze, in ilici un caz, fagurii reformati qi b o ~ t i n acu
insecticide ;
- ~ r e v e n i r e aatacului daun5torilor se realizeazs prin m5suri d e
ordin igienic si prin extragerea cerii cit nlai timpuriu (evitarea stocgrii
indelungate a fagurilor reformati si a,bo~tinei).
0 categorie particular& care necesitri clarificgri, o constituie in-
secticidele organoclorurate folosite in agricultur2 Si in silviculturri (HCH,
DDT). In tara noastr2 s-a interzis fabricarea si utilizarea insecticidelor
organoclorurate din grupa HCH $i DDT. In trecutul apropiqt ins5 ele
s-au folosit pe scar5 largi3 pentru combaterea dgun5torilor la planter
realizfndu-se pe aceast5 cale o impregnare apreciabil2 a solului cu aceste
substante, a c5ror remanent5 indelungat5 este cunoscutri (pentru unele
de ordinul a 10-15 ani).
Desi toxicitatea direct5 a majoritatii organocloruratelor este lip-
sit2 de semnificave, cele cu remanen@ indelungats sint incriminate
pentru efecte cronice alarmante (n~urotoxice,mutagene, teratogene 9.a.).
Avind o mare stabilitate chimic5, reziduurile de HCH $i DDT a u
capacitatea de transfer, de acumulare si concentrare in trepte.

,yNECTAR
SOL-bPLANTE -b
DE MATCA- FAGURI-PCEARA
WLEN~
PUIET-----+
Fig. 192 - Circuitul reziduurilor de pesticide

Cu tnatc c5 ceara reprezints veriga finalg, de acumulare si con-

centrare, deci are nivelul cel mai ridicat de contaminare, totusi riscurile
pentru sBn5tatea albinelor nu sint legate de aceasta, ci de nectarul,
mana si polenul contaminate.
Investigatiile minutioase efectuate l a Institutul de Cercetare ~i
Productie pentru ApiculturB, au arritat c5i in ceara provenit5 din faguri
vechi, nivelul reziduurilor de HCH depB~e$teuneori tolerantele admise.
S-ar p k e a c5 fagurii artificiali fabricati din ceara puternic contami-
natii, ca qi fagurii vechi cl5diti din stup s5 constituie agenti nocivi
pentru s5n5tatea albinclor. f~realitate lucrurile nu stau asa. Mai mult
decit atit, se poale afirma cri ceara fagurilor constituie un important
element de protectia albinelor la intoxicaiia cronicri cu pesticide organo-
clorurate.
Se stie cB pesticidele organoclorurate, ca orice substant5 toxic5
dealtfel, isi exercit5 efectul nociv numai dupii ce au pritruns in orga-
nism si s-au distribuit in tesuturi si .un~ori.Toxicul r5mine absolut
inofensiv, dacs el se giise~teIn afara organismului. In prezent, sursele
de contaminarea albinelor cu pesticide din grupa HCH si DDT, sint
 - CEARA
324

nectarul, mana si polenul, iar calen de p5trundere in organism cste

cea digestiv5. Nectarul 5i mama sint prelucrate de c5tre albine i n lnierea
care este depozitati in celulele fagurilor, ca hran5. Polenul este prelu-
crat in p5stur5 si depozitat de ascmenea.in celulcle fagurilor ca hran8.
Pesticidele oeganoclorurate sint pronuntat liposolubile si estreln de
greu hidrosolubile. Urlnarc acestei insusiri, o parte din rcziduuri mi-
greaz5 din mierc si din pjstur5 in ccara fagurilor. Se produce astfel
o dc~contnminarepartial5 a lnicrii $i pr~sturii,conco~nitentcu acuniularea
5 i conccntrarea rcziduurilor in cear2, undc sc forincxiari vc~ritabilcciepo-
. zitr.
.
Situatia cste in oarecare m3sur5 aselnlin5toarc si in privinta Ispti-
'.. qor~iIuide matc5. Uup5 sccrctia dc cear8, secrelia hranci li~rvarc,consti-
l a i c a doua cale de dccontaminarc a albinei adultc, dar in acclnii timp,
sursa contaminRrii pritnarc a puictului. Iiiaintc de a fi consiunat ins5
dc cgtrc larv3, o partc din rc~ziduurilc existentc in l a p t i ~ o r1nigreaz8
si sc fixcaz5 dc ascmcncsa in ccar5. Dc altfel, acest mecunism csplic5
si ~iivclul e x t ~ . c ~ dc
n ri!.iicat. j11 reziduuri organocloruratc a1 cerii, i n
conlparafic cu rnicrc:i, ~:Ctstura, organismu1 r:+binelor adultc sau a1 puie-
. . tului.
Estc) ~zeil~doit f;?piul (5 prin ccara fagurilor se proclucc' decontami-
narea partials, direct;, a 1lranc.i albinelor adultc si a puietului.
De lilcntionat cii rcziduurilc organocloruratc nu se clcgradeazB in ~~.
ccarci ci se cun1uleaz5 +i, p~;radosal, nu sint-c. ofcnsive l:e~ltru albine. .: -'

Nivelul de contalnii?:~~c! a1 ccrii constituict, ins5 un indicator pretios

de aprcciere a contalnint5rii albinclor pe o pcrioadg dats, prccui1i -si -:
indicator de aprccicre g ~ n c r a l 2 a contatniii5i-ii ~ncdiului cu pesticide
orgnno. loruratc?.
Contaminal.ea cu mucegaiuri toxigene
Uncle ;nucegaiuri secrets micotortine cal-c sc acu!nuleaz;l i n sub-
stratul pe care sc dezvolt5. Printre ccle mai toxice sc citcaz5 aflatoxi-
nele, secretate de muccgaiurile din gcnul Aspergillus. Tosicitatca unor
micotoxine se apropie de cea a celor mai puternice otravuri cunoscute
pins in prezcnt. Elc sint pronunfat termostabilc'si rezistcntc in me-
diu acid.
Fagurii reformati si in special hostina tnnstituie mcdii dc cultur5
prielnicc pentru dezvoltarca mucegaiurilor tosigcnc, ~ n a i alc; atunci
cind ulliiditaten acestor produse este mare.
Fabricarea dc faguri artificiali din cear5, cc contine micotoxine,
poate pricinui pierde1-i la albine.
MAsurile dc prcvcnirc ccnst~lu,i n prislrar:w fagurilor reforniati
*
si a bostiaei in incsperi uscatc si 1:inc vcnt.ilatc. Fagui-ii vechi precum '
s i cei cc contin resturi de p5stur5, puiet sau miere, ca si b o ~ t i n acu
umiditatc mare, nu vor fi stocate, ci vor fi supuse I n tiinpul cel mai -
scurt prelucrgrii in cearj. Ceara extras5 din faguri sau bostin5 cu
selnne de niuceg5ire n u se va folosi pentru fabricarca fagurilor arti-
ficiali.

>-
 1 S ~ I \ ~ e n forganici
ii
Produsele petroliere sint toxice pcntru albine. Cenra extras5 cu
ajutorul benzincior n u trcbuie EolositCi la fabricarea fagurilor artificiali.
Agenfi dc falsificase
Unele produse cu care se falsificg ceora, cum ar fi unele produse
' secundare sau rclziduuri petrolierc (parafina. uleiurile grclc de petrol
~i altele), sint de asemenea, toxice pentru albine. Ceara falsificat6 nu
va f i folosita 121 fabricarea 'fagurilor artificiuli, indiferent dc natura . .

agentului de falsificarc.
Substante c l ~ i n ~ i ctosice
e ~li\~e~.se
Diferitcli. ~ : i b ~ t i ; : ? t ~ . c h i l toxicc
~ - ~ i i . pot
e aj~tngein cearii pe nlai lnulte
cBi, constituind ~-I:Ipcricni pot(:ntial p c ~ ~ t albine. ru
Compusii d e plulnb sint foarte toxici. Ceara nu va fi prcxlucrat6
fn vase sau cu utilaje vopsite cu minimum de plumb.
La decolorarca cerii nu trebuiesc folosite substante toxice, dac5
n u esist5 posibi1itatc.a neutralizArii sigure si complete a acestora.
S-au prczcnt~:t doar clteva excmple, cc pot constitui factori dc
transformare a ccrii dc albine in ,,cearS toxic6" si care pot aduce daune
I apiculturii.
Este de datoria apic~~ltorilor si a celor care mallipulcaza si prelu-
1 crcazri eeara de albine, produsele primare si fag rii, s;i respccte in-

1 albinclor s i la dezvoltarea patrimoniului ilostru apicol.

P
tocmai recomandgrile arBtate, contribuind astfel a apsrarca sLlniit5tii
-
-
8

Contaminarea radioactiv;
I Consirleratii generale
I
I Substantele radioactive siilt elemcnte chiinicc care a u captrcita-
tea de a ~ r n i t e spontan si continuu radiatii cu proprietgti specifice,
1 numite radiatii radioactive, ionizante, sau atomice. Aceste radiatii ioni-
zeaz5 mediiil pe care il strgbat, dcgaj5 cC1ldur5, induc transform5ri pro-
funde in structura componentelor chimicc din organisin cu cfccte bio-
logice deosebit de grave, striibat prin corpuri opace pentru rarcle
luminoase. Ele sint purtAtoare ale unor cantitsti enornie dc energic. pe
care o transfer5 corpurilor sau organismelor iradiatc. Gradul de iradiere
1 este conditionat de tipul de radiatii emisc, de encrgia acestor radiatii
1 +i dc viteza de dezintcgrare a substantei radioactive rcspcctive.
Radioactivitatea este de douli feluri : natural5 rji artificials.
Cca natural5 este datii de radionuclizii care exist3 In mod natural
in mediul tercstru (in litosferg, hidrosf~r6,atn~osfcsAsi biosfers), fat3
de care vietuitoarcle planctei sint perfect adaptate. In prezent se cunosc
, . 55 radionuclizi naturali.
326 -* CEARA
. A A
r
Radioactivitatea artificial5 este d a t i de izotopii radioactivi ai di-
verselor elemente chimice, care sint produsi in mod artificial, de om,
p;in tehnici speciale. I n situatia unor ,,surse deschise" aceasta (radio-
activitatea artificialii), este ,responsabil5 de contaminarea radioactivii.
Durata contaminarii radioactive este conditionat5 de timpul de
dezirttegrare radioactivii respectiv5. Ca unitate de m5sur5 se folose~te
termenul ,,timp de injuin5t5tirefi, care este reprezentat de c!urata in care
activitatea se reduce la jumiitate. Timpul de injuiniit5tire variaz5 extrem
de mult de la un radionuclid la altul, dup5 cum se observii in exem-
plele urm'ta oare :
Iod-131 -- 8,05 zile ; Strontiu-90 -- 27,7 ani ; Cesiu-137 = 30 ani ;
Radiu-226 = 1 602 ani ; Uraniu-238 = 4 510 000 000 ani.
fn situatii particulare se pot inregistra cazuri de conta~ninare
radioactivs a mediului ambiant. f n ordinea intensitBtii, sursele pot fi
sistematizate astfel :
- explozii ilucleare experimentale ;
- reziduurile radioactiGe de la fabricarea sau de la folosirea com-
bustibilului nuclear, care nu au fost evacuate, protejate ~i depozitate
fn mod corespunz5tor ;
- accidenJe in transportul materialului nuclear ;
- utilizarea izotopilor radioactivi in cercetare, industrie, agricul-
tur5, medicinri, f5r5 m5suri severe de preintin~pinareariispindirii necon-
trolate a acestora in mediu.
Uneori, pulberea radioactiv5 extrenl de fin5 poate fi purtat5 de
vint sa'u de curenti de aer, la mari distante, producind contaminarea pe
zone intinse.
Datorit5 unor cauze, exist5 posibilitatea contamin5rii radioactive
a solului si a plantelor.
Contaminurea poate fi directti cind particulele radioactive se dcpun
-pe suprafetele neprotejate. Aceasta are o duratii relativ scurt2, deoarece
se intilneste atita timp cit in atmosfer5 exist5 pulbere radioactivii.
Contaminnrea indirect6 are dwata cea mai mare si ea se extinde
pe toatii perioada de existentii a radionuclizilor respectivi, care dih sol
$i ap5 parcurg un intreg sir de trepte : sol -+ plante + produse vege-
tale animale + produse animale + om.
Posibilitgfi de contaminare radioactivs a cerii. de albine
f n mod direct sau indirect contaminarea radioactivii poate afecta
$i produsele apicole.
La prima vedere, s-ar piirea c5 ceara fagurilor prezintci un risc
mult mai mare pentru sSn5tatea albinelor, decit mierea sau polenul
deoarece : -
- mierea si polenu1 au o existents de scurtii duratii (1-2 ani), .
pe cind ,,viatau cerii nu are practic Limit2 $i prin intermediul fagurilor ,
artificiali este intr-o continu5 recirculare apicolii ;
 '103!da lnCel!ln IS ~ol!clnlsal!zpl n.iluad !S $13 ' y e a 3 1's
U @ ~ Jn q u a d qiqe 'a~eq1sa3au ap !!jen$!s u j aunq a$e$TnzaJ n3 ~$e3!lde !J
aqeod ede n3 a ~ e l y I s u p d ~a!peo!pex a~eu!urequo3ap ap e ~ n p a ~ o ~ d
'aA!laeo!peJ Jopjuelsqns e a p e d adew !am ea3 u; a a ~ q ~ p d a p uy~n8!se r as
' a ~ e l ~ d s - a ~ y du!~d
o l !ode !S ZJeao ap .1011m301q nes ' ~ o - [ l ~ n ; iee ja3aJ cda
n3 ge$agla.~. e a ~ e ~ e dusp d ' a ~ e u r ~ $n d a ~ a'aIIqe$s w!rrr!y3 nieu!qruoa
s
q . ~ de ~ o ~ s a 3oe~ n q 3 n ~u j~ ggur nu 3!8olo!q aJapaA ap prrnd u!p apau!
a$ueqsqns puju~ureluo3ale3 aluaurala lugs !!z!l3nuo!pr?~ a3aJeoap '$err!rrreq
-uosap !J aleod le!j~ed aJe3 'losyde snp0Jd ~nJn3rr!s a)sa e ~ e a 3-
!qeuurasugau alsa yJeolsal1n ea~eu!rusluo3 Je! ' s n p a ~alsa au!qIu a.73~3
ap !a!$amas In$uaruoru ur !!~a3 IF! axerr!urn$uoJ ap lnlai\!u 'depesv 'elual
IS apeaa~8ap uraqxa aqsa JOI e g x o p a l l n eaJeu!ur!la jr3ug 'vnlnsaj
ur 3!u~alncI gzeax!j as !jellnzax !!Snduro3 !S al!qeJs a3!ur!rlso!q njeu!q
-wo3 uj y)u! 'leur!ue lnursyue8~0ug !Sun.qgcl !z!lsnuo!pe~ !j[nru -
! !nl w e j e rr!p yz~?auo!isepsep
? p a p a3!u~alncI Teru qpur q a a j a ne ales gsea3e ad urs!uc8.xo rrj !Sun~lyd
!!zg3nuo!pe~ p a p '~o~au!qlse u e q aln$!lsuo3- 1nualocI !$ na.ra!ru -
! ~ 3 e a 3nguad snpxa 3!q~.1rl alsa aJeufureluo3 ap cI!l $sa3v '10s LIL JOI
-Fzlpnuo!peJ ~jua)s!xa ap e p e o l ~ a dB$EO$ ad apu!quE as ' e m ~ s g dc u a ~ o d
nes aJaIur 4- J e p a u y u e l d + 10s : ~ g a ~ ! p u yeaJeu!ureluo3 -
: qpnqug ' s n p a ~!eru la3 a.reu!rusluoa -
ap plaA!u aJe weas aTo3!de a p s n p o ~ daleol aJqu!p 'a)qnoa.I u~
.dm!$ ap epeo!xad 19eaa3e ad a$elgugs ap yn3s!J B J U ! Z ~ J C ~
&&!he?um &epo seas p a p 'qlnur !cur nes y e ap Jolpaz lnu!pJo ap
'y8un1 ap uraqxa a~!jelgrrrnrur ap epao!Jad ne !z!pnuo!priJ !j~nru-
 Recoltarea si expedierea probelor de faguri
si albine pentru diagnosticul de laborator r

a1 bolilor $1 intoxicatlilor la albine

Asistenta sanitara veterinar5 a fanliliilor de albine, precum ~i con-

trolul sanitar-veterinar asupra circulatici acestora ~i a produselor api-
cole, se asigur5 dc ciitre personalul tehnic a1 circuinscriptiilor veterinare,
cu sprijinul cercurilor apicolc ale Asociatiei Crcsciitorilor de Albine.
Pentru asigurarea siiniitdtii fa~niliilordc albine si evitarea riispin-
dirii bolilor infecto-contagioase si parazitare, apicultorilor le revine
sarcina s 5 urmlireasca in permanent5 evolutia st5rii de siiiiiitate a aces-
tora, solicitind sprijinul personalului sanitar-vcterinnr.
Se va efectua examenul sanitar-veterniar, periodic, a1 intregului
efectiv in lunilc martie-aprilie si august-scpteiiibric, de cgtre personalul
de -specialitate.
Accast5 supravcghere trebuic s5 fje completatii, in caz de dubiu,
cu exanicne clc laborator, in care scop faceln unele precizsri, in con-
formitate cu prevederile legii sanitare veterinare nr. 60/1974 privitoare
la recoltarea, ambalarea si expedierea probelor de laborator, evitind in
acest sens unele neajunsuri care se pot ivi.
Probele se pot trilnite fie laboratorului din cadrul i n ~ ~ e c t o r a t e i o r
sanitare-veterinare judetene, laboratorului de spccialitate din cadrul
Institutului de Cercetare s i Productie pentru Apicultura sau Laborato-
Pului Central Sanitar-Veterinar de Diagonstic Bucure~ti. Probele vor
fi constituitc din portiuni de faguri cu puiet, nlierc 5i pijsturii, avind-
dimensiunea dc 10/15 cm ; in cazul bolilor p~iietului: 40-50 albine,
cu selnnc evidente dc boa& vii, sau in agonic ; fagurii cu puiet si
albine, in cazul incriminiirii unor boli mixte.
La recoltarea probelor in scopul stabilirii diagnosticului prin cxa-
men de laborator, trebuiesc respectate urlngtoarele rcguli generale :!
- proba recoltat8 trebuie s5 fie reprezentativ8 ;
- se va recolta o cantitate suficientg de material patologic, incit
s5 permit5 cfectuarea u~zuiexamen complex.
Albinele bolnave vor fi trilnise in recipiente sau borcane cu capa-
cul perforat, pentru a piitrund'e aer.
Probele de fagurc, cu puiet se amabaleaz5 in hirtie curatij si se
vor trin-itc? in cutii de carton sau leinn. P e fundul si pe capacul cutiei
se fixcazri cite douii sipculite de grosimea unui creion pentru a tine
f e u r e l e u5or indeplirtat, p3strindu-i integritatea pe timpul transportului.
Probele, astfel a~nbalatesi sigilatc, vor fi trimise laboratorului de spe-
 RECOLTARE.4 S I ESPEDIEEEA PROBELOR DE FAGURI $1 A L D i X E 328

cialitate, prin delegat, impreun5 cu o not5 insotitoare, in care se va

mentiona : numele detinstorului ~i adresa, numiirul familiilor de albine-
din stupina, data aparitiei bolii, nu1115rul familiilor d e albine afectate
d e boa15 s i procentul de morbiditatc s a u mortalitate, semnele clinice,
$i inodificiirilc anato~nopatologiceconstatate, data recoltsrii materialului
patologic.
Recoltarea probelor pentru examen toxicolcgic d c laborator se va
face in cel mult 24 o r e de la aparitia primelor suspiciuni de intoxicatie,
de catrc o co~nisiede constatare a intosicatiei, sau in lipsii, de mcdicul,
veterinar, in prezenta apicultorului ~i a unui delegat neutru.
]Tn cazul suspiciunii d e intoxicatie la albine, probelc vor fi consti-
tuitc din albine in agonle sau moarte, circa 100-150 grame, probe.
de miere, d e faguri cu pBstur5, faguri cu puiet ciip5cit si ncc;ip3cit, csan-
tioanc din hrana dc stimularc, plante, frunze, flori si ap5. suspccte d e
a contine substante toxice.
Jumiitatc din probelc recoltatc vor fi sigilatr, si se ]as:\ i n grija
proprictaru:ui pcntru o p ~ r i o a d 5de 91! xi!? in vcdcrc:r: unor cventuale
expertize.
Prin tri!nitcrc,a probclor In lnboratorul dc diagnostic, apicultorii.
vor putea sFi unnk-easc5. in nod stiiniific, evolutia st5rii de sAn5tate
a fa~niliilor de albine si s5 intervin5 operativ ~i eficiei~t in caz d e
necesitatc.
 Confectionarea lumlfiiirilor si colorarea cerii

Confectionarea lumin5rilor - consideratii generale

Lumin5rilc sint obiectc confcc\ionate din ccar5 sau inlocuitori, de
diferitc formc si dimcnsiuni, prev5zutc in centru cu un fitil care, prin
ardere, produce lumin5.
Nu s-a stabilit momentul cind lun~iniirilcau inceput sri fie folosite
pentru prima datii. Plinius lc mentioneaz5 prccizind cii patricicnii se
serveau de luminiiri f5cute din scu si ccarii. fn Evul mediu sc fliceau
luminsri mari, sub form5 de f5clii de cear5, pc care anglo-saxonii le
foloseau in procesiunile lor. f n s u ~ icuvintul candelii dcriv5 din latincscul
candela, care inseainn5 luminare de ccarii. Mult timp luminarea a
constituit unitalea de m5sur8 pentru intensitatea luminoas5.
fn unelc tfiri, unitatca de m5sur5 a . luminii a fost considerat5
lumina d a t j de o luminaare de parafin5 cu un diatnetru de 20 nlin avind
o flaclir5 de 50 mm inliltime.
Din cauia lipsei de cear5 si a pretului ei ridicat au inceput s5 se
produc5 din ce in ci! rnai mult lunlin5ri din cearii de albine in arhestcc
c u alte substante minerale, vcgetale sau admale:- ca $arafing, stearin;,
ozocherit.5, seu ~i alte ceruri 'care sint mai ieftine, ins5 prezintci. si o
serie de inconvmiente. /

~ c n t r ufabricarea lumin5rilor s e foloscsc vi in prezent carititsti

importante de ccar5, existind o adeviiratg industrie cu instalatii speciale,
care realizcazri o bogat5 gam5 sortirnentalg de luminilri simple si arti-
zanale, confectionate dup5 retete ~i tehnologii diferite.
Cole..mai apreciate luinir15ri a u fost $i sint cele confecfionate din
cearli de albi;n~,-care nu fac furn, au o flac5rZi strlilucitoare s i n u dcgaj5
miros nepl5cut.l A .-- '

fn afar5 de lun~i1~5rile confectionate exrlusiv din cearli de albine,

exist5 nuineroase retete de fabricare a JuminRrilor care contin ccarri de
albine i n diferite proportii in .amestec cu stearing, parafinii, ozocherit.5
$1 cerezin3. Cele mai uzitate amestecuri sint redate in tabelul 16.
LuminBrile s c pot fabrica manual .in conditii .gosp'odrireSk $ me-
canic, in unitsti industriale dotate cu-utilaje speciatizate de n & ~ ran- .
 1 Tabelul 16
Diferite retdte folosite la fabricarea lumin&rilor
Retete
Component1
1 2 3

Cearfi de albine 10 25 55
Stearinii 20 15 10
Parafin5 i n amestec cu ozocherite
~i cerezin5 70 60 35

dament. In ambele cazuri, lumingrile se realizeaz5 prin imbibarea unui

fitil in ceara topiG, care se toarn5 apoi in forme diferite.
111 unitiitile specializate ceara moale este dirijatg printr-un cilindru,
prin prcsare, formihdu-se o luminare continu5, care se taie apoi la
, iungimea dorit.5 sau se toarnii in forme diferite, prin presare, sau trefi-
lare. Ornarea lumin5rilor se poate face prin turnare direct in tipare din
dou5 buciti, cum sint lurnin5rile ornate cu caneluri si spirale. Ornarea
artizanalri se face prin operatii manuale ulterioare, realizate cu riibdare
s i 1nigal5de operatori specializati.
0 parte important5 a procesului de fabricatie este alegerea cali-
t5tii si pregztirea fitilelor. Cele- mai bune fitile sint din bumbac, in sau
cinep5. Exist5 fitile rotunde si plate, de diferite grosimi. Numgrul fire-
lor necesare pentru fabricarea unui fitil variazg in functie de rezistenta
lor, puterea de absorbtie, sorturile de mar5 si lnlocuitorii care se utili-
zeaz5 la confectionarea lumingrilor, procesul tehnologic, grosimea lumi-
nlirii ctc. EsVe important ca firele s5 fie uniforine, iar fitilul rezultat s5
aibs grosime uniform$, s5 nu prezinte ingroqgri sau strangulgri.
Alegerea fitilului este de important5 primordial:, pentru ca lumi-
1 narea s5 ardii f5r5 fum si sii lumineze bine. Grosimea fitilelor variaz5
direct proportional cu diametrul lumingrii. Cu cit cantitatea de cear5
d e albine este mai mare i n compozitia luminiirii cu atit va creste ~i
grosimea fitilului. In cazul confectioniirii lumin5rilor din cearri de albine,
se folosesc fitile rotunde, care trebuie introduse intr-o pozitie anumits,
I
tinindu-se cont de marcarea acestora de c5tre fabrica produc8toare, care
indica partea de sus a fitilului, cgci altfel vor arde slab, cu iluminare
defectuoas5. La fitilele care au tesgtura sub form5 de ,yo, virful lui
indici totdeauna partea inferioars a pozitiei fitilului in lumirrare. Pen-
t r u a arde bine,' ad-icii lent si uniform, f6r8 a scoate fum, fitilele trebuie
sri fie bine uscate ~i tratate chimic. Un -astfel de tratament chimic se
poate face c u o solutie de 71 g acid boric, 4,5 1 apii, 9,4 g alcool rafinat
~i citeva piciituri de acid sulfuric.
Exists nurneroase t a m e orientative care coreleaz5 calitatea sortu-
rilor rji grosimea fitilelor in functie de calitatea ~i grosimea luminsrilor
pe care dorim sB le realiz2m.
 CONFECTIONAREA LUMINARILOR $I COLORAREzI CERIl 333

dimensiunea dorit8 si introdus in ccara dc albinc lichidli, zpoi i l &tin-

dem pufin si l5siiln ca surplusul dc cear5 s5 se scurg5 intr-un vas. Se
intindc foaia dc fagure artificial, calculatB cores;?unzStor la lungimca
.si grosilnea l~iminiriipc care dorim s5 o confcction5m. Fitilul se fixeazri
cu ccarii topit; la fagurclc- artificial, dupA care sc Inccpc rularca fagu-
relui incet ~ i uniform,
- operatiune prin carc fitilul cstc introdus in
fagurc. Pe parcurs fagurele artificial sc va tan~ponacu cear2 topitri la '

locurilc dc contact, pentru n sc asigura o cit mai uniform5 stabilitate

lumin5rii. Locul de terminare a1 fagurclui va fi nctezit. 5i lipit cu crar5
lichid5. Grosimca IuminArii p o a t e f i nl5rit5 prin aplicarea unci noi foi
dc fagi:rc zrtificial, dar mai binc se folosesc benzi continue, tjiatc
initial !a dmiensiunilc carc sli x.igu;-c gm:;imea doritS. In accst mod
rezult5 lumin5ri uniforme 'si nspectuoasc. Cap5tul fagurclui artificial
rulat poate fi previzut cu o, terminatic decorativfi. Pcntru aceasta se
vor confcotiona din rcsturi de fagurc artifi~ial fi:ii latc dc i O mm,
care sc vor tibin si lipi unelc pestc nlkele in mod rcgulnt, ingustind astfel
lu~ninareaspre virf. f n accst mod la capst va cxisla fiyia dc 10 IIIIII
care va acoperi terminatia fagure-
lui artificial rulat. PC accasta sc
va lipi o alt5 fisic acoperitoarc
d e 10 mm, iar pe ca, una de 3 mm.
Toatc f i ~ i i l evor fi ajuslatc in final
cu un cutit incslzit. Fitilul iesc
cu 1,5 cm din virful luminkii, vPrf
car? la rindul l u ~a fost ajustat
cu u n cufit incjlzit, sub formA plat5
sau oblick
Sc luai pot face qi alte dcco-
ratiuni, ornalnente sau inscriptii
Sucrate artizanal din ceari.

Colorarea cerii
Colorarea ccrii se practicn
i n anumitc situatii pentru produ-
ccrca de lumin5ri decorative, mu-
laje, obieclc cvpozitionale sau arti-
zanale, diferitc crelnc sau in alte
scopuri inclustriale.
Exist5 douii procedee de co-
lorare a cerii. Unul consts in topi-
rea cerii in apd si ad5ugarea d e pra-
furi colorante dizolvate in ulei
dc terebcntinb, astfel ca intrcaga ..
mass d e ccar5 nioale sri apar5 cu F ~ Q .194 - Luminari confectionate din
aceeavi tents, fiind uniform colo- faguri artificiali
 334 CEARA

rat& A doua metod5 -const5 fn aplicarea colorantului~pesuprafata obiec-

telor de cear5 albcl., astfel h i t ceara apare coloratcl. la exterior, interio- ..
I
. 1'
rul r5minind alb. 11
Important este 2 5 nu se foloseasc5 coloranti toxici, pe baz5 d e
I
I.
plumb, arsenic sau mercur, deoarece in cazul lumin5rilor astfel colorate
flac5ra produce vapori toxici. Pentru colorarea cerii, in special la fabri- ; ,
carea lumin5rilor, de calitate superioar5, cele mai inofensive $i potri-
vite culori pot ,fi realizate cu :
,
- indigo, colorant albastru-inchis, cunoscut inci5 din antichitate ,~- ' ,
qi care se extrage din diferite plante din :genul Indigofera 0riginar.S
din India. In prezent se preparcl. sintetic din anilinii sau din acid '
, . antranilic ;
- ~ o f r a n ,colorant aliinentar extras dintr-o plant5, erbacee (Cro- 1
cus sativus), care contine uleiuri eterice, sau din esenkle unei alte
plante (Charthamos tinctorius) originarcl. din Asie,,. din care s e extrag .
uleiuri foiosite la fabricarea uleiurilor alimentare ; . ' I
~
- se mai folosesc cu succes diferite culori pe baz5 de anilin5 1I I

(lichid uleios folosit la fabricarea colorantilor alimentari qi a medica- ,

mentelor). Tincturi1e7de anilin5 sint solubile i n grgsimi, sint foarte

penetrante si se amestec5 repede, fiind necesare in cantit5ti mici pentru
a obtine culoarea dorit5. Ca u11 dezavantaj amintiln faptul cH nu rezists -
1
prea mult timp la lumin5 si sedecoloreaz5 ;
.
- o altcl. culoare folositcl. este ocru (galbcn-brun), preparatcl. dintr-o
varietate de argil5 de culoare r o ~ i ebrunB ;
- se mai pot folosi diferiti coloranti organici, solubili in gr5-
simi, sau diferite r 5 ~ i n i .
.
,

i
' 1
Prin combinatia acestor coloranti in diferite proportii putem ob-
tine cele mai diferite nuante de culori, dup5 preferin@.
. In situatia in care: n u puten1 obtine coloranti solubili in ceard c i
numai coloranti solubili In ap5 sau alcool, cstc necesar si5 topim ceara
intr-un vas emailat, asezat intr-un alt vas cu ap5, la o flaciircl. nu prea .'
-
puternicii si s-o l5s5m s5 fiarb5 ccl putin jumztate de or5, dup5 efec-
'
,'tuarea amestecului, pentru ca alcoolul sau apa din colorantii i n t r o d u ~ i
.s5. se evapore.
., . .
. rats. &?kVa 'retete du cele rnai bune proportii, pcntru
obti&'diferit& culori :
' I .! dlisastru : pentru 100 cear5, 6 parti violet d e indigo ;
. . .Verde : $00 M r t i cearcl. alb5, 3 parti violet de indigo Si 4 p5rti ' -
iqpfra?; : .. .
. . . .
,
I -

:--~..:~:~.:~osu~.:-~200
-L-~ir
*' . . .
.. p5rti mar5 alb5,-13 p5rti sofran ;
-
. - ' . Violet : 400 p5rti ceatcl. alb5, 12 p5rti sofran, 7 p5rti violet de
'indigo ; .
, I
Ncgru : 50 prirti ccar5 alb5 in care se incorporcaz5 2 pSrti negru
de fum de cea inai bun3 calitate. .
I .'
,. 8
 Mulaje qi iteeoratiuni din cearg
~ b z e e l e , atelierele de rn&%erial didactic, secfiile specializate ale
Fondului plastic, folosesc cantiuti importante d e c e a r j pentru reprodu-
cerea speciilor botanjce, a florilor $i fructelor, mulajelor anatomice ~i
a altor numeroase decoratiuni, care sTnt f8cute cu rnultg a r a , inciB
uneori este greu s5 deosebe~tiimitatia de realitate. Pentru unele re-
produceri de mare finete se folose~tenumai ceara de albine. Nici una
din numeroasele varietriti de cear5 vegetal& sau mineral5 n u are-
plasticitatea ~i maleabilitatea cerii de albine pure $i ele n u se pot
folosi pentru asemenea lucrgri delicate. Ceara de albine mai are pro-
prietatea si de a - ~ ischimba forma sub actiunea sarcinilor exterioare,
f5rli a se fisura, sau sfsrima, fBr5 a - ~ ischimba volumul si poate reveni
la forma initialii. De asemenea, are capacitatea de a fi tras5 in foi sub-
tiri, prin comprimare, la o temperaturg inferioara punctului de topire.
Pentru a realiza de exemplu, o frunzg lucioas8, se poate folosi
praf de, azbest, iar pentru una mat& praf de amidon, care se aplic5 cu
ajutorul unei peniule din p5r de cimil5. Pentru o polisarc bung, piesa
sc pcnsuleaz5 cu r5sin5 de tuia dizolvatj in alcool. Pcntru confectio-
narea florilor se folosesc foi de cearc? subtiri ca foaia de hirtie, cu care

. F i g . 195 - Calupuri din ceara cu Fig. 196 - Aplice d i n cear5.

elemente decorative
s6 formeazii petalele ~i frunzele. Pentru preg5tirea acestor foi este nec&
sar5 multa experient5 in scopul realizgrii foilor uniformc,'neporoase.
far5 fisuri ~i deformgri. A r t i ~ a n i ifolosesc diferite cutite ~ ; iiiulaje
i pen-
tru confectionarea acestor piese, pe care le finiscazg manual. Nervurile
sint f5cute cu ajutorul unui poailson sau cu un stilet din ciinbrisor sau
agat. Staminele si stigmatele- sint f5cutc din sIrm5 fin5 inmuiat5 in
cearii si colorate in acelasi mod.
Obiectele foarte mari sint goale pe dinguntru si trebuie s5 ai0G
o anniiturii metalics, pentru o inai bun5 consolidare si sustinere.
In atclierele Fondului plastic se confectioneazii difcrite obiecte,
tablouri,' plrici artizanale, figurine cafe se realizeazs din coinbin5ri de
cear5 albX sau col6rat5, se toarn5 in pl5ci si se finiseaz5 manual, cu
riibdare si mBiestrie. Talentul artistului ajunge s5 imite natura in
~ n u n c asa.
 ,
. Propolisul

Ce este propolisul ~i clasificarea acestuia

Propolisul este un produs apicol natural format din substante r5si-
noase, culese de catre albine de pe mugurii si tulpinile plailtelor si pre- .
lucrat de catre acestea. Contine o cantitate apreciabil5 de cear5, riivini,
uleiuri ~ t e r i c e ,fiind folosit de albi'ne ca material de constructie $i
dezinfectie in interiorul stupului. Propolisul obisnuit este recoltat de la
diferite plante si in acest caz el este multiplant, polifit sau poligen.
Cind cste recoltat de l a o singura specie de plante sau de la un grup de
plante localizat intr-o anumiti microzonri pedoclimatic5, pybpolisul este
uniplant, monofit sau monogen,
Propolisul, denumit si ,,cleiul albinelor" este o materie rjsinoas5
opac5, parfumati, lipicioasii, de culoare galben-roscatli cu nuante verzui
mai inchise sau mai deschise, substant2 cu care albinele lipesc crjpj3-
turile din stup, mai mici de 4-5 mm, niveleaz5 neregularitatile din
interiorul st~tpuluisi lipesc scindurelele podisorului si partile compo-
nente ale stupului. Albinele fixeazg cu propolis ramele stupului intre,ele
$i le consolideazride faltul pe care se reazem5. Prin lipirea crGp5turilor
din stup, albinele asiguri un microclimat dirijat in interiorul acestuia,
propolisul avind totodata si un rol dezinfectant. Albinele il folosesc in
permanent5 la intjrirea si consolidarea Iagurilor, precum si la spoitul
celulelor deStinate cresterii puietului, fapt ce constituie o bun5 dezin-
fectie a fagurilor. Stratul de propolis lucios pe care albinele il aplicft pe
.,fagurii noi si pe peretii celulelor, precum si pe. o bun5 parte din fata
intcrioara a stupului care protejeazg cuibul, a fost .numit d e P. W. Phi-
lipp, ,,balsamu si este considerat a fi un sortiment spec;lal de propolis.
Albinele folosesc propolisul pentru a reduce m5rimca urdin~suluitoamna,
pentru mentinerea caldurii, pentru a reglenienta aerisirea interioara in
raport de msrimca coloniei sau in scopuri de apararc, cum ar fi in
cazul ingrgdirii urdinivului, cu nistc coloane de propolis (bariere de
propolis), pentru a evita acccsul in stup a fluturelui ,,cap de mort" care
le prad5 mierea.
De asemenea, albinele i1 nlaf folosesc l a acoperirea cadavrelor unor
dguncitori omoriti de catre albine. Astfel acesti daun5tori (soareci, melci,
~ o p i r l e ,fluturi etc.) pot fi conservati mai multi ani far5 a vicia atmos-
fera din interiorul stupului, datorit5 actiunilor antitoxice si antipro-
teolitice, ale propolisului.
I
f
Fig. 198- Barier5 de propolis realizats de albine la urdiniyul stupului pentru
.
I a-1 micsora . ~ pentru
i a evita pgtrunderea d5un5torilor in interiorul stupului

Etimologia propolisului ~i originea sa

Numcle propolisului este rezultatul combin5rii a doi termeni de
origine latins $i grcac8 : pro - care inseamn8 ,,inaintea si polis -
care inbeanng ,,cetate", deci ceva care iese inaintea orasului (cetatea
albinelor) si inchide trecerea, servind drept zicl de ap5rarc. Albinele
inchid cu propdis toate trecerile inutile ap5rind integritatea stupului.
Din ins5si originea cuvintului rezultg c5 propolisul a fost canoscut d e
roman; si greci.
Este interesant sci se ia in consideratie si o alt5 etimologie a cuvin-
tului, atribuindu-i o origine latins. De fapt Pliniu cel B5trin fo1oses;te
termenul de propolis. Constructia cuvintului provine prin asamblarea
prefixului pro cu semnificatia ,,in scopul de", ,,favorabilLL,,,pentruu si
polis o form5 de conjugare a verbului ,.polire", in francez5, ,,polir",
care inseamn5 ,,a polei", ,,a acoperi", care prin deformare a dat la
ivealj termenul de ,,lisserLL- cu semnificatia de ,,a netezi".
f n acest sens, se stie c 3 albinelc utilizeaz5 propolisul pentru a
acoperi, ,,a palei" o parte din interiorul stupului si, in special, celulele
goale ale fagurilor, inainte ca matca s5 inceapci depunerea pontei.
 :. .
- CEARA -
340
-. ~.
Propolisul se c u n o ~ t e ab i n s ~i in Egiptul antic cu citeva milenii:..
inaintea erei noastre, in special de catre sacerdoti (rang demnitar. de '1
preoti), in miinile c5rora erau concentrate medi-ilia, chimia $i arts-
mumific5rii cadavrelor. Asemcnea mumii, perfect conservate in decursul !
timpului, a u fost descoperite In renumitelt? piralnidc egiptcne. .. I.-

Aristotel recomanda propolisul ca rcmcdiu ~ e n t r up15gile si con- . .

tuziile care supureazs. De aselnenea, Aviccnna, in cunoscuta sn lucrare ;~
Canonul stiintei meclicale, distinge dou5 Ecluri de ccar5 -- curat5 si . .
neagr5, ceara curat5 fiind aceca din carc albincle constr1.1iau fagurii, :
iai- cea neagrri era consider at;^ o 1ilurd5ric n stupilor. Tct Avicei~nai
~nentionafnsri cri aceast5 cears neagr3 te facr s5 strsnuti si are Insu-'I
~ i r e ade a f a c e sG se elinline virfurile s5grtilor si trbl~ii, clcoarecc e a - . : ~
cur8t5 si innjosie puternic p i ~ l c a . ..

Originca propolisului a constituit obicctul polflnicii dintrch naturn- .:

listii - Pliiiiu ccl Biitrin si Dioscoridc. Prisnul era dc. pzrere c;i a l b i n ~ l e- -
adun3 propolisul ,din curgcrile- r35inoase ale mugurilor de salcie. plop,
castan si alte plante. Ccl5lalt afirma c5 il adun5 din stirax (arbore esotii: .:
rSsinos, care produce r5sina numita smirn8).
De asenlenea ,marele istoriograf Dirnitrie Cantemir aratti in lucra- . -
rea sa .,Eescriptio Moldaviae", cum se recolteazri ccnra neagrg (pro- .-:.
polisul) : ;,In acest SCOP prisjcarii dacti pun un roi nou cu matcG intr-un
stiubei, il bortilcsc anulne si-i fac crgplituri in ~ n u l t elocuri. albinele ,i
nstups acele- deschizgturi cu ceara aceea neagrg. Prisscarii scot la ';

tinipul potrivit accast5 cear5 cu miros de chilirnbar care la soare n u se -I

topeste si CI vind cu un pret mai marc".
De asemenea Mihail Sadoveanu, in romanul Fratii Jderi referin- .~--
du-se la ccara verde-cu u n prca pl5cut mires care se e x p o r t 8 la Vicna, .c
arat5 cG aceasta. se plsteste dc douszeci de ori lnai ~ n u l tca cealaltg.
Datorita proprietA\iler sale t5in;iduitoare, propolisul a fost .utilizat .-
din cele nisi vechi timpuri la vindecai-ea rsnilor. In timpul r5zboiului '.I.
anglo-bur, din secolul trecut, medicul Parvel Mcyer a folosit i n - ~ p i t a l e l e . . ~
de campanic o alifie din vaseling si propolis (propolis vasogen), cu cat'& ";
a tratat r8nile, protcjindu-le impotriva cangrcnei. Totodata a observat.
cii alifia cu propolis arc actiune cicatrizantri si favorizeaza for~narea..:.:
tesuturilor noi. .-.. ,
Provenienta si insusirile propofisului a u preocupat n ~ u l toamenii i j
de stiintri. Astfel, in ldgiitur5 cu originea propolisului; unii ccrcets-- -;
tori sustin c5 propolisul a r fi cules d e albinc din rasinile si secretiile ,::
mugurilor si de pe scoarfa unor r5~inoasesau foioase, la care albine~e':;
adaug5 si secretii proprii (Rijsch, Ciesolslri). 'Altii sustin cii propolisul..,.
a r fi format din reziduuri de gudroa~lesi riisini, care provin din nectar I:
si din poien, i n urma consun~uluiacestora si care apoi este eliminat si ..
depus in interiorul stupului (Kustenmacl~er,Daniel etc.). 0 a treia teorie j:
.:*
sustine cii propolisul are componenfi numai din polen (Philipps). .-

Prima ipotezs pare sB fie cea lnai verosimilii si cercefirilc dinl-,

ultimul timp a u adus o serie de argulnente noi in sprijinul ei. . -.
.
+
-
 PROPOLISUL -34i'
I

Colectarea propolisului de ciitre albine

Multi apicultori au urm5rit cum culeg albinele substanta viscoas5
de pe mugurii unor copaci ~i plante propolifere. Din observatiile facute
-asupra fclului cum string albincle propolisul, s-a constatat c5 albinele
adunli propolisul de diferite culori (alb, galben, rogu, verde) si-l trans-
ports, ca si pe polen, pc picioru~eleposterioarc. Pentru aceasta albinele
se folosesc de antene pentru a descoperi particula cea mai potrivit5,
apoi atacii substanta rGsinoas5 cu mandibuiele. Limba nu este utilizatg
nici la colcctarea si nici la aplicarea propolisului. Dupii ce a prins
propolisul cu ajutorul mandibulelor, albina se trage inapoi cu capul
ridicat pin5 ce particula de propolis pe care a apucat-o intinde, trads-
formindu-se intr-o at5 lungti, si se rupc. Dup5 aceea, picioarele ei mane-
vreazii cu dcxtcritatc mica particul5 de riisind si o depoziteaz5 in pane- $

raselc dc polcn. Areast5 operatiune se repet5 pin5 ce gr5m5joarele de

propolis'ajung la mlirimea necesars. Dup5 fiecare depozitare de propolis
in panerqe, albina zboarri citeva secunde, apoi se a$azSi in acela~iloc
pentru a continua strinsul. Se' $tie c5 albinele i ~ descarcri
i singure grii-
miijoarele de polen, raminind ca altele s5-1 preseze cu capul i n celulele
respectivc. La desclircarea propolisului ins5, albina este ajutatri de alta
care rupe cu mandibulelc cite o buciiticB, pe care o depoziteazg la locul
neccsar. Aceast5 operatiune se face adesea chiar pe scfndura de zbor.
Debarasarca de propolis poate dura mai multe ore.
Recoltarea propolisului se face numai la o temperaturj ridicatii,
peste 20bC, cind materia viscoas5 este rnai moalc, se poate inc5rca si
desciirca. Odat5 cu sciiderea temperaturii albinele inceteazii recoltarea
propolisului .
Este interesant cum albinelc rnanevreaz2 acest material lipicios,
far5 a se incleia. Se presupune cli aTbinele mai vlrstnicc care sint cule-
g5toare de propolis, secretii o anunlitti substantti care le ajutri sii fac5
fata acestei situatii.
Albinele colecteaz5 anumite secrctii r2~inoascale mugurilor scoar-
tei ~i frunzelor unor arbori (plopul, arinul, mesteacsnul, bradul, molidul,
pinul, visinul, prunul), precum si n diferitelor plante erbacee.
Albinele se concentreazs la lucru pentru un timp determinat la
o anurnit5 specie. de plante si aceasta intr-un loc dat, uhde ggsesc sufi- .
cient propolis.
Dupii G. Lopatina (1959) concentl-area tcmporar5 a albinelo'r- de a
vizita anurnite plante propolifcre arc loc dup5 forma, culoarea, mirosul
si amplasarea lor.
'A. Toskov (1957) a observnt c5 in anumite imprgjuriiri albinele
culeg si substante rjsinoase din pAcq-5, nsfalt, vopsea neuscata .cu care
astup5 crBp5turile mai mari, folosindu-le ca inlocuitori de propolis.
2. Prudnicenko t1960) a demonstrat cii in propolis exist5 douii
feluri de polen (care a trccut ~i care n-a trecut prin sistemul digestiv a1 -
albinei) si douB feluri dc cear6 (ceara de albine ~i ceara vegetal5).
-
Tendinea de pro1:olizare a albinelor este un caracter de rasg sau
ecotip si depinde chiar de 4nsu~irileindividuale alk Linor 6amilii de albine.
 342 CEARA

Ccrcetjtorii care au studiat speciile si rasele de albine afirmii cB

.speciile Apis indica, Apis florea si Apis dorsuta n u folosesc propo-
lisul. De asemenea nici unele rase din specia Apis mellifera, ca Apis
mellifera lamarki, nu adunii propolis. Dintre rasele de albinc cu tendinte
mai pronuntate de propolizare amintim : albina caucazianj (Apis melli-
fera caucasica), albina saharian5 (Apis mellifera sahariensis), care tr5-
ieste intre Muntii Atlas si desertul Sahara, Apis mellifera nnutolica, Apis
rnellifera scutellatn prccurn si uncle populatii din Apis nzellifera
i?wllifera.
Albina romb'i1casc5, Apis vzellifera ca7puticn, are o tendint,i mode-
rat2 dc propolizarc, unclc ecotipuri ale acesteia avind aceastii insusire
mai mult sau mai putin pronuntat2.
Rccoltarea propolisului de ciitre albine are si un caracter zonal.
fn zonele mai reci si la padure, inclinatia d e . propolizare este mai
pronuntatLi fat5 de zona de cimpie. Toamna si primiivara albinele propo-
lizeaza mai mult.
. Din propriet5tile propolisului
Propolisul estc o substant5 cu coinpozitie complexli, dar necunos-
cut2 inc2 din punct dc vcdere chimic.
Analizindu-sc clcnlentele care alc5tuiesc propolisul s-a constatat
cii acesta cste compus din rssini si balsarnuri vegetale - 50--550/0,
ceruri 25--35010, uleiuri eterice volatile loo/,,, polen 5% si alte sub-
\
stante organice si microelemente 5%.
I n propolis au fost identificate 149 de substante componente (Eva
a r a n e - Apidologia nr. 4/1987).
Din ccrcet5rile f5cute de Prokopiwicz, rezulta cii propolisul are
propriet5ti bactericide si anestezice, care depci~esc cu mult actiunea
cocainci (de 3,s ori) si a ;lovocainei (de 5,2 ori). Continutul bogat in
uleiuri etcrice sporeste aceste proprietriti anestezice.
Propolisul este produsul apicol prin care se transmit cel inai
bine proprietiitile terapeutice ale plantelor la om. Pin5 in prezerrt, in
propolis s-au identificat 19 substante cu o structurii chimica diferitii,
cu multiple roluri biologice. fntre structura chimica ~i actiunea farmaco-
logic2 a propolisului exist2 o strinsii leggturii. f n propolis s-au identificat
si descris existenta unor compbnente, cum sinl cele de tip flavonoid,
acizi aromatici nesaturati, cafeinic $i ferulic, caracterizati printr-o mul-
tipla activitate biologic5 (Cizmaric si Matel). Propolisul contine acid ben-
zoic, care are efecte asupra microorganismelor si care contribuie la
efectele bacteriostatice si bactericide ale propolisului.
Villanuev si colaboratorii au identificat si separat cu ajutorul cro-
matografici, spectroscopiei infrarosii si a metodei microbiologice, un de-
rivat al flavonului .$ anume galanginul (trihidroxiflavona), care aliituri
de acidul dihidroxicinamic (acidul cofeinic) determinii spectrul larg d e
actiuni farmacologice pe care le are propolisul.
, De asemenea, un antibiotic extras din propolis are insusirea de a
omori atit microbii cit si ciupercile, astfel incit pe propolis nu se dez-
volt5 nici un mucegai.
 PROPOLISUL -
343

A. Derevici si I. Petrescu au analizat aerul la o distant5 de 200 m -

d e stupins compqrativ cu cel din ,prisacii, constatind c2 flora micro-~''
bian5 a fost mult mai niare in primul caz, fat5 de aerul din prisac8,
purificat de cterurile volatile din propolis. Autorii au observat c2 dato-
rit5 aceleiasi cauze, aerul din interiorul stupului, cit si cel pin5 la o
distalits de 2 m de stup este purificat.
Dac5 punem in stup pentru un anulnit t i m p citiva cartofi, boabe
d e griu sau orez, nu va mai avea loc germinarea lor, datoritg. proprie-
t5tilor antigerminative ale propZolisului.
Cercet5toarea Adelina Derevici a constatat qi demonstrat efectul
antigerminativ a1 propolisului pe seminte de cinep5. Probabil c% tot
din aceste considerente-nu germineazg. milioane de grsuncioare de polen
pe care albinele le transport5 in stup. .
Flavonoidele ca elemente componente, predominante au multiple
'

roluri biologicc si 41 actiuni terapeutice.

Propolisul are proprietsti antiproteolitice, antitoxice, antiseptice,
cicatrizante, fungicide, ancstezice si analgezice. In propolis au mai fost
identificati acidul cinamic, vanilina, pinostrobina, galangina si altele.
Datorit5 continutului-bogat in fitoncide, a caror actiune este ase1n~ni5-
toare cu antibioticele, propolisul rivalizeazs in unelc cazuri cu succed
cu medicanle~~tele de sintezs moderne. Analizele cromatografice arats
c5 propolisul mai contine o serie intreag5 de compusi neideiltificafi pin5
in prezent.
.In ultimul timp substantele antimicrobiene din propolis si efcctele
lui terapeuticc au constituit obiectul l~umeroaselorcercet51-i stiintifice,
a verificarilor si aplicatiilor practice din diferite clinici. Rezultatele aces-
tor cercetiiri a u fost prezentate prin numeroase publicatii si cornuriici?iri
sustinute cu ocazia simpozioanelor internationale de apiterapie (Bucu-
resti, Madrid, Bratislava, Portoroz etc.).
Root citeaz5 observatii asupra 58 d e cazuri chir~rgicale,in care
s-a folosit propolisul cu excelente fezultate i n ' ceea ce priveste asepsia
plggilor. Kivalkina (1948) si Hamlepton (1950) au pus i n evident5 pro-
'priet5tile bactericide ale propolisuiui. Verge (1951) a verificat puterea
antibacteriang a propolisului $i apreciazg rezultate pozitive asupra lui
Bacillus subtillis, B. alvei si B. prodigiosus ~i o mare sensibilitate a
stafilococilor alb si auriu.
Feuereisl si Kraus (1958) arat5 activitatea diverselor extracte din
'

propolis asupra mai multor tulpini de bacili tuberculosi. P. Lavie a

studiat originea propolisului si a constatat prezenta substantelor anti-
biotice pe plantele din care albinele recolteazg propolisul, f5cind deter-
minarea naturii chimice a antibioticelor extrase din plante $i propolis,
care le-a experimentat pe numeroase culturi bacteriene cu bune rezultate.
-0 contributie i l n p ~ r t a n t 5la studiul propolisului d i n . tara noastr5
si la propriet5tile lui chimice a fost adusg de cercetgtoarea Adelina
Derevici.
Pentru a putea fi utilizat in scopuri terapeutice, propolisul tre-
buie purificat. Cea mai recomandabilg metodg de purificare este solu-
344 CEARA

... :
.bilizarea in alcool, de 95'. DatoritZi faptului cii ceara nu se dizolvii in_ ; i
alcool, obf$neln un propolis pur. Procedeul de purificare cste urm8torul : : j
Propolisul se mgrunteste cit mai mult pentru ca solubilizarea s5 - i I
s e poat5 face pc o suprafat8 cit mai mare. Se pun 25 pArti propolis l a
100 p8rti alcool de 95". Lichidul obtinut este de culoare brun5, transpa- <' 1
rent, iar prin evaporarea alcoolului riimine. un' strat de propolis pur - ;: ii
denumit extract moale de propolis, care se poate p8stra la intuneric <:--
timp indelungat, in recipienti bine astupati. :
Pentru valoroasele lui propriet5ti terapeutice, propolisul este folo- .- 7
sit in prezent pe o scar5 tot mai larg5 atit in medicina uman8, cik $i i I
En medicina veterinarg. Solutiile de propolis in diferite concentratii se :. j
folosesc intr-o serie de afectiuni interne, iar alifia de propolis la vinde- c
carea arsurilor si riinilor externe. 'Cazurile de alergie la propolis sint rare. - i
Folosit in doze potrivite, omul il suport5 in general bine. Pin5 in :-
prezcnt nu s-a observat s5 produe5 tumori canccroase ci, dimpotriv5, ;.
1
la animale in anumite conditii a oprit procesul producerii tumorilor. :: 1
f n cadrul scctorului medical de apiterapie din Bucuresti se-folo- :; i
sesc in prezent o serie de produse apiterapeutice pe baz5 de propolis, . {,
sub form5 dc solutii, alifii, tablete, spray-uri, deodorante etc.
ria de utilizare a propolisului se 15rgeste an de an asigurind :' i
produsului o cautare si o raspindire din ce in ce mai mare in diferite
ramuri industriale. @ ,..
1 I
8

Microstructura propolisului*
. .,
Rccent a u fost efectuate o serie de cercetgri asupra structurii macro 7
qi microsc-opice a propolisului, cu ajutordl fotografiilor facute la micro- . 7
scopul electronic de baleiaj cu sondg. : !
Ccrcetiitorii francezi Colette Janson si Philippe NIaEchenay .(l976) ' : I
au studiat s t r u s h r a microscopici5 a 100 de esantioanc de propolis 'pro- ;.
venind din difcrite regiuni ale Frantei. Tipurile de microstructur5 evi- .: ; i
dentiate au fost practic mereu aceleasi, indifercnt de provenienta propo- ),
.',':

lisului. S-au reg5sit 5 tipuri de suprafat5 s i 2 tipuri de interior. . I

Aceasta tinde s5 demonstreze cii microstructura lui nu se schimb5
si nu depinde de locul geografic si c5 rolul albinelor lucriitoare este
deosebit de important, avind un rol determinant In formarea struc-
turii aces:ui produs a1 stupului. Interpretarea diferit5 pentru aceste
microstructuri poate fi exprimat5 qi prin plasticitatea propolisului, na-
tura suportului pe care acesta este depus si col~ditiilcmicroclimatice ale
stupului.
Pe aceste csantioane se pot distinge citeva categorii mari de struc-
tur5, des intilnite si care pot explica provcnienta geografic5 a pro-
polisului.
Una dintre acestea este o structur5 de suprafat5 dc tip drapat (la
o mririre de 300 ori). La o msirire de 1000 ori se observ5, tot in supra-

* Autol- : Cristina Mateescu. !

 ..
.
<
.
I / _
~

. . . . . .. . ~.

. ,.....-.
. .
. . * . '
-'
..
PROPOLISUL . - '. 345;- .. ..
. - .- ,
. -

fat& o microstructurii cu sferule si pustule ovoide pe un relief v8luit.

Un alt tip de microstructurii de suprafa@ este aceea a unei draperii
pliate cu urme de perisori de albin8.
Tot la suprafat5 se observa om1icrostructur5 de tip calos si fisu-
rat, cu sferule.
I n scctiune se observii zone alveolate si ondulate cu fisuri cu mar-
gini filamentoasc ~i structurri de calus cu cratere si fisuri..

Proprietiitile organoleptice Si fizico-chimice aIepropolisului

- Propriet5file organoleptice si fizico-chimice ale propolisului' din
tara n o a s t s sint stabilite prin caiete de sarcini ,(fir. 43!197'i pentru pro-
polisul obi~nuit,nr. 514611978 pentru propolisul monogen-%cnofit $i
nr. 56/1979 pentru propolisul superior utilizat in scopuri farmaceutice).
Propolisul s e prezintB in general ca o mas5 solids, a\lind culoarea
brun-cafeniu, sau cenu~iu-verzui,in functie de provcnient5. Culoarea se
deosebe~tedup5 origine si poate fi omogenB sau cu aspect marmorat pe
sectiune, incepind cu galben-deschis pin5 la maron-inchis aproape ne-
gru cu nuante verzi. Se apreciazri. la lumina direct5 a zilei. Consistenta
propolisului la c2ldurgi dcvine viscoasri-lipicioasri, friimintat intre degete' '
las5 urme, aderind la p i e k Pentru a desprindc propolisul de pc miint
(piele) este necesar sii folosim un solvent. Propolisul este solubil in
alcool, benzinii, terebentins, accton5, cloroform, eter. La rece, sub 15OC,
propolisul este dur si f5r5 miros, la 30C d ~ v i n ernaleabil ~i lipicios, la
78OC se topeste, iar la 100C devine lichid. Dac5 il incslzim treptat pe
baie de ap5, se separ5 Pn douB straturi diferitc. Partea d e jos cste vis-
coasB, iar cea superioar5 este fluid& aceasta este ceara, una din com-
ponentele sale permanente. La ardere, fumul degajat are o arom5 pl5-
cut: de r5sini naturale. Are densitatea 1,127, fiind insoluhil i n apB.
Mirosul este plgcut, caracteristic, de r5sini naturale si se apreciaz5 la
t e m k r a t u r a cainerei prin mirosirea unei buc5ti jntregi sau a unei probe

ProprietHtile fizico-chimice ale diferitelor sorturi de ~ r o p o l i s- din caietul de sarcini

U = a/,
Propolis
,
Principalii cornponenti
obisuit 1 monogen I superior
I I
Rgsini' $i balsamuri 1 50-55 1 60 1 60-65

Uleiuri eterice I 15 / 15 / 20-25

Polen si alti componenti 5 5 - flavoni
minim 4
- cenus5
maximum 2

/
.
 346 - CEARA

'
luate din mijlocul bucgtii de propolis, cu ajutorul unui burghiu. Gustul
este plgcut, deseori iute, uneori amgrui, u$or astringent diferit, In func- r
tie de origine.
Puritatea. Se impune ca propolisul sA fie pur, admitindu-se ins5
s5 contin5 urme abia vizibile cu ochiul liber de impuritzti. Puritatea'
se pune in evident2 prin solubilizarea in alcool de 95" a unci probe de
propolis. Punctul de topirc este cuprins jntre 75-8O0C.
La propolisul care se recolteaz5 prin rszuire, de inulte ori pro-
portia de cear5 ajunge cu mult peste 300/0. Sc consider5 c5 in propolis
exist5 douri categorii de ceruri, care sc deosebesc prin gradul lor de '
solubilitate, indicele de aciditate si indicelc de iod. Propolisul si ceara I
se giiscsc foarte rar in stare purg. De altfel. chiar fagurii naturali contin , r
90-950/, cearg pur5 si 5-100/0 propolis, incorporat in momentul con-
struirii fagurilor, prcculn si granule fine dc polen in cantitsti destul de
importante.
Polenul este prczent in propolis si confer5 acestuia un anun~itpro- .
cent de vitaminc din grupa B, provitamilla A si vitamincle E, C. H si P. '
Propolisul nu tontine lipidc, protide si hormoni.
Propolisul contine in schilnb o serie dp microeleinente ca : alu- '
miniu, hariu, fier, calciu, crom, siliciu, magneziu, nichel, plumb 'si
stron\iu, care au un rol important in m e t a b o l i s ~ ~ ~tesuturilor.
ul

Analize de laborator
1
I
!

- Pentru detenninarea corect2i a calitgtii propolisului se recurge la

annli7e de laborator. 111 caietul de sarcini sint prevgzutc urmstoarele - ,
ruetodologii privind analizele de laborator ale propolisului : I
I
Determinal-ea punctului de topire I
I
Pentru efectuarea acestei analize, intr-un tub capilar de circa
1 mm diametru, inchis la unul dill extremitsti, se introduce un strat
-de propolis de 3-4 mm inriltime, prin tasare. Acest capilar se ataseaz5 !
la un termometru, astfel incit s t r a t u l d e substan@ s5 se afle ciitre par- '1
tea mijlocie a rezervorului cu mercur. Se introduce termometrul intr-o;
baie de parafin5 lichidii i n *a fel incit termometrul s 5 n u ating5 fundul I
:,
sau peretii balonului cu parafin5. Se IncSlze~te- u ~ o rbaia de parafin5 I
si se urm5reqte topirea substantei. Cind substanta din tub s-a topit se I
citeste temperatura pe termometru. Punctul de topire este teillperatura
la care substanta din tubul capiiar este perfect lichefiatii.

Identificarea flavonelor \
i
I

j~
~
fntr-un pahar Berzelius s e cintgresc 5 g propolis fin mojarat, se I
adaug5 20 1x1 alcool etilic 96 % si se lasii i n repaos pentru. extractie I
timp de 3 ore omogenizind periodic cu ajutorul baghetei de sticlii. Dup5 ,
trecerea timpului mentionat, se filtreaz5 extractul alcoolic prin hirtie I
 Fig. 199 - Aspect din laboratorul de analize a1 Institutului de Cercetare si
Productie pentru Apiculturg - Bucuregti

d e fillru in capsul5 de pottelan, apoi capsula se trece pe baia de nisip

pentru evaporarea alcoolului, pin2 la obtinerea unei mase viscoase. Dup5
rricire se adaug5 5 g borax ~i se amestecri bine cu bagheta de sticl5 pin5
s e obtine o mas5 omogenri. Se adaug5 apoi 10 ml apA distilat5, pic5tur5
c u pic5tur5, omogenizind energic tirnp de 10-15 minute. Dup5 un re-
paos de citeva minute se separ5 un lichid tulbure care se filtreazsi prin-
tr-un filtru mic intr-o eprubet5.
Pe o band5 de hirtie de filtru asezatti in plan orizo;~tal pe masa
d e lucru, se imprimri cu aiutorul creionului negru dou5 puncte la dis-
tant5 de 15 cm unul de altul. Cu ajutorul unei pipete se picur% pe fie-
t a r e pun& cite 5 pic5turi de filtrat, uscind dupii fiecare picgtur5 prin
insuflare cu aer (cu para de cauciuc sau cu sufleria electricg). Se obtin
dou5 pete de culoare galbenri, dovada prezentei pigme~ltilorflavonoidici.
Pentru confirmare, pe una d i n pete se pun 2-3 cristale de nitrat
d e uranil si se umecteazg cu 2-3 picrituri dc apri distilat5. Curoarea vi-
reazli spre brun-ro~cat.
P e cea de a doua pat5 se pun 2-3 cristale de sulfat feric si se
umecteaz5 de asemenea cu 2-3 picrituri ap5 distilatj. Culoarea vireazg
sprc c e n u ~ i u .
Prin cele douri t ~ t se
e confirm5 prezenta flavonelor.
 Identificarea acizilor 'aromntici . -:
Din s6lutia finals prdparatii. pentru identificarea flavonelor, se pi- .,
11
I'
peteaza 5 ml intr-un vas Erlenmeyer de 5C;-100 ml si se aciduleaz5 cu -;
o solutie de acid sulfuric diluah 1 : 10 pina apare un precipitat (tulb~l- - I
reali). Suspensia se trece in pflnia de separare de 50 ml, se adaug5 10 ml
eter etilic lipsit de peroxizi, se agit3 cnergic 1 minut $i apoi se ]as5 in - J
repaos pentru separarea straturilor. Stratul inferior apos se trece in a
doua pilnie de separare, iar eterul de eitractie (stratul superior) se co-
lecteazz in paharul Berzelius.
Peste lichidul din a doua pI111ie de separare se adaugg alti 10 ml
eter etilic si se repet5 operatia, coleotind cterul de extractie in ace-
lasi gahar.
,
I
I
Solutia eteric5 se deshidrateazii prin filt'rare pe sulfat de sodiu
I
anhidru si se colecteazci intr-o capsul5 de portelan. S e evaporg la sec
<
si peste reziduu se pipeteazi 10-20 piczturi hidroxid de sodiu sol. 2 N,
apoi citeva picgturi de permanganat de potasiu sol. 1 N.
Se percepe mirosul de migdale amare ernanat de aldehida ben-
!
zoic5 si cel de scorti~oariidat de aldehida cinamici.
-
. I

, I
Prin inczlzire u~oariimirosul se intensifici. + ,

Determinarea substantelor minernle totnle (cenu~a)

h t r - u n creuzet de portelail uscat si tarat se cintiiresc la balanta ,
analiticii 5 g propolis. Se Inc5lzeste cu precautie pe triunghiul d e samotii ;
la flacsra unui bec de gaz, pin5 la carbonizare complet5. fn continuare,
creuzetul se introduce in cuptorul de calcinare reglat la temperatura d e '
550&25"C, unde se mcntine neintrerupt timp de 10-12 ore.
S e rriceste in exicator si se cint5reste, dupii care se introduce din . !.
nou la cuptor pentru 1-2 ore. Operatia se repetii pin5 la mas5 con- , I
stantri (intre dou5 cint5riri succcsivc greutafea r5mine neschimbat5). ;.-' . .
Continutul de,cenus8 se calculeaz5 cu ajutorul formuki u h 5 t o a r e ,:-'..
Cenu~8 = m2-m X 100, 3n care :
ml-m
m - masa creuzetului go1 (tarat) ;
m, = masa creuzetului cu propolis (inainte de calcinare) ; I
m2 - masa creuzetului cu cenu$8 (dup5 calcinare). I
. -.
. 1

, 4; .
,.
,,
. . Recoltarea propolisului . -..
I

$.
,, ,
, -. . I
.
.
. . .
.,
Prdpolisul monogen, destinat valorificiirii, se rccolteaz5 in sezonul J;
i .
r . , r
1
:
~
activ, adicii la s f i r ~ i t u perioadei
l de Enmugurire a fiec5rei specii de plante .:
.,.. . ...
i

:.,
sau a grupului de plante cu o anumitri s-pecificitate vegetativti, localizate .::.. !,
..., in aceeasi microzoni pedoclimatici. .. I
,
,
Originea botanic5 si geografics a propolisului influenteaz5 atit .-.
.
i '
.
,.
compozitia chimicii, cit ~i efectele farmacologice. - -. .. ,,
* .
i ,. Pentru obtinerea de propolis monogen este indicatg transportarea .;.) 4
familiilor de albine in zona cu specia de plante propolifere, adic5 proL . i
- -+< I
.
, :
-.

.
A.

j
,
.. . . ..
ducjtoarc de propolis. Deoarece propolisul inonofit se utilizeas mai lnult
in scopuri farmaceutice, nu sc. admit amestccuri dc propolis provenit d e
l a ~ n a imulte plante, deoarecc d e c t u l lor terapeutic difer5. <.

S. A. Popravko, in lucrarea so Compozitia cl~imiccicr propolisului, ..

originea lui ~i problencle stnndnrdizcirii, arat5 cR a r e u ~ i tsci obtin5 din

I I - imestcacSn (Betulu vcrrz~cosa),acc-
extrai:tclc alcoolice din I ~ I L I ~ LC!C
lea7i componcntc in acceasi conceniratic ca din propolisul dc mesteac5n. .,
In ceen ce p r i ~ e s t ealte componente incii neidentificate din propolisul
de tipul indicat si din secrefiile dc mcsteac6n - apreciind dupB mobi-
litatca lor cro;natogr~fic8,accstea sinl de asemenca idcntice. 111 condi-
tiile unei compozitii c!iimicc, controlatc ~i efectele tcrapeutice ale pro-
polisului sint repetabilc.
Producerea pro_polisului sc va efectua in conditii stricte de igii.118 -
~ r i folosirca
~ i de utilaje. spccilicc - colcctonre dc propolis cu grilc,
gratii 5i texturi speciale. Propolisul obisnuit (polifit), dcstinat nevoilor
industrici, se recolteazri in toat2 p(;rioada sc.zonu:ui activ, prin riizuirca
acestuia d~ pe partile componcn:i~ ~ 1 . 1stupu.lui
~ 5i prin folosirca colec-
toarrlor dc propo-liis
Rgzuirca propolisului~scexccut2 cu dalta, cu ajutorul unui cutit
.sau cu racleti ascutiti, avind grij5 s2 sc obtin5 un propolis cit-mai curat,
f5r5 i~npurltsti.Recoltarea se face de ol~iceicu ocazia controlului stu- .
$ilor Fau la fiecare perioodci de 15-20 zile, cind temperntura lnediului
alnbiant este de cel putin 20C.
Apicultorii au invcntat o seric dc solutii tehnice shnplc si cficace
pelltru a forta albinele s5 propolizcze inai mult. Astfel pentru lnnrirea
prodtrctici de propolis sc recornand2 liirgirea distantelor dintre rame,

F i g . 200 - Unelte folosite la recoltarea manual& a propolisului si compactarea

lui In bulgilri de diferite miirlmi
 -
350 CEARA
-
intre scindurelele de p o d i $ ~ rla stupii orizontali sau distantarea podi-
qorului stupului vertical CLI aiutorul unor bete de chibrit care creeazk
mici spatii, pe care albinele le blocheazii cu propolis. Dups fiecare re-,
coltare a propolisului, albinele propolizeazii din nou aceste spatii.

Colectorul de propolis
Colectorul de propolis estc utilizat in apiculturg pentru obtinerea ,
unei cantitiifi mai ~ n a r isi cu u n continut rcdus de i~npuritstia acestuia,
DupR indepilrtarea podisorului, colectorul %! asazB in stup pe
spetezcle supcrioare alc ramelor, deas~iprafamiliei de albine. In timpul
folosirii colectorului de propolis nu sc mai pune podisorul. Colectorul
d e propolis are o constructie modulatB si poate fi utilizat la toate ti-
purile de stupi fabricati in tara noastrz, stimulind-familia de albine s5
producg mai mult propolis. Detaliile tchnice . dc constructie ale colecto-
rului de propolis sint prevszute in nortna intern5 6311980.
Psrtile componente ale colectorului de propolis sfnt : grstarul la-
melar, tesgtura ,din material plastic ~i pfnza superioarg ; aceste piese se'

Fig. 201 -/Colector de propolis (schemP) : -

1. Pinza colectoare ; 2. Plasa de plastic ; 3. Grgtar metalic lamelat

/-

- - ,
 PROPOLISUL \ 351
-
livreaz5 ambalate intr-o pung5 de polistireh. Gr5tarul lamelar este for-
mat din 5 lamele longitudinale, unite intre ele prin 4 lamele transver-
sale. Lamela longitudinal5 se execut5 din tab15 prin debitare, urmatg
de redresare. Lamela longitudinal5 t r e b p e sii fie perfect plan5. Lamela
transversal5 se execut5 si ea din tab15 prin debitare, urmatii de presare
in matrit5. Gr5tarul lamclelor se asambleaz5 intr-un dispozitiv speciaG
sudarea lamclelor transversalc se face prin punctare, dou5 c i t ~ d o u a ,
aaezate fatti in fa@. Asamblarea trebuie s3 asigure rigidizarea siste~nului.
P e acest grstar, asezat in stup pe spetezele superioare ale ra-
melor, se pune tesiitura din material plastic iar peste aceasta o pinz5
de aceleasi dirnensiuni ( 4 0 0 x 4 8 0 mm) realizindu-se in acest fel o izo-
lare incomplet5 pentru familia de albinc.
Prin acest sistem se permite circulatia liber5 a albinclor pe spe-
tezele superioare ale ramelor, pentru ca ele sS poal3 astupa. cu propol&
g5urile din tc.;jtura de material plastic inccrcind sii izoleze mai bine
cuibul. Propolisul depus trccc prin ochiurile tesaturii de material plastic
~i se lipestc de pinz5. Periodic, la interval de citeva zile, se dcsprind
cele 'do115 folii una de alta, pentru a se scoate propolisul diri ochiurile
tesiiturii de inaterial plastic. In acest fel se ajunge la un strat din ce in
ce mai gros de propolis inniagazinat in pinzii, care la recoltare poate
atinge 200-300 g. Astfel se recolteazj un propolis pur, care se desprinde
de pe pinzii prin refrigerare in congelator ~i apoi prin fiirimitare. Pro-
polisul fiind tare si sticlos la rece, se desprinde usor, opcratia reco-
mandindu-se a se face,deasupra unei tjvi de unde se adun5 mai usor.
Unii apicultori au recurs la un colector de propolis modificat, prim
utilizarea unui podisor de linoleum cu suport textil. Partea lucioas5-

Fin. 202 a - Utilizarea colcctorului de p1,opolis - fazn incipicmts

(CUputin propolis depus pe pinza colectoare gi plas2 cle plastic.)
 .
:. ~
1
I
352 CEARA C;' ,

-
.. I
este aplicatA peste fainilia de:
albine direct pe spetezele rame-'
lor, iar propolisul depus se 1-2-9
zuieste mai usor ~i se obtine un-;,
propolis de o puritate perfect& l:
Apicultorii care folosesc .-
colcctonrele d c propolis cored ;!
si care ncord3 atcntin cuvenit5 :
riiiuirii lui ~:criodice in tot tim--,_;
pt11 sczonului activ, au reusit,;.
:;5 rralizr;:~ cite 300 g propolis ;,
in mcdic clc la ficcare stup, .-
ct.rla cc insc:1mn5 aproapn 4,:
nni~ikti ronvcntionale ~ n i c r e(1 ;
lig p r o p ~ l i s=- l 3 unitsti con-'
\~c.n~ion:~lc .~iiicr:,).rc?ntabilizind ',:
rji in acest fel stupina.

Conditionarea, piistrarea
..
:
gipeceptia propolisului .:

Condilinnal-c,a propolisului ;
arc! o mar0 i1nnortant2 pentru ,.
~$istrarea purit:\tii si mentine- -.
F i g , 202 h Uti,iznl.c>ncoltsc(orului pro- rea P ~ ~ P fizicor
~ -
polis - faza avansati:1 (cu n ~ a ilnult propolis chimicc, fiind ~ t i u tcB un pro-
~CP~LS) polis r5u p5strat s i invechit '-

l~ierdedin calitiitile sale tera-,'

peutice. fn acest scop este necesar si5 se elimine corpurile strciine din
propolis, ca : aschii de lemn, *rti dill corpul albinelor; hirtii sau alte '-

corpuri str8ine. Propolisul se p5streazii sub fonnii de ~nicibulgeri --:'

'fiind contraindicat prbcedeul unora picultbri de 5-1 uniformiza sau a :,
,,
!
..
. ..'#
.. imbun5t;iti aspectul comercial prin topire sau cornprimare prin incslzire; 1 ':
,; %.
dcoarece in felul acesta se pierde o bung parte din substantele vola- :
:, tile yi se degradeaza valoaren lui biologicii. :. !
. .!I. I
,. . 5

Propolisul rccoltat s e va p8stra in ~nicibulq5ri sferici ce se for- %

'

meazd incB de la recoltare, inveliti in hirtie de'staniol sau in pungi de .

'
material plastic, introduse apoi in lddite bine cgptusitc cu hirtic cerat8 ,-

j i pastrate intr-un loc riicoros. S e inai recomandfi a sc p5stra in borcane ;

din stiel3 coloratii inchis cu dop dc sticlg, rodat si parafinate apoi. Pro- , i
polisul trebuie s 5 fie ferit de umexealB si de expunerea direct5 l a raxele .
soarelui sau a altor surse de c5ldur2. fncliperile in care se pristreazij 1
1
propolisul se recornandii sB fie bine aerisite, cu o temperaturii de ma- 11
xitxum 20C far5 umezcala si nlirosuri strainc.
i
 PROPOLISUL 353

11 0
F i g . 203 - P r o ~ o l i s u l recoltat se compacteaz& gi p5streazG ,in bulg5ri ( a ) sau
calupuri ( b ) cle lnsriini diferite

Ambalarea, transportul si livrarea propolisului se face In pungi

d i : ~material plastic, introduse in ll'ldite de leinn, cu o capacitate d e
5-20 kg.
Receptia propolisului se face organoleptic, conform prevederilor
caietului de sarcini, in prezenta produc5torului. f n caz c5 s e constat5
c o r ~ u r istriiine, ca : aschii de l e n ~ n ,p3mint, nisip, resturi vegetale, ro-
s4turi de fajiuri, pdrti dill corpul albinelor, insecte sau altc impuritsti,
produsul se va refuza far5 a se mai face examen dc laborator. In caz
d e dubiu cu privire la calitatea produsului, se pot executa la uil la-
borator autorizat, una sau toate analizele fizico-chimice. dup5 natura
ci~~.biului cc exist& Proba pentru analiz5 va fi recoltat5 cu ajutorul unui
burghiu, din inijlocul blocului dc propolis. Se recoltcazri din inai multe
11Iocuri de prol~oliso prob3 ~ n e d i ede 100 g ce se Elnparte in dou5 parti
ezale si sc ambalcaz5 in flacoanc care se parafineaz,? si sigileaz5. Una
din accste probe se t r i ~ n i t elaboratorului oficial, iar a doua se p8streazB
1,entru o eventual5 contraexpertiz5.

Utilizarea propolisului
P e ling8 utilizarea propolisului 711 scopuri terapeutice, accsta inai
a r e multiple Intrcbuintgri i n industria aliinentarii, la conservarea fruc-
telor, semii~telorsi pestclui, la fabricarea unor lacuri in industria mo-
bilei si a instrumcntelor muzicale.

23 - C. SOG
354 CEARA

Utilizarea propolisului in industria farmaceutic5, cosmetic5 qi -in

alte ramuri industriale asigur5 produsului o c5utare $i o raspindire din
c e in ce mai larga, fapt pentru care merit5 ca apicultorii s5-i acorde
toat5 atentia, in vederea recoltsrii unei cantitati cit mai mari ~i asi-
gur5rii unei calit5ti cit mai bune a acestuia.
Datorits propriet5tilor sale bacterici6e si antivirotice, apicultorii %

polonezi dezinfecteaza stupii cu extract alcoolic de propolis (100 g pro-

polis la 400 ml alcool etilic de 96", folosind o pensulg sau u n tampon).
Crgpiiturile sint astupate cu propolis moale cu ajutorul unui ~paclu.

Fig. 204 - Diferitefaze de culegere a propolisu1l:i c b pe muguri (reproducere c!ugB

cartea ,,Raiul albine!or" d e S y s , Miinchen, 1984)

Propolisxl este folosit si in pomicultur2, pentru producerea unei

ceri superioare de altoit. Superioritatea acestui preparat cu propolis,
fat5 cle alte mastiruri folositc in pomicultur5 const5 in faptul cii acesta
nu se topeste la c5ldura soarelui, ci se inmoaie suficient pentru a nu
impiedica ingro~areascoartei in timpul cre~teriisi nu se desprinde de pe
trunchi vara sau Tn timpul iernii.
Dac5 fiecare apicultor ar acorda mai mult5 atentie recolt5rii pro-
polisutui si ar realiza o cantitate minim5 de nulnai 70 g propolis de la
fiecare familie de alhine, inseamn5 c5 am atrag2 in circuitul economic
a1 tiirii o cantitate de 70 tone propolis in valoare de 21 milioane lei,
ceea ce reprezint5 910 000 unit5ti conventionale miere (1 kg propolis
= 13 UCM). 111fclul acesta s-ar putea satisface nevoile interne rji creia
-
disponibilitjti pcntru alte ramuri industriale ~i export.
 Ceara de albine $1 ceara din propolis
Pn farmacie

Ceara de albine este un amestec omogeil si complex de produse

chimice si organice, fiecare dintre ele oferindu-i caracteristici bine de-
finite qi care i n ansamhlu sint cele ce ii determin5 proprietztile ce fac
din ea u n produs valoros, folosit in foarte multe domenii.
Medicina folose~teceara fntr-o gamG larg5 de produse farm-aCelJ-
tice si cosmetice. Motivul unei utilizsri atit de ample a cerii de albine
din cele mai vechi timpuri si pins in zilele noastre trebuie explicat prin
proprietstile sale complexe, valoroase $i interesante.

Compozitia, propriet8tile qi dtilizarea cerii de albine

Ceara de albine este o substant5 solid5 cu gust aromatic. 111 stare
pura este mai u ~ o a r 5decft apa avind greutatea specific5 0,930-0,964
la 20C. La temperatura de peste 35OC devine plastic& la 47C se distruge
structura ei molecular5, la 65OC se topeste $i devine lichidz iar la 85C
fierbe. Cu cft punctul de topire a1 cerii este mai ridicat cu atit calitatea
acesteia este mai buns. Ceara Pncepe sii ardii l a 300C qi degajii mult5
csldurii, rezultind dioxid de carbon ~i ap5, substante identice cu cele-
ce rezultii din respiratia ,animalelor.
.
Din puilct d e vedere a1 compozitiei elementare ceara contine trei
elelnente principale : carbon - C (86 O/Q), hidrogen - H (13 %) $i osi-
gen - 0 (7 o/,).
Ccara conline circa 300 substante diferite, unele dill ele inc5 in-
suficient stucliate. Compozitia chimic5 a cerii nu este inc5 complet
stabiliti.
Prima incercare de analizii a cerii de albine dateaz5 din 1314, ceara
fiind dizolvat5 in alcool fierbinte ; partea insolubil2 a fost nu1nit5 miri-
cins, iar faza solubilizat5 la cald dar cristalizabil5 la rece - ecid cerotic.
Miricina contine un component principal - u n ester a1 acidului pal-
mitic - numit la acea datg palmitat de miricil,. IJlterior s-a demonstrat
existen@ in miricing a unor esteri si hidrocarburi. Fractiunea de cear5
d e albine dizolvat2 in alcool la rece a primit numele col~ventionalde
ceroleinii, substanf5 care studiatii ulterior s-a dovedit a fi format5 din-
3513 CEARA

tr-un amestec complex care contine substanfe nesaturatc. La s f i r ~ i t u l

secolului a fost descoperitg in ceara de albine prezenta acidului melisic,
, o greutate molecular5 mai mica decit a celui
precum ~i acizi g r a ~ i cu
pallnitic.
Cornpozitia chimica a cerii de albine este :
- esteri ai acizilor cerici . . . . . . . . . . . . . 7 lolo
- esteri ai colesterilului . . . . . . . . . . . . . . l0lo
- materii colorante (in principal 1-3 dihidroxifla-
~3115) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0,3O10
- lactone . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0,6010
- alcnoli liberi . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1-1,25010 '

- acizi cerici liberi . . . . . . . . . . . . . . . . 13.5-14,50/0

- hidrocarburi . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10,5-13,51~
- umiditate si impurit5ti minerale . . . . . . . . 1-20/0

f n ceara de albine s-au identificat urmstorii esteri :

- palmitat de miricil ; palmitat de laceril ; oleopalmitat de mi-
ricil ; hidroxipalmitat de miricil ; cerotat de miricil ; oleopalmitat de
colesteril.
Fractiunea clc acizi cerici, liberi, este constituit5 din :
- acid neocerotic ; acid cerotic ; acid montanic ; acid melisic.
Hidrocarburile continute in ceara de albine corespund unor catene
saturate cu greutate molecular5 medie, cu 15-31 atomi de carbon. Re-
lnarcabilc sint :
- pentacozanul ; heptacozanul ; nonacozanul ; hentriacontanul.
Faptul c5 ceara dc albine este un produs natural complex, moale,
elastic, plastic la cald si dur-casant la rece, fuzibil la tcmperaturi joase,
inocuu (inofensiv organismului), insolubil in ap5, saponificabi!, nliscibil
cu ilurncroase produse organice, foarte stabil, fac din ea un produs adec-
vat pelstru multiple intrebuint5ri. Ceara contine peste 4 000 UI vita-
mina A iar puterea ci caloric5 este egal5 cu 10 150 calorii mari.
Ceara este un bun vehicol pe care-! folosesc fnrmacistii pentru a
da consistent5 si eficientj ilunlcroaselor cerate, pomezi, ungueiste, paste,
cataplasme, leucoplaste, locuri, m 5 ~ t i cosmetice, creme, alifii, depila-
toare, stipunuri, rujuri, geluri, emulsii farinaceutice si alti vectori de
diferite consistentc (emulsii fluide si viscoasc ale difcritelor uleiuri, cu
efecte antisolare, demachiante, hrcinitoare, astringente, impel-meabili-
zante etc.).
f n cosn~etologie, ca ramur5 a medicinii, ceara de albine se folo-
s e ~ t Pntr-o
e larg5 gam5 sortimentals.
Produsele cosmetice sint considerate a f i bunuri de larg consum,
solicitate ca articole de strict5 necesitate.
Ceara p u r j nu aderg la dinti ~i se folose~tein stomatologie in
confectioilarea mulajelor ~i in alte numeroase discipline medicale.
 CEARA DE ALBINE $I CEARA DIN PROPOLIS fN FARMACIE 357
. .

Ceara in primele farmacopei

fn capitolul ,,Ceara $i civilizatiile antice" a u fost prezentate multi-
plele utiliGri ale cerii de albine in medicina popular5 din cele rnai
vechi timpuri. In cele ce urmeaz5 vom prezenta citeva referiri retro-
spective la folosirea cerii in farmacia medieval8, precum $i in primele
farmacopei din lume, care reprczint5 manuale oficiale ce contin pre-
zentarea si prepararea medicamentelor si modul lor de utilizare.
Exist5 un tczaur a1 experientei milcnare si mai rcccnt a1 celei
stii:ltifice i n inateric de ocrotire a s5n5t5tii omului, prin utilizarea de
produse naturale bazat pe principiile active continute de plante (fito-
terapie) si de produsele stupului (apiterapic).
Farmacia medieval5 s-a bazat pe recomand5rile lui Discoritle si
Galenus care recomandau mierca si ceara ca medicamente. Mcdicului
grec G a l ~ n u i. ~se datoreyte unguentul r5coritor care ajunge la noi cu
numele de cold-crem5, a1 c5rei element esential este ceara de albine.
Ceara posed5 un bacteriostatic care a fost evidentiat si extras din
ceara topitri in aceton5 cald5.
Prima farmacopee din lume, Retetarul florentin si apoi Fnrmnco-
peen catnlanti si aragonezd din secolul X V I , recornand5 miere,? si ceara.
Ceara constituie partea esential5 a tuturor ceratelor si era indispensa-
bil5 la elaborarea de unguente si cataplasme.
Semnificativs cstc Farmacopeen HispanG din 1817, care recornand5
ceara pentru a elabora 17 unguente $i 25 de cerate. La fnccputul seco-
lului nostru, in 1905. se editeaz5 a saptea editie a Fnrmncopeei spaniole,
care dedicg un paragraf special cerii. Aici se mentioneazg ceara alb5 si
ceara galben5 $i se prezinta numeroase proprietgti fizico-chimice si re-
actii analitice ale cerii care este folosit5 in 29 formule ,,magistraleU.
h cel de-a1 doilea deceniu a1 secolului nostru, in unelt: formule
galenice, ceara a inceput s5 fie substituita cu diferiti excipienti 5i cu
alti produsi sintetici sau derivati petrochimici mai ieftini, csrora li se
adaug: tot felul de substante lnlocuind astfel partial ceara, care se gasea
rnai greu $i era mai scump5.
fn prezent, intreaga lume cere cu insistent5 reintoarcerea la pro-
duscle naturale, la farmacia fitoterapicg si apiterapics, in care plantele
medicillale sji produsele stupului, ca mierea, ceara, polenul, pgstura, pro-
polisul, 15pti~orulde matcZ si apilarnilul sint solicitate din ce in ce mai
mult, ele fiind lipsite de nocivitate sji folo&te cu eficientg in tratamen-
tele apiterapice.
Dintre toate tipurile de cear5 de albine, cea mai frecvent folosit5
in industria farmaceutic5 ~i cosmetic5 este ceara albit5 (ceara alb5). Prin
albirea cerii se elimin5 toate impuritiitile inclusiv pigmentii coloranti.
Cea mai bun5 cear5 albit5 se obtine prin albire solar5 si albire fizic5
prin absorbtie pe p5minturi decolorante $i c5rbune activat care nu pro-
due modific5ri substantiale in compozitia ~i caracteristica cerii. Albirile
358 CEARA
-
chimice prin tratament cu agenti oxidanti sau cele care presupun sa-
poaific5ri prealabile, declan~eazireactii care a u ca efect modificiiri d e
structura si compozitii chimice care fac ca ceara s5 fie mai putin reco-
ma:ldat5 pentru uncle utilizsri farmaceutice.
Pentru calitatea cerii albe, aproape toate tsrilc au specificatii,
norme interne sau sint previizute in farmacopee care stipuleaz: conditii
de calitate obligatorii pentru a putea fi folositi. Normele de puritate
pentru aceastg cear: sint foarte stricte ~i orice inccrc5ri de falsificare
sint astgzi u?or de identificat, prin metodele nioderne de determinare,
fie in laborntor prin analize fizico-chimice sau prin procedecle operative
~i eficientz pe baza de crolnatografie in Iaza gazoas5 si analiz5 termic5
dif.>renliat;i, cromatografie in ]:eliculS si spectrografie. Constailtele fi-
zico-chinice reprezint5 indicii de calitate ai cerii albe si intre acestia
$i proprietGti!e cerii exist5 o strinsii interdependent5 foarte important;.
Astfcl, cresterea sau micsorarea continutului de acizi liberi din
w a r 2 duc la cresterea sau reduceren indicelui de aciditate. Continutul
d,n acizi li'ocl-i din cearct conditioneaz5 cnpacitaiea accsteia de a reactions
cu elel???ntel:! clc reziduu uscat. Scipunurile formate i1-1 acest caz favo-
rizeaeti e:nulsionarea. Datoritj compusilor nesaturafi, ceara poate reac-
tiona cu osidanfi. Compuqii nesaturati scad temperatura de topire a
cerii si spores? indicele de refractie a luminii. Cresterea continutului de
esteri detcnnii-15 cresterea indicelui de sa~onificaresi esterificare etc.
Pentru a evita aceste neajunsuri, farmacopeele din diferite t5ri
preJrdd preclzari foarte exigente.
Pentru a exemplifica aceasta, reclam specificnl;iile din Farntaco-
peea S.U.A. care foarte exigent d e f i n e ~ t eceara albci astfel :
,,Ceara albii este o cear5 care produce luciu cind este lustruits,
tra::sp,rcntii 2n pelicul5 fins, inodor5 si insipid5 si ceva inai clur5 decit
cesra galben; (,,cera flava"). Densitatea ei variazs in'ire 0,959 qi 0,975
la 15,5"C, inrlicele de sapofirlicare intre 35 si 107 si indiwle de acidi-
tat? inire 38 si 22. Indicele Biichner variazj intre 3,4 si 3.0, cel de
iod Tilt:-e 7 si 11, indicele de refractie intre 1,447 ~i 1,465 la G 5 O C
iar punctul de topire poate varia intre 63-66C".
De asr.meuea, Fc!rmncopcea germanii prevede restrictii in ceea ce
priveste albirea solar5 a cerii pentru introducerea ei in fabricarea emul-
..
sli!or cosmc-{ice, clatorit5 faptului c5 expunerea indelungats la soare ri-
dic3 indicele ,,peroxiziUal ccrii.
Iil Fai-n?cicopeeu romcinz, editia a IX-a, care este i n prezent in vi-
gosre, ceara de albine este prevrizutri distinct i n d o u j paragrafe, care se
refer3 In ceara alh5 si ceara galben5 (,,cera alba" si ,,cera flava"). Se
prerrad in mod detaliat principalele caracteristici fizico-chimice a fie-
c5rui sort, precum ~i metodele de identificare a unor eventuali substi-
tuienti de falsificare.
 CEARA DE ALBINE $I CEARA DIN PROPOLIS IN FARM.2CIE 359

i n tabelul 18 prezentcim comparativ principalele proprietciti

fizico-chimice prevcizute in Farmcopeea romcinti ~ e n t r uceara alb2 $i
galben.5.

Tabelul 18

Princigalele proprietiiti fizico-chimice ale cerii albe $i galbene

previizute in Farmacopeea romknli

Spccificare

Punct de topir? 62-G5OC

D?c;it~te 0,055-0,970
Indire de refraciie
XnJicz i e acidiiate
Indice :l.e saponificsre
Indie? de ester
Rapact indice ester ~i aciditate
I n 2 i x Buchner cel mult 6.3 ccl mult 6,3

Referitor la ceara albci se arat5 cg ea se obtine prin purificarca $i

in5Lbirea la soare sau cu peroxizi, a cerii galhene. Ea se prczint5 ca o
mas3 solids, onctuoas5 la pipciit, cu structura fin granulata, uniform3,
de culoare albi sau slab gcilbuie, f5r5 gust, cu miros caracteristic, se
inmwie la 37'C ~i devine plasticci, uvor solubilj in bcnzen, cloroform si
uleiuri eterice, solubilg in eter la cald, insolubilj in a p j si alcool, mis-
cibili i n stare topitg, cu vaselina, parafina ~i uleiurile fise. Ceara aibci
nu tr~i:uic s5 aib.5 miros rinced, nu trebuie s5 se grind5 de dinti, iar
malasalri in min5 nu trebuie sci alunece sau s5 fie unsuroask

Ceara din propolis

111 actiunea de purificare a propolisului rezultj o important5 can-
titalc Ge cear5 (30 % $i chiar mai mult).
Ceara pe care o contine propolisul poate fi scparatg usor. Propo-
lisu! se introduce intr-un vas cu apg vi s:, l:u!:e la inc51zii; pin5 la ficr-
bere. Ceara fiind mai usoar5 p l u t e ~ t ela suprafat& iar propolisul cade
la fu:ldul ~ a s u l u i .
Un grup de cercetjtori sovietici in frunte cu A. I. Tihonov au
f5cnt analize comparative a cerii extras5 din propolis cu ceara sti~ndard
si ~u demonstrat c5 ceara din propolis arc calit5ti supcrionrc din punct
de :-edcre a proprietjtilor fizico-chimice.
360 CEARA

Din analizele comparative efectuate rezults cii ilidicele d e azi-

ditate a1 cerii clin propolis este de aproape douii ori nlai mic decEt a1
cerii s!:l~~doi-d.Acest fapt are o importanfii csenfial8 peiitru elaborarea
compozitiei si tphnolo2iei unguentclor in special in oftalmologie. Indicii
d e iocl qi saponificarc ai cerii de propolis au valori sciizute, indiclnd
absenta componentelor cu legflturi nesaturate din radicalii hidrocar?:u-.
rilol-. \-alo3rca PT-I-LIIu~ la ceara din propolis este mai mare r8minind
aproapc? ncmcrliiic ;:'.:'; dup5 Cj luni dc conservare.
Folosirea ccrii din propolis in cosmetic5 si industria fnrniaceutic5
arat5 clnr supcriorilatea p i prin absenfa hiperemici pielii 5i a r e a c l i i ! ~
alergice, dup5 o itpiicarc i11Cclungat3, ofcrind 1;osibiiilatea sporirii ca!i-
tS\!i preparatr,lor.
 Studiincl colnpozitia plant~lor,oainenii de stiint5 au stabilit exis-
tcntn a numeroase substante active, pe care au izbutit sB le sintctizeze
in scopuri terapeutice.
Prin e~perimentarea farmacodinamic5 a principiilor active din
plante s-a ajuns sB se 18mureasc5 efectul lor terapeutic ~i s2 se cle-
monstreze, in mod cert, cB actiunea tSmBduitoare a plantelor medicinale
nu se datoreazs unor proprietfiti supranaturale ci substantelor chi:-:ice
pe care le confin.
Rcelasi lucru s-a intimplat si cu produsele apicole care sint re-
aliz,ate de albine intr-o manier5 proprie. Produsele pe care albinele ni
le pun la dispozitie sub form5 de miere, cear5, polen, lsptisor de maicfi,
propolis, pgsturri, apilarnil si veilin de albine reprezinta in fond chin-
tesenta unor substante pro\:enitc din plante. Albinele prelucreazii acc-:te
substante complexe, le completeazg cu unele secretii biologice prcprii,
m8rind astfel efectul lor binefSic8tor.
fn zilele noastre, cercetjtori din lumea intreagg studiaz5 acecte
efecte pozitive ale produselor apicole asupra s5nBtBtii omului. Aparitia
apiterapiei ca disciplinj stiintific5 este de dat5 mai recent& ea s-a dez-
voltat ins5 pe fondul unor indelungate experiente oferite de medicina
popularii. Abordats la un nivel ridicat, pe baze riguros stiintifice, as-
pectele practice si problemele pe care le ridic5 utilizarea rational5 a
produselor apicole, in scopul ocrotirii s5nBtFitii omului, au devenit un
domeniu specific de activitate bine conturat. f n sensul acceptiunii ccrcu-
rilor medicale care se ocup2 de aceastii latur5 a utilizsrii resurselor
naturale in scopul ocrotirii SBniiGtii omului, produsele apicole ocup5 u n
Ion important, dat fiind faptul c5 substantele active sint concentrate
in mas5 micii, sub form5 cle aliment sau medicament, dozate in Fro-
portii armonioase.
Studiile ~i experientele de laborator efectuate de un num5r din
ce in ce mai mare de medici, farmaci~ti,c h i m i ~ t isi biologi, observa-
tiilc spccialistilor in domeniul apiterapiei si a1 apiculturii, ca qi nume-
roasele solicitjri din partea populatiei, arat5 clar interesul crescind fat5
de .produsel? apicolc si atest5 eficienta lor in diferite maladii, in care
se atlministreazii, independent sau in asociere cu alte medicamente.
Produsele apicole in general si cele apiterapice, in special, nu tre-
buie considerate ca un remediu general, care vindec5 toate bolile. Aces-
362 CEARA

tea se folosesc pe baza illdicafiilor inedicilor speciali~ti,presupunind un

tratament de durat2 bine c o ~ ~ d ucu s respectarea in acelagi timp a ce-
lorlalte indicatii medicale.
Terapeutica modern5 a devenit ast5zi o stiint8 interdisciplinarfi
prerjupunind o c o l a b r a r e intre chimioteraple, fitoterapie, apiterapie, fi-
zioterapie, psihoterapie si alte discipline medicale care got conduce la
rezultate terapice eficicnte. Prcocupjri de apiterapie la nivel & cer-
cetart? vtiintific5, sau la nivel de practicZ mcdical8, se g5sesc in ~wezent
in r?lulte t5ri ale lumii.
411 stadiul actual de dczvo!lare stiintificCi s i tehnir5, sc ii>iptrnc ca
si apiterapia s3 t!-eac5 cle la elay?a trad.itionalh, la o ctap5 clc rnrdic.in5
qtiintific5. fn acest scop APIMONDIA, prin presedintele ei prof. dr. ing.
7'. Harnaj, a avut in pcrioada anilor 1953-1985 o contribulie deosebita
la d?z\loltarr:s si funda~ncntareaapitcrapiei pc baze stiintificc ill tara
11oa:;trci si i i intreaga
~ lump. fn acest scop, in cddrul Apimondiei, p~ 1In,75
coc?i:jiile permanentc de lucru existente, a fost constituits o 11ou.5 co-
misie de apitcrapic, condus;i la inceput de rcgretatul Dr. J. P. Bani-
mo:ld - Franta.
Au fost organizate, cle ascmenea, o serie dc sim;;ozioan? i:?tc.rnn-
tionale de specialitate : Eucuresti 1965 ~i 1976 ; Moscova 1971 ; Brati-
slava 1972 ; lMnclrid 1974 ; Grcnoble 1975 ; Portoroz 1978 ; Cral~ovia1985
fji a1ii.l2..
r?euninci eminenti cercet5:ori si practicicni in clomcni~llapiterapiei
din h a t e t5rile lumii, aceste silnpozioane au priiejuit un :.~..F;irn?~ cic ex-
p?ric:i1\5 f,i c!ezhatcri intrc api-ultori, mcdici, farmacisti, chi:llisti s i bio-
logi, a;:gaja\i i i ~practica si cei-cetarea folosirii produselor apicc~lr,con-
tribsiild la dcz~oltareasuportului ~ i i i i ~ t i f ia1 c apitcrapici pre\.ciltiire ~i
curaiiv?.
Pn acest scns Ciroul Consil:~ZuiExecutiv a1 Apirnoncliei a a;.:torizat
pen!:ru Iilcel~itinfiintarea unui sector meclical dc apiterapie in cadrul
Institutului Intel-na$ionnl de Tehnologie +i Econo.nzle Apicoln, cu sediul
in I3uc:uresti. Acest sector meclical a fost preluat ~ n a it i r ~ i ucle Asocin;tn
Cre.scbtorilo~-cle Albine d i n R. S. Romcnia, functionincl in cadrtll Irzsti-
tutz~lzlic!e Cci.cetc71-e $i Proclucfie pcntru A11icuIturFi cnre prin l ? h r a t o a -
rc!? c!e spe:ialitate realizeazj purificarea, 'conditionarea si conscrvarca
pro.'usilor apicole si rcalizarca unei galllc variate dc produse apitcrapice
In prezcnt rcest sec..tor este dotat corespui1z5:or si Pilcadrat cu medici
spr%,:ialigti,Earmacisti, biologi, cl~imi>ti s i altc ca6rc cle spcc.ir.!itate.
AccastA u::i!ate csie organizat8 pe apicnbirictc dc spccialitate ~i fun<:-
tioneszg cu aprobai-ca LrIinistcrului SSngtBtii. Scrtorul ~nedical d e api-
terapic displ-lnc c?c laboratoare e x p ~ r i n x n t ~ l rl??ntru
! prcpararca pro-
durjeior medica~xentoasegi de un punct far~l~aceutic de unde paci~ntii
pot ;;rotura mec!ic~ment~leapiterapice rer;omai~clalc.Mcdicii si>.cciali~ti
din a c ~ a s t 5unitate urm8resc in primul rincl sR asigure u t i l i z a r ~ ~ contro-
j
lat5 p? baz:~ 5tlin;ificij a ! ) r i n ~ i ~ i i l oactive
r din produselLi apicole.
 Mcntion5m c5 prcocup5ri in domeniul apiterapici se dcsfZ.;02rri $i
i n nulncroase alte clinici si spitale din difcrite orase ale 18rii.
In prezeilt in tara iioastr5 se realizeazg din produscle s!u:;-,!lui
peste 200 sorti~nente d e produse si derivate alimentare concentrate,
energovitalizantc, dietetice, a1;iterapice si cosmctice, din care 40 ~ E n t
nulnai produse cos~neticesi apiierapice pe bnz5 de cearA si prc,i;olis.
P e l ~ t r uo mai bun5 clocun~entarea celor intercsati, care dorcsc sB
s e informeze asupra produselor realizate in tara noastrri, pc baz,? de cearii
. ~ i propolis, si asupra efectelor lor ierapeutice, a m considerat util s i
facem o prezentare succint5 a acestora la s f i r ~ i t u l prezcnt'ei lucrAri.
 Produse cosmetice si apiterapice pe bazg
de cearZi de albine si propolis

Din cele opt produse ale stupu- cultura ~i Cornbinatul -4picol dip
lui (miere, ccarj, propolis, polen, Sucuresti, produce o variati gam:
piistux-5, 15ptiyor clc rnatcri, venin sortilnentals de produse Si deri-
'dc: nlbinc si npilarnil), Asociatis
Cre,cjtorilor de Albine dill vate alimentare, cosmetice, diete-
R. S. Rom$nia prill Institutu1 de tice, tollifiante, fortifiante, eller-
Ccrcetare si Productie pcn!~.u 11~i- govitalizante si apiterapice.

Fig. 206 - 0 parte a produselor cosmetice realizate in sectoarele $i labora-

toarele Comw!ex:~lui Apicol i
366 CEARX

Eficienta acestor produse si de- mului uman, cit ~i a valormselor

rivate este complex5, dar depinde propriet5ti terapeutice, acc5'ie pro-
de calitatea si puritatea produse- duse sint solicitate si aprccisie din .
lor apicole, de modul de recoltare, ce in ce mai mult in tar% si in
conditionare si p5strare, care tre- strZin5taie. Este sei:~nificaii.: fap-
buie s5 evite degradarea lor prin tul c5 in ulitmii 20 de alii 1;rodu-
transforinari chiinice, pierderea scle apicole romiineljti precum si
uleiurilor volatile sau degradarea produsele cosmeticc si elsiigrapice
unor microelemeilte sau altor sub- 2u obtinut pcste 30 6iplon;c :i ine-
stante artivc. Cu toat5 complesi- dalii cu ocazia diferitelor ccngiese
tatea lor, produsele si d ~ r i v a t e l e si concursuri internationalc. *\st-
apicole a u o actiune principal2 ~i fel, in anul 1977 cu ozazia ,Con-
eficientg specific,? pentru anumitc 2rc.ului interna~ional di. ;:]?icul-
:tfccliuni, folosirca lor urmind a tur5 - Api1nond.i:: c!e ia Rde-
se face dup5 recomanclarea mcdi- laide - Australia, st~nclu:ra-nd-
c;:!ui curant. ncsc cu produse apitera!;i:e ]'.re- - .
Toate produsele care se reali- zcntat in cadrul expoziei-5rg a
zcaz5 in tara noastr:. au fost avi- obtiilut mecialia de a i r .
zatc pentru fabricatie. 111 aferci d?
acestea mai sint unele produse noi fn cele ce urmcazii vom pre-
In curs de avizare sau eriperi1nci1- zenta pri~lcipalrle produse reali-
tare in cadrul seclorului medical zate pe baz5 de cearh si propolis
c?e apiterapie, spitale si alte cli- cu 1:1entiunea ca inainte de Sntre-
nici din tar5. Datorit5 continutu- buintarea lor, s5 se solicite sfatul .*.

lui lor bogat in eleinei~te active inedicului specialist pentru 2 evita

naturale ca : enzime, uleiuri ete- evei~tuale f e n o i ~ ~ c n ealergice la
rice, hormoni, sgruri minerale si unele persozne sensibile Frccum
inicroelemente ilecesare orgai~is- si alte inanifestciri adversc.

F i g . 207 - fn sectia de prodvse cosmetice : o nou5 sarj,i de Apidermin

 PRODUSE P E BAZA DE CEAR.4 DE ALBIKE $1 P R O P O L l S 367

Produse cosrnetice ~i apitcrapice pe baz5 de was5

qi propolis realizate in Romsnia

Crcmii de fat5 care contiile lap-

tisor Sie inatc.5, w a r 5 de alhine,
lanoli:15, cetaceu, colesterin8, vi-
tamina A ~i alte jngredientc cos-
inetice. Este o crem5 nutritiva in-
dicatfi pcntru ingrijirea tenului,
contribuind la revitalizarea pielii
prin continutul bogal in vitalnine
si hormoni naturali carc :nc-i~li~l
ecl;i!itrui biologic a1 pielii, infiu-
enteaz5 circulztia singelui, mentin
apa in tesuturi, regenereaza ce-
lulele pielii, dau elasticitate si atc-
nueazii ridurile. S e livreaz5 in cu-
tii de 25 g crem5 $i cutii a 40 g
crem5. Produsul a fost ~nedaliat Fig. 203 a - Apidermin - cremci tle
fats apreciaka, care a primit medalia
l a mai inulte expozitii interna- de aur la ~ n a imulte coilcursuri in:.;:-
tionale. nationale
 Floral piilii, mc.nfinind pro-,,;elin~c,a . ~ i
Crcmd dc fats carc contine es- suplctea ei.
trzi t moale de propolis, cear5 de
albine, lano!in3, cctaceu qi altc Antit.icl
in2rediente. Este o creing hrlini- Enlulsic nutritiv5 .?i dc~naciiiant
t o ~ r c ,cmolient3 cu actiune rege- a1 tenului carc conli!lc! ccarLi d?
neratoare asupra proceselor vitale albine, IanolinS, cctaceu bi alti
a!e pielii, dindu-i un aspect cati- compontnti. Eslc o cmulsic ldp-
fclat plicut. Are o actiune cal- toasli care se imbibB usor i n pielc,
m?nt8 asupra tenului cu tendin\% curfitind-o in profunzimc 5i caki-
de congestionare. felfnd-o fiind efica.c i n intrcatinc-
rea tenului carc are tenciinf3 de
ridarc.

Fi;. 209 - Floral, c1.cm3 cu pl.opoiis

Floramin, cremti d e fatti

Crem5 de fat2 care contine
ccard $i ~ n i e r ede albine, c.ctaccu,
stcaring si alte ingredientc de uz Fig. 211 - Antirid emulsie rlc 1at3
gc!~eralin cosmeticj. Este indicatd
11c1ltru Pntretinerca si fngrijirea Flora nzin c1enzachian.t
te::ului sensibil, uscat, normal si
chiar a celui cu tendints spre gras. Dcmachiant care continc cear;~
AIT actiune regeneratoare asupra dc nlbine, miere, lanolinii, stea-
rin&, colesterinj si alti ingredicnti
dc uz general in cosmetic8. Are o

Fig. 210 - F l o r a m ~ n .crcmR d e fat5 F1g. 212 - F l o r a ~ n i ndem-icliiant

ns aT!n!lru ~?!JB n3 q y d s JOA as
qu3zrre~e.1~ a n n a g ~ d n a'12 o ap .Fu!z
tlanccl o asvj aleod as Juaurele.rl -uaq nes le.xala IoosIe s p a!:r~;os
J
rrj qecl!qufL L I O ~ L L I ~ ull I ~ J
!njn3
ap 31!z jj ~ ~ '!z d ad n!JO ~Z-I ap -01 es.~cs~?rrr u!~cl a s e j as snpc.~d
'ypeurod ap g q n p aleqyue3 o n3 ap !JnjsaJr .xo[!s!ur ua~e$~yclapr
~aserru!j3a.1~ !s pJrramelvq gac1a.1 's~v[!clap a p !a!jeJsdo !?a.rerrp:.ia)
as aJeo1yrrr.m cn!Z .eJnp[yn s . ~ j s ~ c l y d n a .~!zsS~eut? .ro<n !S lue133ju!
e n.11uad izeuloq Tn.:o[ ~.rdcIose -zap ~ O J an? ~nsnpo.1~1 (aa!zaYl~~?~
a s IS au!q yzuano!joa~j as eaanc aju~?lsc!ns 'as!~a$s !Jn!qn '!.ri?m
ydna .alnu!ur &--z y ~ c l r ? a ~2s S~ -1?s11?q',>rro.~ulj)s!~o:Io.rcI !'s y.ir:ao
!S apu!lu! as 'axjqns 1e.x)~un-s1ur rr! alnuiirros a[e.Inleu ~ o l a j r r l s
J O ~e a ~ s ! d o ~ d ue! !s a.ieuIoq a[!!$ -qns ?$!nolea .sos!~cI a p !nln.t~d
-eIna!JJn acl ',w?o.mJnp q a u o z LI! !!.rg.~ydsprr! ~ n d o s srrr slkasopj as
~ z q c l eas u s ~ a . I ! dln$uaur!u![
~ nes LAIEJ 'n!$aursos zn ap qrra!pa~Zul
1nluanZun 'p!de.r .xeds!p al!.raJnp a ~ !Se s!~odo~cI'srr!qr! ap Taeas
a3uiu.m e s !S aqeu!QIqa l r r ~ s In1 ap yzeq ad s n p o ~ d un s $ s x
-nursqoc,e)aur ale aua9oSle alasnp
- o ~ d -yst?omJnp euoz u! uaY!so
ap esdg EzealsaJoa as la$ 7sa3e u~
- ! n p ~ ~ p k n u rearu!zunjo~d ui yu!cl -3e-(nj::i23
~u!n?!ues e!ie2?!~! ya!$!sualu! !s ~:i ~"2"" J~naclsl?Lrn J!i!JO !S n~6.r:
aleuelns ! ! ~ n l e ~ a d u r ae~ yI!qeJns !nlnual e p r: s p rn$e1!Ies !n;ns
~
-eru a ~ a l S ao ~aanpo.rd . q u o w 1s -npo.rci ~~ur!~cIur!a m s a3go!c;;;ue
7n3e !nInurs!lemnaJ p l u a r n q e q u! a j u ~ q s q n s'arr!rne1!.1 '!n!rre9.1o ! 7 j x
l!so~oj yl!qe.xJauad JoSn juan;Jun
a p yzeq o-.qrr! '!urepsqy tunalo
 CEARA I
370 .
I
I
Floral apii cle gurii cu propolis buind la vindecarea lor rapids. Se I
mai recornand5 in unele afectiuni I
Solutie alcoolic5 ce se obtine dermatologice, eczeme, eroziuni, 1
prin rnacerarca ur1n9toarelor sub- ulceratii, escare, tricofitii, afectii;ni 1
stante : propolis, Cortex cinnrz- cutanatc staiilococice. I
I
momi, Fructus cariophylli, ol. I

nzelztlzae si 01. eucalipti. Calsa-

murile ~i uleicrile e t c ~ i . ~
inlii-
,
binele si acizii rc.zi!?ici din pro-
polis confer5 so!utii:i proprie-
thti dezinfectanie s i cicatrizant?.
Uleiurile eterice q i ccila:": c o n -
pusi din uleiul d c ? n c i l l 5 si
eucalipt ii dau proprietgti anti-
fermentative si dczodorizante. Fi-
ind o solutie concentrat5 se intre-
buinteaz5 diluat; in ap5, 30-40
picsturi la un pahar cu ap8 dc
cir:a 100 in1 cu care se cl5te~ti:
gura.

Produs realizat sub f o r x 5 rle

supozitoare si ovule. .Ire in ;om-
pozitia sa miere, propolis, ~ o l e m
si lripti5or de matcs. Conti!le zub-
stante active rcgeneratoare ca :.
fitohormoni, vitamine, cnzimc, an-
tibiotice, bactericide, antifu!~gice$i
microelemente. iL'Iipropolul are @
comnozitie complex5 fiind un re:
Fig. 215 - Floral, a p i de g::r5 rncdiu ck actiune de reglare $i re-

Propolis spray
Solutie alcoolic5 ce contine in
concentratii diferite - 5OlO, 100/o
~i 200/0 substant5 activ5. Trata-
mentul se aplica prin pulverizarca
zonelor afectate. Este un cicatri-
zant cu o mare putere de regcnc-
rare a tesuturilor afectate, fo!o-
sinclu-sc in arsuri de gradul I s i 11
~i diferite rGni si lcziuni ccntri-
 PRODUSE PE BAZA DE C W DE ALBINE $I PROPOLIS 371

stabilire a echilibrului morfofizio- afte, eczeme. Cicatrizeazti ~i rege-

logic. Are un spectru larg de uti- nereazii tesuturile afectate, reali-
lizare fiind indicat in aplicarea lo- zind o ameliorare sau vindecare
cals in actiuni inflamatorii, ero- Pntr-un timp foarte scurt. Se folo-
zive, distrofice, disfunctionale s e ~ t eextern, aplicind produsul pe
(adenom de prostatii, eroziuni ale zona afectat.5 cu ajutorul unui
colului uterin etc.). tampon de v a 6 . Nu se aplics pan-
samente intrucit produsul for-
meazti o peliculii fins, flexibils
care nu permite suprainfectarea
Solutie contra acneei. Proclusul pl5gilor.
esbe realizat pe baz5 de extract
fluid de propolis, glicerin5, acid Pudra antiseptic6 gi sicativti cu
salicilic, mentol. Se folose~te ca propolis
dezinfectant ~i cicatrizant in di-
ferite actiuni ale fetei, dar mai Este un produs care are in com-
ales in acneea jUvenil5. Actiunea pozitia sa extract de propolis in- '

regeneratoare se datoreaz5 in pri- globat intr-un suport format din

mu1 rind propolisului prin conti- componente cu acliune sicativk
nutul mare de uleiuri eterice, en- Pudra are u n rol dezinfectant,
zime, gumoreziile precum $i a fla- antiseptic si decongestiv. Avind
vonoizilor. Mod de folosire : se actiuni polivalente poate fi folo-
tamponeazg usor zona afectatg de sit2 intr-o mare gamg de afectiuni
2-3 ori pe zi. iritativc $i inflamatorii ale pielii,
atit la copii cit ~i la adulti. hilod
de fclosire : pe suprafata afectatg
(irital.5, inflamatg) se intinde cu
ajutorul unui tampon de vat5, de
2-3 ori pe zi intr-un strat subtire

Tabletele contin 50/0 ~ropolis,

zaharozti $i elemente specifice ta-
blet8rii. S e utilizeazs in afectiuni
bucale ca antiseptic si decongestiv

Fig. 218 - Acne01

Propoderm
Solutie concentrats de propolis
in alcool. Se prepars in concen-
tratii de 10Q/o,200/0 si 50%, din
propolis purificat. Se reconland5
in diferiie afectiuni ca : arsuri, F i g . 219 - Piopssept
 CEARA
in faringite, traheo-bronsitc si di- care se adaug5 proprietgtile bac-
ferite tulbur5ri dispeptice de etio- tericide, bacteriostatice, topice ~i
logie variati. Pentru afectiunile regeneratoare din propolis.
respiratorii se foloseste un com- S c foloseste ca produs fortifiant
primat de 3-4 ori pe zi, care nu si regenerator in surmenaj, ane-
se inghite ci se las5 s5 se topeascri n i t , convalescentii, ca produs
in gur5. energetizant si tonic. Se ,reco-
mand2 3 lingurite pe zi pentru
adulti, pentru copii llun~aila in-
dicatia incdicului apitcrapeut.
Unguent cu calitgti antisepiice
si cicatrizantc, realizat prin aso-
cierea extractului lnoale de pro- 0ftalnzosept
poiis cu ingrediente specifice pen- Colir cu propolis - contine 2%
tru unguente inglobate intr-un ex- extract total de propolis si solvent.
cipient usor absorbant. Propolisul
s e foloseste la tratarea diferitelor Are actiune antiinflarnatorie, ci-
plagi si in special i11 plftgile fetei catrizant2, u9or antiseptic5, de-
realizind o cicatrizare normali congestivii ~i regeneratoare pentru
f5r2 sechcle. tesutul lezat.
Produs apicol fortifiant si rege-
nerator obtinut din miere de al-
bine si propolis purificat in con-
centratie de 2% $i 50/0.
Rolul acestui produs in orga-
nism este complex datoritii apor-
tului bogat de microelemente, vi-
tamine si enzime precum si a mo-
nozaharidelor direct asimilabile
(fructozi si glucozg) din miere la
Fig. 221 - Oftalmosept - colis cu
propolis
Medicamentul este indicat in
afectiuni inflamatorii ale ochiului
si anexelor sale, blefarite, chera-
tite, conjunctivite si arsuri cor-
neene. Poate constitui un pretios
adjuvant a1 antibioterapiei infec-
tiilor cauzate de germeni pato-
geni. Medicamentul este liofilizat
Fig. 220 - Miere propolizal5 si se prezintci in flacoane tip peni-
 -a)e)!lcpads
ap !nlns!pam e!$expu! el !ournu
szeaz!Tgn a s '~ZOIP.IE!B u! sale !em
Jep !un!jaaje al!.Iaj!p ur Ezeaz!I!ln
3s 'lnd sgodold 01, O& a!jlzoduro3
LI; auliuo3 ales s!10031e snpoxd

'BSE3 -g~gds :11qe[ca.1d o gdnp p u r 8 e ~

uj as1~aruso3a l a i a ~loun ea.1ez11e -e.~$u!!z ad In~\oun a ) p ~ s o l o e~j
-al 81 e)!soIoj !j ealncl E n.quac1 as aIni\o nlluad 'apz E;'T-OI ap
8 0 0 ~ - - 0ap
~ a l e j n a ~ 8UJ 5prrn)oJ dru!) ' e j n p ~ g~nzak
~ ap a!eq o ~ d u p
nus gerro3exaq ~ r u . 1 0qns ~ es!j!JoI eleas j e ~ s j a l d ap !z ad .Io)!zodns
- e A as a.xw g ~ ! q ~IS
e geu!jeJ ' ~ e s rill a~Sasoloja s .~[ep!olouraq!)uc?
-!j!.~nd qleo!Jadns FJeas o a l s 3 ar!njjsc o aJc ! aizlzoJa nes !!-xoqeur
-eIju! !rrn!i~aje a)!Jaj!p u! rua)sa
~ e s g d e!J F: qcn!Jsap 'a!Yo~o~a~r!S
!c; a!Zo~o.rn rrj.a$j.aso1oj a s ' a ~ n ~ o
!i,~~co~!zoclns ap yur.~ofqns ' 0 ~ x 3
.aJeje e3 aj;aso~oj as n N ~sgoc10-1~1 .~!lnq 9 0 's!~odo.rd a2
n3 ~ola)uarue3!paut .ro;rn$nj ezeq aleorrr Jneqxa 'au!q~e a p a.IaIrrr ap
alnlqsuo3 a i e ~3czypnprre)s s!~ocI ~ z : ? qad jez!Iea.I a)sa InsnpoJd
-o.rB ap Ielo) peJ)xa un alsg

.gu!urnl ap l!.raj 's0.1

- 0 3 ~ 1 'qe~sn301 el gzea~)st.da s
.quexnr, !nlnxparrr
JO[!!~E~!~LI! rulojuos ncs !z ad 1.10
9-& 3p ! ~ n ~ p ! dZ-1 a313 ezear?
-s!u!urpe as 1'; ezeaz!ua2omo as
6 ~ u ~ lur\ ~?aloz!p
~ s as 1n1nuose1~
~ n ~ n u ! j r r'a~e~)sru!urpe
o~ E'? '9U!{!3

ELE SI?OdOXd IS S N I S l V 3(I WV83 3(I YZVB 3d 3SnClO'dd

 CEARA

Pro pofaringit dusului obtinut proprietgti anti-

Rxomandat pentru teatarea fa- virotice ~i antimicrobiene. Actio-
ringitelor realizat sub form5 de neaz5 asupra sistemului circula-
emukie cu _o compozitie bazat5 tor ca vasodilatator ~i hipertensiv,
pe propolis,. miere de albine $i precum $i in anumite afectiuni ale
i5ptiqor de mat&. Are efecte bac- c5ilor respiratorii ca bactericid,
teriostatice qi bactericide fiind si topic $i regenerator epitelial. Se
un regenerator a1 epiteliilor afec- folose~tecu prescriptia medicului
tate. api terapeut.

Gingiprop
Solutie uleioas5 pentru uz ex- Produs de uz stomatologic, sub
tern cu actiune decongestivg $i form&de suspensie. Are in compo-
regeneratoare pe baz5 de propolis. zitia sa extract de propolis $i clo-
Are actiune decongestivg a mu- rur3 de zinc. Se u t i l i z e d in tra-
coasei rino-laringo-faringiene. Se tamentul gingivitelor, aftelor bu-
folose$te in rinite acute $i cronice cale $i altor afectiuni stomatolo-
cu ,rol regenerator $i analgezic. Se gice. Propolisul are actiune anti-
prezint2 in flacoane a 30 ml. septic& cicatrizant2, antiinflama-
torie, anestezics, bactericida $i
bacteriostatic5. Se aplicii sub
form5 de badijon5ri gingivale in
Solutie cu propolis pentru otite, tratamentul gingivitelor, in special
realizat din solutie de propolis in- dup5 detartaj.
tr-o combiiiatie de excipienti
printre care predomin5 glicerina.
Are o actiune decongestivs si anal- Propoclav
gezic5. Se prezint5 in flacoane Solutie pentru tratarea bBtAtu-
a 30 g. rilor in a c5rui compozitie intr5
extract fluid de propolis, acid lac-
Antiltiperestetin tic $i acid salicilic care are rol
Produs de uz stomatologic, re- lceratolitic si sicativ. Extractul de
alizat dintr-un extract fluid de propolis este antiinflamator, anti-
propolis, preparat in conditii spe- septic si cicatrizant. Pentru trata-
ciale. Se foloseste in durerile den- rea biitZturilor se folose~tedup5
tare in urma interventiilor f5cute. o baie cald5 la picioare, pensulin-
Contribuie la cicatrizarea rapid6 a du-se bGtCturile cu Propozlav.
pl5gilor mucoasei bucale. Se pre- Dac5 se irit5 tesutul s5ngtos se
zintg sub form5 de spray.' aplic5 un strat subtire de unguent
cu propolis. Se repet5 operatia
Sirop cu propolis trei seri la rind, dup5 care se in-
Contine elemente componente depZrteaz5 formatiunile decapate.
ale propolisului ca uleiuri eterice, Se evit5 bandajarea. Produsul se
balsamuri si in mod special me- ambaleazii in flacoane care se con-
tioniG, flavonoide $i acidul feru- serv5 la rece, de preferat in fri-
1ic;componente care imprim5 pro- gider.
 PZODUSE PE BAZA D E CEARA D E ALBINE $I PROPOLIS 375

Proposturnin dr. Jarvis recornand2 s5 sc inlo-

cuiasc5 guma de mestecat cu o
Dezinfectant, cicatrizant pe b a z i bucat3 de fagurc cu miere p e i ~ t r u
de extract de propolis, nystamin a trata uncle afectiuni ale ciilor
si p~~lietilenglicol.Nystaminul este rcspiratorii.
d c s e b i t de activ In combaterea Prin masticatia prelungitg a
Candidei albicuns, iar propolisul desc5p5cituriiI gustul mierii si a1
are actiune antifungicii, bacterio- cerii devine mai pl5cut si rnai
static6 $i antiinflamatorie cu mare aromat. Substantele antibiotice din
putere de cicatrizare. Se folose~te miere ~i ceara $i chiar din micile
prin pensulare de trci ori pe zi, cantitzfi de propolis si polcn care
in cazuri de candidoze bucale, s e gasesc in mod frecvent in cri-
anale, genitale, cutanate. p5cele sint mai bine valorificate
de organismul uman constituind
u n excelent remediu pentru com-
baterea unor tulburgri ale apa-
Produs biologic complex de uz ratului respirator. Sub aceastB
extern pe baz5 de propolis $i alti form5 valoarea biologic5 a produ-
ingredienti specifici, folosit in sto- sului este mult sporitg. Aportul
ma:ologie, cu actiune antiinfla- de vitamine continut de miere qi
matorie $i trofic5 asupra tesutu- cear5 (in special vitamina A -
ri!or epiteliat si conjunctiv, prc- retinolul din cear5) preculn si alte
cum si cu o pronuntat5 acfiune substantc volatile, microelemente,
bactericid5. S e folose~tesub form5 enzime qi principii active sint mai
de badijon5ri in tratarea gingivi- bine puse in valoare prin procesul
telor acute, paradontite marginalc de masticatie, constituincl si un
s i cronice, lcziuni ale mucoasei dezinfectant a1 cavit2tii bucale.
bucale qi linguale, stomatite etc. Din. experientele fjcute la secto-
rul medical 'de apiterapie, cele
ProprietZtile terape- mai bxne rezultate s-au obtinut
utice ale desc5p2ci turii in tratarea faringitelor acute, fa-
-

ringo-amigdalite, laringite si fa-

Fagurii Cu miere si clesc5~zceala ringo-traheo-bronsite acute care
constituie un excelent remediu au fast vindecate in mares majo-
pentru afectiunile aparatului rcs- ritate dupa 5-10 zile de folosire
pirator (sinuzite, guturai precum esclusiv5 a acestui produs. ln
si combatcrca nor alercii). Ob- acest stop s-au folosit 4-5 lingu-
servatiile meclkinii populare in le- rite de descZpricitur5 pe zi, mes-
g?tur5 cu fagurii cu mierc, arat5 tecat5 in gur5 ca si guma de mes-
c5 afectiunile aparatului respira-
tecat timp de 20-30 minute.
tor sint st5ri deficitare ale orga-
nismului ~i prin principii active In unele tiiri. guma de mestecat
din fagure acestia contribuie la contine, pe ling5 ingredientele
deLi.oltarea si intretinerea norlila- specifice, cearii de albine rji pro-
18 a mucoacei aparatului re+- polis fiind un produs apiterapic.
rator. Deoarece ceara contine dc fi/lention5m cLi ~i in tara noastr,?
60 ori mai mult5 vitamin5 A In a fost brevetat produsu~Apifo5-
comparatie cu carnez de vac5, gum (Ilieyiu Nicalae, brevet nr.
 .s!lodo~d a p yzeq
ai: a s ! d e ~ a ~ ! d .ro[asnpo~d
e erue.3 !i
I
$ ~ ~ L La$.Ieoj $u3!j!sJaA!p e-s clur!]
fnrg-q[nu l .J$CI izaruod 'a~uan8rin
'ama.13 'a.xco)e1!dap LoIa)!Jaj!p ea.I
-?z![ea.x n ~ l u a dle!sads uj cs!$nas
-t::ri.rej !S es!$aursos e!qsnpu! rrg
y ; ? ~ ap !i~)!$uesa ~ u e l ~ o d u ssas
rt
-L:r,J as .70[!.It?i I ? ~ $ I ? ~ ~ . I o [ ~ ? uUI I
'(!~$am;ng aluauresypaIa
d
a? uu!zfl ~ o l ~ s n p o s~ ld ~) ~ ns![ocI
- o ~ d!i; $uz!~!jo!~~!u~e[!cIerr!p 3ec1p
-s; s!de~a~!cIesnpo.rc1 ' p n a 8 e ~ pa p
~:ur.rnj qns c , , d o . r c l ~ ~ z u- u~~~
: ur!$rr!Lue
2.11.s U!P "10i'o~d !S $.was ap Fzeq
ad s ~ ! d u ~ ~ $ ! d
!S e aJ!$aursos asnp
- G J ~ ascol?rrrrrr Fzeazgucu 'a[a)[e
' ( C e . n ~azn$aurso3 a p e + ~ q - e 9 ~ oa.~eo~!so[oj aa!Jse a j u e ~ s q n s
- e j - ~o):snpo~d)aurqle ap Vr?an :,u?a.r u t n ~ oun-x~ur ~ yzea.qua~uos
14 ; i r ~ . ~ e ~ au1juo3
!d~ a ~ aldeou
u ~ ~
; L : S I ~ P O - T .asg!3ads ala~ua!pa.18u! !j:
ap !s !z a p yruam a p .eru~ojqns 1;s)zrrr ap ~ o s i l d g ' u a ~ o d ' a ~ a ~ u r
s!pxrsos snpo.rd - vJriu2v - 's!~,odo~d ' ~ i e a 3rr!p l ~ z ! [ e a .(IELLG
~
 medicalc propolisul se foloseste In Jugoslavia se realizeazii nu-
d ~ t p 5instructiunilc medicilor, pen- moroase produse apiterapice pe
t r u copii doza respectiva fiiild re- baz5 de propolis din care amin-
dus5 la jumgtate. tin1 : Apiconlplex - produs re-
Cu ocazia ultiinelor expozifii alizat pe baza de miere, polen,
api.ole internal.ionale, numeroase propolis si lsptisor d e m a t % ; So-
organizatii apicole si firmc de spe- lusept - picgturi pe bazii de pro-
cialitotn a u prezentat o parte din polis ; Septisol - picaturi cu pr3-
produscle cosmetine si apiterapice polis si tincturi de plailte inecli-
1 rcaliznte din produsele stupului. cinale.
i Cu aceasc:~ ozazie atrntia visits- 11.1 figura 226 sint prezentate
1 torilor a fost retinut5 de produ- citeva dill produsele apiterapice
sele prezentate de Jugoslavia - din Jugoslsvia, realizate de Com-
I iil s,>ccial de f:lr:r,a LIeder;. b i ~ a t u lApicol din BeJgrad.

Fig. 226 - Citeva produse apiterapict pe bazri de cear.2 yi propolis din J u g ~ s l a ~ ~ : ; : i

 373

f n Olanda se rcalizeaz3 : Prop?- ,GI It. F. Gerillania - 'I'onii. na-

lis capsule, Progolis l a b l ~ : c ,Pro- tural s ~ form2
~ h clr: capsulc cu lap-
polis tincturi 30!.'i1, Pro!:olis c1.1 ap:~ tisor d c matcii si propolis ; tablcic
distilat& Propoln-lei -- pa!;t;~ cie cu polcn si propolis 10 ?'O; Kuu-
miere cu propolis, polen si 1ap:i- \vaclls Init propolis - crarA clc
$or do matcii. Propolis ZalT - mestecnl cu propolis ; Pral>olis-
cren25 de propolis in trei sorti- lin1;:ur - tinctur5 clc: propolis
nlente ce contin $i teal-ri de al- 13-150/0 ; Propolis-salbc-unguent
bine, propolis cold-cream - cre- C L ~propolis ; Propolis-Nasen-11;)i-
ma cu propolis pentru ingrijirea sail1 - balsam nazal CLI propo-
tenului. lis ; miere CLI polen si propolis.
fn U.R.S.S. - Propolun aero- Acestea sint nunnai o partc din
soli pentru arsuri dcschise ; i\Ieta produsele apiterapice pe bazi de
spray deodorant pcntru camere dc ccari ~i propolis.
dormit si locuinte ; Vajva - ae-
rosoli pentru dezinfectia gurii ;
Oleum propolis - e~nulsic folo-
sit5 in der~natologie; Aqua pro-
polis - solutie apoasii peutru dez- Din prezent5rile de mai sus $i
infectia gurii. din expunerea generala, rezultj
111 Danemarca se realizeazj importanta deosebits cc o au pro-
capsule cu propolis AAGARD s i clusele apicole in general si ceara
Nordisk-propolis produs cu pro- si propolisul i n special pentru
polis. mentinerca s5nrTttritii oamenilor cit
1n Norvegia - Stomapin -so- si pentru inultiplelc lor solicitfiri
lutie de propolis in alcool. in cele lmai diferite ramuri indus-
111Spania - Vigordenta - pro- triale.
dus antiseptic bucal ~i bactcricic! Retinen1 de asemenea faptul cii
cu extract alcoolic de propolis. cea mai mare parte dill producfia
 PRODCSE PE BAZA DE CEAR?I DE ALBIbIE $1 P3OPOLIS 379

de czar5 se reintoarce in apicul- apicolc, ui1 izvor tot mai impor-

tura sub formG de faguri artificiali tant de satisfactii si venituri.
contribuind nenlijlocit la dezvol- fn acelasi timp, aceasta va con-
tarza si rentabilizarea acestui sec- stitui o contributie de inalt5 ti-
tor de activitate. nuts patriotica a fiec5rui crescii-
Zn incheiere, consider c5 lucra- tor de albine amator sau profe-
cea de fat5 are menirea de a con- sionist la realizarea fondului de
tribui si ea la imbogatirea tezau- stat cu produse apicole si prin
rului de cunostinte existente in aceasta a prevederilor Programu-
domeniul apiculturii, mobilizind lui de dezvoltare a apiculturii pe
totodata pe cititori pentru a folosi perioada 1986-1990, program ce
recomancliirile mentionate, in urnlSreste dezvoltarea continua a
scopul unei cit mai bune orga- a],iculturii in tara noastr5, in ve-
nizsri a activitiitii lor de crescii- derea satisfacerii depline a cerin-
tori de albine. telor si esigentelor crescfnde ale
fn felul acesta, stup5ritul ca pa- consull~atorilorinterni ~i asigura-
siune $i profesie, va deveni si mai rea ill a c e l a ~ itimp a unor dispo-
atriigGtor, iar in urma valorifieiirii nibilitiiti de produse apicolc pen-
unor cantit5ti sporite de produse tru esport.
 Bibliografie selectivg

A 1e x a n d r u V., B a c u 1 i n s c h i H., C i o c a V . : Influenta duritdtii apei

;;i a nzaterialelor d i n care sint co~i,iecfionute vasele folosite la condi-
tiozarea cerii asupra cnlitcitii acesteia. Lucriiri ~ t i i n t i f i c e S.C.A.S.,
vol. V I I , pnrtea a II-a, 1966.
A 1 e x a n d r u V., B a c u 1 i n s c h i H., C i o c a V . : Influenta tratamen-
tului cu SO2 asupra calilritii ccrii si a fngurilor artificiali. Lucyiri
stiintifice S.C.A.S., vol. 111, parteo a II-a, 1066.
A 11 t o n e s c u C. : Albinele ~i... noi. Hcdactia publicatiilor apicole, 1979.
A v e t i s i a n G. A. : Apicultura. Ec1it:ira Apimondia, 1978.
A. C. A. Colectiv : Mnnualul npicultorului, e6ifia a V I - a . Redactia publicatiilor
apicole, 1986.
A. C. A. Colectiv : Apiterapia azi, editin a II-a. Editura Apimondia, 1981.
Baculin schi H . : Cercetiiri asupra constnntelor fizico-chimice ale cerii de
albine autohtone. Anale I.C.Z., vol. X I I I , 1955.
B a c u 1i n s c h i H . : Cercetiiri asupra comtantelor jizico-chimice ale cerii de
albine i.n vederea identificiirii jalsificdrilor. Lucr5ri ~ t i i n t i f i c eS.C.A.S.,
vol. 111, 1961.
Barto G h. : Comertul c u cearii intre Tiirile Romdne ~i V e n e t i a in secolele
XVI-XVIII. Revista ,,Apicultura i n Rom5niau, nr. 11 qi 12, 1972.
B o r c h e r t A 1 f r e d : Les maladies e t parasites des abeilles. Paris, 1970.
B e r c e r a s J . : Ceara de albine ~ ifolosirea . ei in cosmeticii $i farmacie. Re-
ferat prezentat la Simpozionul international d e apiterapie, Madrid, 1074.
C r a n e E v a : Mierea. Editura Apimondia, 1979.
C o ~v a n T. W . : La Cire.
F o 1 c h G. : Albinele ~i prodztsele Tor in farmacia trecutului. Referat prezentat
l a Simpozionul d e apiterapie, Madrid, 1974.
F b t i N . : Primele organizatii apicole ;;i aparitia celor dintii publicatii in Banat
$i Transilvania. Comunicare prezentat5 l a deschiderea solemn5 a celei
d e a III-a conferintg a apicultorilor ~i aniversarea centenarului pri-
melor asociatii apicole d i n Romgnia, 26 august, 1974.
F 1 o r e a V., M 5.1 a i u A. : Date c u privire la sporirea productiei d e cearg
Lucr5ri vtiintifice S.C.A.S., vol. 111, 1961.
H r i s t e a C. : Din istoricul apiculturii r o m d n e ~ t i .Conferint5 prezentatg la fi-
liala A.C.A., Bucuresti, 1974.
H r i s t e a C. : Stupiiritul nou. Redactia publicatiilor a ~ i c o l e .1976.
M a r i n M. : MGsuri sanitare-veterinare En stupine. Redactia publicatiilor api-
cole, 1987.
M 5 r z a E. : Din istoria cercetn'rii ~ t i i n t i f i c ei n npicultura rom8neascC. Indexul
lucr5rilor stiintifice publicate intre anii 1937-1974, I.C.P.A., Anale,
vol. I , 1979.
 BIBLIOCRAFIE SELECTLVA 38 1

M Pr z a E., DYI 3 1 a i u A. : Date pricind dimensiz~nile celulelor la fagurii de

albine d i n R. S. Romania. Lucrari stiintifice S.C.A.S., vol. 111, 1961.
M H 1 a i u A. : Stupdritul. Editura Ceres. 1971.
M a r z a E. : Cartea apicultorului. Editura Agro-SilvicB, 1966.
P a i u C. : A ~ i c u l t u r ain Moldova si T a r a R m a n e a s c i i cu ~ r i m e l elor asociatii
~i G b l i c a t i i apicole. ~ o m u n i c a r e prezentats l a deschiderea solemnli- a
celei d e a 111-a conferintB a a ~ i c u l t o r i l o r si aniversarea centenarului
prilnelor asociatii apicole din ~ o m h n i a 26 , august, 1971.
P e t r e N., R ii d u 1 e s c u RI. : Produse apicole. I n d r u m a s pentru recoltarea
-
$i valorificarea lor. Biblioteca apicultorului, Asociatia CrescBtorilor d e
Albine, 1973.
P o p e s c u N. : De.fectele cerii d e al&ine - posibilitciti d e prevenire ~i reme-
dierea lor. I n s t r u c f i u l ~ itehnice. Redaclia publica\iilor apicole, 1988.
P o p e s c u N. : Salubritatea cerii ~i n fagzcrilor artificiali. Instructiuni tehnice.
Redactia publicatiilor apicole. 1988.
V o l c i n s c l ~ i Tr., S i v u l e s c u S t . , S c o r n e i c g 0.. N i c o l a i d e N.:
Utilaje ~i constructii apicole. Redactia pub!icatiilor apicole, 1980.
W a r t h H. A 1 b i n : The chemistry a n d technology of Waxes, editia a 11-a,
New Yorlr.
W e b e r, V i n z e n z : Das 1Vachsbucs, RIunchen, 1975.
 'sl;~llJuru~ a q l ouo puu a ~ j u 'sa ~~d o ~ ~ ! i u ~ l s u'!:u~~.rr:; c.-, 'a:ss?.~d
a! 103 paJroo1 pur: pa$c!JaJclde ~sorrr aql seh\ Xl?h\Saaq 3!11tllX?GB PUG U U ! L ~ J ~ . ! ~ [ ~ ' A ~
aql ley$ pue s a 8 v algpgu ay1 u! S-rrr!clsl.lno~~ se'n Bu!cIaaj;aaq ley1 urnoris o:~v s!
11 .sdep m o 07 dn auL.1 suersea-o.to3 a q l UIO.IJpaluassrcl s! a ~ c d szqnu: - J!?
-uod - u e l q l e d ~ e 3aLii u! Su!daayaaq jo uo!lnIo.:a aJuap!Aa jo 101 c uo [1ss:.~[
'Jla 'SG~E-[SSEA% SU!$!.IA\ j0 a.ln;.~a,jl~rl!?ru a y l u! .ro 9;i;i!13;1
a u n q 's~!larusos 'auls~paux u! suo:rlvz!I!ln jo $01 e psXc[ua 'xr?,k\snsq 'sa!~!1unb sl! 01
a n p pue p o o ~uerunq u! pasn sasuelsqns Yu!qs!.rnou p a m s 30 as.rncs u!eur zrrl ;a.rshi
aE.\.rcI ay$ pue peaJqaaq ayl 'quiosdauoq aL11 d i ~ : n b ! ~u! u ~moy ST I I M O ~ SC S I ~
.sa!~e[clc paz!rruZ.ro .js.i!j ar;1
l e BU!A!JJE s n y l 's%u!8po1 ucurnrl ar[l l e a u Tda:~ sssq 01 sqmoJ jo 1110 BL:~S;I:Jrrro.rj
puo s a a g monoq a q ~UOJJ suatimsaaq jo u'u!lun~[ arll urorj passxi s c r ~ .patla[
- a m p os1e ser[ Bu!daaqaaq J A ! ~ 301 sa!sacIs uemnr; .rr:1 J-o uo!inIorla st[$qlim .J,.,r[la;i
-o;L -sa!.rnluaJ ar[$ JJAO a J n l ~ n q c i ejo uoynloha J L [ ~ LIO ~ p u u rsy Lpnls ?: unr[&
'u!8!.1o u o x e g - o ~ % u vjo s! zom prom all1 saZtl1i8~1;?[ ;,:311:8
p u e J!AF?IS 'J!Ut?Lula3 ar[l u! a[!ym m a s plom u ! ) e ~ aql uro.rj auros sa'ienXr:e[ 3i.;:a;)
p u e s!ueuro:1 ulapour s q t LT! xt?msaaq au!Jap r[J!qjt\ sp-io'n a111 11~:J L L [ J !-\uu '611es
-!)ueuras p u 1(1~e~!xal~ ' ~ [ ~ ou!2!.1o
q u ! ~ e $0 ~ s! 6Xo1ou!ur~,,) 9ulc:aa:[aaq a ;I ,';~;rrno~
l n o u! l e q l palualsuourap uarI1 s! 11 'siCep m o 01 d n bl!nb!$ut! or[+ rrro.rj :<E?h\Ssaq
30 u!5!lo ail1 Jnoqe TuasaJd 1e mou)l a ~ d o a dIeqM l u a s a ~ dS L ~ : ~ C L [ J IS.I!J " r ; ~
'L$!fenb s ~ ,lo ! ~uarrra~o.rdur!ai[l u! pua u o ! l ~ n p o ~xemsaaq d 3 0 ssea.lJu! '111j u1 q n q
- g u o ~p1nom q s ! y ~ spoqlarrr ~ L I ! \ J . I O ~puc ~ salnl jo sa!.ras u a~!lac.rd ri! o~npo.~lrr! cil
s.tadaa~jaaq ale.[nru!ls pue a s u ! ~ u o ~'U.IOJU! 0) s; : . j ~ o ~s!ql z 30 asoci~nd arrd
'PIaTJ S!L[J U! S'LII?!3!XL[;><l1 pUr?
s ~ a d a a y a a q11s JOJ ap!nZ snopa.rd e a~nl!$suos pue semsaaq uo dqtiv.rZouoru e slues
-a.rda.r Ll![e!~ads $0 aan?,e.lo.l!{ u9la.10~ pue smoq arll u r o . r J pa)saI[o.> ulup jo :[sols
r[a!J e uo p u e a~ua!radxa a[>!,+\ s,.roq?nc all{ ur1 p;,snq '~adccl 7uasa.itl . i q L l ,
.pa!~cIclu a.l;.lr,l
suo;%vpunoj a e d s ar[$ a.k.rsm!ci n l ST? 11a.n su ~c;a.?o.rr! ;<I:!LI~!~:[.)LIO,~ ~111: U:.~~J~:.I~L
arp a.zo~dm! 01 ',CJP!~T?ail] u! rro!l?npo~cr xur*iz.l.=)q.-l;ilo.r.~u! sl)oc[)arrr lus::.)!~~..)
.jsour aql IOU pue s a a d a a y ~ a qLUOJJ uogadnasoa.1~1 pau!v:sns e uaaq :orr scq S : J L ~ I
nsneJaq paAa!rrae a q p1noJ qs!rIM uo!lsnpo.rd ~sa8.rlq ayl jo %op 01 K~uor;lunoure
uo!l2ni;o" J
xxnn\r;saq lu;):;a.irl ~ L I '.io~;lr.T! ,>ql LC[ di?;?:ri S L , ; J ; ~ Z ~ C J;II[: I C . )r!: ; . r ~
~T:!.T2-ltl[!L1n !>1.11: .i.ll?~lla~!l,?,) I ! ,:.I\!
S q u n o s Jno u! poys!1qncl xt?fic;;.aq Brr!u.is~rrcssanssi dr[) [:I? ;nCj 3?.:n!l:.I;ly[ uj ;\;).I
-ear!d~ alley s)anpo.rd ah!q lnoqr? s;;.rom ;n.ra?r?ljlTr.Lri l?rli? J.I!'LI.?I:?.~c~I.LLcI.) .C~i.::;i
'9u!sea.rarr! hjs~onn!lu::~J . I ~ :;;
su:,\.;a^:r! .'o,l sl:i!:!ti!.:p a . : ~ ! ~ , . ~' ...,.I::;::-!.)
-!de j O q u a u ~ d o ~ a ~ ipTIC ? ~ . ZU!
a p ~ L I ~ U I ~ ~ I : L I ~at[$ I ;'~'iS:l ,)l!i5) >;k.:.:\C;.:([ ' ~ ~ ~ ( j ~ l i ' i . ~I 0i 1 i i i ~ ~
p a s n .a.rnl~na!dc u! b~lc!saclsa p u ~h.rlsnpu! i r ! iii:?~~rz:~!l,n . l i ~ ~ usl!l 01 ;)np !;I '..:![J,
.xe,ucaaq s! 'bnuor[ Ja);!? '~nnpo.icl an!q luu:.rn!:r!:i li;;::.>,~r~:-'~::).?;~pui..;<js a:.;
 Chronologically a r e dcscrib~cl t h r brckeeping pu1)liralions printrd over the
years in Transylvania, \?rallacllia a n d Mo!davia as well a s t h e establishment a n d
deveLopment of the bceltccl~ingscientific research.
At the s a m e time mentioned is t h e p a r t played by t h e Romanian Beekeepers'
Association froin its reorganization in 1957, in t h e clevclop~nt*ntof apiculture iu
our country as well a s tlie ~ > c r l ~ ~ a i~ssistance n~nt gl.antc~tl illis zoi)trcI~nical bt.ac~cli
by tile P a r t y a n d t h e State.
Further on t h r p l a c ~of t h e bee on the zoological sc:~lc i'; fiivt,n while the
follr bee species within tlie .'lpis genus : A. cercoza, A. cluvsnta. A ,f l o t ~ t rand -4. nlc-
1lil'el.a theis adaptation in certain geographical ;il.pas a*; wrll as tllilil. ~~ii~.licul:trilies
as t~ thcis honey crop a n d wtls 1)r.uduction a r e tlt,sc,ribc*d.
T h e main bee races mhicli belong to the I~.n~~ian-i\I~cIitc~.r;cni~ii~~, .African and
Mediterranean-Western groups lollour with details concerning folmation of !lest
ar.4 building u p of combs.
Described a n a t o m i c h l l ~ a n d phpsiologically a r e the specialized organs lor
way.: secretion, t h e way n.ol.kcs~. bccs proccss it, how combs :II.(\ built as wc?ll a s
t h e three types of cells in 111~comb : clrone cells, workcr b ~ cells e ancl thtl trnn<i-
tion cells a n d l~ttachrnenlcell\. I t is also ~ h o \ \ ~tho n activity of b c c ~for t l ~ cr!;-
change of combs in tlic broocl nc!st 21s \\re11 a s w a s c,ii.cul:ilic;n in thc hivc, pc:~.i!?~-
nently performed by t h e v:orlcer bee.
O n e insists on thc~intcl-clcpenclnncc between tht- I ) ~ \ \ ~ L ofYo. bctc co!ony, size
a n d vitality of bees and t h e honey crop a n d w a s prucluction.
O n e speaks about the three great discoveries i n t h ~ nrorlrl anicr;ltul.e which
hnv. m o ~ . k ~tdh e tr:insitic;n from t l i ~log hi\:(, hc.ok(,~ping t o the* lii,>tl~vr.na l ~ i r u l -
t u . . : thc movable f r a m e Iiivo, the foundation 111.css ancl thc honey cc:ntrifujial ex-
tr;':!3r.
Furthcl- on the \\.ol.ltl \\.its I ~ ~ ~ o d u r t ievolution on is sl?o\vn a s \r.r,ll a s 111~)~1,:-
na::i.ir.s of tlic numbcr of bcc ro1onit.s a n d w a s procl~c.(ionfronl 19li-l ;h~.ougIi1!3:la
in Rolnania. O n e insists at tli!? snnle time on t h c impo~.tnncc ol' ~ ; ~ ~ - i o d i cex- ~all~
changing the olcl. black colourcd combs by foundations to prevent tlirnini\hinji of
crl! diametcr ~vliichn.ould rt:sult in the hatch oC h e i ~wit11 ;I smallcr body urci:ht,
thri:. clegcnc.ration a n d implicitly, in tlcc~x?ased honey cl.ops. It is ]>i'e\c.nttscl tF1e
in!?:.i!t.pendance be1u.ri.n b ~ e s 1 r . aprntlurtion ~ a n d lionc)~c~'ol,s hv untli!~.lini~~: ti~at
t t ~ n ; r .;timulate cnch othei.. arguing against the olcl conception that beest w a x ~ v o u l d
diri~inisll110nej- crop.
~ swi~:.: - Ix~tliof \.(,cc,!:11 ~ n i ~ l r ~r~nil
A description o r t i ~ r\ - R ~ . ~ I I U tS > - l ~of ~ . i ~:dni-
l
m?! o~.igin-completetlir t:lhlc of \vasts in gc!nr!t.;il. Troln 1!1(, ~ ~ ~ i n c ~nrnsc~s i ~ t t l c!c.sc.ri-
bc.-i n1.c : t h r riirth \ v ; ~ Y . t l i e ~ ~rlc~u~l.lain \ V ; I X , cc!l.c~sinc~.
l>;;!-aI';'in,s t c , ; ~ ~ and rc,:;+
irit.
fonium. Froin t h e vc~gct;tl \vast,.; arc! c l e s ~ ~ ~ ~:i lt~l c?t ~lCni.nnui?a nr:lY, tlic :;u;'nsl-:'.~
wax. t11(! Japanese \vas, 111,: C1lin.i \vas. tlic~ palin tr.s,c T.vi~x;:1ir1 i1-1> Qbob.1 \il.~-~:.
Fol!oii.ing a r e the aninla1 t)r.iqin u r a r e s clescl.iiJcd : tllc! Cliii?a \v;cr. ci l;lc,c,i~m.' . L h c ~ -
line ; ~ n t llallo\v.
~ Z Tto bccscrax. !he auihnr s l ~ n m sits m:iny vtiliznlions in v?l.iu~!? indu.itl.icll
b;:ti~r.:-:,-, 2s \.(.<?I1;I? 111;. cj~!alilativr l ) r o p ~ r t i e snf tlip bci's\\.;l\- u?.c~lin al>ic.uliLL.~7.
i'.. 5iurce ancl oriinolcptic:~l p~.c)i?c!~.ties wllcn taicc.11 o v r r f1.0111i l l r , l,~.oclur~c!l. un.l{,r
thrr f o u ~g~.ndcsjlrovidr,:l for in i l l ( ' standartl (hi211 g~.~ilc,. first c!;!~ii:y, ?ccontl qua-
l i t y ; and tliird quiilily). thrx ~ ) i ~ y ~ i c o - c I ~ e n l iroperti
c a l tic^^^ rii' 1 1 1 r * , r t oiii.';, cx;~lniil.;lii~r~
mi!'.i~cjdsto find n d u l t ~ r a t c ~ t\vnrl a s wc!ll a s tlic qualily n~:cl tl:~li\rc~i.y c.cjnditi!)n~~ of
w:.:: to be ob.;cl.vccl by llii, 111.oc~ssinguni1ic.s.
A separ;ttc? c h ; l ] > t t ~givcs variour ~ilc!ll~crtl\of incl-c.n'iiniz \vas l)!.oduciion Wch
as : anli~lnlmelting oi' e;1,1 rolllbs, rc?cUl~e~.alion ot' w a s (1'1111lbc. f l ' 0 1 i l th(' I ~ O ! { C ) : ~o f
t.h.t hives, collection o f b r a r e conlbs, huiltl-up of fo~~nc!a:ir)ns,c o i i ~ b rcgcntb~-:i:'ion,
~ 7 of % ~lerforntc;l f o i ~ n c I : ~ f ~ ou';,-!
~ i s of
, h u i l t l i n ~fr:!rnc.s, pl;!cing lilt> cmnbs a p a r t in
ord?:. to jiet deeper cell\, u n c ; ~ ! l j ~ i ~ofi gcc;n~bs.
Descrihcd is thp \V;I\- I I O : ~ to uncalj l ~ o n e ycomb5 Tor c~l~.:tclirin:,nd toflls
usc.1 for i t both by amateur hc~c.l<c~cprrs w h o ~,ossc.;s a s:na!l numbel. of colonjes
an,i in large industrial npiasies.
 Further on it i q presented t h e way of getting t h e r a w wnx stock, reforming
a n d sorting O F r o ) n b s by quality, t h e general rules which influence t h e quality and
quantity of extracted w a s a s well a s t h e various procedures to extract bccswas.
Tlien described a r e the main types ol w a x extractors existing in our country
nnr? abroad and their way of working. 4 separate chapter deals with various types
of industrial units and installations for w a x cstracticn.
A n o t l ~ ~chapter
~. deals with the w a x 1-esidues or slumgum. Here mentioncxl
a r e t h e quality recjuirements and the laboratory tests while t h e extraction of w a s
from residues and he necessary equipment a r e described.
Furti;cr 011 the mcbhods used in w a x processing such a s : cleansing, purifica-
tion and the various physico-cherr.ica1 bleaching neth hods a r e made 'vidcnt.
Special attention is paid to the foundations manufactured in our country
with sizes of sheets for t h c val.ious types of standard hives. It is also shown how
foundations a r e manui'nct.ured by means of lhe mechanical press and of special
units both by moultling and by rolling. A t the same time t h e mentioned units a r e
described.
hZentioned a r e also t h e tools uscd for wiring 01 frames a n d fixing of foun-
dation sheets and t h e equipment needed for t h e ~ n a n u f a c t u r e of artificial queen
cells.
A special chapter describes w a x pests : vario11s insects. mamnials, ncal-icls
a n d val-ious fungal diseases. Also given a r e t h e methods usccl for t h e preservation
a n d clisinIection of combs wits substances and bee1tcc:ping tools nctdcd. Anothcr
chapter deals with t h c tosic w a x as wcll a:; with t h c v a r i o ~ ~c si r c u m s l a n c ~ swlicm
beeswax ]nay become toxic bcing indicated the necessary measures to prevent
this. Further on the possibility 01 beeswax radioactive cont:?mination is ~ i i ~ n t i o n c ~ l .
The provisions of t h e Sanitary-veterinary l a w nr. 60/1974 r~g:lrtling collcr.t.ion,
packing and dispatch of samplcs of 5 e r s and combs for laboratory tests in case
there is a suspicion of infectious-contagious or parasitic bce disensc a s wcll a s
collection of samples for a toxicological exnnllnntion a r c also ~ n e n t i o ~ c dcnd
esplained.
Another separate chapter shows how w a x is used in t h e m a n ~ ~ f a c t u rof e
candles a n d of fancy candies from foundation sheels, how it: is colourcii arltl ;low
it is processed into wax moulds ant1 decorations.
Another important bee product is propolis. As this contains a lot. oF wa\:,
t h e author makes a description of i: starting from its aspect and ol' how bees pro-
+ce it, showing : its etimology and origin, its organoleptical and physico-chem-
ical properties, methods of laboratory tests a s well a s t h e w a y o l collecting it ant1
beekeeping equipment used on this purpose.
Further on t h e qualities of beeswax a r e dcscribcd d u c to w i ~ i r h i t has
been uscd since the oldest times in t h e preparation of medicines. T h e conditions
provided f o r i n t h c Romanian pharmacopeia for t h e white and yellow w a x used
i n pharmacy as well a s t h e qualities of t h e ' w a x extracted from propolis lullow.
Another chapter deals with t h ~present preoccupations of spccialivts and
physicians in our country and abroad for t h e use of bee products in t h c 1)rtrl~c:tion
of human health. In the said chapter the beeproducts based on beeswax ant1 Ijro-
polis obtained in our country under the l o r ~ nof cosmetics and apilherapic ~ ~ r o c l ~ i c t s
:Ire enumerated.
 La cire

La cire est le second produit important de la ruche, du point de vue Orono-

mique, aupres du miel, ct cela a cause de son utilisation multiple dans l'jndustrie
et, en premier lieu, en apiculture. Transformi-c en cires gaulrtes, la circ d'abeilles
constitue la base de l'entretien et du clGveluppen~entde l'apiculturc, On :,'cxpliquf.
ainsi la demande toujours croissantc de cire.
La littcrature de spcciallate dispose dcs travaus compli!tes et ~ ~ ? u l t i l a t t . ~ ~ a u ~
sur certains produits de la ruche, mais, dans notre pays, les inlor~ilations sont
fragmcntnires et unilntcrnlcs.
Des calculs faits par l'auteur, il rGsulle que la 111.oc1uction actuelle dc cire
s761i?ve seulement B 40% de la production maxi~nale realisable, car il n'existe
pas de preoccupation soutenue de la part cics apiculteurs ct on n'utilisc+ns lcs
methodes les plus efficares pour augulnentcr In production cle cire du rncher, pour
amCliorer le processus d'estraction et de conditionnemcnt et pour la conservation
et le stockage des rayons en r i-serve.
Ce travail, bas6 sur une longue exptSricnre d e I'allteur et une mu1ti:ude ile
donnees, prises dc la littbrature de specialit6 parue dans le pays et :i 1l'jlran~;er.
est une monographic de la circ et constituc un guide prccieux pour tous les npi-
culteurs et les terhniciens clu domaine. Son but est d'informer, de convainrr~ct
de determiner Ics apicultcurs d'introduire dans la prntique toute une skit dc r6:lc;
et de methodes dc travail dcstinces augumcntrr la production de circ et 5 am,'-
liorer sa qualit0.
Les premiers cl~apitres presentent lcs ronnaissances actuelles sur I'c~rigini'
de la cire d'abeilles c1i.s l'antiquitb jusqu'8 nos jours. On discute l'originr latinc,
du point de vue lexical et semanticlue de la majorit6 des terrnes apicolec utili-
sCs dans notrc pays et on precise quc lc mot di.f'inissant la cire, clans IPS i ; ~ n g u r s
romaines modernes et dans celles celtiqucs, provient du latin cern, rn t ~ r n l xclue
les langues germaniques, slaves et baltiques ont d la base le mot wax d'origine an-
glo-saxone.
On continue avec l'etude sur 1'i.volution de l'apiculture A travc1.s lr. t ~ m p s .
L'apiculture primitive a i.vo1ui.e avcc l'espkce humaine, en passant r l ~I n r l i ~ q s ~
des nids d'abeilles des creux des arbres B l'tlevage des abeilles aupri.s rlc 1:1 :??nisrl;x
de l'homme et, de cette facon, on est arrive 3 l'organisation rlrs prrrnic'r-. I , I I ( . ~ I P I . S
Dans l'antiquite, le rayon au miel, lc pain d'abeilles ct lcs larves ronirnurs clan.:
les rayons constituaient la prinripale source de substances nutritives, ail g(11'11clo;~.;,
utilisee comme nourriture pour l'homme, et la cire, pour scs qaelites, ktait utili-
see en medicine, cosm6tique, pour l'illumination dcs maisons ct pour lc c.onfcc.-
tionnement des tablettes cirCes pour l'Pcriturr, ctr.
On presente des tPmoignages sur 1'6volutinn de 1't;levage des abril!cxs rl:ins lt?
territoire karpato-pontico-danubien, des populi~tions @lo-claces jusqu'9 no. jou~.s.
Au Moyen Age I'apiculture etait prospere el. la c:ir&valache et boguianicjuc (',t~ic>nl
-
les plus appr6ciGcs ct rccherchees i Tricst, lonina, Conslanlinogole, V ~ n i s r S I I I -
d'autrcs march&.
 On fait u n e presentation cllronologique des publications apico1c.s parues c n
Transylvanir, Muntenic c t Moldavie, e t on parle s u r In constitution c t Ic clcve-
Ioppement de h recherchc scientifique npicole. L e rBle d c 1'Association des @levcurs
dVabeiIIes d e l a Rcpublique Socialiste d c Eoumanie, des sa constilution e n 1957
jouC d a n s l e developpement d e l'apiculture d e notrc pays aussi qut: l'appui ppr-
m a n ~ n tq u e 1'Etat c t l e 13arti a c c o r d ~ n tb cettc branche d e la zootechnic sont pr2-
s r n t c \ aussi.
On parle sur la systematique d e l ' a b ~ i l l e mellifibre s u r I'Cchellt~ Z O O ! O R ~ C [ I I F
et a n dPcrit les quatrcs especes d'abeilles d u gcnre ilpis : A. ceronrr. A. dorsotrc,
A. J i o r ~ net 4. mellifern, leur adaptation d a n s diversrs zoncs gi-ogl.npliiqu<:s c:?
leurs particufaritcs rcfl6ti.e~ dans la production d c lliiel ct cle cire. I,PS p r ~ n c i p a -
les raccs d'al~eillrs appartennnt nu groupe irano-m6ditcrrancen, nl'rica~n c t mctii-
terrano-occidental, avcc des pr6cisions sur In construction clu nit1 c t tles rayons
3ont discuti.cs aussi. On rait la description, d u point d e v u e anaton~iqut?e t phy-
siolo@que, des orsanes spCcialisPs pour la sbcrbtion d e la cire, l a manicrc d c son
utikisakinn par les ouvricl-es, la construclion des ra\.ons e t les trois soric:s d'aivi.ol.~s
du rayons : tle faux-bourclons, d'ouvrii.rcs e t r o y a u s , aussi q u e lcs cellulc:; cle
liaison e t du raccordcmcnt. I1 arrivc alors a I'activitli ~ ) ~ , r m a n e n ldcs c ouvrii,rc>\
pour I? rcrnaniemenf des rayons d u nid et l a circulation tle l a circ d a n s l a I - 1 1 ~ 1 1 ~ .
On insiate s u r l'interd6pendance qui existc c n t r r l a force d e l a colonic, I n
i r a a d e u r , l a vitalitt des abcilles c t In production d c lnicl e t d~kc i r ~ .
Les trois d6ro111r~rlesimportantes d c I'apicultnre universelle qui ont marque
l e passage d e l'apiculture primitive i cclle syst8matique: l a ruche sysl61naticluc a
pour l ' e x t r a ~ t i o n d u micl, sont prPsentPss aussi dnns u n chnpitrc d e cc livrc. On
continur nvcc I'Gvolution d c In production rnondialc d e cire e t l a dynamique tlu
cndrcs mobiles. l a pressc ]>our l a fabrication dcs cires gaurt.c;es c t In c e n t i f u g ~ u s e
nombre des colonics d'abrillcs, e n mentionnant aussi In production d e cire d e In
Rournanic d l ~ r a n tla ptriodo 1964-1988. On i n s i s k s u r l'importance d u remplnrc-
m e n t periocliqu~ des v i e u s rayons noires p a r des cires gaufrbes, afin q u e le dia-
rnehrc! tl(.s rrllnlcs nc! diminuc j:~mnis, fait q u i determine 1'6closion dcs abcillcs n u r
poids corporel ri'duit, d6,or'nl:ration cL irnpiiciten~cnt clrs productions r6duitcs d c
%el. O n discutc 1'interdt;pendancc qui existr entro l a production d c r i r c c t d e
m ~ e l ,cn prGciaani I'abscncc d'une sti~nulalion r6cil)roque, e n combatant l a (-on-
ccption selon laquellc la production d c cire diminue cellc d u rnicl.
O n trouve aussi n ? ~ n t i n n n P cl a f o r l n l i l ~Plal>orec par I. Titov pour u n c &a-
luation plus correcte cle l a production d e cire.
Une desc:ription dcs r l i f f e r ~ n t stypes d e cires -- v@gi.talcs, min6rales e t ani-
males vicnt d c r"ompl6tcr 1:1 t a b l m u ~:lc: l a circ r n g6nc;ral. Dcs circs d'oriqin6.3
mincsralc, on d t c r i t In circ fossilc, l a ci,-c rlc n ~ o n t a g n e ,l a ci.ri.sinc, la paralLinc,
!a stearinc e t l a colophane. Dcs colles rl'orifiinc vegetale, on deerit lo cire cle
Cnrnauba, cle Sumatera, d u Japon, d r Chine cle Borneo, de myrte, d e palmier c t
In riR, d'Otoba. Des c i r r ~d'originc aninlale, on prPsentc In f i r e d'insectes, l c c6-
tac.i,urn, 1;) lnnoline et Ic sulf'.
Lc:.; multiples utilis;~tions de l a cire d'nbcilles dnns l'industrie e t lcs qunli-
ti's cl(: la c,irc3 utilisPc: cn apiculture, l'origini. c t les propriGt6s ol-xnnoleptiqucs d
I'acquisilion rle l'npiculleul., clnssifiQcs selnn Ics normes stanc1ardisi.e~ cn : sun6-
rieure, Ii!rp rlunliti., iSCi11c qualit6 e t III<!nic qunljti.; leurs proprii.ti;s p h y ~ i c ~ ~ ; ( ~ s -
cliirniclucs. 1i:s m6thodes d'analysc pour identifier les circs falsificics c t les concli-
tionr cle qunlitc; c t clc livrnison, p a r les unites dc: co.nditionnement, font l'ol3jet
d'un a11:rc ~ J l n p i t r cJ u l i v e .
Un chapitrr sp!',rial insistc :;ur e t met a la disposition dcs apicultcurs d e
clifftirentes mc:t.hndcs d'augnmentniion de l a production el,' cire, tclles : l a rtIforrne
nnnuelle des vicilx r:~yons, l a rCcupisrnlion des clechets d c rire d u fond (1:. l a rucile,
la collec:Lion des fausses constructions:la fabrication des cires gnufrGcs, la ri.fi6-
noration des rayons. I'utilisation des circs gauPrees pel-rorfirs, l'utilisntion d e s ca-
dres $4 bSlir, l'cspacement des rayons pour avoir des cellules plus profoncles, la
d+sol,crculation d r s rayons.
 On di'!cr.it aussi la nlaniere d c d6soperculcr les rayons au miel, i,n vue [ic
l'extraction e t les outillages utilises dans un rucher prive d'amnteur e t clans ies:
granrlcs unites industrielles. Le stockage d e l a cire vierge, la rcformc e t l e triage
des rayons par qualitc'!~,les rGgles geni'ralcs qui influcncellt la qualili. cl l a yuan-
tit6 d e cire extrait.e, les clifl'Orents proc6di.s d'estraction dc- la cire nous s v ~ l li n d i -
~ 1 ~ 6On s . cl6crit lcts presses les pius usit6eri pour l'extraction de la rirc qui s'uiRistt
d a n s notre pays ct dans l e ~ n o n d e ,avec leu]- fonctionnement. Un chapitre spl'cial
tbst clestini. a u s aqrkgnts c:t a u x instalilitions industriels pour 1'cxlrac:lion de la (*ire.
Lvs rOsidus dcs rayons ou les nlarcs d e cire constitiicnt un chapitre A pil~.L,
on y m e n i i o ~ n ; ?lcs condilions d e ( p a l i t 6 clcs marcs de cire, les malj-scs cle labo-
ratoire c l I'extraction de la cire exista:lte dans c e ~cl6cllets, aussi quc les ouli!laq2s
e t Ics inslallatior~snc'c,essaires.
On c.oniinu~>avec la presentation dcs mcilhodes d e travail u1iii:r:;t.s dnns lr:
procossus ci;. conditionnement dc la cire, l'Cclaircisscmcnt, la yurificiition cxt Irs dl-
vers pl.oci~:lc,sptiysiclues-chi~niquesde blancll!ssement.
Lcs cires gaufrbes produites dnns notre pays sont traitem si.pci~.i.ment, con
indique ley dinlentions dcs fcuillcs e n fonction du type de ruche stanclal.di.;rc:. On
prCsehte aussi la production dcs cires gauLrCes avcc la presse m6canique c-t lcr;
agregats spbcinlisf's p a r fonle et laminag?. Qunnt 3 l'uiilisntion cles cires gaufrC.cs,
on decrit les outils a percer les cadres e t 5 intrdouire le i l e n f e r et l'appiication
des circs gaufrces, la manicre de travail cl. les outillages pour l a fabrication des
alv6oles royaux artii'iciels.
On parlo dans un chnpitre spi.r.in1 sur les a n i m ; : u ~nui.;il>lrs a L;I circ, in-
sectes, nla~nifcrcs,acaricsns c t diif6rent.e~inyroses, aushi c1111~ 1cs ini.thoc!c\ tle cson-
servaticjn des rayons sains cl lcur dGsinfection, e n prficihnnt clucls svnt I f - n1;lt.c-
r i a u s e t l'inventaire apicolc nbcessaires.
Dans un a u t r c cndroit, on discute sur la circ toxiclue ct Ic:; \itu:i:!o~;s qui
peuvent l a rendre toxique, les mesurrs clc prGvention, la possihilitt; d c ro~!!ali~ina-
tion radioactive de cellc-ci.
Qn deerit ct on explique plus loin Ips preventions dc: I n L o i sa~iil;ti!,r-lrfitcri-
nairct no. 60/1!)74, relative a la recolte, i'einbnllcment e l llexl)i;dition des i.cl~nn!ilions
d'abcilics e l cle rayons a u labortitoire d e diagnostic, rn r a s dc susl~icion dr.; :>lala-
. dies infecto-contagieuses ou parazitaires des abeilles, e t la rt;cultc. dcs 6chan\illon:+
e n vue d'un examen toxicologique.
Un chapitre special est reserve d In fabrication dcs bougif~scli.co~~ativcsde.;
feuilles d e c i r e s gaufrCes, la coloration d e la cire e t la r h l i s n t i o n des mol~lngcs
e t d1.s dficorations en cire.
Un autr-c pl,oduit important apicolc esl: In propolis. Son contonu inil?ol,t;ti-.t
d e cil-c) cst dGcrih p a r l'auteur, c n parlant d e SCJn aspect rt de s u rc':il~~rt!ionpal.
les abeilles. On prbscntc l'etymologie d u noln et son origine, lcs propriP1i.s organ+
leptiqucs e t physiques-chimiqucs, les methodes d'analyse d e Inborntoiro ct !a 1113-
niPre d e rallection, les outillages apicoles utilisPs c n ce but.
Les qunliti's de la pire d'abeilles qui ont conditionni. son utiiisaiirin clcs telnps
les plus anciens pour la pr6paration des remitdes sont prgsentbes aussi avec calies
n1entionni.e~ clans In Pharnlacop6c roumnine pour les .cirps blnncl~es ct jauni:s,
utilisees e n pharrnacie, aussi que les qualit65 dc 13 cire contcnuc Ian.: I;{ pl,opolis.
U n dernier chapitre vient de nous presenter Ics prCoccupations, cxistant.
d a n t notre pays e t dans le monde, des spC.cialistes e t dcs cadres ~ n c d i c a u ~ d e, mist:
e n valeur des qnalites des produits apicoles pour la sauvegnrde d c la santt; d e
l'homme. On y e n u m t r e les produits realis6s a base d e la circ e t d c I n propolis,
e n les classifiant e n produits consmetiques et produits apitherapeuiiqucs.
 Das Wachs

- Resiimee -
Das zweitrangige Produkt von wirtschaftlichem Standpunkt des ~yenenvolks
ist nach dem Honig das Eienenwachs, ausgehencl von seiner breiten Anwendung in
der Industrie und hapts/achlich in der Bienenzucht. In Mittelwanden verarbeitet
stellt das Bienenwaschs dle Grundlage der Aufrcchterhaltung und der Entwicklung
der Bienenzucht dar, Deswegen steigt der Bedarf a n Wachs stgndig.
Die Fachliteratur hat zahlreiche komplette und vielseitige Arbeiten iiber .die
Produkte des Bienenvolkes veriiffentlicht, doch sind diejenigen iiber das Bicnen-
wachs, die in unserem Land herausgegeben worden sind, fragmentar und einscitig.
Die Berechnungen des Verlassers ergaben, daIS die alrtuelle Produktion an
Bienenwachs nur 40% der erzielbaren Hochstproduktion ausmacht, da die Imker
nicht standing daran interessiert sind und da nicht die wirksalnsten Mcthoden
zur Steigerung der Wachsproduklion auf dem Bienenstand, zur Verbesserung de5
Gewinnungs- und Konditionierungsvorpanges von Wachs, zur Konr,ervicrung und
Lagerung der Reservewaben angewendet werden.
Die vorliegende Arbeit, die auf einer reichen Erfahrung des ycrfassers und
auf einer reichen Grundlage von Angaben dcr im Inland und im Ausland erschie-
nenen Fachliteratur beruht, stellt..eine Monographie iiber Wachs dar und gleichzei-
tig einen wertvollen Wegwe~serfur alle Imker und Techn~ker,die sich mit dlesem
Gebiet befassen. Sie mochte die Imker unterrichten, iiberzeugcn uncl dazu anspor-
nen, daO sie in ihrer Praxis einige Arbeitsregeln und -methoden anwendcn anhantl
derer die Wachsproduktion gesteigert und das Wachs qualitativ vcrbessert werden
kann.
Die ersten Kapiteln befassen sich nlit den gegenwartigen Kcnntnissen iiber
die Herkunft des Bieneilmachses, vom Altertum bis in unscre Tage. Es wird be-
wiesen, daB die Bionenzuchtterminologie in unserem Land von lexikalischem und
semantischem Standpunkt von lateinischer Abstammung ist, uncl dan alle Wiirter,
die in den modernen romanischen und keltischen Spracl~endns Wachs bezeichnen
aus dem Lateinischen ,,ceraU stammen, wiihrend die germanischen, slawischen und
baltischen Sprachen das Wort "was" zur 'Grundlage habcn, das angelsichsischen
Ursprungs ist.
Weiterhin folgt eine Untersuchung iibcr die Entwiclclung dcr Bienenzucht im
Laufe der Zeit. Gleichzeitig mit dem Auftreten der menschlichen Spezies entwik-
klete sich auch die primitive Bienenzucht. Die Entwicklung durchlief den Weg.
voin Jagen d e Bicnenvolker
~ aus den Baumhohlen und dem Pliindern der Waben
zur Haltung der Bienen neben der menschlichen Behausung und demzufolge zur
Organisation der ersten Bienenstgnde.
Es wird angefiihrt, daR im Altertum die Wabcn mit Honig, Bienenbrot und
Larven die Hauptquelle a n piinen Ntihrstoffen darstelllen, die der Mensch in seiner
ErnLihrung verbrauchtc, und da13 das Wachs sich wegen seiner Eigenschaften zahl-
 rciclicr Anwendungen crfreute, w i e z.R. i n d e r hledizin, i n cler Kosmetik, d e r Bc-
lcuchtung cier Wol~ilungcn oder z u r Hcrstellung d e r zum Sdlrciben notwendigm
Wachsplattchcn.
Aur,qruncl zahlreiclier schrifllichrr Unterlagen wird die Entwic:klung tl~...
Uienenhalt.ung im Karpaten-, Pontisrhen- und Donauraum, vorn den Geto-llnl:~.~!
bis in unsarc Zcit, geschildcrt. Irn Mittelalter e r l r e ~ t esich die Bienenzurl~l,iIn,cJr
Bliitczcit u n d das walachische untl bogdanische W a r h s mar stark gc~surhl. un..l
hoch!:~sr'n:itzt, sei e s in Tricst, Ianina, Konstantinopcl, Vcncdig oc!cr nu1 andcrt n
M51.lrtc.11.
I n chronulugischrr 1Xc:ihenfolge sind c t i ~ i~nkel-lichen Vrriii'fc~itlicliun,r!(~n
beschrieben, dip i ~ nLaufc d e r Zeit in T~.anssilvanien,Muntcnicn und c!,:r Mu!~!:.iii
crschic>ncn sind, wie nurli die G~.iinclunguncl Entwicklung der im!iel.lic.iic'n u.isscn-
schaftlichen Forschung.
Gleichzeitig wircl die Rolle erwiihnt, die d c r Verband d c r I3icncnz;jchtci. it,,
Sozialistiscl~cn Ncpubiil.; Humanien seit stiller Neu ot.ganis:ttion 1857 in cler
, Entwicklung d c r Bicnenzucht in unserem Land gespielt hat, wic. auch die stinciigo
Unterstiitzung clieses zootechnischcn Zwciges durch die IJartei und den Sti~ttt.
Wciterliin wird die systematilk d e r IIonigbiene auf zoologischer Ebcnc c r w 5 h n i
u n d dic vier Hicnenspczics d e r Gattung Apis beschrieben : A. cernna, A. tlorsc~tu.
A. J1orc.a uncl 21. rr~elbtj'era,ihrc Anpassung a n bestimmte geographische Zonen u n d
i h r e E i g ~ n s c h a f t e ndie
, itire Iionig- ul~clWachsprodulitian charakterisieren, erwahr,?.
Uanacll wcrdcn clie bcrlcritcnsten Bieneilrassen d e r iranisch-mittcllandisc.hcn,
d e r afrikanischen und d e r miltell~nclisch-wcstliclicnGruppe bescl~rieben, w*ie a u c ! ~
die Bildungsart ihrcr Nester und clie B a i ~ w e i s ei h r e r Waben.
Von anatomischcn u n d physiologischem Standpunkt sincl die Fach organe
dcr Waclissr.krt~tion beschrieben, die Verarbeitungsweisc dieser Sckrction durch
die Arbeiterin, d e r Dau d e r Waben und d c r drei Zell a r t e n : Drohnen-, Arbeite-
rinnen- und M~eisclzellen, w i e aucll d e r Uber-gangs u n d Vcrhind~ingszellen.
Gcscliildcrt wird auc!l die Tatigkeit d c r IJicncn zur Aushesserung d e r Uraben a u s
dem Nest, zur Wac:hszirkulation innerhall) des Bienenvolkes, die standig von den
Arlxiterinncn betrieben wird.
Es wirrl a u f d c r Interclependenz zwischen d e r St5rkc des Bienenvolkes, d e r
Gronc und clcr Vitalitit d e r I3icnen unc! d e r Honig- uncl Wachsproduktion beharrt.
Der Verlasser schildcrt die drci unilvalzenden Entdeckungen d e r M'eltbiencn-
zucht, die den Ubcrgang von tic:r primiliven zur systernalischen Bienenzucht m a r -
kierten, u. zwar clie systematiscl~e Beute m i t Mol~ilriihn~chcn, die Presse zur IIer-
stellung von M i t t e h i i n d e n und dic I-Ionigschle~~cicr.
Eingegangen urircl auch auf dic Entwicklung dcr Weltproduklion a n Wachs
und a u l clie Dynamilc dcr Riencnvolkerzal~l unrl rler L\;achsproduktion i n Ruma-
nien zwischen 1964 und 1988. Unterstrichen \x7ird clie Bcdeutung des periodischen
Austauschcs d e r altcn, schwarzen Waben m i t Mittelwanden, so d a 0 die Zellen-
clurchrnesser nicht klcincr werden, w a s das Ausschlupfen von leichteren Bienen,
i h r e Degenerierung und klcinere Honigproduktionen zur Folgc hiittc. Zwischen d e r
Wachs- u n d d e r Honigp~.odulrtion besteht eine Interdependenz ; dabei stimulieren
sic sich gegenseitig und ess ist falsch anzunchnlen, daB die Waschsproduktion clie
Ilonigproduktion verringern wurde.
Dic Al.l~eitslellt eine Formel von I . Titov zur korrckt(!rcn Einschatzurrg dcr
Wachsprodr~ktion day.
Das allgemeine Bild des Wachses wird von einer Beschreibung d e r verschic,-
dcnsten Wachsarten vervollstandigt, sei e s pflanzlicher, mincralischer oder tierischer
Abstammung. Von den rnincrcllischen W a c i ~ s a r t e nsind d a s Erdwachs, d a s Bergwachs
Zeresin, Paraffin, Stearin und Rolophonium beschrieben. Gesehijdert als W a c t ~ s
pflanzlicher Abslammung sind d a s Karnauba-Wachs, d a s Sumatera-Wachs, das
Japan-Waclu, d a s chiria-Wachs, d a s Borneo-Wachs, d a s Myrthe, Kokospalme-und
Utobawachs. Z u den Wachsarten tierischer Abstammung zahlen das China-Waehr;,
d a s Cetaceum, d a s Lanolin und d e r Talg.
 ' s q s n ~ u a u a ! g snn u ~ a y t l ~ e s u o ! l e ~
-0yaa pun uassn4qv UOA 19unI~als.ra~ a!p ' s a s y ~ c ~ u a u asap ! ~ B u n q ~ e jarp 'uaaoq
- p u e m ~ a $ $ ~uraula~ n ~ sne az.raqsuo!$e.loqaa Jau!a B u n 1 1 a l s ~ aa!p ~ 'a!~$snpu!uaz~ax zap
u! sasyaomuaua!g sap B u n p u a ~ . r aa!p ~ Iq!alr[ssaq [a~!dn>[ saS!pu~lsqlas u13
.uap.ram
;a$p;rqJa$un s s s ~ s u vuar[ss!$o[oq!xol .rnz s.ioqe7 uap ' u a l ! a y y u ~ ~ y u a u a~t?J!se.~ad a~
.l~rpoapua>lJalsue sa !as' ' ; l u n 8 ! l y ~ ~ p ~ a ~ s + ! a q yUOA u e ~ailed
~ w~ a!p ' u a q o . l d u a q e ~
pun -ueua!a uoa pues.1As pun %rmqmd.raA ' u a l u ~ 3Jaqn P L C . T / O ~'.IN sazlasa=) u a q u
!.wqa~\-.rgl!ul:S sap ualj!.rqss.roA alp qsne u a p ~ a~ J~F ~~ Y J pun S uaqapqssag
ma,\
-;1qeu:pe.l -IJ@ ) ! a y ~ [ ~ ! l S alp ~ m L[Snc S!M 3uqgM.m U a ~ 1 q e u f ~ e ~ 1 ~ 2 u n ; J5rp n a qysnp
~o~
L:ay.ram !dyeU 'u+.iq\g sq~e,p\ u s y ~ s ! s o +Luau!;! IIZ a!p 'uauo!$en$!S uauapayrlssJan
m p IIW pun sq::o~\ uayJs!xo$ u a p ~ I U Iysrs lgnjaq lal!de>[ saJaltam u!3 'lUqEM.IJ
rrnp.13~a $ ~ . r a 3pun ;IJJO$S ua8!.1or[a8 nzep a!p pun uaqeM nap uapoq$aursSun.r
- ~ j a ~ ~ uplrn ! m -sSr~n.rr[u~dqjnv
~ alp ysn\- 'uasoyLly auapa!r[sslah .rap0 u a q [ ~ ~ ,' qJ J ~ ! J
-...iJn!S ' U ~ + ~ ~ ~ I S? 3U I13s 'CJZU!~~E~?SS~JI?M a!p 3,qIJJr[JSJq ~al!dex s J I [ J ! Z J ~ S U ! 3
~ O U
p u ~ ~s U I ~ U ~ MJar[ajdyrlas!a~ UOA B u n l l a s ~ a.rnz ~ a!p 'aIsJay) a!p
;>un as~a.nsl~i)q.iv .)![I ' ; ~ B . I J ~uaX!puamlou .ralleIqsr{JcM Jap SunY!lsajan -rap pun
.Sun~yo.ra .inz a![) :unuriyn\lX u a p u ! ~uapul;MTa$$!N l a p 3 u n p u a ~ 1 . 1 a .la[) ~ ~ ~ !a%
'1.1ap
-!jrl~s)%n,)p.ism u;1PTunly~!.rloA U J L I ~ ~ L L I ! J a![] y s n v 'uaz[cmsnv .rap0 u a g a ! ~sa :as
'uaSunlr[,'!.~.ioA ual[a!zacls 1!u pun assa.1~1uarlss!ueysaur Jap $!ur uapu:&1all!x uoob
311n[pls.1,+1 I ;'!I) uap.laM uaqapqasag .ualleq.nas ual.ra!s!p.mpuels uaual)a!rfns.ian
trap U O A Z!YLI!;I[~B .Ir)lll;'[(lpUNM[i)I1!J4J J ~ aIg e m .rap ' u a p x a ~l11slsa8lar[ pue? wa.1
- a w n u! a!p 'lyusr1ssa;i L I ~ ~ U S M I ~ ~u3p $ I J p~. 1 1 ~~ ! a y ~ ~ i e s y . ~ a a.rapuosaa
ujn
- 'ZI3p
-uqarrrs8unr1~!s18 ar[x;~ruaqs-rjss!~cys.:~ic:auapa!r[sslaA pun' BunS!u!a?,r 'S~:?.iali-iy~
a!'% '8unJn!uo!?!puoxsr[.)c,~\ .rap uas!ams$!aq.r\i a!p rpno uap.raM J U ~ [ F ? M . I ~
'araZun7snJsnv pun a~e.redclvuaZ!~oqs5nznp uap Bunq!aJyssag ~ a 'ualsa.~Jaqn p
rr,>c;l!y sne s o s q sap ~ ~ # ~u n ~ u ! ~ n a.rap 3 'uasLT~us.roqr?~ .rap 'rraYun2u!psqslc$~1~?n~
uap '~LXIp!MaB ualsaa.raqnsqse,~ uap IS! Ial!dex saB!pue~sq[as salnaula u!g
.uapu!j S u n p u a ~ r a ~
> r ~ n u u ! ~ n ~ B~s ~a [!acl p~ e a!p
~ ~ 'ua9s~rr~a!.rlsnpq pun ua8unlq.tsnv u a u a p a ! q ~ s ~uap a~
I,!W L[J!S qjujaq ,~l!dt?)l L I ! ~ .Bun.~a!uo!lyung sly! pun p u c l s n g ruap purl pun[u[
~1:~~~
xrap sne r r a s . s a ~ d s S u u u u 1 ~ a Y s r ~ualspualuapaq a![) uap.ra.:l u s q s l ~ y s s a g
'sJSl[dEMUaUa!g sap U J J ~ ~ J Z O J C ~ S Y U ~ U U !uauapa!r[ss.rah M~~ a!p pun 'uassnlj
- L I T S ~ ~sa~.rj.>t?,,~ I I ~ U ~ U U O si)p ~
M ~ IgJ!prcna pun $.$![.nD alp a ~ p'ula9ax uau!auraS[~u
I ~ ~ I ~
.+!I' ' U ~ ~ J I ! I ~ J S L.~aY!lnapu!a p u n ~ 2 j n t . uaqa,\j rap Bun~n!l.ros pun :un.rassaqsnv
.?![I '~.iapl![[.~saS Sq2cMIjOH ur? aA.iasaH . ~ a u ~ZaU ~ I J ~ ~ . La!p [ J ~ ~ J ! M UIq.rJl!JM
'ual!ar[u!a.ray ru.1 ualTa!.qsnpu!
' ~ r a f j o ~.r,qp
9 r[snE SIR '1zl!s~q uJaq[c,zunuajg U O A l q c z au!aly au!a .mu .rap 's.ray
-rLrTlT;)z!;>.i,![ sap Irlolnos 'ua8unlsi~.rsn\i ualap.uam.rah !aqep a!p pun Yun.rapna~rjs~
.lop ti.3![lrl.'!scr!r[ uaqen\Y!uo~ .rap Bun~aysapluz a!p uapJain uaqa!.rrIJsatl
.uaqcfi Jap S:ln1aysap$rrg
' r : n ~ ~ a ua.rajs~l
% uo.4 nr?g urnz uaqehj uop u a q s s ! ~puelsqy ~ ua.ral!ah\ ' u a r [ s u r r ~ p ~
- : 1 r ? ~ .rap 3 u n p u a r n . r a ~'apu!:MTan!k\I unl.rar[soIr[sJnp l a p S u n p u a ~ J a A' u a q e ~uon
Pun.ral.rauaBaH 'uapu~m1a$l!)\[ U O A n e g 'ua4nr:qunsqscM uay~![z$csnz uauapa!L[ss.raA
.!,.p ry[au~rrleS 'uapoqualnag 1~0.4 nl[t?jqesqseM l a p u ~ a m u n ' s ' u J ~ P M ualle Jap
i~ldZlr3S.I:.[ s;~rl.)![.rr[r?[ . a ' z a!M ' u ; W ~ l q ~ s a Y ~ ouo!lynpo.rdsr[~c~
A .rap Sun.raS!al~ Jnz
rrapoL[la;c JU~I,)!Z[JS.I;>A LI.TJ?LUI ~ l d prlap.raM la~!clu').~ uaY!pu~lsq[3~uau!o UI
.ual!,~q~r!a.lal~als.ra~ .rap u a l ~ a s r r os ~a s q s n ~sap ua%unSu!psqs9~1n.r
- a j a q pun -s$pj!lcnB a!p ' u a 8 u n y ~ s [ ~UOA j ZunyJaplu3 ~ i LlapoiilauksAIeuv
~ z a!F
I~~!~
' ~ ~ I J L ? L [ J S L ar[~s~u~arl~-r~ss![ey!sLr{d uixap '($~?![un$'111 pun ' I T "r 'Sy$Jar~!tpor[)
un)g+![unbplupuel~ J ~ I A .rap uaurqns ur! jnuyjnv u p s ' u a l ~ c . y s s u a 9 ! ~ uar[ss!$da-(ou
-TIY.IO au!i)s pun l,luny.raH au!as ' s a s y s e ~ualapuammlz $qsnzuaua!a ~ s u! p sap ual
-1eqssua8!3 ua,z!lcl!~unb a!p ' u a 8 ! a ~ z a ~ ~ l s nualsuapa!yss.rail pu~ uap u! u;)'ilunpudhzuV
unrb.)!n.rlqcz au!as pu!s syseMuaua!s w a p ~ ! U I ilueyuaruruesnz u! lur[~h1.13
 Ein weitcrcs bedeutendcs Produkt der Dienen ist die Propolis. Da sie cine
zibrnlich groDc Menge an Wochs enthalt, beschreibt der Verfasser auch dieses
Prodnkt, ausgehend von seinem Aspekt und seiner Zustandebringung durch die
Bienen. El. schildert Atymologie und I-Ierkunft der Propolis, deren organoleptischen
und physikalisch-chemischen Eigenschalten, die Analysemethoden der Labors, die
Gewinnungsweisen und -gerate.
Weitcrhin werden die Qualitiiten des Bienenwachses geschildert, da es de-
retwegen scllon seit den 3ltesten Zcitcn bei der Herstellung von Heilmitteln ver-
w ~ n d e twurde. Angefiihrt sind die Bedingungen der Rumsnischen Pharmakopoe
fGr wcil3es und gelbes Wachs, die in der Pharmazie verwendet werden, wie auch
cliu Qualitiiten des Wachses a m der Propolis.
SchlieRlich befant sich ein Kapitel mit den gegenwiirtigen Beschaftigungen
dsr Medizinfachkriifte des Tn- und Auslandes urn die Verwendung der Bienenzucht-
produkte im Dienste der mcnschlichen Gcsundheit. In diescm Kapitel werden die
Produlrt augefiihrt, die auf Bienenwachs und Propolis funend, in der Kosmetikin-
du,;tvic U~IL! in der Apitherapie verwendet werdeh.
 -xenrixqd x t l ~ . ( d u e l l ,I a:x>~c.t0 n ~ h a t l a f l ' a ~ o i l c ; t l 1 1 1 ~ ~ ~ ~ 0 ) I
~ ~ L
' d l l ~ l l ' ~a ~ s a n d(1~~ B > i l l l q dBH ~ ~ N L ~ E B O I1( )IIl\I'1HHJll 1!1Y1~1\'83i:V199 , , 1 1 1 i ) 1 3 ~ 1 ~ > 1 I ? ~ . l R 0I!" Y 3 0 8
!!ti)r3muut.n e aiaansud a o u l s g o a m r o o o r a l l l l ~x.111 3ilH~!;):iJ c ().!I, ' a x n ~ ~l ~ ~ I , ~ I : o ! Y F I ? Y , ~
1 i ~ a l v a 2 en d a m .
- K O L ~ E Hon r~nnnli-0.1.9.1 .LO I < V I I I ~ ~ 'Cs lIr ~o r ~!0\l3!!v~i.~C-oX3Jhll~irou-ol~~de~ o v;k,n n ~ ~ t i r ~ i n m e d
-19iI UklhOllPOilG ~ H : ) ~ ~ R I ? . Wi 1~1 3~9 L .~~ IUO ~ l ! Y O L S ' I I ~ I I ~ C . L ~ ~ ~ ~k.liJOl:IC
\ ' I ~ Y O ~lii:?2i:iS0 eH
.E.J !I .CIVT&~LI ! ~ I ~ I I I I ~ I , C I I
.
- F E I I ~ n1fr:gt.l
~ ~ U X M U O ? I ~ J CNI I~ . H! ! H I I ~ ~ ~ % : \ . o L
I ~~I I~I I ~ L ~ ~ O L O u I III I I I J T ~ J ~ ~ S C , H '.;!!.:i;.i.i.)o~ H 'SHII~!
- k ~ k f ~ aw wl.1 f r n r i v e r r o s q v o u ! ~ i ~ s o r an nu 3 r r u n o c l u o u s l r ' X E U L ~ ~ ~ xrrou:, U?I I I ~ U':13,e E 'k?\i.780LPa1~
a ' m i ~ u n X I ~ W ; ) . \ ' ~ ' ~ I ~ 'JLWFIO I I ~ M e t ~SIIWYCI.,S ' i ~ L S S m a n XIq:IqIiaLULI!II )IIiIIhG131i !II?!IUCL'; N L U J I I O
w
o c u d g o I ~ I I I I A ~ I I U e i l a l n o a ' ~ c o l ' a l ~J I ~ L O . ) ~ l l a w a d ua ~ l ~ a n i l tn: xrin K S L ~ C F I I ~ E R H . ! : U J Y C L
.X~SCUs ~ n n d ~ ~ i
~ I ~ I ~ I U E L I I I FHJV~ JO~ I W O~~ '~ o ~ e d Igx n1 I n e ~14 E!13:'OliSh eruou ovowo r m l : ~ r ~ i ~ i ~ e c i i h r ~~ .ic.u- !r: ~. o ~ o d u
I1 .1.03 r ? [ l O y 3 I1 ~ 9 I ~ 9 d X sV n h ' l l . ~ ~n Cl!JlIJ alq1lFlLQhLl F H IrIIOXU .LO Ilt2ll!lhPH ' L - ! J . \ ~ : ~ J ~ U ? ~ I 4~ 0U: :
-~I.I.I.~IW ~ IUJ ~O IL~~ I ? R H H E
' eC
l d~o d O . I G ! 1 3 J h S ~ O V ~ h ? ! a u h o l ~ 0 5 6 2 O I I I I ~ ~ V ~ ~ F I C : - FI-:!. I ~ : \(!I ! !r;lil: HI:lia!:
-JL 11 e ~ ~ 3 U o o o ~H F~i ThI oul v n n c 1 ~ 3 a r r r n o r ~ s e' ~~ 1q ~ o p .tLlI I I : ~ I ~ I I I ( ! Ud o . ~ e u ' s I : ~~c,).-l.:i;! ,~
. I < I I I I ~ I : ~ { O X ~ I I O,.,I(-,;?-~II :
>,-- : . ~ , . ~ - r ' : J;;L: SP'V.
0110L':'3 0 ~ 0 d 0 1 0 > 1 a l ~ d o x (1 'RIICII:.~ I 0 . L H ~ I O X J ! I U ~ LXB)II'IEII I x ! z ? I J ! ! I I L I , . ~ > li ~ i ~ ~ ~ ~ . : i S ~ l '~1:)17 L'L.3
-1lEWtla.I e l l new rtrclada oia ( n 4 c d a r , , ' ) ma3 oJoa>Hl.l.l.l?lr . l o J . K ~ o x ~ ~ii!>I:i' ~ u ~ !'.-.'.!
: I?]! 11 :+:V!llFY
X I 1 I l l ~ ; ) U O H X I I ~ J H B I V OEH ~ ~ WJOX 3 1 1 h 1 0 1 C h R l l F 0 ~ 0 BflOVS 3 3 7 O l h I! ~ i l 1 1 1 3 d t3;ihC.L i,:C'l?Jhlll!lCl';aS
I1 !!OH3JhM3)13li 0d~
3 l 5 1 1 1 1 3 U ~ < 0 ~ 3 ~0.10!15111l.:.F1f 0Tq1581t ~ J m 9 V O' ~~l l E d t 2!;;.TT!Vll C ~lI:'l:r,EI~~i.ahU
T ( I I . I O I ~ ~ I I ~ I I<J.I.JBHIIFCWOL'
~ V ~ J L ~ ~ ~ ~ IP31Ut. . ~ l l a l v ~ d r0JShlK0151?11l OK A L X H U ; ~ -; ~ i'r!;M!~Ri: 'r!l208
0.10IlAVII111 ~ 1 1 1 ~ l ~ U ~ ( 0 ~ 5 ~ 1O0 (K1l l1l 1l ~ l l t ' O U 31~11111:U.(l~le ! T ~ I J I ~ ; I ~ w F ?;EUCL.: ~~u ',.:':c2aU g
'Ci1133hr.!! cia or~i~ram~~.(v,( a?!r?re.r. R 'exJon ~ ! i < i i > r , O ,si~ 1 . l i i l t .:I. f~:su.< ?leeon
-13?!aif03 x ~ . r r l l r a r ~ r ? ~ l s l ? ~ '1~1lo9ed
l l a d ~ ~ a o Y : > : , u r 11 ~ ~ ~ t l u eY du du S . ~ I I J ? I E ~ EUI I r.:~jCF:~~:' u ~ L . c ~ t " ~ i . a h u
~ ~ ~ e u o d n l r d ~ u i ri~ r ~: ,r e ~ s t a g . l ' ~ L F ~ O C ~ I I I ~ ~ ~~ IL -S; I+T IH 0.13 I~ . w x ? i r g o !!otr s! ur.Y::I-,\;L 11 IIOXOH
- 0 l i a h l r X J M KII'U V H J ~ U O ~ O ! ~30'111311 .<~ I J U r U l ? l S O S l i B ! i J 3 s O I I I @ B ~ . : C : ~ I >li.(_it:. ~!: :.'iii~?l?l~3dii
~ : , ! a h l r l r e d . ~R 6 II ~ H B ~ . T n. S H S I ! ~ ~ I R I I Y : I ( O I I I I . I ; K ) H ' l I : ~ l l h ~ l l . J ou X ! . ~ J . C ~ ~ L J ~ I .$1 .. l < l l l l i r.';*.J 8 . . . i 8 : i ~ i ~ c ~
'L'llolt, i ~ O l ! d i l l l l ( _ ) ~E l l U V ~ O L ~ A.I.lf!lO
E I\On!q!.n3 e ; I RHeFIOH30 K . l t i ? i : ' l<l:T "1:3PH
' : i 0 1 0 5 X R l l l i U a h U XI411SRliC~: I<III-IR)KCISL'OS 11 I I H H ~ H E ~ S U SK1.I: . \ V Y F I - ~i18~l?~l~ldlll!
- o ~ r h r l r r ! o ? r ~i r r l , l s g o E e ~ s a n o d uL(IIH;!III~.C~.S KILT J>1531:LI ~a11.1.ar: I ? I I FWSOII I , 11,. :i !. I t; J I ~ I , > ILI I:~.I.L
Kl'L' n l f u ~ ~ ! \d!l q l l u r r l ) l a @ , @ ~ s l o l l r ~ ; i l ~ l l iail ll l PI a o t f o P o : , a h l l I ~ H O ~ O0 .2 L!q!/yl ~ I
. ,. 4:; + ~ ~ J : ! ( J !JZ.<R
- ~ . ? s r n . ( s a l i 0.111 o~or. S ~ I I 'H ~ l ~~l n x . \ l : u c l u ! ~ o I v I ~ ~ ~ w ;t:n ) ~ ~o bI . ~ O ID I ~uI I : ? ! ~i :~L ~.:' . t ' . ,:8i~o:.'~.:,:.~~~:.
-.'O!: I:>l2Oil l < l l l l ~ ~ ~ t f ~~Ed1L1 4I l ! ~ . i l . \ ; lOLh ? ' 1 ~ i 2 > 1 3 ~ 1 9 i 7L?doLtil: ICII1111JV311h31l 181' ... , . .':I' L!I
~01:1,0:i?d.~0 I! 5.1'. , ' . ' ! . , .m:r).
I
~ ~ u l o g r ! t l u e t soduon ' e m o n ~ r ! i ~ ~ ; l m i ? : ! in o i r as,^^..\ } I ~ I : I . ( ~ ~S oI ' I~J :uI ~ I > \ ~ ; ~ : 1 $ ,.1 1 i ...I. ,,,.# ,,! : .,O\>I:J
' f i l 1 1 1 : d ~ )151~01. X 3 3 f l 03 ' S I I ~ ~ C T . I : F I C I I I ~ J I' ~I J !I ~ I ~ . I I H U OIU ! i S ~ ~ l i ~ l ~ r U I i ; l ?OL
i : ~ , ; ' i t . :L i
-..I $1
' . I J L S B ~ 0HIiMOLX)U S H 3 0 s l &! ' I 1 3 0 1 ' 4 l l ~ O X ~ ? O J.<IYOJ.EOU
II .CUJSL'OUOU;I '; :': , ! : ! I ( : ii lilllR!K
-d31,'03 IJOI'OIIJO U3L3LiLI.UU ?130U [ ! l ' I ~ l I I l ~ l h U171.(13 ~1711111!'~1~11 ; ~ l ~ l l l I . 7 i T . I S S ( j l H I"' , ! ' r : i ~ , l . i ; ? i . , ~ i
'~U.l.Jl'O:lOu'ahU fl ' ) I L S n l l l l ~ ~ 0 3 n 0 '11 U I S O H H ~ V ; ~ ~ 8 ~ ~~ Y . . S: . I ( ' ':'.'L)P.
3 ~V3 ~. (U~ ' l ~ O l I ... r~l lll l ~ , ( I ~ . i.'.
!!:llllll.',)ilU I<JTJEI:Ufi OIIIIIJ~L!I:C .i;';0:1331~111\01!0\1~ 011 '1{91.:; . L I I . C ~ O ~ eI Ir a i t . . , . . I i , ' , ( -$l
 O n n c ~ r ~ a ~ o ~R c xpotlouToruvecKohf
w, nopnxrc n~lcnouoarcclckic n y f i n r ~ t i a ~ i ~I ~: I~I~H,P J I : ; U -
lllrieCn B TC~CllllCncr 13 T ~ ; I ! ~ C W ~ ~ ~ M:Y~I ~! TH~II I1IiIIMo.?;ioi,e,
II I, a T,71<il;Ccos;[ai~l~c 11 pa2e1l.il!c-
I I ~ ~ ~ IHI ~~I CI - ~X O ~ ~ O ~ ~ I C Criccnerrooa~~nii.
KIIS
Y n o ~ n ~ a c r c n( J ,rtionpeweui!o, po.71~A c c o ~ l n a ~ ~ 11.r~-icno.ioi: nlr fi P y h l h ~ n r ~C~O
i iU I . I ~ J I I ~ C -
~lrtrecrtoii Pecny6:1n~c, ur uclioeatilrn n 1957 ro:ry, r: p33nlr~nrr11cle430i~o;rcrua u ~!;!xciicrpaltc,
:iili\ H IIOCTOHHIIaII no;c;repilt~~a o l i a s a l r ~ ~ asn~ o i i:iouic:,~!i!qcc.rcoii (1.1 pzcrrll nii 1yr11cR 11 l(lrp!lil!:-
CTUOH.
;ln.lec yliasaila cncTc>!arxlta, R soo.norrtL1ecKosr norinrlrri, hte;loi~oc~~oiinw,q1,!, O I I ~ I -
C;I~L IC ~CI UCTLIPC HMaa nlren R pasrxax pons i l p i s : -4. c L y l r n r r , A. cicrsn/rr, A. Jlorcir 11 A. ti?c
A ?,/'wlr, 11 ;lncnu(:o~S.nen~e 11 s n onpe,Te.lelliiLrx I . C ~ ~ . P ~ I + I ~ L I~ C O CI I <
~ IX ,~ a li i(x I I S G C O C C I I I ~ C: I ~ I
ilI X
n npo:ry~l[irtf a l e . ~ a11 uoclta.
YIIOJILIII~I~T~~I salcll isIantlble Iiacbr nqe.7, nplirra;r.ncx;aupie rppllllahl: & i p a t 1 o - ~ i ) e : 7 1 1 3 ~ ~ 1 -
~ : o i i ,a ( l ~ p ~ ! ~ i a ~ ! c11n oc[~e:(1i3e,~rr10-3nna~11oii
fi c ~ ~ O ~ H C H H C06L IO < : ~ ; I S O B rttP:?&i: ~HI~I1 I1 C T I ) O C ~ , I ; ; :
CUTIVlr .
(1 .I uLtelc spetrrin aiia-ro\rrrri M ( ~ ) ~ ~ ~ O ~ T O I O- II I MI . CI B P ~ IO P I . R IC~n ~e UI I 1 % . 1 I I 3 1 1 ~ ~ 0 E ; I ~ l i!iJ;:l
ltI~
nl.r:rc.rlcrlltfl H o c K a , c11oco6e1.o nepepaiiorstri pa60rrcii nsc~:,oii,Iliic.r;>oel!l;eco!, a I : ! K I ! ~.I~!:I: II(.I. :.
1<.7cTo7.:COT: 1:JIC'lKJ~I ' I . ~ I ) ' T H/\:!f~O1l!lX
P~~, iiqe.7, hl3TO~Il!lll<N K~?l(l i Il~0);31(1ILIC h.'lCII:II !I CHW.411.
~ J J Cy C:\a.iatla I\cxi.c:li,lloc.r.b nl1e.7 c ue.7Lro riepcpa<orwl~COTOB u ~ I I C S J C , il T : I K ~ C I I L ~ ~ V X -
r!l!>#c!!llc nocfc;l I I ynl,c, noc-rr~hkinoclc.uccrc;ineaioe pal:os'nhln nse..la\tr:.
OcoCio r ~ o . ( ~ ~ e p ~ : r r r i c~l c~r c~ ~ ~ I $ I O ~ ~.\ir;~ijty
B I I ~cnnoii I I . \ nlie,vnj:oi;
I W T ~ cesrr,ir, n?.fl~~lii;;:!)h
I I ):(II:~HCCIIUC(.~~IIOC.ILIO nvc.7 1i n?oriyi<rl~~cii hleza 11 r~lic~!~rtt~oro Hoclta.
3
paonrrrnn rlscnono;7c.rna iijit'.ic.r'ao,leilbI O T J < P L I T I I Tpex~ sno::, orh:e-itrriii7pc~ r c p c s cUT ~ ~
II[~II~JIIII.I.~IHiqHtO Ou n o :K~ ~
~I.. ? c ~~: c ~ ~ ~ ~c : ~
~;i r r c ' i ~ i t r ~ i ~yneii
~Tac ~ l n r 1 ~ ~ c c K O( v. y tii
1lellC:rr:rtxtlblblrl
npecc nJli1 npo113ttonc~i;a
[ia?~:ih~rr, i;ri\yccTeer:libls c o ~ o u II ~:eiirpn@yra &n;i rlnnrCsct111r! MCI;.,
f: IlpCJ:~UJl>K?Hlie yliajall;\ snonrorlng nr:~por<oiinpo,qyKur:u Illie;lunuro eoci;a, a . I ~ K X CJ I I -
llrlh!lllia I ~ O J I ~ I ~~n C CI II ~ I ~ ~ I . I cealcn
H ~ I X 11 npofiyj;ur!ff nqejIl:l1orO I . O C K ~~i Pyh~hlt! I I ~ ,I.! r ~ ~ p : ! o 1964
X
- 1088 rr. o:rllonpeMerlrlo norrlrcpKnl!;ielcr1 3t1al1e111re-nepiio.(11qec1<ofi s;n;cr:i,l c-rapr,lx ecnoll,
lIeIvloro IIncTa, U C I \ ~ C C T L ' C H ~ InOu~ u~ ~ ~ ! ~T ca li<i n h ~oFJpa30~7,[ I T C I C ~ ZnaMcTp
I l i l r c c ~~e yMeiiburaacii,
~ I I Morno
O O ~ fibrib
I K a K TIOCJICI[CTL:II~ ~ ~ 1 liel,o.lupbls
3 0 ~ rl.ie.1 c xletll,urr;ar necohr, 1r.u )icreHepa-
I:llH 11 I I C J I ~ J ~ C T B I I C3ioro - Ilony~iellrle~ e ~ ~ ~nu p o~n yewfl rin Me:[a. Ilpe;(crae.?e~ia cyuecr-
rylouacr B ~ ~ I I ~ I O C Ih~i e> )I~~; !~~n) rp o ~ y ~ u ~nycnl-itiori)
cii riocl<a H hleaohl, c ynohinllatlrres, TO O I : ~ I
113aHMHO C'I'IIMYJlMPYK)TCR, ~ O P I I CC ~YCTRpCJIbIY I3033pCklllt?hl, COl-;laCl;o KOTOpOh!)' npOS!~lilll:I?
1:oclia h!or..ra 6h1 n p r u ~ n i i ~ n n p o ; ~ y ~ u 1:e;ln.
n~
B
pafi0Tc npcxcTa:wcHa djopa~).iia, p a 3 p 3 6 0 ~ ~ l l i l a ~ 1T n ~ o n ~ r h M.
Drn n Co.~ccnpannn~1:oi':
rr po&yIiI[Au Roctia.
cluc~lli~i
OTTIIC~II:IC
~OSHLIX T M I I C ~ UP , O C K ~- tiali [!aCTMTC.lL110rO rill. 1: iix:iepanLtIoro I! XIIHUTH~~~n
r~!)uircxornac~r-~rr
;i,ollolllneT oCuyio Ka~)TlIlly.
1.13 KaTPrOpllll hllllle~a.lLIlO~0 BOCK,
FOCl<rl OnllCilflhl: Y C \ I . ' I R H C ;~ ~0pHbl;iIiOCli, Ilepa?lii!,
rlai?a$llir, c-reapnlr, ~ a l ~ n f l i o .IT?
~ ~ iioclto~!
~,. I~ac.l.:l.lenslio~-u h~: K a y
1lporicxoxcnelln:l o n n c a ~ ~ noclt
Il;lyfia, DtKK Cyhlarpa, > l l l u t ~ c ~ niloc!;,
ii Kl~raBc!,~iii , C K G o p ~ c o ,arnpro~bliiPLICK, n a b -
B ~ C J ~L O
hlonhlii I ~ C ) C I <II IrOCK OToGa. ZIro ~iacacl-cn~ucrc;c n<trnoTl!oro n p c t l c x o x j ~ e l i ~ r n npcy,c~a~ne~-~l,r
Kllraiic~iniiUOCI<, t i ~ ~ : o n ~ , ~
BOCK,
ii H canbi~~,~
~la110.711~ 1!OCli.
ii
B O . I . H O I I I ~ InIqM mH i r t ~ o r or:ccKz npcncTaunetlb1 Mcno.?l,nonailrrn ero n pa3.ZlIqHLJX o f -
.I;ICTRS ~ ~ O ~ I ~ I U ; I C I I I I O CaI ITI ~, K I K CCro I ( ~ ' I C C T U C H ~H~ ~~ IBC~ H I I OR CnT~I ~I e . ~ o u o ~nponexu:i-
,c~~e,
i l c r i ~ f r1.1 C . ~ OOl~rationenTllL~ecIwe B ~ cr.onpxc:.re OT 11p0113no;ri~ie.!i:1
C I ! O ~ ~ C T npn : i:ce seTL.lpc 1.2-
4CCTHa npcxycMoi,pellllble C T ~ ! ~ : I ; ! I >(BI,ICUICC TO~I KayecrCcJ, I-oe Itayec-rl.o, 2-oe liaqeCT1:o 11 3-e
J ~ ~ ~ ~ ~ C ~T ~B- I ~ OI I)I \, O - X ~ ~ ~ I ; I ~ : C C I ( ocoCe~~l~oc.rIr,
II~ I I I ~ K ~ I::;
hlel.oxbl aiia.rllrsa A:IX ~ I I ~ : I I I ~ I ~])a.:t.r~!n
'C.'lOnl?R K:lqPCTlla I1 nOCTilLIliIl HOCKa l l ~ ~ C [ l ~ ~ ~ nF)C:ln~!IRTIIRhl.
~ ~ ~ ~ ~ ~ l O l l ~ l
~ ~ o : 0i ~ 0 5 0nox:lCpl<liljaloTcn n nj)e;~OCl'2n.'lRlorCR R ?aCnfipRj!iCI!llC ~ v c . .
B o ~ ~ e . ~ r r ,r.nap,c
.loco-lnli pasllt~reMe-vonr,l n o J ' B C . ~ I I ' I C . IIIII ~~O ICX ~ K U I II ~ I ( ~: e x e r o x ~ ~
I ~O CK31( o~
q,Ta.ucline c-rapL:?:
COTOR, n c p c p ~ f i o l l t a11 kiC110~7L30D3111!FInllOBh, I:C~O.lI1.3OBilHi:C C O C K ~ C G K O C RlYCka C O ZtIa yJl bPi',
;10~0Jll111TC,'IbHbIX I I ~ P O C ' I ' O I i nOCl<;l, J I O C . T I ) O JTK!'
C i l O P /I~l?lll~lS ~~K C;CTECHHLIX,
I BOCCT31'0Ejl~l.IlC
CoI'(II', kICIiO.~b30RalllleI~CY,~CC.TI~CI!~!~~X li~O,II~I~nl?JlellllblX COTLU, Y I I O T ~ ~ CTpO;.TWibliLIS
~ J ~ C ~ ~ ~ ~
p2MOK OCTaBJlellkie qepe3 OllpelIMellHbIC nPOBleXyTKH COT, ~ T O G ~n;;lYqNTb I 6oa1ee ~JJy6oKlle
) : l ~ e i i ~ up,a c n e q a . r ~ ~ ~ a ~COTOH.
t-re
Onecbrlcae~cncnocoij pacncsarKr1 coron c hrezoM rtrjlrny oTl<asnnallrrn, a TaKHie M C I I C I . ~ L ~ O -
Ralllloe c 3~0fi uejlbIo o G o p y n o ~ a ~ n eK,a K n?ln nqenonojros n1061r~cnciiIlbreroluirx llCfiOJbLIIof2
sncno nrrennsblx ceweii, Tal; u nncr Kj)ynrlbrx nscnosonllbrx eznHnlr npoubiurnelilloro m n a .
 . I ~ ~ I I I E ~ J L I11I UI .~I . I I I ~ . X Y J O ) I x e ~ w d ~ o da ~ r~ . r r r ~ : n o c l r l t r ; . l . r ? i ~ aI~I >I ~ L~ ~~ ~ ~ I
~ ' . esuwor~odu
I I BYSOH o I O I I I ~ ~ nc-rnli.>n ~ I ~ U r r r a l r e i f ~ syarnc ; I n a l q t y a u vs ~snrniisoI ~ I . ? I , C L ' O ~ IaI 1 1 ~ 3 a h I i o ~ o ~ a h u
a ~t'
I ~ I I S I ~ ~ R I ~ ; I aI ~~ i~r ?> lIrIi! ~ ~ : n a . l : : . ~ , ) ~ a r ~ ~ o o. sr r ~ } ~ o d o oJo:is,)r,.)iloI:a11 H L ~ Cn ~ ~ n , i ~ oXH)l331,1'0(1 du
-OLP3LU U!1liRHOt.'llrOLlSlr 0i'IL"rtil 3 ' I j 3 T l l ~ l l ~ dUE i 11 a ~ C d 1 5 f f ' i r ! ~ t ! ? l k l ~10?;!d I i 1 Y l l ~ l ~ ! l k 1 ~ I l lIf~ Jlllq
l~
- F L S l l l i R l l I l S I I S 3 ~ 1 l Y t 1 1 ~ 0 ~ 0 1 I:IIIIC~~OL'J:.JJII
~11 3 1 ' 1 1 ! ' ! l ~ L " ~ ~ ) l t 'U Z L ( ~ R ~ ' W . ~ . )3CIL'yJ
~O j!o~.idl; 8 .
'0.1111:0:10~~ (I B?ISOII C H I 3 S R C H
11 J X W r ! L I? ' ~ ~ I J L U E11 O . I O I V S . \ " : I ~ U U J I ~ ' ~ n 3 o nOJOLUa?l< I1 0J0:.3!1 1<1..1: a a u o w l ? l c d e q , !~0~13111~12.~,-J M
~ I T I I I I ~ U L O I U J , C ~ +' ~I <~ I I ~ ~ O C J~. .~O i , i 1 ' 3 1 ~. a~l s d v ? i a l : 1 $ 1 1 ~ , > 1 r a o l o ~ c iu1 ~ a l v s d n x r r l r n a t l l ! x l s m m 3
I I ~ U O C ~ L . O U 1;143
~ W I I U O J S ~.inrro;l 'ensou O J O H H I , Y ) ~ UC L I L ~ S ~ ,I ~Y ;H' ~ ~ L I L~IIOI ~ I ~ > I < L . O I ; O ~ I U t~
.UU;~TI L'VI: ~ O K S , C F I V O I ; ~ H ~ I I H R B O U . { ~ O ~~ O0 > 1 . 7 , > l I O R O hPI I { I I H I : ~ I ? ~ O~S0 5 0 1 1 3
3 H O I C L F? ' H M ~ O L U ~ O Q PHV B&l4UC!le 1 q 3 0 5 0 1 1 3 ' E 8 L 3 ! ~ 0 U 3 3 1 1 ) ! ~ 3 h l l ~ ~ ! i - 0 ! 1 ! 1ii~ la!i>13;)hPl.LUal~OklCJll~
-110 ' ~ ~ ~ r ~ a r ) ~ o s0J3 ~ r rI( oOIA.IOI~.O~YIILC
di~ : : U R ~ I I S F I I I ( ~ Z~ I I Y ~ L - ~ I UJJ;
I I I u i l : r a i r n i s ~ t r l d 3 0 r ? o o ~ o u s e.i n
-:1a113v1.0 L ' C I I I ~ ~0.13 O
B H L ~ F U J T ~ I I Udolnc ' C ) I S O ~ o n w a h u v o ? r a o n l s l i o g ~ t i ~ i : a ~ :swiil'odu o s LOLE O L ~
XElrtra l i ~ l u l. ~
~ ~ r u o u o duus . r n w v a K i v o ~ r m e o t l u ~ r i ~ ~ r s ~ h r o a o I :Um I ~ ~P I~: T~Ui J ~IY!I:.~~L' a1112
C?l3OU Cll !!uhvdona\~I1 g a w l r v d l a e u ~ s l : o ~ ~ ;)IKIIRL l o d ~ R U X 3 0 U H H H B ~ I ~ ~ ! ~' (Cn i~l l>r l~n oOn ) L O 3 XPlE
- I I ~ U I S S , C W J I I H U L ~ R V U~ 1 F1 J I a J H 3 X I ~ I I U I I J ~ ~ ~MOI I~HI ~J L~ ~ ~ O L O uJ F'Iy~a ~ ~ a aasn r 3 r o f f e n o d 1 1 I Y O I I I I J L ~ :
l!!130U O.IOHIII!'JJIU UHfIl?3OF9VOU3A ~ 0 3 0 1 1 5 I ! ~ V U B L J L . ~ I ~ UaUt?L'J !!0114U3~LO 8
' e C l l l f K H C O J O > ~ ~ ~ I I A J O I . ' L J X ~ 15AIlJFILI.OUI'iR
~~>~OL ~ < t f F l f l f l 90du ~ I l ~ C d t 1 ~9 0 33O U 3
a ) i o t e s e ' r n r l l ~ \:!~rIcaLno!j X J ~ I H ~ E L I I C C ~ IE. I V: I I X I ~ I I I C [ ~ ~ L I I E~~~~l Bl aG i ~ ~ 0 1 :ao el lh K ~ tr - ~'BEOI~JUII~:
o . l n ~ d o . ~ c d o r , e lIcl:lr
r v n 3 o u godu I I ~ H E ~ I ! I 11 O UTiFI0!iBU.i ' ~ d o p 3nSoJ3mM1:s1!?r ..I b ~ ( , l l;)9 %HOW -
-I:E o . l o ~ d r ? t l l i d ~ l a t l - 0H ~ ~ ~ < L ~L IT IA HI ~C~ ~. I O L V J . C ~ J ~ U1 4 H d H S l i Z g O J I K H B J . U ' 1 1 1 1 ~ 3 W ~ 011'SLFE
.t(blcla\~k'dF!C O . l n ~ ~ 1 1 . 1 . \ 1 ~ 0 l l l ! l ? dXI1 CILJUil>I?Ol'!fOff 1> K S ! 3 8 1 1 1 1 1 ~ 0~~ ~M H ~ X L ~ O 8 E O' L ~' l 1Uf l a i l l ~ 3 d ~ . < L ' .
-3du n t l a n J i ~ l l u i l x o x ~ o aI ~~Hr V E E H . < HSOU
OIV
N ~ 6Ui ~ 1 7 ~ 1 1 ~ H 2 )Ll ~ l . ~L ~ M ~ ~ x ~ q d o3~ o n
auu~sram!:
x ~ U L 5 ~ 1 i 3 l J ~ o . 1~ .l Sl ~l l h P l l f ~0~ adx ) r r ? L I? amou I V O R S J l ~ i l 3 H O L Orrs~.ad~.nedr Jner:.I !!oJ.idE g
~ r l d e ~ . i l a ; l ~ 1l ,l1 l i ? l 3 a h ~ ! O R 0 L a h u I ! I C I I ~ I : I C O X ~ ~ S I IIi l q l i u n d ~ r .
-BIV t ( ~ ' ~ l l 5 l l h 0 1 . , <lUOLC l i d 1 1 ' ~ b l ~ D ~ ~ i f ~ i l l l i X ~ l;i l y~O ~3 O~ l Sl Sl &I: UOLOS K I I H ~ I ~ U ~ I<I?I! X O ~319HllCCIOS
U
- q l i 0 ~ 3 1 1l v t ! ~ j ~ . a ~ I C J I J J I I ~ I I E L J G S ~aii<n~?.~,. I ~ E O > I I I I~YI C I I J ~ I I L - LHC l~r m a r n L s ~ i ~ ~ ~ c ~' ~a ~ q~ ~ n~ ~~
-a3R11 3 1 9 1 1 6 ~ d U3LOIHICRU x l q d o ~ n nJ F U ~ ~U O'l??(30a I I Y , ~ L P ! I ~ J 11IIC3iiUO ~H a}lCL'J ! ! 0 0 0 5 0 8
'UO)IFIFihOlCI\l X I T ~ ~ I I J R L J J ~ OI:I!IJi~IIOLOJL'II
'~?~~~~ O U d i ~ : i c i i o r K d o ? o a U I C l l ~ i ) S ( _ ) 0 3 Hil 3 . K X l l l
F: 1 ' 1 ~ 0 Q ~ 9d 0 3 0 l 1 2 1 1 1 ~ 1 ~ 1 1 ~~1 1 l l ~ ~ ~ ~ l11 ~ ~ l! Il ~d? Il Ol ~ O U I\'K(! O ~ I I UI~lIL!IJIcILRr7X(rO ELI: 3 1 I I V l l ~ . ' 0 ~ ~ 0 5 1 :
sr~ii
' ~ ? ~ . ~ r a i ~ . i d . ~ .sr.rrrrl.(d ~s~.~!~uraorr.C n o ~ o 3X l ' i i I ~ 1 3 ~ 1 3 3 . i ? 1 3 1 1I ~ H I I K H O F I L . O I I S M J 1 I j 1 i J n 1 o i l L o 0
'lc1L1!~,7d JB 3 i l t l 1 0 1 z ~ ~ L > . 1 3 i l . ~ 0 0UDLOll?flPI:
3
- I I I I O I ~ I Y ~ L3 H~ <R OL fl ' ( w ~ \ ~ ~ ~ ~ r ~ r a m i~ n t :!e.L
r : u ' i ~ l < ~ q ?l I~ ~~\ ~I )Hr I V U L C . I J ( ~ .HI ~I Y ~ ~ H I ~ C U O ~ M C I I L ~ E:iM ~ J U S
: I ~
I ~ I I L HWJLIU a x 0.1. rl ' ( u l u ~ s r r H a n i oIr~ >~ ~r ~c 'IIIYI'ILIIL. ~ J~
:IE>I) I I I \ I ! L L ? . I ~ ~111~1411 ~l?a~dMCrlIf?i~lln I~FI~
1 % 0 3 5 3 i Il I I\iliH331~1111BXJIY 'UOLOS X T ~ H H ~ ~ I L ~ SEI H~ L~ ~I !~" )" I~ IF ~ IuO ?~U J O J J ~ : U ~ . L ~ E H I T ~ ' C ) I I ~ .uo<rl:.? saver
~ 1 4 l l . l t ~ e l ' l i L ? ~U3 o U l l L ~ 1 ~ 1 1 l : : e dWVT! ( I I H ~ ~ O ilol.OD U) ? ~ C ) F I ~ I L ~ V L1' .qUd ~ 1 v s e d I ~ I I S I : I I I ? L S Z ' ~ ~:Ua l f ~ l ? ! i
- I ~ I I Uaogoso KJLJHJ~~':.C ' ~ I I C C I L ~ !!arnuH u Irsrc-rKrrso.Lo:t'!r flsdoron ' r i e l . o s I Y I ~ H I I J : I L : ~ . ~ : . ~ ~
E l i l l , 3 L ' a y Iq?o;
-0113 3 1 1 ~ ~ 3 h l t 1 ~ 1 i ~ - 0 ~ M a kl 41 ~( ~h l 1 I f ~ e da:KXCL C M ~ S J I C I I ~L IOI' C ) I L S R ~ O '~)1!!07..7.10 : !it!!l 'e?lx)z
1 1 : 1 ~ o g e d a d a u 3.13a11od11R a ~ q l \ i a . C ~ q r o u . ) i ?L ~ q r o ) I~I:O.I.~IY ~ J 1 ~ 3 ~ 0 1 e u 1 q ~ e x~. C :I~IJ\KJ:~TO~II a
' l l ? l f l 0 ~ ! 2 ~ 3 da l q l u l I i ' o x ? o a l l 1.1 a i i ~ e R o ' ~ ' L d o Q 0t(31J!::1113Ii110 :vn300
~ I O X l c 1 3 0C!I C W J 0 8 J M I I ~ ~ J I ! : I E Mti ~ K X U L!I 'I~IFLII:I?HU ~ I ~ I I ~ ~ J . I . C ~ O'1!)13oo ? U I ~ . ; ; o r L e L s o riil:io;..).i
a l ~ l l l i S ~ l l J ~ h E1 ?5 l5 J O I U ~ l l i ~ o l~l .! ~0 d o L O ~?!l '3RCU.I ~01191.'3i110 \I E J l . M U H 1 ~ S M L I O110J.301 LiH.iVL.30
'C1ISO'I k5l?i!DhaL^!IEII KL'I' ?IOCGH
-r:ls.i x ~ . r i ~ ~ s r : m r ~ r l v o trrI u ~ o ~ v ~ a d r. sl ue ~ i Jl I ~ I I I ~ M I : E~ ~' !~ i l ~ ~ ~ ~ ~ 11l l a? u. il :. ~~ i ~~!!o~ ~! I l~1raG.l ~I a o
.trnu.r.si!aZ X M POXJLIIS J X > ~ C L .t? '!!;:I
- 1 1 1 1 e d . r es H J I I I ! I ~ . I .(1 ~ S I I ~ O I . < R L S ~ ~ . C S 'r:>~~on xr1: O O S S S ~ L II'IUIIL ~ I ~ I I ~ I BI ~ LI I I~: :J~ : I I I OITSLUE
'l?>15C!il
I ( l i H 3 h J L ' U F t i I ~ > O ~ O Ua Jl v l l c e d H DXWB.!. D ' E > I ~ O C IO J O i 4 ~ l J h a ~ ~ C o cl lfw a 1 1 l l u o n M v a , L . ) a h e ) l e l l Hrl!rlr
- ! I I ; ~ 1 3 n l l a l n o l l . m s e u n u e d r ~a l { r n ? o ' i u e ; l w a h e > ~ I X I ~ ~o Iu ~no103 O 3 u l 1 a u a ~ a d u s e 14 ~ lu o ~ XIN!~.I~S o ~
J l l l l a ~ ~ ~ ! T ! . ( ' ~ ~ 3 0o a~ o n ~ e ~ o 3 e d 9 c s0e au e~E W r r r i ~ ~ ~ u . ~ s ag o~ sl o(u~r ,o r i s u s e l o r a d u a s ~ . v u
 La cera

El segundo product0 dc la colmena scg6n su peso econ6mico. tlcspuds rle la

miel, es la cera, debido a su cmpleo multilateral en In industria y, sc.~b~'e Lodo, :,n
la apicultura. Bajo la forma de hojas do cera estampada, ella constitu:ic~ la base
de la practica y dr.1 desarrollo de la apicultura. Es por eso que las nectsidades de
cera aumcntan conlinuamente.
En la literatura de espccialidad se han publicado trabajos com1:itjos y ~ ~ i ~ : l ! l -
laterales sobrc varios productos de la colmena, pcro en lo que consiernc ;I 1 ; ~ c , ~ : - ; ~
todo lo editado en nuestro pais es fragmentario e unilateral.
De 10s crilculos hechos por el autor resulta que la producci6n ac11:1:1ldc cera
s610 alcanza alrededor del 40010 de la producci'cin rnrixima posible, porque no existe
una preocupacidn intensa por parte dc 10s apicultores y no se ap1ic;ln 10% m6t0dos
nlas eficaces de aumentar la produccion cle cera en el colmenar rnismo, no s r
~ e r s i g u eel mejoramiento del proccso de cxtracci6n y acondicionamiento, y tnmpoco
la conservacion y el almacenamiento dc 10s panalcs de reserva.
El presente trabajo, basado en la arnplia expcricncia del autor y cn un riro
fondo de datos recogidos de In literatura de especialidad publicada en rl pafs y on
el extranjero, representa una monografia de la cera y constituye un puler prccjoso
para todos 10s apicultores y 10s tCcnicos empleados en este campo. Sn meta us
informar, convencer y estimular a 10s apicultores a llevar a la prdctira ilna sel'ie
de reglas y metodos cle trabajo concebidos a contribuir tanto en cl aumcn:o tlr la
produccihn de cera, como en la elevacidn de su calidad.
Los primcros capitulos presentan 10s conocimientos actuales sobrc el o ~ . i g r n
de la cer;t de abejas, desde la antigiiedad hasta nuestrod dias. Luego se demuestrri
que la terminologia apicola usada en nuestro pais es, en su mayor p a r k , cle origen
latino desdc 10s puntos de vjst,a lexical y semintico, y que t,odas la5 pahbras que
designan a la cera en 10s idlomas romhnicos y cCltiros modernos proceden drl la-
tino cera, mientras quc en 10s idiomas germbnicos, eslavos y bhlticos se derivan drl
vocablo wax, de origen anglosaj6n.
A continuacibn, hay un estudio sobre la evolucirin, de la apic~ilturaij lo Iwgo
de 10s tiempos, A la vez con la especie humana, tambibn la apicultura primitivn
ha evoluado, pasfindose del roho de 10s nidos de :~hejasornplazados cn 10s hueros
de 10s arboles y la recoleccidn dc panales a la cria de abejas cerca n la casa d r
10s humanos, llegAndose a la edificacibn de 10s primeros apiaries.
T.qmht? s~ cnsefia como, en la nntigiiedad, 10s panales llengs d e mie.1, pan
de abejas y larvas constituian la f u ~ n t eprincipal dc suslnnsias nutritivas dulces
usadas por 10s seres humanos, y la ccra, gracias R sus calidadcs, goznba de una
multitud de empleos en la medicina, en la cosmi.tica, en el nlumbradb tle las casi1.i
o para escribir etc.
En base a muchas pruebas documentarias SF presenta la cvoluci6n ae la
cria de abejas en el espacio comprenclido entre 10s Crirpatos, el Dariubio y el Mar
Negro, partiendo de 10s geto-dacios y hasla puestros dfas, 1 g u a b n t e ae chsefia
q u e durnnte l a Edad Media la npicultura florecia, y Ins ceras valaca y bofitlhnica
eran las mtis apreciadas y buscaclas e n Tricste, lanina, Constanlinopla, Venccin y
e n otro? mcrcados.
Sr tlcscriben CI-onol6gicamcntc las publicacionrs apicolas editadas a lo largo
d e 10s aiios c n Transilvania, Valaquia y bloldavia, igual rluc In crcacihn y t'i
desarrullo clc l a invcstigacion cicntifica apieoln.
S c lltcnciona a l a vez el onpc1 jugado desde su fundncibn e n 1957 por la
Asoc:iacl6n d c lus Crindores d r 11bcjns dc In Tlepcblica Socialists Iturnania rn el
ds-sarrollu cle lit npiculturn en nucstro pnis, y tambiCn el apoyo pcrmanente concc-
clido n clicha ramn z ~ o t ~ c n i cpor n PI partido y cl Estildo.
.\ c:!n~inuac,itin sc inclica In sistcnldticn d c la abpja 1n~1irrr.aen la escnla
zooli;cicn y s e describen las cuatro cspccies d c abejas clel gPnrro A p i s : A. reranc,
A. .flureti, A. rlorsntn y A . nzelliJera, su adaptacibn c n ciertas zonas geograficas, y
l.arr.bii:n s u s particulariclnclcs cn lo concernieritr ; I la prt~duccicin dc! miel y ccrn.
Ll.ic:rt son mencinn;~r!ns Ins ;l;.incipalcs r n m s d e abejas p e r t c ~ ~ c c i c n t ea1
s
gruao ir:tni-rn~tliterrhneo, a1 africano 1. nl rnediterrdneo-otc~iilental, ccln tirlnl!~~.;
s o b ~ . cl a formation clel nido y la c o n s l ~uciicrl d e p a n i i l ~ s . *
S c dcscribcn anatdmica y fisiol6gieamente 10s cirganos espccinlizndos cn In
sccrcci6n d r ce1.a. SLI moilo cle proccsar por l a nbnjn obrera, 13 construccirin rle pan:llrs
y 10s tres lipoc t l r reldils d r l pannl : rcldn d e zhngano, celda d e obrern y las rcal(1-
ras, igunl quo Ins ccldas d c transicibn y d e univn. A c o n t i n u a c i h se clcsc,~.ibc*la
activid:id d e l a s a b r j a s e n vistn clr, la rcnovacion d c 10s panalrs del nido y i:i
cir-culacibn d c l a ccra c n l a colmena, qu? c s electuada continuitrnenl~por I;ls obrcrns.
S e insistc c n l a interdependencia existente e n t r e l a f'uerza c i r la colonin dp
abejas, e l laniaiio y la vitalidad d e las a b r j a s y la produccion clr: nlicl y ccra.
Se pi-~~senlnn los t r ~ sdescubrimientos lncrnorables d c l a apicultura universal
q u c rnarcalnn el paso dcsde la apicultura primitiva a l a sistern8Lirn : l a colnien,t
sistematica d e cuadsos movibles, l a prcnsa de cera estampada y e l cslractor cen-
trifugo dc miel.
A continuaci6n se enselia l a evoiuci6n d e In producci6n mrlndial d c cei-a,
igual qirc Irl dinirfiica del n i ~ m e r octe colonihs cle abejas p d e l a prnduccibn cle cera
e n Rumania, e n t r e 1964 y 1988. A l a vez s e insistc e n In importancia dcl rscmplazo
peri6rlir.n rle lo$ 1 3 ~ n a l ~viejos,
s d c color negro, c o n h o j n s d e cera estampada. d?
mod0 s u e pl cliArnetro d e l a s celdns no disminuya, lo clue tendria como consccut!ncia
l a salida d e abejas cle peso corporill nienor, s u degeneracjbn e implicitamente pro-
ducciones inl'erior-es d e miel. S e presenta la interdepcndcncia existente e n t r e ia
producciOrl d e cera y l a cle miel, mencionandose q u e las clos se pstimulan reciprorn-
mente y rcbaticntlo l a idea errdnea segGn l a cual l a producci6n d e cera disminuiria
a l a de miel.
El trabajo prcsenta u n a f6rinuln c?laborada por I. Titov en v i s h de la
evaluaricin 1775.5 prccisn posible d c In produccicin de ccra.
Una description cle 10s dii'erentes tipos de cera - tanto vegetalcs, corno
mincrnles y animalcs - complcxta el nlarco jicneral d e l a cera. Entre Ins tipos c!e
origcn mineral son descritos 10s siguientes : l a cera d e tierrn, l a cera d e montniin,
l a ccresina, l a parafinn, In cstcarinn y la cololonin. E n t r e 10s tipos d e ccrn veget;iI
son descrilos 10s siguientes : !n rera d e Crirnauba, d c Surnatera, tie1 .Taptin, la cera
de China. cle Borxeo, l a cern d e mirto, d e palma v l a d e Otoba. E n lo coneernic:ntr
a las ccrns d e oriqpn animal, son presentadas : la cern cle China. el ~ s p e r m n c c t i .
l a lanolina ?, cl scbo.
Con respecto n In cera d e abejas, s:)n descritos s ~ r sml:,ltiplcs usos (,ll vnrins
ramns clc l a inclustria. como taml)iCn 10s rasgos ~ ~ l i t n t i v odes le r e l a emploadn cn
la apicultur:~,su origen r: las propiedades organol6pticas n la entrcga comcrcial b:~io
l a formn de 10s cuntro niveles d c calidad previstos por In norrnn (superior, la. TI.? :.
I I I a calidad), s u s propiedades fisico-quimicas, 10s nletodos d e analisis e n i-ista cie
identificar las adui:eraciones p Ins condiciones d e cdiclad y e:ltrega d e l a ccra por
las uiliclailes d e ncondicionamicnto.
En u n capitulo a p a r t e se insiste e n varios m6todos d e a u m r n t n r l a producciOn
d c cera, puestos n l a disposici6n d e 10s apicultores, corno son : e l r e r n p i a z o anual
d e 10s panales vicjos, la recuperacidn d e 10s restos d e cera encontrados sobre cl
 fondo d e cdmena, l a -recoleccibn de 10s diferentes cuerpos suplementarios hechos de
cera la fabricacion de laminas de cera estarnpada, la regeneracidn de 10s panales,
el e m ~ l e ode hojas perforadas de cera estampada y de cuadros a estirar, a u m e n h r
Ia diaancia. entre 10s panales a fin de obtenerse celdas mas profundas, la des-
operculaci6n de 10s panales.
S a describe el mod0 de. desoperculaci6n de 10s panales de miel en vista de la
estracclch, igual que 10s equipcs empleados para eso tanto por 10s apicultores afi-
cionados, coma por las grandes entidades apicolas de tipo industrial.
Sigue la presentaci6n del modo de realizad6h de ias reservas de cew bruta,
el desguace y la clasificaci6n Be 10s panales en calidades distintas, las reglas
generals que gobiernan la calidad y la cantidad de la cera extraida, como tambien
10s varios procedimientos de extracci6n de cera. Se describen luego 10s prinoipales
tipos d e prensas de cera del pafs y del extranjero, y su modo de funcionax. Un
capitulo aparte se ocupa de 10s diferentes tipos de maquinas e instalaciones indus-
trjales d e e ~ t r a c c i 6 nde cera.
Los residuos de cera son objeto de otro capitulo, en que se mencionan las
contliciones de calidad para ellos, 10s anilisis de laboratorio y la extracci6n de la
cera existente en 10s residuos, junto con la dascripci6n de 10s equipos y 1a.q instala-
ciones necesarias.
A continuaci6n se indican 1os metodos de trabajo apLicadcs en el pmceso
de acondiciunamiento de la cera, como son : la clarificaei6n, la purificaci6n y Ins
diferentes procdimientos fisico-quimicos de blanquear.
LRS lliminas de cera estalnpnda producidas en nucstro pais gozan de UniI
a t e n c i h especial, presentandose 10s tamafios de las hojas n~cesariaspara varios
tipos de colmenas normalizadas. S e ensefia el modo de fabricacion dc la cere cstam-
*pads con a ~ u d ade la prensa mecanica y de agregados especiales, tanto pol. fun-
dicidn, como par laminado, y se describen 10s respectivos equipos.
En lo que mira el uso de la cera estampada, se meacionan 10s utcnsillos
necesarios para fijar el alambrc! en 10s cuadros y aplicar las laminas dc cera, el
modo cle trabajo y 10s equipos necesarios para confeccionar las ctipulas dc realeras.
Un capitulo especial se o c ~ p acle 10s daiiinos de la cera : fnscct,os, mamif~rn?,
acaros y difcrentes micosis. Se presentan tamhien 10s mttodos de consrrvaci6n dc.
10s panales y su mod0 de desinfecci61-1, junto con 10s materides y 10s utensillos
apicolas necesarios. Otro capitulo se ocupa de la cera t6xira y de las situacioncs
e n que la cera puede volverse tbxica, incliciindose las medidas preventivns a tomar.
Sc ~nenc;ona la posibilidad de la cbntaminacibn radioactiva cle la cera.
Se presenta y explica el contenido de la Ley sanitaria-veterinaria no. 601
1974 concerniente a la recoleccion, el elnbalaje y el envio dc las muestras dr r e r n
a1 laboratorio de diagnostic-o a1 sospecharse algunas rnfermeclades infccciosas o
parasitarias de las abcjas, igual quc el mod0 de rccolecri6n de prurbiis para el
an8lisis toxicol6gico.
Otro capitulo trata el mod0 dc ctnpleo de la kera de 3bejas cn la fabricaci6n
de velas, incluso decorativas, h~c-hesde laminas dc cera estampada, la roloracitin
dc la cera y la realization de moldes y ornamentos de cera.
Otro producto apicola importante es el propblm. Tenienclo cn cuenta que el
rnisrno rontiene una cantidad apreciable. de rera, el autor dcsrl.ibe tamhien dicho
productu, partiendo de su aspect0 y su mode cle fabricaci6n por las abejas P in-
dicando : su etimologin y oriyen, propiedades organolbpticas y fisico-quimiclas,
inbtodos de analisis d e laboratorio y tambibn el mod0 clc rccolccci6n y 10s utrnsillos
apicolas empleados con cste fin.
A continuacidn sc describen las calidadcs d r la erra d c a b ~ i a s .grncins a 13s
cunles ella fue empleada desde hare muchisimo en In prrparacihn dc n~cilicamrntus.
Siguen las nolmas previstas por la Farmacopea rumana para la cera blanca y la
amarilla, empleadas en la farmacia, igual que Ins normas para la cera ~ b t e n i d n
del prop6leos.
Otro capitulo se ocupa de las preocupaciones actualcs dc 10s espccialistns y
de 10s mtdicos autbctonos y estranjeros con miras a1 emplco de 10s productos
apicolas en la protecci6n de l a salud humana. Dicho capitulo presenta 10s pro-
cluctos apicolas,realizados en nucstro pais a base de cera dc abejas y prop61eqs,
.
productos clasificados en cosn~tticosy apiterapeuticos.

26 - c. 206 A
 PREFATA ....... ................. . ........
CuVfNTUL AUTORULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ORIGINEA CERII DE ALBINE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
DESPRE TERMINOLOGIA CERII . . . . . . . . . . . . .'. . . . . . .
APICULTURA IN DECURSUL TIMPURILOR . . . . . . . . . . . . . . .
. Apicultura in preistorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. Din istoria apiculturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- Ceara in civilizatiile antice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- Apicultura in Dacia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. Apicultura in TBrile Romsne . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. Publicatii d e specialitate si orgnnizatii apicole . . . . . . . . . .
. Din istoria cercetsrii 5tiintifice rom3nesti . . . . . . . . . . . . .
. Rolul Asociatiei Crescjtorilor d e Albine i n dezvoltarea apicu1;urii
SPECIILE $1 RASELE DE ALBINE -- CLADIREA CUIBURILOR . . . .
-- Sistematica albinei melifere pe scara zoologic5 . . . . . . . . . . .
-- Speciile de albine .........................
a Apis dorsata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
'a Apis florea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
a Apis cerana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.
e Apis mellifera . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- Rasele d e albine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupul d e rase irano-mediteranean . . . . . . . . . . . . .
Grupul de rase africane . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupul d e rase mediteranean-occidental . . . . . . . . . . .
ALBINELE S I ORGANELE PRODUCATOARE DE CEARA . . . . . . . .
CONSTRUCTIA FAGURILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- Celulele d e albine IucrZtoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- Celulele d e trintori ........................
-- Botcile ..............................
. .
Celulele de trecere $i d e l e g j t u r 5 , . . . . . . . . . . . . . . .
'- Remanierea fagurilor ~i circulatia cerii . . . . . . . . . . . . . .
.....................
I T R ~ IDESCOPERIRI EPOCALE
.
.
Procopovici Piotr Ivanovici .
Mehring Iohanes .
inventatorul stupului cu rame mobile
inventatorul presei d e confecfionat faguri arti-
ficiali ...............................
. H r u ~ k aF r a n z Edher . ....
inventatorul extractorului d e miere
DEZVOLTAREA APICULTURII $1 PRODUCTIA DE CEARA ' . . . . . .
-- Evaluarea productiei d e cearii ...................
ALTE CERURI .......... ................
- Ceruri d e origine minerals . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ceara de pamint (ceara fosils) ...............
Ceara montana .......................
Cerezina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Parafina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Stearina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Colofoniul .........................
- Ceruri de origine vegetal5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ceara de Carnauba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ceara de Sumatera . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ceara de Japonia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ceara de China . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ceara de Borneo ......................
Ceara de Mirti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ceara de palmier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ceara de Otoba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
- Ceruri de oi-igine animali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ceara de China . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cetaceum ..........................
Lanolina ...........................
.Seul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ceara de albine $i ceara ghedda ..............
CEARA DE ALBINE ............................
- Multiplele utilizsri ale cerii de albine . . . . . . . . . . . . . . .
- Proprietatile cerii de albine folosite in apiculturi . . . . . . . . . .
- Provenientia ~i proprietstile organoleptice ale cerii de albiqe (la pre-
luare de la produc&tori) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ceara superioari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ceara de calitatea I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ceara de calitatea a II-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ceara de calitatea a 111-a . . . . . . . . . . . . . . . . . .
- Proprietstile fizico-chimice'ale cerii de albine . . . . . . . . . .
- Metode de analizi pentru identificarea cerii falsificate . . . . . .
Adaosul de parafin5 ....................
Adaosul de cerezing ....................
Adaosul de stearin5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Adaosul de colofoniu ....................
Adaosul de corpuri grase ' . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Adaosul de cearg de Carnauba 5i de Japonia . . . . . . . .
Identificarea coloranfilor . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Determinarea punctului de topire . . . . . . . . . . . . . . .
Determinarea indicelui de duritate . . . . . . . . . . . . .
Determinarea indicelui de aciditate . . . . . . . . . . . . . ,
@

Determinarea indicelui de saponificare . . . . . . . . . . .

Calculul indicelui de csteri . . . . . . . . . . . . . . . . .
Calculul indicelui de raport . . . . . . . . . . . . . . . . .
Determinarea indicelui Buchner . . . . . . . . . . . . . . .
Deerminarea materiilor volatile . . . . . . . . . . . . . .
Indicele de iod .......................
Elasticitatea cerii ......................
- Receptionarea $i psstrarea cerii de albine . . . . . . . . . . . . .
- Conditii de calitate la Livrarea cerii de catre unitjtile prelucratoare
METODE DE SPORIRE A PRODUCTIEI DE cEARA . . . . . . . . . . . .
-- Consideratii generale .......................
-- Reforma anualg a fagurilor vechi ................
-- Recuperarea roditurilor de cearii de pe fundul stupilor . . . . . .
. Colectarea diferitelor constructii (crescsturi) suplimentare d e cear5
-- Sporirea productiei de cear5 prin clsdirea fagurilor artificiali ...
-- Regenerarea fagurilor .......................
-- Economisirea cerii prin folosirea fagurilor artificiali perforati . . .
-- htrebuintarea ramelor claditoare .................
-- Descapacirea fagurilor ......................
UTILAJELE S I TEHNOLOGIA DE DESCAPACIRE A FAGURILOR CU
MIERE I N VEDEREA EXTRACTIEI ...................
. Ridicarea ramelor din stupi in vederea extractiei . . . . . . . .
. Utilizarea substantelor insectifuge pentru uvurarea ridic3rii ramelor
din stupi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- Mssuta pentru detasarea ramelor cu miere din cat . . . . . . . .
-- Tava $i masa pentru desc5p5cit . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- Sita de strecurat mierea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- Furculita de desc5p5cit ,. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- Cutitul de descipacit ...:...................
Cut5tul de desc5p5cit STAS 4188-53 . . . . . . . . . . . . . .
Cutitul de desctlpacit din tabla inoxidabila . . . . . . . . .
Cutitul de desGp5cit cu ahuri . . . . . . . . . . . . . . .
Cutitul de descSp5cit electric . . . . . . . . . . . . . . . .
-- DesGp5citoare mecanice . . '. . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Descipgcitor cu cutit vibrator incglzit cu abur . . . . . . . .
DescGpscitor semiautomat cu ace pentru desc5p5cirea mierii la
reee . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Desc5p5citorul mecanic cu cutite rotative sau vibratoare . . .
-- Stativ pentru rame ........................
-- Desciipricitorul automat pentru corpuri . . . . . . . . . . . . . .
-- Separarea mierii $i a cerii din desciip5citur5 . . . . . . . . . . .
B i n folosirea caldurii ...................
Prin stoarcere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Prin scurgere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
a Prin centrifugare ......................
EXTRACTIA $1 CONDITIONAREA CERII . . . . . . . . . . . . . . . . .
. Ceara brut5 $i sortarea materiei prime . . . . . . . . . . . . . .
-- Reformarea ~i sortarea fagurilor . . .- ..............
-- Difer'ite procedee de extractie a cerii . . . . . . . . . . . . . . .
. Reguli generale care influenteazi cantitatea $i calitatea cerii extrase
Spfilarea ~i inmuierea fagurilor . . . . . . . . . . . . . . .
o, Calitatea apei $i a vaselor folosite . . . . . . . . . . . . . .
-- Extraetia cerii cu ajutorul cgldurii ................
Topitorul solar de cear5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Topitorul de tears cu raze infrarovii . . . . . . . . . . . .
-- Extractia cerii cu ajutorul apei $i csldurii . . . . . . . . . . . . .
t 9 Extaactia cerii cu ajutorul apei calde ............
e Proeedeul d e extractia cerii prin fierbere $i decantare . . . .
Procedeul de extractia cerii prn fierbere $i strecurare . . . .
Topitorul d e cearA cu aburi . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- EMracVa cerii cu ajntorul caldurii t i preshrii . . . . . . ,. . . . .
Presa eleetrieii pentru cearB . . . . . . . . . . . . . . . . . .
/
 .Extractia cerii cu ajutorul crildurii. apei ~i presdrii . . . . . . . .
Extractia cerii prin topirca fagurilor in apci si presare . . .
* T o p i b r ~ l lde cearB cu a b u r previizut cu sistem de presare .
Presele de ceara . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . .
Presa americanfi Root . . . . . . . . . . . . . . . . .
e Presa sovietic5 Temnov . . . . . . . . . . . . . . . .
c f icear5 (C. Antonescu) . . . . . .
Press ~ ~ ~ . ! i n e a Sde
Press orizontal5 de extras cearn - ~ l p x a n & - u P\7icol;le
Press cu surub pentru extractia cerii PSC-01 . . . . .
Prcsa tease de fructe. adaptatii pentru estractia cerii .
Prese hidraulice pentru extractia cerii . . . . . . . . .
0 Presa hidraulicB romSneasc2 . . . . . . . . . . . . .
Presa hidraulicil pentru extractia eel-ii model Lega (ing.
Stefan Savulescu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
- Extractia cerii cu ajutorul apei. cjldurii si centrifugzrii . . . . . .
Centrifuga de cearB . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
AGREGATE S I INSTALATII INDUSTRIALE PENTRU EXTRACTIA CERIl
-- Topitorul de cear5 ........................
-- Deeantorul pentru cear5 lichid5 ..................
-- Marmita .............................
BO$TINA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- Conditiile de calitate ale bostinei .................
. Analize de laborator .......................
e Determinarea umiditatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
o Determinarea continutului de cear5 a1 bostinei . . . . . . . . .
-- P5strarea si depoaitarea bostinei .................
. Extractia cu solventi a cerii din bo~tinB(ing. Stefan SBvulescu) . .
Instalatia pentru extractia cerii din bo~tinfi prin solvantare
Descrierea partilor componente ale instalatiei de solventare .
Dozatorul de b o ~ t i n B . . . . . . . . . . . . . . . . .
e Vasul florentin ....................
o Extractorul de cear5 .................
Rezervorul pentru miscels ..............
Distilatorul ......................
e Condensatorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
LIMPEZIREA CERII .................... .......
. purificarea si albirea cerii pentru scopuri industriale .......
purificarea cerii . . . . . . . . . . . . . . . . .......
Albirea cerii . . . . . . . . ........ .......
Albirea cerii cu ajutorul luminii solare . .......
Albirea cerii cu pBmint decolorant . . . . . . . . . .
Albitorul de cear5 . . . . . . . . . . . . .......
Filtru-press pentru cearB . . . . . . . . . .......
Alte procedee chimice d e albire a cerii . . .......
-- Refacerea culorii cerii cu ajutorul agentilor chelati .......
CRISTALIZAREA CERII .........................
REFACEREA UNUI LOT DE CEARA COMPROMIS ...........
FAGURII ARTIFICIAL1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- Sterilizarea cerii .........................
. Fagurii artificiali realizati prin procedeul de turnare $i laminare .
-- Fagurii artificiali armati .....................
. Fagurii artificiali din alte materiale fn afar5 de cear5 d e albine .
UTILAJE PENTRU PRODUCEREA FAGURILOR ARTIFICIAL1 .....
. Presa manuni6 pen!ru producerea fagurilor artificiali . . . . . . .
. pr.esa cu valturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. Instalatii industriale p ~ n t r u producerea fagurilor artificiali (ing.
Stefan Sgvulescu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Instalafia d e fabricat faguri artificiali prin t u r n a r e . . . . .
e Instalatia r:? fabricat faguri artificiali prin laminare . . . .
o Instalatin pentru produccrea d e faguri armati prin laminare .
FOLOSIREA FAGURILOR ARTIFICIAL1 IN STUPINA . . . . . . . . . .
. Unelte pentru i ~ ~ . s i l . n ~ a rramelor,
ea aplicarea fagurilor artificiali ~i
confectionarca butcilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
a .'jablonul pentru montarea ramelor . . . . . . . . . . . . . .
a $ahloilul pentru fixarea distantei dintre gtiurile ce s e fac i n
spetezele laterale ale ramelor . . . . . . . . . . . . . . .
a Perfur-a!orul m a n u a l . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
a Perforatorul mecanic . d e r a m e . . . . . . . . . . . . . . .
Planseta-cnlapod simp15 . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
e Plonscta-calapod universal2 . . . . . . . . . . . . . . . . .
Planqeta-calapod pentru rhma-sectiune . . . . . . . . . . . .
e Ibricul pentru tnpit ceara . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Creionul apicol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sahlonul pentru confectionarea botcilor artificiale . . . . . .
L5rgitorul d e celule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
0 Pintenul apicol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- Sisteme d e insirmare a ramelor . . . . . . . . . . . . . . , . .
Dispozitiv pentru insirmarea ramelor . . . . . . . . . . . .
-- Sisteme d e f i x a r e a fagurilor artificiali ..............
DAUNATORII CERII ..... ......................
-- G j s e l n i f a s a u molia cerii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
GBselnita m a r e (Galleria mellonella) . . . . . . . . . . . .
GBselnita mica (Achroea grisella) . . . . . . . . . . . . . .
-- Soarecii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- Chitcanul (Sorex araneus) ....................
-- Acarienii .............................
-- 0 insect5 folositoare -- scorpionul fals . . . . . . . . . . . . . .
-- Micozele .............................
CONSERVAREA FAGURILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
DEZINFECTIA FAGURILOR. A INVENTARULUI APICOL $I COMRATE-
REA ROZATOARELOR .......................
-- Dezinfectia fagurilor .......................
-- Dezinfectia inventarului apicol ..................
-- Combaterea roz5toarelor .....................
CEARA TOXICA $1 CONTAMINAREA RADIOACTIVA A CERII DE AL-
BINE (dr. Nicolae Popescu) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- Contaminarea cu insecticide . . . . . .....*........
'.
-- Contaminarea cu mucegaiuri toxigene ...............
-- Contaminarea radioactivs .....................
RECOLTAREA $1 EXPEDIEREA PROBELOR DE FAGURI $1 ALBINE PEN-
TRU DIAGNOSTICUL DE LABORATOR A L BOLILOR $1 INTOXICA-
TIILOR L A ALBINE ........................
CONFECTIONAREA LUMINARILOR $1 COLORAREA CERII . . . . . . .
-- Confectionarea lumintirilor -- consideratii generale . . . . . . . .
-- Confectionarea lumingrilor din faguri artificiali . . . . . . . . . .
-- Colorarea cerii ..........................
-- Mulaje ~i decoratiuni din cear5 . . . . . . . . . . . . . . . . . .
PROPOLISUL . . . . . . . . . . . .'. . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- Ce este propolisul ~i clasificarea acestuia . . . . . . . . . . . . .
-- Etirnologia propolisului qi originea sa . . . . . . . . . . . . . . .
. Colectarea propolisului de ctitre albine . . . . . . . . . . . . . .
-- Din proprietgtile propolisului . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- Microstructura propolisului (biochimist Cristina Mateescu) . . . . .
-- Proprietdtile organoleptice $i fizico-chimice ale propolisului . . . .
-- Analize de laborator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- Recoltarea propolisului ......................
-- Colectorul de propolis .............. . . . . . .
-- Conditionarea, pistrarea $i receptia propolisului . . . . . . . . .
I
-- Utilizares propolisului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
CEARA DE ALBINE $1 CEARA DIN PROPOLIS fN FARMACIE . . . . .
-- Compozitia, proprietjtile $i utilizarea cerii d e albine . .. . . . .
-- Cesra in p r i ~ e l efarmacopei . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-- Cenra din propolis . . . . . . . . . . .. . . . . . . .
r . . . . .
APITERAPIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
PRODUSE COSMETICE $1 APITERAPICE PE BAZA DE CEARA DE AL-
BINE $I PROPOLIS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 365
- Produse cosmetice $i apiterapice pe baz5 de cears $i propolis reall-
zate in Romania ................. .,.... 36:
- Unele produse apiterapice pe bazs de cearti $i propolis rmlizatc i n
altc triri ............................ 3'6
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA ....................... 380